MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI
P A R T E
A I
Anul 173
(XVII) - Nr. 392 LEGI, DECRETE,
HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Marti, 10
mai 2005
SUMAR
DECIZII ALE
CURTII CONSTITUTIONALE
Decizia
nr. 134 din 10 martie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate
a dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 121/2003 pentru
modificarea si completarea Legii concurentei nr. 21/1996, precum si ale
art. 17 alin. (1) si ale art. 18 din
Legea concurentei nr. 21/1996
HOTĂRÂRI ALE
GUVERNULUI ROMÂNIEI
364.
- Hotărâre privind aprobarea Strategiei Autoritătii Nationale pentru
Protectia Consumatorilor în perioada 2005-2008
366.
- Hotărâre pentru modificarea art. 1 din Hotărârea Guvernului nr.
1.577/2004 privind desemnarea reprezentantilor părtii române în Comisia mixtă
de frontieră româno-ucraineană
367.
- Hotărâre pentru aprobarea contributiei financiare anuale a României,
corespunzătoare anului 2005, la Programul comunitar de actiune în domeniul
sănătătii publice (2003-2008)
368.
- Hotărâre privind aprobarea Programului Cercetare de Excelentă - CEEX
369.
- Hotărâre pentru modificarea si completarea anexei la Hotărârea Guvernului
nr. 216/2005 privind redistribuirea de posturi si fonduri aferente în vederea
întăririi structurilor cu atributii în procesul aderării României la Uniunea
Europeană din cadrul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului
ACTE ALE
ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
424.
- Ordin al ministrului sănătătii pentru aprobarea Regulamentului privind
selectia pentru înscrierea la programul de pregătire în cea de-a doua
specialitate înrudită, în regim cu taxă
CURTEA
CONSTITUTIONALĂ
din 10
martie 2005
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a
dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 121/2003 pentru
modificarea si completarea Legii concurentei nr. 21/1996, precum si ale art. 17
alin. (1) si ale art. 18 din Legea concurentei nr. 21/1996
Ioan Vida -
presedinte
Nicolae Cochinescu
- judecător
Aspazia Cojocaru -
judecător
Constantin Doldur
- judecător
Acsinte Gaspar -
judecător
Kozsokár Gábor -
judecător
Petre Ninosu -
judecător
Ion Predescu -
judecător
Serban Viorel
Stănoiu - judecător
Dana Titian -
procuror
Benke Karoly -
magistrat-asistent
Pe rol se află
solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de
urgentă a Guvernului nr.
121/2003 pentru modificarea si completarea Legii concurentei nr.
21/1996, precum si ale Legii nr.
184/2004 privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr.
121/2003, exceptie ridicată de Bogdan-Mihail Chetreanu si Alexe Gavrilă în
Dosarul nr. 1.013/2004 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia contencios
administrativ.
La apelul nominal
răspunde, prin consilier juridic, Consiliul Concurentei, lipsind celelalte
părti, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul
Consiliului Concurentei solicită respingerea ca neîntemeiată a exceptiei de
neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr.
121/2003, arătând că acestea sunt în concordantă cu prevederile art. 115
alin. (4) si (5) din Constitutie. De asemenea, se consideră că exceptia de
neconstitutionalitate este inadmisibilă în ceea ce priveste dispozitiile art.
17 si 18 din Legea concurentei nr.
21/1996, întrucât autorii exceptiei critică existenta unor carente cu
privire la reglementarea statutului lor detinut anterior.
Reprezentantul
Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de
neconstitutionalitate, întrucât dispozitiile legale criticate au fost adoptate
în conformitate cu prevederile constitutionale ale art. 115 alin. (4), iar
urgenta reglementării este dată de necesitatea închiderii provizorii a
negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană cu privire la cap. 6
“Politica în domeniul concurentei”. În consecintă, consideră că nu sunt
încălcate prevederile art. 61 alin. (1) din Constitutie privind rolul
Parlamentului. Totodată, reprezentantul Ministerului Public arată că
prevederile constitutionale ale art. 115 alin. (1), (2) si (6) nu au incidentă
în cauză. De asemenea, se apreciază ca fiind neîntemeiată critica de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 alin. (1) si ale art. 18 din
Legea concurentei nr.
21/1996 în raport cu art. 117 alin. (3) din Constitutie, întrucât Consiliul
Concurentei este o autoritate administrativă autonomă, functionând conform
prevederilor Legii concurentei nr.
21/1996, lege organică, si ale Regulamentului său de organizare din anul
2004. În ceea ce priveste pretinsa încălcare a dispozitiilor art. 155 alin. (5)
din Constitutie, se consideră că acestea sunt de strictă interpretare si, în
consecintă, nu se aplică consilierilor de concurentă.
CURTEA,
având în vedere
actele si lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea
din 17 iunie 2004, pronuntată în Dosarul nr. 1.013/2004, Curtea de Apel
Bucuresti - Sectia contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgentă a
Guvernului nr.
121/2003 pentru modificarea si completarea Legii concurentei nr.
21/1996, precum si a celor ale Legii nr.
184/2004 privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr.
121/2003, exceptie ridicată de Bogdan-Mihail Chetreanu si Alexe Gavrilă
într-o cauză având ca obiect anularea unor acte administrative.
În motivarea
exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
121/2003, în ansamblul ei, contravine dispozitiilor art. 115 alin. (1),
(2), (4) si (6) din Constitutie, iar art. 17 si 18 din această ordonantă de
urgentă contravin si dispozitiilor constitutionale ale art. 61 alin. (1), art.
117 alin. (3) si art. 155 alin. (5).
Autorii exceptiei
apreciază că Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
121/2003 “a fost adoptată fără să existe o lege de abilitare în acest sens
a Guvernului si fără ca existenta urgentei să fie motivată în cuprinsul
acesteia si, mai mult decât atât, fără ca urgenta să existe”. Se consideră că
argumentarea conform căreia “modificarea legii concurentei era necesară pentru
încheierea negocierilor cu Uniunea Europeană referitoare la Capitolul 6 «Politica în domeniul concurentei»” nu
justifică “graba cu care a fost adoptată ordonanta de urgentă a Guvernului”,
având în vedere că, la data adoptării acesteia, “Senatul României fusese deja
învestit cu un proiect de lege pentru modificarea aceleiasi legi [...] si care
urma să intre în dezbaterea celei de-a doua Camere în procedură de urgentă”,
iar “termenul de intrare în vigoare si de punere în practică a acquis-ului
comunitar în domeniu era finalul primului trimestru al anului 2004, termen până
la care s-ar fi încheiat în mod cert procedura de modificare a legii
concurentei din cadrul Parlamentului”.
În optica
autorilor exceptiei, prin adoptarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr.
121/2003 au fost încălcate si dispozitiile art. 115 alin. (6) din
Constitutie, întrucât este afectat regimul Consiliului Concurentei, “institutie
fundamentală a statului în domeniul concurentei, al cărei regim nu poate fi
modificat de Guvern după bunul plac, prin adoptarea unei ordonante de urgentă”.
De asemenea, referitor la Consiliul Concurentei - autoritate administrativă
autonomă -, autorii exceptiei consideră că “doar Parlamentul îl poate desfiinta
ori îi poate modifica modul de functionare, direct sau indirect”. În acest
context, se apreciază că dispozitiile art. 17 si 18 din Ordonanta de urgentă a
Guvernului nr.
121/2003 contravin “principiului garantării mandatului de învestitură a
demnitarilor publici, precum si principiului constitutional de respectare a
independentei si autonomiei institutionale, care rezultă din art. 61 alin. (1),
art. 117 alin. (3) si art. 155 alin. (5) [din Constitutie]”. Astfel, se arată
că “printr-o ordonantă de urgentă dată pentru modificarea si completarea unei
legi nu se poate întrerupe un mandat dat pentru o perioadă determinată”, iar o
sustinere contrară este de natură a încălca dispozitiile constitutionale ale
art. 155 alin. (5), care “prin analogie [...] se aplică si consilierilor de
concurentă”.
Totodată, se
apreciază că, prin procedura de numire a noilor consilieri de concurentă,
precum si prin interventia Guvernului cu privire la durata mandatului fostilor
consilieri de concurentă, se deschide calea amestecului Guvernului în
problemele Consiliului Concurentei.
Curtea de Apel
Bucuresti - Sectia contencios administrativ consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.
Instanta apreciază că nu sunt încălcate prevederile constitutionale ale art.
115 alin. (1) si (2), întrucât acestea “se referă la ordonantele simple si nu
la cele de urgentă, cum este cazul în speta de fată”. În opinia sa, instanta
consideră că nu sunt încălcate nici prevederile art. 115 alin. (4), întrucât
“emitentul actului aflat în discutie (Guvernul) a motivat urgenta în cuprinsul
Ordonantei de urgentă a Guvernului nr.
121/2003 [...]: adoptarea si punerea în practică a acquis-ului comunitar în
domeniul concurentei (o conditie esentială a Comisiei Europene pentru
închiderea provizorie a negocierilor la cap. 6 «Politica în domeniul
concurentei) si împrejurarea că modificarea si completarea Legii nr.
21/1996 reprezintă unul dintre obiectivele cuprinse în planul de măsuri
prioritare pentru perioada decembrie 2003 - decembrie 2004”. Se mai arată că
nici prevederile art. 115 alin. (6) din Constitutie nu sunt încălcate, având în
vedere că ordonanta de urgentă poate fi adoptată în domeniul legilor organice,
iar prevederile criticate “nu afectează regimul vreunei institutii fundamentale
a statului”.
Conform opiniei
instantei de judecată, prevederile art. 155 alin. (5) din Constitutie “se
referă la consilierii de conturi si aceste prevederi nu sunt aplicabile prin
analogie, ele fiind de strictă interpretare”. De asemenea, instanta apreciază
că prevederile art. 17 si 18 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
121/2003 nu contravin prevederilor constitutionale ale art. 61 alin. (1) si
art. 117 alin. (3) “de vreme ce o ordonantă de urgentă [are] forta unei legi”.
Potrivit
prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si
exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul apreciază că exceptia de
neconstitutionalitate ridicată este neîntemeiată. În argumentarea acestui punct
de vedere se arată că “ordonanta de urgentă [...] nu are la bază dispozitiile
art. 115 alin. (1) si (2) din Constitutie, ci este adoptată în temeiul alin.
(4) din acelasi articol, avându-se în vedere urgenta unor situatii
extraordinare, motivate”. În acelasi sens se mai arată că “în asemenea situatii
functionează delegarea legislativă permanentă a Guvernului si nu cea stabilită
prin lege specială, limitată la obiective de reglementare anume prevăzute -
fără a fi si din domeniul legilor organice”.
Potrivit punctului
de vedere prezentat, textul art. 155 alin. (5) din Constitutie se referă numai
la consilierii de conturi si, fiind o “reglementare de strictă interpretare si
aplicare, proprie legii fundamentale, [...] nu poate fi extinsă «prin analogie»
la consilierii de concurentă dintr-o reglementare ordinară, cum este cea a art.
18 al Ordonantei de urgentă a Guvernului nr.
121/2003”. De asemenea, se consideră că prevederile art. 61 alin. (1) si
ale art. 117 alin. (3) din Constitutie nu au incidentă în cauză.
Avocatul
Poporului apreciază că
exceptia de neconstitutionalitate ridicată este neîntemeiată. Se consideră că
“Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
121/2003 reprezintă o materializare a prevederilor art. 135 alin. (2) lit.
a) din Constitutie [si], pe cale de consecintă, [...] nu contravine nici
dispozitiilor constitutionale ale art. 115 alin. (6)”. În punctul de vedere
prezentat, Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile art. 115 alin. (1) si
(2) din Constitutie “nu au relevantă în cauză, întrucât obiectul criticii este
o ordonantă de urgentă, iar nu o ordonantă simplă, pentru a cărei adoptare era
necesară o lege specială de abilitare si pentru care există interdictia
reglementării în domenii care fac obiectul legilor organice”.
De asemenea, se
consideră că nici dispozitiile art. 155 alin. (5) din Constitutie nu au
relevantă în cauză, pentru că “acestea se referă la consilierii de conturi, iar
aplicabilitatea acestei norme constitutionale nu poate fi extinsă prin
interpretare si cu privire la consilierii de concurentă”.
Presedintii
celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de
neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând
încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului
Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului,
dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si
Legea nr.
47/1992, retine următoarele:
Curtea
Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit
dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2),
ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr.
47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispozitiile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 121/2003 pentru modificarea si completarea Legii concurentei nr. 21/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 875 din 10 decembrie 2003, precum si cele ale Legii nr. 184/2004 de aprobare a acesteia, cu modificări si completări, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 24 mai 2004. Autorul exceptiei critică Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 121/2003 în ansamblul ei, din punct de vedere al constitutionalitătii sale extrinseci, precum si dispozitiile art. 17 alin. (1) si ale art. 18 din Legea concurentei nr. 21/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 30 aprilie 1996, astfel cum au fost modificate si completate prin art. I pct. 17 si pct. 18 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 121/2003 si prin articolul unic pct. 6-8 din Legea nr. 184/2004.
Dispozitiile art.
17 alin. (1) si ale art. 18 din Legea concurentei nr.
21/1996, cu modificările si completările ulterioare, criticate ca fiind
neconstitutionale, au următorul cuprins:
- Art. 17 alin.
(1): “Se înfiintează Consiliul Concurentei, autoritate administrativă
autonomă în domeniul concurentei, cu personalitate juridică, care îsi exercită
atributiile potrivit prevederilor prezentei legi. Sediul Consiliului
Concurentei este în municipiul Bucuresti.”;
- Art. 18: “(1)
Plenul Consiliului Concurentei este un organ colegial si este format din 7
membri, după cum urmează: un presedinte, 2 vicepresedinti si 4 consilieri de
concurentă.
Numirea
membrilor plenului Consiliului Concurentei se realizează de către Presedintele
României, la propunerea Guvernului.
(2) Durata
mandatului membrilor plenului Consiliului Concurentei este de 5 ani, acestia
putând fi reînvestiti cel mult încă o dată. La numirea primului plen al
Consiliului Concurentei după intrarea în vigoare a prezentei legi, un
vicepresedinte si 2 consilieri de concurentă vor avea un mandat de 2 ani si
jumătate, stabilit prin decretul de numire în functie.
(3)
Presedintele, vicepresedintii si consilierii de concurentă trebuie să aibă o
independentă reală si să se bucure de o înaltă reputatie profesională si
probitate civică. Pentru a fi numit membru al Consiliului Concurentei se cer
studii superioare, înaltă competentă profesională, o bună reputatie si vechime
de minimum 10 ani în activităti din domeniile: economic, comercial, al
preturilor si concurentei sau juridic.
(4)
Presedintele trebuie să fi îndeplinit o functie de conducere cu largi
responsabilităti, în care a făcut dovada competentei sale profesionale si
manageriale.
(5) Abrogat
(6) Calitatea
de membru al Consiliului Concurentei este incompatibilă cu exercitarea oricărei
alte activităti profesionale sau de consultantă, cu participarea directă sau
prin persoane interpuse, la conducerea sau administrarea unor entităti publice
ori private sau cu detinerea de functii ori de demnităti publice, cu exceptia
activitătii didactice din învătământul superior. Ei nu pot fi desemnati experti
sau arbitri, nici de părti si nici de instanta judecătorească sau de către o
altă institutie.
(7) Membrii
plenului Consiliului Concurentei nu reprezintă autoritatea care i-a numit si
sunt independenti în luarea deciziilor.
(8) Membrii
plenului Consiliului Concurentei si inspectorii de concurentă nu pot face parte
din partide sau alte formatiuni politice.
(9) Mandatul de
membru al plenului Consiliului Concurentei încetează:
a) la expirarea
duratei;
b) prin
demisie;
c) prin deces;
d) prin
imposibilitate definitivă de exercitare, constând într-o indisponibilitate mai
lungă de 60 de zile consecutive;
e) la
survenirea unei incompatibilităti dintre cele prevăzute la alin. (6) si (8),
conform prevederilor alin. (12);
f) prin
revocare, pentru încălcarea gravă a prezentei legi si pentru condamnare penală,
prin hotărâre judecătorească definitivă si irevocabilă, pentru săvârsirea unei
infractiuni.
(10) Membrii
plenului Consiliului Concurentei sunt revocabili, în cazul prevăzut la alin.
(9) lit. f), de către autoritatea care i-a numit. Până la rămânerea definitivă
a hotărârii judecătoresti penale ei pot fi suspendati din functie de către
aceeasi autoritate.
(11) În caz de
vacantă a unui loc în plenul Consiliului Concurentei pentru una dintre
situatiile prevăzute la alin. (9) lit. b)-f), se va proceda, conform
prevederilor alin. (1), la desemnarea si numirea unui nou membru pentru durata
rămasă din mandat, în functia devenită vacantă.
(12) Membrii
Consiliului Concurentei sunt obligati să notifice de îndată Consiliului
survenirea oricărei situatii de incompatibilitate sau impediment dintre cele
prevăzute la alin. (6) si (8), ei fiind de drept suspendati din functie din
momentul survenirii acestei situatii, iar dacă situatia se prelungeste peste 10
zile consecutive, mandatul încetează si se procedează conform prevederilor
alin. (10) si (11).”
Textele constitutionale invocate în sustinerea exceptiei sunt cele ale art. 61 alin. (1), ale art. 115 alin. (1), (2), (4) si (6), ale art. 117 alin. (3) si ale art. 155 alin. (5), având următorul cuprins:
- Art. 61 alin.
(1): “Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român si
unica autoritate legiuitoare a tării.”;
- Art. 115 alin.
(1), (2), (4) si (6): “(1) Parlamentul poate adopta o lege specială de
abilitare a Guvernului pentru a emite ordonante în domenii care nu fac obiectul
legilor organice.
(2) Legea de
abilitare va stabili, în mod obligatoriu, domeniul si data până la care se pot
emite ordonante. [...]
(4) Guvernul
poate adopta ordonante de urgentă numai în situatii extraordinare a căror
reglementare nu poate fi amânată, având obligatia de a motiva urgenta în
cuprinsul acestora. [...]
(6) Ordonantele
de urgentă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constitutionale, nu pot
afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertătile
si îndatoririle prevăzute de Constitutie, drepturile electorale si nu pot viza
măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică”.
- Art. 117 alin.
(3): “Autorităti administrative autonome se pot înfiinta prin lege
organică.”
- Art. 155 alin.
(5): “Judecătorii în functie ai Curtii Supreme de Justitie si consilierii de
conturi numiti de Parlament îsi continuă activitatea până la data expirării
mandatului pentru care au fost numiti. Pentru asigurarea
înnoirii Curtii
de Conturi din 3 în 3 ani, la expirarea mandatului actualilor consilieri de
conturi acestia vor putea fi numiti pentru încă un mandat de 3 ani sau de 6
ani.”
În esentă, autorul
exceptiei de neconstitutionalitate apreciază că Ordonanta de urgentă a
Guvernului nr.
121/2003 a fost adoptată fără să existe o lege de abilitare a Guvernului în
acest sens, ceea ce contravine, în opinia sa, prevederilor constitutionale ale
art. 115 alin. (1) si (2). O altă critică adusă ordonantei de urgentă constă,
pe de o parte, în sustinerea că a fost adoptată fără să existe o situatie
extraordinară, ceea ce este contrar art. 115 alin. (4) din Constitutie, iar, pe
de altă parte, că afectează regimul institutiilor fundamentale ale statului,
nerespectându-se astfel prevederile art. 115 alin. (6) din Constitutie. De
asemenea, autorii exceptiei de neconstitutionalitate consideră că, în urma
modificărilor aduse prevederilor art. 17 alin. (1) si ale art. 18 din Legea
concurentei nr.
21/1996, acestea contravin “principiului garantării mandatului de
învestitură a demnitarilor publici, precum si principiului constitutional de
respectare a independentei si autonomiei institutionale, care rezultă din art.
61 alin. (1), art. 117 alin. (3) si art. 155 alin. (5) [din Constitutie]”.
În ceea ce
priveste critica de neconstitutionalitate extrinsecă a prevederilor Ordonantei
de urgentă a Guvernului nr.
121/2003, Curtea constată că dispozitiile art. 115 alin. (1) si (2) din
Constitutie, invocate în sustinerea exceptiei, nu sunt incidente în cauză,
acestea reglementând conditiile emiterii de către Guvern a ordonantelor în baza
unei legi de abilitare, iar nu conditiile adoptării ordonantelor de urgentă.
Analizând critica autorilor exceptiei, în conformitate cu care ordonanta de urgentă criticată a fost adoptată fără să existe o situatie extraordinară, Curtea apreciază că aceasta este neîntemeiată. Curtea retine că, anterior revizuirii Constitutiei, conceptul de “situatie extraordinară” prevăzut de art. 115 alin. (4) din Constitutie se regăsea sub cel de “caz exceptional”. În legătură cu acest aspect, Curtea Constitutională a stabilit, prin Decizia nr. 43 din 12 februarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 din 16 aprilie 2002, că “Subordonarea, prin chiar textul constitutional, a adoptării ordonantei de urgentă existentei unui caz exceptional îi conferă acestuia semnificatia de criteriu de constitutionalitate. Asa fiind, Curtea este competentă să verifice, de la caz la caz, în măsura în care este sesizată, dacă ordonanta de urgentă dedusă controlului de constitutionalitate este impusă de o situatie care întruneste trăsăturile unui caz exceptional”. De asemenea, Curtea a statuat în jurisprudenta sa, de exemplu, prin Decizia nr. 65 din 20 iunie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 129 din 28 iunie 1995 că, în absenta unei definitii constitutionale a notiunii de “caz exceptional”, acesta trebuie definit în raport cu “necesitatea si urgenta reglementării unei situatii care, datorită circumstantelor sale exceptionale, impune adoptarea de solutii imediate, în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public”.
Curtea, constatând
că această jurisprudentă a sa rămâne valabilă si după revizuirea Constitutiei,
în ceea ce priveste constatarea existentei “situatiei extraordinare”, apreciază
că în cauza de fată emiterea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr.
121/2003 a fost justificată prin necesitatea stringentă a punerii în
practică a acquisului comunitar în domeniul concurentei, conditie esentială a
Comisiei Europene pentru închiderea provizorie a negocierilor la cap. 6
“Politica în domeniul concurentei”, modificarea si completarea Legii
concurentei nr.
21/1996 reprezentând în acelasi timp unul dintre obiectivele guvernării
cuprinse în Planul de măsuri prioritare pentru perioada decembrie 2003 -
decembrie 2004. În consecintă, Curtea constată că ordonanta de urgentă
criticată nu contravine dispozitiilor art. 115 alin. (4) din Constitutie,
întrucât a fost adoptată cu respectarea conditiilor prevăzute de acest text
constitutional.
Referitor la
invocarea de către autorii exceptiei a încălcării dispozitiilor art. 115 alin.
(6) din Constitutie, cu referire specială la interdictia adoptării ordonantelor
de urgentă în domeniul regimului institutiilor fundamentale ale statului,
Curtea retine că institutia la care se referă ordonanta de urgentă - Consiliul
Concurentei - nu se încadrează în categoria prevăzută de textul constitutional,
nefiind prevăzută de Legea fundamentală, astfel încât interdictia
constitutională invocată nu operează.
Având în vedere că
Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
121/2003 a fost adoptată cu respectarea prevederilor art. 115 alin. (4)-(6)
din Constitutie, Curtea constată că nu sunt încălcate dispozitiile art. 61
alin. (1) din Constitutie, potrivit cărora Parlamentul este organul
reprezentativ suprem al poporului român si unica autoritate legiuitoare a
tării.
Curtea observă că,
în ceea ce priveste invocarea încălcării dispozitiilor art. 117 alin. (3) din
Constitutie, potrivit cărora “autorităti administrative autonome se pot
înfiinta prin lege organică”, critica nu poate fi retinută.
Consiliul
Concurentei functionează în baza Legii concurentei nr.
21/1996, care este lege organică, iar Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
121/2003 modifică această lege. În jurisprudenta sa, Curtea a statuat că
ordonantele de urgentă se pot adopta si în domeniul legilor organice, întrucât
restrictia prevăzută la art. 115 alin. (1) din Constitutie se referă numai la
ordonantele Guvernului adoptate în baza unei legi de abilitare.
De asemenea,
Curtea retine că nu sunt încălcate nici dispozitiile tranzitorii ale art. 155
alin. (5) din Constitutie, care se referă numai la judecătorii în functie ai
Curtii Supreme de Justitie si la consilierii de conturi numiti de Parlament,
acestea neputând fi extinse si la consilierii de concurentă, întrucât textul
constitutional este de strictă interpretare.
Având în vedere
aceste considerente, Curtea constată că prevederile art. 17 alin. (1) si ale
art. 18 din Legea nr.
21/1996 sunt constitutionale, fiind în concordantă cu prevederile art. 61
alin. (1), ale art. 117 alin. (3) si ale art. 155 alin. (5) din Constitutie.
Pentru
considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin.
(4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29
din Legea nr.
47/1992,
CURTEA
CONSTITUTIONALĂ
În numele
legii
DECIDE:
Respinge exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr.
121/2003 pentru modificarea si completarea Legii concurentei nr.
21/1996, precum si ale art. 17 alin. (1) si ale art. 18 din Legea
concurentei nr.
21/1996, exceptie ridicată de Bogdan-Mihail Chetreanu si Alexe Gavrilă în
Dosarul nr. 1.013/2004 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia contencios
administrativ.
Definitivă si
general obligatorie.
Pronuntată în
sedinta publică din data de 10 martie 2005.
PRESEDINTELE
CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ.
dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Benke
Károly
HOTĂRÂRI
ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
GUVERNUL
ROMÂNIEI
privind aprobarea Strategiei Autoritătii Nationale
pentru Protectia Consumatorilor în perioada 2005-2008
În temeiul art.
108 din Constitutia
României, republicată,
având în vedere
prevederile art. 3 alin. (1) pct. 1 si 2 din Hotărârea Guvernului nr.
755/2003 privind organizarea si functionarea Autoritătii Nationale pentru
Protectia Consumatorilor, cu modificările ulterioare,
Guvernul
României adoptă prezenta
hotărâre.
Articol unic. - Se
aprobă Strategia Autoritătii Nationale pentru Protectia Consumatorilor în
perioada 2005-2008, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta
hotărâre.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN
POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Seful
Cancelariei Primului-Ministru,
Aleodor
Marian Frâncu
Autoritatea
Natională pentru Protectia Consumatorilor,
Cătălin
Florin Teodorescu,
secretar de
stat
Ministrul
integrării europene,
Bucuresti, 28 aprilie 2005.
Nr. 364.
ANEXĂ
STRATEGIA
Autoritătii
Nationale pentru Protectia Consumatorilor în perioada 2005-2008
Politica de protectie
a consumatorilor pentru perioada 2005-2008 se fundamentează pe următoarele
obiective generale pentru promovarea intereselor consumatorilor pe piată:
1. realizarea unui
înalt nivel de protectie a consumatorilor;
2. aplicarea
efectivă a legislatiei în domeniul protectiei consumatorilor;
3. întărirea
activitătilor de informare, consiliere si educare a consumatorilor.
Strategia, prin
obiectivele si prioritătile sale, urmăreste realizarea unei protectii a
consumatorilor în România asemănătoare cu cea existentă în statele membre ale
Uniunii Europene, incluzând securitatea, interesele economice, informarea si
educarea consumatorilor, precum si promovarea organizatiilor de consumatori
pentru dezvoltarea unui rol activ în realizarea politicii de protectie a
consumatorilor.
În cadrul
strategiei pentru perioada 2005-2008, Autoritatea Natională pentru Protectia
Consumatorilor (ANPC) are în vedere dezvoltarea unei politici de
protectie a consumatorilor sistematice, riguroase si bine organizate de prevenire,
unei reactii rapide prin prezenta reprezentantilor săi pe întregul teritoriu al
tării si unei activităti eficiente, inclusiv de cooperare cu alte organisme
competente ale statului, la nivel national si local. În plus, întărirea
parteneriatului cu societatea civilă, în general, si cu cercurile de afaceri,
în special, va conduce la o mai bună cunoastere si întelegere a problemelor
consumatorilor si implicit la realizarea unei mai bune protectii a acestora.
Obiectivul 1:
Realizarea unui înalt nivel de protectie a consumatorilor
Având în vedere
transpunerea la nivel national a acquisului comunitar specific, referitor la
cadrul legislativ care reglementează conditiile de securitate a produselor,
diverse practici comerciale si drepturile contractuale ale consumatorilor,
prioritătile pentru perioada 2005-2008 sunt:
1.1. Continuarea
procesului de preluare a acquisului comunitar prin elaborarea si promovarea de
acte normative si reglementări privind importul si comercializarea produselor
alimentare, nealimentare si a serviciilor, în scopul asigurării securitătii
consumatorilor, precum si protectiei intereselor economice ale acestora
Se au în vedere:
1.1.1. elaborarea
de acte normative sau de modificări si completări ale legislatiei existente, în
functie de aparitia unor noi reglementări europene, de modificări si completări
ale acquisului comunitar, incluzând securitatea produselor si a serviciilor,
protectia intereselor economice ale consumatorilor, practici comerciale,
relatii contractuale etc.;
1.1.2. elaborarea
de documente referitoare la implementarea legii privind securitatea generală a
produselor si problemele specifice de securitate, inclusiv pentru participarea
la Sistemul european RAPEX de schimb rapid de informatii privind produsele
periculoase;
1.1.3. modificarea
si completarea legislatiei privind regimul metalelor pretioase, al aliajelor
acestora si al pietrelor pretioase, precum si a actelor normative în aplicarea
acesteia;
1.1.4. modificarea
si completarea actelor normative care pot constitui bariere în calea liberei
circulatii a produselor si serviciilor.
1.2. Întărirea
cooperării cu celelalte institutii ale administratiei publice centrale si
locale, inclusiv prin elaborarea de acte normative, precum si dezvoltarea sau,
după caz, încheierea de protocoale de colaborare
Se au în vedere:
1.2.1. elaborarea
în comun de acte normative sau de modificări si completări ale legislatiei
existente, pentru transpunerea acquisului comunitar care intră în domeniul de
responsabilitate al politicii de protectie a consumatorilor, incluzând
informarea, sănătatea si securitatea acestora;
1.2.2. elaborarea
Strategiei Comitetului interministerial pentru supravegherea pietei produselor
si serviciilor si protectia consumatorilor;
1.2.3. încheierea
de protocoale de colaborare privind supravegherea pietei si, după caz, de
proceduri comune de control.
1.3. Dezvoltarea
cooperării cu mediul de afaceri ca instrument pentru promovarea si protectia
intereselor consumatorilor
Se au în vedere:
1.3.1.
participarea ANPC la reorganizarea sistemului de acordare de avize,
autorizatii, licente, certificate de clasificare, respectiv a celui pentru
expertizare si certificare, în scopul eliminării barierelor în calea liberei
circulatii a mărfurilor, asigurând cresterea rolului ANPC în prevenirea si
constatarea abaterilor de la legislatie;
1.3.2. acordarea
de sprijin pentru agentii economici în actiunile derulate de acestia în
elaborarea de coduri de bună practică/conduită;
1.3.3. derularea
de activităti de consultantă către persoanele juridice, în scopul unei mai bune
întelegeri a problemelor privind protectia consumatorilor si al stabilirii unui
parteneriat cu societatea civilă si cu reprezentantii cercurilor de afaceri
pentru cresterea gradului de protectie a consumatorilor;
1.3.4. realizarea
unui ghid privind actiuni corective ce trebuie întreprinse de către producători
si distribuitori pentru limitarea consecintelor provocate de produsele
periculoase, inclusiv retragerea din circuitul de distributie si returnarea de
la consumatori;
1.3.5. întărirea
cooperării dintre ANPC si producători, importatori, distribuitori, vizând în
principal schimbul de informatii pentru identificarea produselor cu risc,
descrierea completă si corectă a riscului, cantitatea de produse aflate în
reteaua de distributie, mijloacele de realizare a actiunii corective si
modalitătile de informare a consumatorilor privind riscurile produselor aflate
în reteaua de distributie sau la consumatori.
1.4. Dezvoltarea
capacitătii administrative a ANPC, inclusiv prin cresterea numărului de
personal si întărirea bazei tehnicoeconomice
Se au în vedere:
1.4.1.
perfectionarea resurselor umane prin:
a) derularea unor
programe de training al personalului atât prin actiuni proprii, cât si în
colaborare cu alte institutii;
b) realizarea unor
programe de training prin intermediul proiectelor PHARE;
c) training, cu
sprijinul Oficiului TAIEX al Comisiei Europene, pentru participarea
specialistilor ANPC la diverse sesiuni de pregătire, seminarii si simpozioane,
organizate în Uniunea Europeană;
d) training, cu
sprijinul Comisiei Europene, pentru specialistii ANPC, în scopul participării
la Sistemul european RAPEX de schimb rapid de informatii privind produsele
periculoase;
1.4.2. întărirea
bazei tehnico-economice si cresterea numărului de personal prin:
a) alocarea de
resurse financiare pentru activitatea de supraveghere a pietei, în special în
scopul asigurării securitătii produselor;
b) alocarea de
resurse sporite pentru efectuarea de teste de laborator;
c) cresterea capacitătii de analiză si testare privind securitatea si/sau conformitatea produselor, inclusiv depistarea produselor falsificate sau contrafăcute, prin dotarea laboratoarelor;
d) cresterea
numărului de personal, în scopul îmbunătătirii capacitătii administrative a
ANPC de supraveghere a pietei;
1.4.3. alinierea
institutiei la cerintele noilor tehnologii ale informatiei si
telecomunicatiilor, prin:
a) dezvoltarea
unui sistem Intranet pentru distribuirea informatiei si implementarea
activitătilor de supraveghere, la nivel central si al oficiilor teritoriale,
incluzând:
1. crearea unui
soft integrat la nivel central si la nivelul structurilor teritoriale, care va
permite transmiterea datelor între ANPC si cele 42 de oficii teritoriale;
2. dotarea cu
echipamente de tehnică de calcul, la nivel central si la nivelul celor 42 de
oficii teritoriale;
b) prezentarea
informatiilor de interes public pe pagina web a ANPC;
1.4.4. dezvoltarea
cooperării externe prin:
a) efectuarea
pregătirilor necesare si, după caz, asigurarea dotărilor aferente, astfel ca,
după primirea acordului din partea Comisiei Europene, ANPC - ca punct national
de contact privind produsele periculoase - să poată participa la Sistemul
european RAPEX de schimb rapid de informatii privind produsele periculoase;
b) schimb de
informatii si specialisti cu institutii similare din statele membre ale Uniunii
Europene, în scopul promovării experientei si a celor mai bune practici în
domeniul protectiei consumatorilor;
c) participarea
specialistilor ANPC la reuniuni internationale pe teme de protectia
consumatorilor.
Dezvoltarea
cadrului legislativ si întărirea capacitătii institutionale în domeniul
protectiei consumatorilor, precum si întărirea cooperării interinstitutionale
si cu mediul de afaceri vor crea instrumentele necesare pentru promovarea
intereselor consumatorilor pe piata produselor si serviciilor, inclusiv
servicii de interes general, determinând cresterea responsabilitătii tuturor
celor implicati în producerea sau furnizarea de produse/servicii si integrarea
unui înalt nivel de protectie a consumatorilor în celelalte politici
sectoriale.
Obiectivul 2:
Aplicarea efectivă a legislatiei în domeniul protectiei consumatorilor
Existenta
legislatiei armonizate cu acquisul comunitar în domeniul protectiei
consumatorilor legitimează si impune verificarea respectării acesteia, prin
efectuarea de controale pe piata produselor si serviciilor - la producători,
importatori, distribuitori, vânzători, prestatori de servicii si în unitătile
vamale. Pentru perioada 2005-2008 sunt stabilite următoarele priorităti:
2.1. Desfăsurarea
de actiuni de control pentru asigurarea cerintelor de securitate si/sau de
conformitate a produselor si serviciilor
Se au în vedere
actiuni de control, inclusiv bazate pe metode de analiză a riscului, privind:
2.1.1. depistarea
si, după caz, retragerea de pe piată sau de la consumatori a produselor si
serviciilor nealimentare, care, în conditii previzibile de utilizare, prezintă
risc pentru consumatori;
2.1.2. depistarea
si, după caz, retragerea de pe piată sau de la consumatori a produselor si
serviciilor alimentare care prezintă risc asupra sănătătii consumatorilor;
2.1.3. verificarea
conformitătii produselor sau serviciilor cu cerintele declarate sau impuse prin
reglementări.
2.2. Desfăsurarea
de actiuni de control în scopul protectiei drepturilor si intereselor economice
ale consumatorilor la furnizarea de produse si servicii, inclusiv servicii de
interes public si financiare
Se au în vedere:
2.2.1. efectuarea
de actiuni de control privind apărarea intereselor economice ale consumatorilor,
inclusiv asigurarea dreptului la despăgubire;
2.2.2. efectuarea de actiuni de control privind cerintele specifice referitoare la reglementarea anumitor practici comerciale, cum ar fi vânzarea în afara spatiilor comerciale, vânzarea la distantă, publicitatea, indicarea preturilor etc.;
2.2.3. efectuarea
de actiuni de control privind relatiile contractuale dintre comercianti si
consumatori, inclusiv pentru servicii de interes public si financiare, cum ar
fi clauzele abuzive din contracte, creditele pentru consum, serviciile
financiare la distantă, pachetele de servicii turistice etc.
2.3. Rezolvarea
reclamatiilor consumatorilor
Se au în vedere:
2.3.1.
îmbunătătirea modalitătilor de primire si solutionare a sesizărilor si
reclamatiilor;
2.3.2. efectuarea
de actiuni de control privind rezolvarea reclamatiilor consumatorilor;
2.3.3. crearea
cadrului legislativ pentru rezolvarea alternativă a litigiilor consumatorilor,
prin realizarea unui act normativ care să permită introducerea medierii ca
alternativă a solutionării de către instantele de judecată a plângerilor
consumatorilor.
2.4. Cooperarea
cu alte institutii ale administratiei publice centrale si locale si, după caz,
cu statele membre sau candidate ale Uniunii Europene în realizarea de actiuni de
control
Se au în vedere:
2.4.1. continuarea
coordonării generale a activitătilor de supraveghere a pietei în cadrul
Comitetului interministerial pentru supravegherea pietei produselor si
serviciilor si protectia consumatorilor;
2.4.2. efectuarea
de actiuni de control în cooperare cu alte institutii ale administratiei
publice centrale si locale si, după caz, cu statele membre sau candidate ale
Uniunii Europene - la producători, importatori, pe piată, precum si în
unitătile vamale - privind securitatea si/sau conformitatea produselor
destinate consumatorilor.
2.5. Efectuarea
de către ANPC - ca punct national de contact - a schimbului rapid de informatii
privind produsele periculoase atât cu oficiile sale teritoriale, cât si cu alte
institutii ale administratiei publice centrale si locale, cu institutii
similare din statele membre ale Uniunii Europene prin Sistemul european RAPEX
de schimb rapid de informatii privind produsele periculoase
Se au în vedere:
2.5.1. colectarea
si evaluarea datelor primite de la nivelul oficiilor teritoriale, privind
securitatea produselor, în scopul luării măsurilor care se impun;
2.5.2. comunicarea
cu celelalte institutii publice cu responsabilităti în domeniu si în special cu
reprezentantii vamali, în scopul identificării aspectelor de securitate a
produselor de import si luării măsurilor care se impun;
2.5.3.
participarea la schimbul rapid de informatii prin Sistemul european RAPEX de
schimb rapid de informatii privind produsele periculoase, în conformitate cu
metodologia stabilită la nivelul Uniunii Europene pentru acest sistem.
2.6. Realizarea
de actiuni specifice de control, în conformitate cu prevederile Ordonantei de
urgentă a Guvernului nr.
190/2000 privind regimul metalelor pretioase în România, republicată
2.7. Verificarea
îndeplinirii conditiilor în baza cărora au fost autorizati agentii economici
care desfăsoară activităti cu metale pretioase
Aplicarea efectivă
a legislatiei armonizate în domeniul protectiei consumatorilor si întărirea
cooperării, la nivel national si european, prin preluarea celor mai bune
practici în domeniul supravegherii pietei, reprezintă elemente esentiale pentru
a se asigura accesul consumatorilor la produse si servicii mai sigure si mai
sănătoase, o alegere mai bună, informatii mai complete despre produse si
servicii, realizându-se astfel un nivel de protectie a consumatorilor
asemănător celui existent în statele membre ale Uniunii Europene.
3. Întărirea activitătilor
de informare, consiliere si educare a consumatorilor
Al treilea
obiectiv al politicii pentru protectia consumatorilor este întărirea
activitătilor de informare, consiliere si educare a consumatorilor. Pentru
perioada 2005-2008 sunt prevăzute următoarele priorităti:
3.1. Dezvoltarea
instrumentelor de informare si educare a consumatorilor
Se au în vedere:
3.1.1. organizarea de campanii nationale de informare a consumatorilor asupra drepturilor pe care acestia le au;
3.1.2. realizarea
de emisiuni radio, TV, precum si publicarea de articole în presă pe probleme
din domeniul protectiei consumatorilor;
3.1.3. derularea
de actiuni speciale (seminarii, reuniuni etc.), în colaborare cu organizatiile
de consumatori, inclusiv cu ocazia Zilei Mondiale a Drepturilor Consumatorilor
- 15 martie;
3.1.4. dezvoltarea
paginii web a ANPC pentru a contribui la o mai bună informare si consiliere a
consumatorilor;
3.1.5. colaborarea
cu mass-media în actiunile de avertizare a consumatorilor cu privire la
riscurile legate de folosirea anumitor produse sau servicii.
3.2. Implicarea
mai activă a organizatiilor neguvernamentale de consumatori în procesul de
elaborare a deciziilor ce pot avea impact asupra intereselor lor
Se au în vedere:
3.2.1.
participarea organizatiilor neguvernamentale de consumatori în cadrul:
organismelor consultative, Comitetului interministerial pentru supravegherea
pietei produselor si serviciilor si protectia consumatorilor, precum si în
cadrul comisiilor pentru clauze abuzive si pentru securitatea produselor;
3.2.2. consultarea
organizatiilor neguvernamentale de consumatori în initiativele legislative din
domeniul protectiei consumatorilor.
3.3. Asigurarea
de sprijin si consultantă pentru organizatiile neguvernamentale de consumatori
Se au în vedere:
3.3.1. acordarea
din bugetul ANPC, în perioada 2005-2007, a contributiei financiare din partea
României la bugetul general al Uniunii Europene, conform Memorandumului de
întelegere dintre Comunitatea Europeană si România, privind participarea
României la cadrul general pentru finantarea actiunilor Comunitarii în
sprijinul politicii consumatorilor pentru anii 2004-2007; aceasta va permite
organizatiilor neguvernamentale de consumatori din România să poată participa
la actiunile sus-mentionate finantate de Comisia Europeană;
3.3.2. acordarea
de consultantă si sprijin, inclusiv financiar, organizatiilor neguvernamentale
de consumatori.
Dezvoltarea
activitătilor de informare, consiliere si educare a consumatorilor va avea ca
efect crearea unui consumator bine informat, capabil să ia o decizie în deplină
cunostintă de cauză. În acelasi timp este necesar ca vocea consumatorilor să
fie auzită si, în acest sens, rolul principal îl au asociatiile
neguvernamentale de consumatori. Dezvoltarea unei miscări reprezentative si
independente a consumatorilor, implicată în activitatea de informare, educare,
consiliere si reprezentare, va permite consumatorilor să joace un rol important
pe piată, iar - în cadrul organismelor consultative - să îsi exprime punctul de
vedere alături de reprezentantii altor organisme guvernamentale sau patronale.
Strategia ANPC
pentru perioada 2005-2008 a fost realizată pentru a răspunde cerintelor
consumatorilor din România, fiind în acelasi timp armonizată cu Strategia
Comisiei Europene privind politica consumatorilor.
pentru modificarea art. 1 din Hotărârea
Guvernului nr. 1.577/2004 privind desemnarea reprezentantilor părtii române în
Comisia mixtă de frontieră româno-ucraineană
În temeiul art.
108 din Constitutia
României, republicată,
Guvernul
României adoptă prezenta
hotărâre.
Articol unic. - Articolul 1 din Hotărârea Guvernului nr.
1.577/2004 privind desemnarea reprezentantilor părtii române în Comisia
mixtă de frontieră româno-ucraineană, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 905 din 5 octombrie 2004, se modifică si va avea
următorul cuprins:
“Art. 1. - Se
numeste în calitatea de sef al delegatiei române în Comisia mixtă de frontieră
româno-ucraineană domnul chestor de politie Burnichi Neculai, adjunct al
inspectorului general al Politiei de Frontieră Române.”
PRIM-MINISTRU
CĂLIN
POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul
administratiei si internelor,
Vasile
Blaga
p. Ministrul
afacerilor externe,
Teodor
Baconschi,
secretar de
stat
Bucuresti, 28 aprilie 2005.
Nr. 366.
pentru aprobarea contributiei financiare anuale a
României, corespunzătoare anului 2005, la Programul comunitar de actiune în
domeniul sănătătii publice (2003-2008)
În temeiul art.
108 din Constitutia
României, republicată,
Guvernul
României adoptă prezenta
hotărâre.
Art. 1. - Se
aprobă plata contributiei financiare anuale a României, corespunzătoare anului
2005, la Programul comunitar de actiune în domeniul sănătătii publice
(2003-2008), în valoare totală de 266.000 euro, care se asigură de la bugetul
de stat prin bugetul Ministerului Sănătătii (177.000 euro) si din Programul
PHARE (89.000 euro).
Art. 2. -
Echivalentul în lei al sumei de 177.000 euro se suportă din creditele bugetare
aprobate Ministerului Sănătătii pe anul 2005.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN
POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul
sănătătii,
Mircea
Cinteză
Ministrul
finantelor publice,
Ionel
Popescu
Bucuresti, 28 aprilie 2005.
Nr. 367.
GUVERNUL
ROMÂNIEI
privind aprobarea Programului Cercetare de
Excelentă - CEEX
În temeiul art.
108 din Constitutia
României, republicată, al art. 3 alin. (3) lit. b) din Ordonanta Guvernului
nr.
57/2002 privind cercetarea stiintifică si dezvoltarea tehnologică, aprobată
cu modificări si completări prin Legea nr.
324/2003, cu modificările si completările ulterioare,
Guvernul
României adoptă prezenta
hotărâre.
Art. 1. - Se
aprobă Programul Cercetare de Excelentă - CEEX, prevăzut în anexa care face
parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 2. - (1)
Programul Cercetare de Excelentă - CEEX, denumit în continuare Programul,
are caracter multianual si se derulează în perioada 2005-2008.
(2) Programul este
finantat de la bugetul de stat prin alocatii, prevăzute cu această destinatie,
în limita fondurilor aprobate prin bugetul Ministerului Educatiei si
Cercetării.
(3) Repartizarea
fondurilor pe obiective specifice ale Programului se face prin ordin al
ministrului educatiei si cercetării.
(4) Pentru realizarea
obiectivelor specifice se finantează proiecte.
Art. 3. - (1)
Conducerea Programului se exercită de Ministerul Educatiei si Cercetării.
(2) Activitătile
desfăsurate în cadrul ministerului pentru conducerea de programe de
cercetare-dezvoltare si inovare se organizează pe lângă Ministerul Educatiei si
Cercetării ca activităti finantate integral din venituri proprii.
(3) Bugetul de
venituri si cheltuieli aferent activitătilor prevăzute la alin. (2) se aprobă o
dată cu bugetul Ministerului Educatiei si Cercetării, conform prevederilor
Legii nr.
500/2002 privind finantele publice, cu modificările ulterioare.
(4) Excedentul
anual rezultat din executia bugetului de venituri si cheltuieli se reportează
în anul următor.
(5) Executia de
casă a bugetului de venituri si cheltuieli a activitătilor respective se
realizează prin Trezoreria Statului, conform normelor metodologice emise de
Ministerul Finantelor Publice si prevederilor Legii nr.
500/2002, cu modificările ulterioare.
(6) Raportarea
executiei de casă a bugetului de venituri si cheltuieli ale activitătilor
prevăzute la alin. (2) se efectuează în conformitate cu instructiunile emise de
Ministerul Finantelor Publice.
(7) Pentru
conducerea Programului se alocă până la 3% din bugetul anual al acestuia,
pentru efectuarea de cheltuieli dintre categoriile prevăzute în Hotărârea
Guvernului nr.
1.579/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea
categoriilor de cheltuieli pentru activităti de cercetare-dezvoltare si de
stimulare a inovării, finantate de la bugetul de stat.
Art. 4. - Din
sumele alocate pentru conducerea de Program, Ministerul Educatiei si Cercetării
poate efectua cheltuieli si pentru externalizarea unor servicii pentru
implementarea programului, pe bază de contract de finantare încheiat conform
Hotărârii Guvernului nr.
1.265/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind contractarea,
finantarea, monitorizarea si evaluarea programelor, proiectelor de
cercetare-dezvoltare si inovare si a actiunilor cuprinse în Planul national de
cercetaredezvoltare si inovare, cum sunt:
a) evaluarea
propunerilor de proiecte;
b) contractarea,
finantarea, monitorizarea si evaluarea proiectelor selectate.
Art. 5. - (1)
Contractarea, finantarea si evaluarea proiectelor realizate în cadrul
Programului se realizează conform prevederilor prezentei hotărâri, completate
cu prevederile normelor metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.
1.265/2004.
(2) Propunerile de
proiecte depuse ca urmare a anuntului Ministerului Educatiei si Cercetării
pentru declansarea competitiei, întocmite conform pachetului de informatii
aprobat prin ordin al ministrului educatiei si cercetării, se grupează de către
acesta pe arii tematice ale programelor cuprinse în Planul national de
cercetaredezvoltare si inovare sau, după caz, ale programului de granturi si se
transmit la conducerile programelor aferente, care asigură suportul logistic si
administrativ pentru evaluarea propunerilor de proiecte.
(3) Prin pachetul
de informatii al Programului, aprobat prin ordin al ministrului educatiei si
cercetării, se stabilesc modulele si categoriile de proiecte pentru care
evaluarea se desfăsoară într-o singură etapă sau cele pentru care nu este
necesară îndeplinirea conditiilor prevăzute la art. 43 si 51 din normele
metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.
1.265/2004.
(4) Pentru
implementarea Programului, serviciile externalizate către unitătile prevăzute
la alin. (2) se contractează cu acestea de către Ministerul Educatiei si
Cercetării prin extinderea activitătilor de conducere a Programului, în
conditiile art. 9 pct. 2 lit. f) din normele metodologice aprobate prin
Hotărârea Guvernului nr.
1.265/2004.
(5) În baza
caracterului de recurentă al contractelor de finantare încheiate cu Ministerul
Educatiei si Cercetării conform prevederilor alin. (4) pentru finantarea
propunerilor de proiecte selectate ca urmare a evaluării acestora, se încheie
contracte de finantare între Ministerul Educatiei si Cercetării sau unitătile
care au preluat extinderea de servicii, în calitate de autonomie contractantă,
si unitătile care au propus proiectele selectate, în calitate de contractor.
(6) Sumele
contractate din bugetul Programului cu unitătile care au preluat extinderea de
servicii, pentru serviciile realizate, precum si pentru bugetul pentru
proiecte, se evidentiază distinct.
(7) În cazul
existentei unor contracte ferme încheiate în conditiile legii, autoritatea
contractantă poate efectua plăti în avans, în limită de până la 30% din
valoarea anuală a programului/proiectului prevăzută în contract.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN
POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul
educatiei si cercetării,
Mircea
Miclea
Ministrul
finantelor publice,
Ionel
Popescu
Bucuresti, 28 aprilie 2005.
Nr. 368.
ANEXĂ
1. Scopul
Programul
Cercetare de Excelentă - CEEX, denumit în continuare Programul,
stimulează dezvoltarea colaborării între unitătile si institutiile de
cercetare-dezvoltare, universităti si operatori economici care să determine un
impact în calitatea cercetării în România, în cresterea numărului si abilitătii
cercetătorilor de a fi implicati în proiecte de înalt nivel, precum si în
diseminarea cunostintelor si rezultatelor.
2. Durata:
2005-2008
Propunerile de
proiecte pentru Program se depun la termenele si în conditiile precizate în
apelurile lansate de Ministerul Educatiei si Cercetării pentru perioada
2005-2006.
3. Bugetul
Programul este
finantat de la bugetul de stat prin alocatii prevăzute cu această destinatie,
în limita fondurilor aprobate anual prin bugetul autoritătii de stat pentru
cercetare-dezvoltare.
4. Obiectivele,
continutul tematic si structura
Programului
4.1. Obiective
generale:
- cresterea
capacitătii sistemului de cercetaredezvoltare si inovare din România de a
acumula cunostinte, rezultate si experientă de prim rang în domenii stiintifice
si tehnologice de vârf si de a le difuza si transfera către mediul economic si
social intern pentru cresterea competitivitătii acestuia;
- concentrarea si
valorificarea optimă a potentialului stiintific si tehnologic de înalt nivel
existent în România;
- sprijinirea
formării, dezvoltarea, integrarea si consolidarea în domeniile vizate a unor
retele de cercetare a căror activitate atinge nivelul de excelentă recunoscut
conform normelor internationale;
- accelerarea
procesului de aliniere si integrare tehnologică a agentilor economici conform
cerintelor si reglementărilor Uniunii Europene;
- cresterea
capacitătii României de a asigura parteneri performanti în programele de
colaborare stiintifică si tehnică si în aliantele tehnologice internationale;
- integrarea si
consolidarea retelelor de institutii de cercetare-dezvoltare în domeniile
vizate.
4.2. Obiective
specifice:
- cresterea
calitătii activitătii unitătilor si institutiilor de cercetare-dezvoltare din
România, care să asigure atragerea, dezvoltarea si concentrarea de resurse
umane si materiale;
- sustinerea
dezvoltării resurselor umane si materiale ale retelelor integrate de institutii
si organisme specializate, acreditate si recunoscute international, care să
asigure competenta stiintifică si tehnică si dotările tehnice necesare
dezvoltării unui sector/domeniu tehnologic si care să cuprindă: institute
nationale de cercetare-dezvoltare, centre/departamente de profil din
universităti, laboratoare de experimentare si testare, organisme pentru
etalonare si certificare;
- promovarea
participării unitătilor si institutiilor de cercetare-dezvoltare din România la
programele europene si internationale de cercetare si racordarea la aria
europeană de cercetare, inclusiv integrarea în platformele tehnologice la nivel
european;
- dezvoltarea
laboratoarelor de experimentare si testare si a organismelor de certificare,
conform cerintelor Uniunii Europene privind evaluarea conformitătii cu
reglementările tehnice.
4.3. Structura
programului
Programul cuprinde
următoarele module:
(i) modulul
proiecte de cercetare-dezvoltare complexe, prin care sunt sustinute proiecte de
anvergură pentru dezvoltarea activitătii de cercetare, a potentialului uman si
infrastructurilor de cercetare realizate în parteneriat national, regional si
international si care urmăresc:
- cresterea
competitivitătii economiei nationale;
- atingerea unor
obiective strategice în dezvoltarea tehnologiilor si aplicatiilor de vârf, în
scopul racordării la prioritătile si obiectivele specifice ariei europene de
cercetare;
- realizarea unor
retele tehnologice integrate în domenii specifice, care să permită integrarea
în platformele tehnologice corespunzătoare la nivel european;
- dezvoltarea de activităti si infrastructuri de cercetare-dezvoltare la nivel regional, cu impact social si economic;
(ii) modulul de
dezvoltare a resurselor umane pentru formare, instruire, mobilitatea
cercetătorilor si cresterea atractivitătii carierei în cercetare, prin care
sunt sustinute:
- proiecte de
cercetare care vizează programe de pregătire la nivel de doctorat si
postdoctorat;
- proiecte pentru
atragerea si dezvoltarea potentialului uman pentru cercetare;
- proiecte de
crestere si sustinere a mobilitătii intrasectoriale si intersectoriale a
cercetătorilor si specialistilor pe plan national, atât între institutii cu
profil de cercetare-dezvoltare si universităti, cât si între sectorul de
cercetare si cel productiv;
- proiecte de
formare si perfectionare în managementul de program/proiect;
- proiecte de
formare si perfectionare a managerilor de cercetare;
(iii) modulul de
promovare a participării la programele europene si internationale de cercetare,
prin care sunt sustinute:
- proiecte de
crestere a vizibilitătii internationale:
- organizarea de
manifestări stiintifice sau promotionale cu participare internatională
reprezentativă;
- vizite de lucru
si stagii de lungă durată ale unor personalităti stiintifice din străinătate;
-
organizare/participare la activităti-suport în vederea integrării în proiecte
de corelare a programelor nationale la nivel european de tip ERA-NET sau în
platforme tehnologice europene;
(iv) modulul de
dezvoltare a infrastructurii pentru evaluarea si certificarea conformitătii,
prin care sunt sustinute:
- proiecte de
extindere si îmbunătătire a infrastructurii, precum si a serviciilor oferite de
organisme aflate în curs de acreditare, reacreditare sau acreditate:
laboratoare de experimentare si testare, laboratoare de etalonare, organisme de
certificare.
5. Rezultate
estimate:
(i) asigurarea
dezvoltării pe plan intern a retelelor de institutii si organisme specializate,
recunoscute si active la nivel international, care să asigure poli de
excelentă, competentă stiintifică si tehnică de referintă în domenii ale
tehnologiilor avansate:
- cresterea
numărului de centre/retele de cercetare specializate în domenii stiintifice si
tehnologice de vârf, recunoscute la nivel international si integrate în
parteneriate si programe reprezentative pentru aria europeană de cercetare;
- cresterea
numărului de retele tehnologice integrate, realizate în domenii ale
tehnologiilor de vârf si integrate în platforme europene similare;
- cresterea
ponderii unitătilor si institutiilor de cercetare-dezvoltare si a
universitătilor care dispun de echipamente si aparatură performante de
cercetare si informationale;
- cresterea
numărului agentilor economici si al domeniilor care beneficiază de rezultatele
proiectelor complexe;
(ii) întinerirea
si cresterea performantelor pe plan intern si international ale personalului de
cercetare:
- cresterea
numărului de cercetători tineri si a numărului de doctori în stiinte;
- cresterea
numărului de cercetători implicati în programe postdoctorat si în proiecte si
colaborări internationale pe termen lung;
- cresterea
numărului de cercetători care se reintegrează în activităti de cercetere în
România;
- cresterea
numărului de manageri specializati pentru programe, unităti si institutii de
cercetare-dezvoltare;
(iii) cresterea
vizibilitătii internationale a institutiilor si programelor de cercetare:
- cresterea
numărului de unităti si institutii de cercetare-dezvoltare, precum si de
universităti care beneficiază de programe de lungă durată sustinute de
personalităti stiintifice din străinătate;
- cresterea
numărului de programe nationale de cercetare incluse în proiecte de corelare a
acestora la nivel european de tip ERANET;
(iv) cresterea
numărului de organisme acreditate de evaluare si certificare a conformitătii,
corespunzătoare cerintelor Uniunii Europene si recunoscute la nivel
international;
(v) cresterea
vizibilitătii si a impactului international ale cercetării românesti prin
contributii stiintifice (de exemplu: publicatii, patente, inventii etc.)
indexate sau înscrise în baze de date internationale.
GUVERNUL
ROMÂNIEI
pentru modificarea si completarea anexei la
Hotărârea Guvernului nr. 216/2005 privind redistribuirea de posturi si fonduri
aferente în vederea întăririi structurilor cu atributii în procesul aderării
României la Uniunea Europeană din cadrul Ministerului Transporturilor,
Constructiilor si Turismului
În temeiul art.
108 din Constitutia
României, republicată,
Guvernul
României adoptă prezenta
hotărâre.
Articol unic. - Anexa “Repartizarea pe institutii publice a
posturilor care se distribuie” la Hotărârea Guvernului nr.
216/2005 privind redistribuirea de posturi si fonduri aferente în vederea
întăririi structurilor cu atributii în procesul aderării României la Uniunea
Europeană din cadrul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si
Turismului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din
30 martie 2005, se modifică si secompletează după cum urmează:
1. Punctul 9 va
avea următorul cuprins:
|
“Nr. crt. |
Institutia
publică |
Numărul de posturi |
|
9. |
Secretariatul General al Guvernului (din
acest număr: 5 posturi din cabinetul ministrului de stat pentru coordonarea
activitătilor din domeniile mediului de afaceri si întreprinderilor mici si
mijlocii si 1 post din cabinetul ministrului de stat pentru coordonarea
activitătilor din domeniul economic) |
6” |
2. După punctul
9 se introduc două noi puncte, punctele 10 si 11, cu următorul cuprins:
|
“Nr. crt. |
Institutia
publică |
Numărul de posturi |
|
10. |
Departamentul pentru Relatia cu Parlamentul
|
1 |
|
11. |
Agentia de Compensare pentru Achizitii de
Tehnică Specială |
5” |
PRIM-MINISTRU
CĂLIN
POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul
delegat pentru coordonarea
Secretariatului
General al Guvernului,
Mihai
Alexandru Voicu
Ministrul
transporturilor, constructiilor si turismului,
Gheorghe
Dobre
Ministrul
finantelor publice,
Ionel
Popescu
Bucuresti, 28 aprilie 2005.
Nr. 369.
ACTE ALE
ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL SĂNĂTĂTII
pentru aprobarea Regulamentului privind
selectia pentru înscrierea la programul de pregătire în cea de-a doua
specialitate înrudită, în regim cu taxă
Văzând Referatul
Directiei de resurse umane si dezvoltare profesională nr. MC 5.073/2005, în
temeiul dispozitiilor Hotărârii Guvernului nr.
168/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii,
ministrul
sănătătii emite următorul
ordin:
Art. 1. - Se
aprobă Regulamentul privind selectia pentru înscrierea la programul de
pregătire în cea de-a doua specialitate înrudită, în regim cu taxă, cuprins în
anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. - Directia
de resurse umane si dezvoltare profesională, Centrul National de Perfectionare
în Domeniul Sanitar Bucuresti si comisiile de specialitate ale Ministerului
Sănătătii vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 3. -
Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul
sănătătii,
Mircea
Cinteză
Bucuresti, 20 aprilie 2005.
Nr. 424.
ANEXĂ
REGULAMENT
privind
selectia pentru înscrierea la programul de pregătire în cea de-a doua
specialitate înrudită, în regim cu taxă
CAPITOLUL I
Dispozitii
generale
1. Acreditarea
îndrumătorilor de programe de pregătire, pe centre universitare si
specialităti, se face de Ministerul Sănătătii, la propunerea Centrului National
de Perfectionare în Domeniul Sanitar Bucuresti.
2. Numărul de
locuri de pregătire pentru fiecare specialitate si centru universitar, raportat
la numărul îndrumătorilor, se stabileste de Ministerul Sănătătii, la propunerea
Centrului National de Perfectionare în Domeniul Sanitar Bucuresti.
3. Pentru toate
situatiile în care numărul solicitărilor depăseste posibilitătile de pregătire,
stabilite prin Ordinul ministrului sănătătii si al ministrului educatiei si
cercetării nr.
546/4.260/2004 privind stabilirea specialitătilor înrudite, care pot fi
obtinute ca a doua specialitate fără sustinerea concursului de rezidentiat, se
instituie probă de departajare.
4.1. Listele cu
candidatii care vor sustine proba de departajare se vor alcătui pe centre
universitare, pentru fiecare specialitate.
4.2. Candidatii
care au depus avize de înscriere la programul de pregătire în cea de-a doua
specialitate, în două sau mai multe centre universitare, au obligatia ca, în
termen de 3 zile de la data intrării în vigoare a prezentului regulament, să
precizeze în scris centrul universitar pentru care optează.
4.3. Candidatii
care au depus dosare de înscriere la pregătire pentru două specialităti au
obligatia ca, în termen de 3 zile de la data intrării în vigoare a prezentului
regulament, să precizeze în scris specialitatea pentru care optează.
4.4. În ambele
situatii, în caz contrar, solicitantii respectivi nu vor fi inclusi pe listele
întocmite pentru proba de departajare.
5. În urma probei
de departajare, în ordinea clasificării, vor fi ocupate locurile de pregătire
în acest an. În anii următori se reia proba de departajare cu toti candidatii,
cu cei înscrisi în acest an si cu cei care se vor înscrie ulterior.
6. În anul 2005 proba
de departajare se va sustine în prima decadă a lunii noiembrie.
CAPITOLUL II
7. Pentru toate
specialitătile si centrele universitare unde numărul solicitărilor este de
peste 2, dar nu mai mare de 5, raportat la numărul total de îndrumători pe
centru universitar, proba de departajare va consta într-un test scris cu 5
întrebări.
8. Pentru toate
specialitătile si centrele universitare unde numărul solicitărilor este mai
mare de 5, raportat la numărul total de îndrumători pe centru universitar,
proba de departajare va consta într-un test scris cu 10 întrebări.
9.1. Comisiile de
specialitate ale Ministerului Sănătătii vor alcătui tematici, selectate din
tematica specialitătii în care urmează să se efectueze programul de pregătire.
9.2. Tematicile
vor fi supuse aprobării conducerii Ministerului Sănătătii de către Centrul
National de Perfectionare în Domeniul Sanitar Bucuresti si vor fi anuntate pe
site-ul www.perfmed.ro.
Comisiile de
notare a testelor scrise
10. Comisiile de
notare a testelor scrise vor fi alcătuite din cadre didactice cu functie de
predare si aprobate de conducerea Ministerului Sănătătii.
11. Comisiile vor
fi alcătuite din:
- profesor
universitar sau conferentiar din disciplina de profil - presedinte;
- două cadre
didactice cu functie de predare din disciplina de profil - membri;
- un medic -
secretar.
12. În centrele universitare medicale în care nu există posibilitatea de a se institui comisii se pot coopta cadre didactice din alte centre universitare. În cazul în care nici în această situatie nu se poate desemna o comisie, candidatii vor sustine această probă la unul dintre centrele universitare în care există o comisie, caz în care se vor alcătui clasificări separate.
Stabilirea
întrebărilor de concurs
13. Pentru fiecare
specialitate conducerea Ministerului Sănătătii va stabili o comisie centrală care
va avea în componentă reprezentanti din centrele universitare în care se sustin
testele. Aceste comisii se vor întruni în ziua în care se sustine testul, la
nivelul Centrului National de Perfectionare în Domeniul Sanitar Bucuresti, si
vor alcătui întrebările pentru testele scrise. Aceste întrebări vor fi
transmise prin e-mail comisiilor din toate centrele universitare.
14.1. După ce
ultima întrebare a fost comunicată si s-a făcut verificarea dacă întrebările au
fost corect notate de candidati, timpul acordat pentru sustinerea acestui test
este de o oră pentru testul cu 5 întrebări si de două ore pentru testul cu 10
întrebări.
14.2. Baremul de
notare a întrebărilor va fi alcătuit, la nivelul Centrului National de
Perfectionare în Domeniul Sanitar Bucuresti, de comisia centrală, în timpul
sustinerii testului scris, si va fi transmis prin e-mail comisiilor din
centrele universitare.
15.1. Eventualele
contestatii privind notarea întrebărilor se adresează în scris presedintelui
comisiei, în termen de o oră de la anuntarea notei. Presedintii de comisii le
vor transmite prin fax comisiei centrale care a alcătuit întrebările si
baremul, în termen de 3 ore de la expirarea termenului de depunere a
contestatiilor.
15.2. Comisia
centrală va comunica răspunsul la contestatii în termen de 3 zile.
Notarea
întrebărilor, alegerea locului si a îndrumătorului de stagiu
16. Fiecare
întrebare se notează de către presedinte si membrii comisiei cu note de la
0-10, pe baza baremului alcătuit de comisia centrală.
17. Nota probei de
departajare va rezulta din media aritmetică a celor 5, respectiv 10 întrebări
din test, calculată cu două zecimale.
18. Ierarhizarea
candidatilor care au obtinut note egale se va face pe baza unei probe
suplimentare orale, din aceeasi tematică după care s-a sustinut testul scris.
19. Catalogul
definitiv cu rezultatele probei de departajare va fi afisat la nivelul comisiei
de notare si va fi transmis prin e-mail Centrului National de Perfectionare în
Domeniul Sanitar Bucuresti, în termen de 24 de ore de la stabilirea acestuia.
20. Alegerea
locului si a îndrumătorului de stagiu se va face la nivelul directiei de
sănătate publică din centrul universitar în care s-a organizat testul, în
prezenta comisiei de notare a testului si a delegatului Centrului National de
Perfectionare în Domeniul Sanitar Bucuresti.
CAPITOLUL III
Dispozitii
finale
21.1. În perioada în
care un medic efectuează pregătire în cea de-a doua specialitate, nu poate fi
desemnat ca îndrumător pentru specialitatea în care este confirmat.
21.2. Îndrumătorii
care au acordat avize de participare la programul de pregătire în a doua
specialitate si au depus ei însisi dosare de înscriere pentru a participa la
stagii de pregătire în cea de-a doua specialitate au obligatia de a opta în
scris fie pentru acreditarea ca îndrumător de stagiu, fie pentru efectuarea
pregătirii, în termen de 3 zile de la data intrării în vigoare a prezentului
regulament.
22. Pregătirea în
cea de-a doua specialitate înrudită în regim cu taxă va începe o dată cu cea a
rezidentilor din seria noiembrie 2005, cu respectarea duratei si curriculei de
pregătire în rezidentiat.
23. Orice alte prevederi privind selectia pentru înscrierea la programul de pregătire în cea de-a doua specialitate înrudită în regim cu taxă se abrogă.