MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

P A R T E A I

Anul 173 (XVII) - Nr. 393 LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE Marti, 10 mai 2005

SUMAR

HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

349. - Hotãrâre privind depozitarea deseurilor

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

3.328/80. - Ordin al ministrului educatiei si cercetãrii si al ministrului muncii, solidaritãtii sociale si familiei pentru modificarea si completarea Metodologiei de autorizare a furnizorilor de formare profesionalã a adultilor, aprobatã prin Ordinul ministrului muncii, solidaritãtii sociale si familiei si al ministrului educatiei, cercetãrii si tineretului nr. 353/5.202/2003

HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE

privind depozitarea deseurilor

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicatã, si al art 54 pct. 2 lit. b) din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 426/2001,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

Art. 1. - (1) Prezenta hotãrâre are ca obiect stabilirea cadrului legal pentru desfãsurarea activitãtii de depozitare a deseurilor, atât pentru realizarea, exploatarea, monitorizarea, închiderea si urmãrirea postînchidere a depozitelor noi, cât si pentru exploatarea, închiderea si urmãrirea postînchidere a depozitelor existente, în conditii de protectie a mediului si a sãnãtãtii populatiei.

(2) Reglementarea acestei activitãti are drept scop prevenirea sau reducerea efectelor negative asupra mediului, în special poluarea apelor de suprafatã, subterane, a solului, aerului, inclusiv a efectului de serã, precum si a oricãrui risc pentru sãnãtatea populatiei, pe întreaga duratã de exploatare a depozitului, cât si dupã expirarea acesteia.

(3) Prevederile Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluãrii, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 645/2002, se considerã realizate pentru depozitele de deseuri, dacã sunt realizate cerintele prezentei hotãrâri.

(4) Semnificatia termenilor specifici utilizati este prevãzutã în anexa nr. 1.

Art. 2. - Prevederile prezentei hotãrâri se aplicã oricãrui depozit, definit conform anexei nr. 1 lit. b).

Art. 3. - (1) Prezenta hotãrâre nu se aplicã urmãtoarelor activitãti:

a) împrãstierea pe sol, în scopul ameliorãrii calitãtii sau fertilizãrii, a nãmolurilor de la statiile de epurare orãsenesti, a nãmolurilor de dragare sau a altor tipuri de nãmoluri similare;

b) folosirea unor deseuri inerte la lucrãri de reamenajare/restaurare, umplere sau pentru constructii în depozite de deseuri;

c) depunerea nãmolurilor de dragare, nepericuloase, în lungul apelor din care au fost extrase sau în albia râurilor;

d) depozitarea solului necontaminat sau a deseurilorinerte rezultate în urma activitãtilor de prospectare si extractie, tratãrii si stocãrii resurselor minerale, cât si cele din exploatarea carierelor.

(2) Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor pct. 1.3.1, 1.3.2, 1.3.5 si 2.1 din anexa nr. 2 depunerea de deseuri nepericuloase, altele decât deseurile inerte, rezultate de la prospectiuni si extractie, tratare si stocare a resurselor minerale, precum si din exploatarea carierelor si care sunt depozitate într-o manierã ce previne poluarea mediului si riscurile pentru sãnãtatea populatiei.

(3) Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor art. 7 alin. (3), art. 11, art. 13 alin. (5), art. 15 alin. (1) si (2), art. 19 si 20, ale pct. 1.3, 2.1 si 2.2 din anexa nr. 2, ale anexei nr. 3, cu exceptia pct. 3.1, nivelul 3, si ale pct. 2.2, 2.3 si 2.4 din anexa nr. 4 depozitele pentru deseuri nepericuloase sau inerte în asezãri izolate si numai dacã depozitul este destinat eliminãrii deseurilor generate în acea localitate izolatã; aceastã exceptie se face cu respectarea prevederilor Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. nr. 426/2001.

(4) Lista localitãtilor izolate prevãzute la alin. (3) se aprobã prin ordin al ministrului autoritãtii centrale de protectie a mediului pânã la data de 31 decembrie 2005.

(5) Fãrã a prejudicia prevederile art. 5 din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 78/2000, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 426/2001, se excepteazã stocarea subteranã, astfel cum este definitã în anexa nr. 1 lit. v), de la aplicarea prevederilor art. 25 alin. (1), (2) si (3) si a prevederilor pct. 1.1.2, 2.1 si 2.2 din anexa nr. 2 si ale pct. 2.1-2.4 din anexa nr. 4.

(6) Se excepteazã de la aplicarea prevederilor prezentei hotãrâri spatiile de depozitare existente din zona ruralã si numai dacã acestea sunt destinate eliminãrii deseurilor generate în localitãtile pe care le deservesc.

(7) Spatiile de depozitare din zona ruralã se reabiliteazã pânã la data de 16 iulie 2009 prin salubrizarea zonei si reintroducerea acesteia în circuitul natural sau prin închidere conform “Îndrumarului de închidere a depozitelor existente neconforme de deseuri nepericuloase”, care face parte integrantã din procedura de încetare a activitãtii de depozitare, care se aprobã prin ordin al ministrului

autoritãtii centrale pentru protectia mediului în termen de 60 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri.

Art. 4. - Depozitele se clasificã în functie de natura deseurilor depozitate, astfel:

a) depozite pentru deseuri periculoase;

b) depozite pentru deseuri nepericuloase;

c) depozite pentru deseuri inerte.

Art. 5. - Deseurile care nu se acceptã la depozitare într-un depozit sunt:

a) deseuri lichide;

b) deseuri explozive, corozive, oxidante, foarte inflamabile sau inflamabile, proprietãti ce sunt definite în anexa nr. I E la Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 78/2000, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 426/2001;

c) deseuri periculoase medicale sau alte deseuri clinice periculoase de la unitãti medicale sau veterinare cu proprietatea H9, definitã în anexa nr. I E si având categoria prevãzutã la lit. A pct. 14 din anexa nr. I C la Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 78/2000, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 426/2001;

d) toate tipurile de anvelope uzate, întregi sau tãiate, excluzând anvelopele folosite ca materiale în constructii într-un depozit;

e) orice alt tip de deseu care nu satisface criteriile de acceptare, conform prevederilor anexei nr. 3.

Art. 6. - (1) Autoritatea centralã pentru protectia mediului elaboreazã împreunã cu autoritãtile administratiei publice locale si cu autoritãtile regionale de protectia mediului Strategia nationalã privind reducerea cantitãtii de deseuri biodegradabile depozitate, care face parte integrantã din Strategia nationalã de gestionare a deseurilor.

(2) Strategia nationalã privind reducerea cantitãtii de deseuri biodegradabile cuprinde mãsuri referitoare la colectarea selectivã, reciclarea, compostarea, producerea de biogaz si/sau recuperarea materialelor si energiei, astfel încât sã conducã la realizarea urmãtoarelor obiective:

a) reducerea cantitãtii de deseuri biodegradabile municipale depozitate la 75% din cantitatea totalã, exprimatã gravimetric, produsã în anul 1995, în maximum 5 ani de la data de 16 iulie 2001;

b) reducerea cantitãtii de deseuri biodegradabile municipale depozitate la 50% din cantitatea totalã, exprimatã gravimetric, produsã în anul 1995, în maximum 8 ani de la data de 16 iulie 2001;

c) reducerea cantitãtii de deseuri biodegradabile municipale depozitate la 35% din cantitatea totalã, exprimatã gravimetric, produsã în anul 1995, în maximum 15 ani de la data de 16 iulie 2001.

(3) Termenele prevãzute la alin. (2) lit. a), b) si c) pentru atingerea obiectivelor de reducere a cantitãtilor de deseuri biodegradabile depozitate se pot prelungi cu maximum 4 ani, dacã aceastã prelungire este autorizatã de autoritatea centralã pentru protectia mediului.

Art. 7. - (1) În depozitele de deseuri periculoase este permisã numai depozitarea deseurilor periculoase ce îndeplinesc criteriile prevãzute în anexa nr. 3.

(2) În depozitele de deseuri nepericuloase este permisã depozitarea urmãtoarelor deseuri:

a) deseuri municipale;

b) deseuri nepericuloase de orice altã origine, care satisfac criteriile de acceptare a deseurilor la depozitul pentru deseuri nepericuloase;

c) deseuri periculoase stabile, nereactive, cum sunt cele solidificate, vitrificate, care la levigare au o comportare echivalentã cu a celor prevãzute la lit. b) si care satisfac criteriile relevante de acceptare; aceste deseuri periculoase nu se depoziteazã în celule destinate deseurilor biodegradabile nepericuloase, ci în celule separate.

(3) În depozitele de deseuri inerte este permisã numai depozitarea deseurilor inerte.

(4) Se interzice amestecarea deseurilor în scopul de a satisface criteriile de acceptare la o anumitã clasã de depozite.

(5) Depozitarea deseurilor, conform prevederilor alin. (1) si (2) este permisã numai dacã deseurile sunt supuse în prealabil unor operatii de tratare fezabile tehnic si care contribuie la îndeplinirea obiectivelor stabilite în prezenta hotãrâre.

(6) Criteriile care trebuie îndeplinite de deseuri pentru a fi acceptate la depozitare pe fiecare clasã de depozit si lista nationalã de deseuri acceptate pentru fiecare clasã de depozit sunt stabilite prin Ordinul ministrului mediului si gospodãririi apelor nr. 95/2005 si se revizuiesc în functie de modificarea conditiilor tehnico-economice.

Art. 8. - (1) Cerintele si mãsurile operationale si tehnice pentru depozitarea deseurilor în scopul prevenirii sau reducerii cât de mult posibil a efectelor negative asupra mediului si sãnãtãtii umane, generate de depozitarea deseurilor, pe toatã durata de exploatare a unui depozit, sunt cuprinse în Normativul tehnic privind depozitarea deseurilor, aprobat prin Ordinul ministrului mediului si gospodãririi apelor nr. 757/2004. Normativul tehnic se revizuieste în functie de modificarea prevederilor legislative nationale si europene si a conditiilor tehnico-economice.

(2) Prevederile normativului tehnic se aplicã depozitelor de deseuri inerte, nepericuloase si periculoase pentru toate etapele de proiectare, constructie, exploatare, închidere si monitorizare postînchidere a unui depozit de deseuri.

Art. 9. - (1) Autoritãtile administratiei publice locale trebuie sã tinã seama de prevederile Strategiei nationale de gestionare a deseurilor si ale Planului national de gestionare a deseurilor, aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr. 1.470/2004, precum si de planurile regionale de gestionare a deseurilor, pentru realizarea depozitelor zonale de deseuri municipale.

(2) Depozitele prevãzute la alin. (1) trebuie sã fie depozite de deseuri zonale care deservesc cel putin 150.000 de locuitori, având la bazã abordarea regionalã a gestiunii deseurilor.

(3) Consiliile locale si/sau judetene iau mãsurile necesare pentru construirea depozitelor de deseuri municipale numai pe terenuri aflate în proprietatea lor.

(4) În situatia în care depozitele deservesc douã sau mai multe judete, programul de functionare si costurile operatiilor de depozitare se stabilesc de comun acord cu toate autoritãtile administratiei publice locale implicate.

Art. 10. - (1) Costurile aferente activitãtii de depozitare se suportã de cãtre generatorii si detinãtorii de deseuri.

(2) Autoritãtile administratiei publice locale iau mãsuri ca atât costurile prevãzute pentru organizarea si exploatarea unui depozit de deseuri municipale, cât si costurile estimate pentru închiderea si urmãrirea postînchidere a depozitului sã fie acoperite de pretul practicat de operator pentru depozitarea fiecãrui tip de deseu în acel depozit.

(3) Autoritãtile administratiei publice locale iau mãsurile necesare pentru ca operatorii de salubritate care desfãsoarã activitãti de precolectare, colectare si transport sã depunã aceste deseuri la depozitele la care a fost arondatã localitatea în care acestia îsi desfãsoarã activitatea conform contractului de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare prin concesiune. Localitãtile care sunt arondate la depozit sunt indicate în acordul/autorizatia de mediu, dupã caz.

(4) Tarifele pentru activitatea de depozitare a deseurilor trebuie sã includã cheltuielile aferente tuturor operatiilor precizate de autoritatea centralã pentru protectia mediului.

(5) Operatorii economici generatori de deseuri industriale care opereazã propriile depozite evidentiazã separat în registrele contabile costurile prevãzute pentru organizarea, exploatarea si închiderea depozitului de deseuri.

(6) Operatorii depozitelor de deseuri industriale care oferã servicii de depozitare pentru terti vor lua mãsuri ca atât costurile prevãzute pentru organizarea si exploatarea depozitului, cât si costurile estimate pentru închiderea si urmãrirea postînchidere a depozitului sã fie acoperite de pretul practicat de operator pentru depozitarea fiecãrui tip de deseu în acel depozit.

Art. 11. - (1) Solicitantul unei autorizatii de mediu pentru un depozit de deseuri trebuie sã facã dovada existentei unei garantii financiare, conform legislatiei în vigoare, înainte de începerea operatiilor de eliminare, pentru a asigura cã sunt îndeplinite obligatiile privind siguranta depozitului pentru respectarea cerintelor de protectie a mediului si a sãnãtãtii populatiei, care decurg din autorizatie. Aceastã garantie va fi mentinutã pe toatã perioada de operare, închidere si urmãrire postînchidere a depozitului.

(2) Prevederile alin. (1) nu se aplicã depozitelor de deseuri inerte.

Art. 12. - (1) Operatorul depozitului este obligat sã îsi constituie un fond pentru închiderea si urmãrirea postînchidere a depozitului, denumit Fond pentru închiderea depozitului de deseuri si urmãrirea acestuia postînchidere.

(2) Fondul prevãzut la alin. (1) se pãstreazã într-un cont purtãtor de dobândã deschis la o bancã comercialã, cu exceptia cazului în care operatorul depozitului are calitatea de institutie publicã si fondul se pãstreazã într-un cont deschis la unitatea de trezorerie si contabilitate publicã în a cãrei razã acesta îsi are sediul fiscal. Dobânda obtinutã constituie sursã suplimentarã de alimentare a fondului.

(3) Fondul se constituie în limita sumei stabilite prin proiectul depozitului pentru închiderea si urmãrirea postînchidere a depozitului si se realizeazã prin esalonarea anualã a acestei sume, astfel:

a) din cota-parte din tarifele de depozitare percepute de operator din prima zi a intrãrii în functiune a depozitului unde se realizeazã depozitarea deseurilor pentru terta persoanã;

b) cota-parte anualã din suma stabilitã prin proiectul depozitului la depozitele unde operatorii realizeazã eliminarea propriilor deseuri.

(4) Cota-parte din tarifele de depozitare care alimenteazã fondul se stabileste initial prin proiect si se recalculeazã la cel mult 3 ani în vederea asigurãrii sumei stabilite la alin. (3).

(5) Fondul se alimenteazã trimestrial, dupã finalizarea încasãrilor contravalorii operatiunilor de depozitare pe perioada acelui trimestru, iar controlul depunerii sumelor previzionate se face anual pe toatã perioada exploatãrii depozitului; aceste sume sunt previzionate.

(6) Consumul fondului se face pe baza situatiilor de lucrãri care se întocmesc o datã cu realizarea lucrãrilor, la închiderea depozitului sau a unei pãrti a depozitului. Operatorul utilizeazã fondurile previzionate constituite în acest scop pe baza situatiilor de lucrãri justificative.

(7) Fondul prevãzut la alin. (1) nu se include la masa credalã în caz de lichidare judiciarã, el urmând sã fie folosit numai în scopul pentru care a fost constituit.

(8) Controlul alimentãrii si utilizãrii fondului se realizeazã de cãtre autoritãtile competente ale administratiei publice locale pentru finante publice, în conformitate cu prevederile legislatiei în vigoare.

(9) Autoritãtile administratiei publice locale asigurã transparenta informatiei privind costul depozitãrii deseurilor si al implicatiilor realizãrii depozitului de deseuri.

CAPITOLUL II

Cerinte specifice în cadrul procedurii de emitere a acordului si autorizatiei de mediu pentru depozitele de deseuri

Art. 13. - (1) Reglementarea activitãtii privind depozitarea deseurilor se face cu respectarea prevederilor legislatiei de mediu în vigoare, prin emiterea acordului si autorizatiei integrate de mediu, dacã depozitele cad sub incidenta Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 34/2002, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 645/2002, si prin emiterea acordului si/sau autorizatiei de mediu pentru depozitele care nu se supun prevederilor legale mentionate.

(2) Documentatia care se înainteazã autoritãtii competente pentru protectia mediului, în vederea obtinerii acordului/acordului integrat de mediu, contine, pe lângã cerintele prevãzute în legislatia nationalã în vigoare, si urmãtoarele elemente specifice depozitelor de deseuri:

a) identitatea solicitantului si a operatorului, atunci când sunt entitãti diferite;

b) dovada cã proiectul depozitului este în conformitate cu Planul national de gestionare a deseurilor si cu planurile regionale de gestionare a deseurilor;

c) descrierea tipului si a cantitãtii totale de deseuri care urmeazã sã fie depozitate;

d) capacitatea de depozitare propusã pe amplasament;

e) descrierea amplasamentului, conform pct. 1.1.2 din anexa nr. 2, inclusiv gestiunea apelor, caracteristicile sale hidrogeologice si geologice; aceste informatii se vor asigura prin studii de specialitate întocmite conform prevederilor legale în vigoare;

f) avizul de gospodãrire a apelor emis de autoritatea competentã;

g) metodele propuse de prevenire si reducere a poluãrii;

h) planul de functionare propus;

i) planul de închidere propus si procedurile de urmãrire postînchidere;

j) planul de interventie;

k) orice informatii suplimentare necesare.

(3) Pentru emiterea acordului/acordului integrat de mediu pentru un depozit trebuie îndeplinite, în mod cumulativ, urmãtoarele conditii:

a) proiectul de depozit sã fie în conformitate cu cerintele prezentei hotãrâri si ale prevederilor Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor;

b) gestionarea depozitului sã se încredinteze unei persoane fizice care este competentã tehnic pentru conducerea lui si sã se asigure instruirea profesionalã si tehnicã a operatorilor si personalului depozitului;

c) depozitul sã se exploateze astfel încât sã se poatã lua mãsurile necesare pentru a preveni accidentele si a limita consecintele lor.

(4) Înainte de începerea operatiilor de depozitare a deseurilor, autoritatea competentã pentru protectia mediului efectueazã un control de specialitate pentru verificarea respectãrii tuturor cerintelor impuse prin acordul/acordul integrat de mediu. Aceasta nu va reduce în nici un fel responsabilitatea operatorului în conditiile autorizatiei.

(5) Autorizatia/autorizatia integratã de mediu pentru un depozit de deseuri trebuie sã continã, în afara cerintelor generale prevãzute în legislatia de autorizare, si urmãtoarele cerinte specifice:

a) clasa depozitului;

b) lista cu tipurile de deseuri, conform art. 7 alin. (6), si cantitatea totalã de deseuri care este autorizatã sã fie depozitatã în depozit;

c) cerintele pentru pregãtirea depozitului, operatiile de depozitare, procedurile de monitorizare si control, inclusiv planuri de interventie în caz de accidente, precum si planul si operatiile de închidere si operatiile de urmãrire postînchidere, cu respectarea prevederilor prezentei hotãrâri si ale Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor;

d) obligatia operatorului depozitului de a raporta annual autoritãtii competente tipurile si cantitãtile de deseuri eliminate si rezultatele programului de monitorizare;

e) autorizatia emisã de autoritatea administratiei publice centrale competentã pentru reglementarea serviciilor de salubrizare, care sã ateste cã operatorul depozitului detine licenta pentru desfãsurarea activitãtii de administrare a depozitului;

f) autorizatia de gospodãrire a apelor emisã de autoritatea competentã;

g) dovada constituirii garantiei financiare prevãzute la art. 11 alin. (1).

Art. 14. - Datele privind autorizatiile de mediu emise pentru depozitele de deseuri sunt transmise, la cerere, Institutului National de Statisticã.

CAPITOLUL III

Proceduri de acceptare a deseurilor în depozitul de deseuri

Art. 15. - (1) Operatorii depozitelor de deseuri sunt obligati sã respecte, la primirea deseurilor în depozit, urmãtoarele proceduri de receptie:

a) verificarea documentatiei privind cantitãtile si caracteristicile deseurilor, originea si natura lor, inclusiv buletine de analizã pentru deseurile industriale, iar pentru deseurile municipale, când existã suspiciuni, precum si date privind identitatea producãtorului sau a detinãtorului deseurilor;

b) inspectia vizualã a deseurilor la intrare si la punctul de depozitare si, dupã caz, verificarea conformitãtii cu descrierea prezentatã în documentatia înaintatã de detinãtor, conform procedurii stabilite la pct. 3.1 nivelul 3 din anexa nr. 3;

c) pãstrarea, cel putin o lunã, a probelor reprezentative prelevate pentru verificãrile impuse conform prevederilor cuprinse la pct. 3.1 nivelul 1 sau nivelul 2 din anexa nr. 3, precum si înregistrarea rezultatelor determinãrilor;

d) pãstrarea unui registru cu înregistrãrile privind cantitãtile, caracteristicile deseurilor depozitate, originea si natura, data livrãrii, identitatea producãtorului, a detinãtorului sau, dupã caz, a colectorului - în cazul deseurilor municipale, iar în cazul deseurilor periculoase, a localizãrii precise a acestora în depozit. Pentru depozitele de deseuri zonale, datele se introduc si pe suport electronic tip bazã de date.

(2) În mod obligatoriu, operatorul depozitului elibereazã celui care predã deseurile o confirmare scrisã a receptiei fiecãrei cantitãti livrate acceptate la depozit, conform anexei nr. 3 la Procedura de reglementare si control al transportului deseurilor pe teritoriul României, aprobatã prin Ordinul ministrului agriculturii, pãdurilor, apelor si mediului, al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului si al ministrului economiei si comertului nr. 2/211/118/2004.

(3) Pentru depozitele care au fost exceptate de la prevederile prezentei hotãrâri în temeiul art. 3 alin. (3), autoritãtile competente pentru protectia mediului iau mãsurile necesare pentru a asigura:

a) inspectia vizualã regulatã a deseurilor în punctul de depozitare, pentru a se asigura cã doar deseurile nepericuloase din localitatea izolatã sunt acceptate la depozit; si

b) tinerea unui registru al cantitãtilor de deseuri care sunt depozitate la depozit.

Art. 16. - (1) La controlul efectuat de autoritatea competentã pentru protectia mediului, operatorul depozitului este obligat sã demonstreze cu documente cã deseurile au fost acceptate în conformitate cu conditiile din autorizatie si cã îndeplinesc criteriile prevãzute în anexa nr. 3 pentru clasa de depozit respectivã.

(2) În cazul în care deseurile nu sunt acceptate în depozit, operatorul are obligatia de a informa imediat autoritãtile competente pentru protectia mediului cu privire la refuzul de a accepta deseurile.

CAPITOLUL IV

Proceduri de control si urmãrire în faza de exploatare a depozitului de deseuri

Art. 17. - (1) Operatorul depozitului este obligat sã instituie un sistem de automonitorizare a depozitului de deseuri si sã suporte costurile acestuia. Procedurile de control si monitorizare în faza de exploatare a unui depozit de deseuri cuprind:

a) automonitorizarea tehnologicã;

b) automonitorizarea calitãtii factorilor de mediu.

(2) Operatorii depozitelor existente prevãzute în anexa nr. 5 instituie sistemul de monitorizare conform programului de conformare din autorizatia de mediu emisã în vederea sistãrii sau conformãrii depozitelor de deseuri.

Art. 18. - (1) Automonitorizarea tehnologicã constã în verificarea permanentã a stãrii si functionãrii urmãtoarelor amenajãri si dotãri posibile din depozite:

a) starea drumului de acces si a drumurilor din incintã;

b) starea impermeabilizãrii depozitului;

c) functionarea sistemelor de drenaj;

d) comportarea taluzurilor si a digurilor;

e) urmãrirea anualã a gradului de tasare a zonelor deja acoperite;

f) functionarea instalatiilor de epurare a apelor uzate;

g) functionarea instalatiilor de captare si ardere a gazelor de depozit;

h) functionarea instalatiilor de evacuare a apelor pluviale;

i) starea altor utilaje si instalatii existente în cadrul depozitului, cum ar fi cele de compostare, sortare materiale reciclabile, spãlare/dezinfectie auto, incinerare.

(2) Automonitorizarea tehnologicã are ca scop reducerea riscurilor de accidente prin incendii si explozii, distrugerea stratului de impermeabilizare, colmatarea sistemelor de drenaj si tasãri inegale ale deseurilor în corpul depozitului.

Art. 19. - (1) Automonitorizarea calitãtii factorilor de mediu pentru faza de exploatare se realizeazã conform prevederilor din anexa nr. 4 si ale Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor.

(2) Determinãrile prevãzute în anexa nr. 4 si în Normativul tehnic privind depozitarea deseurilor se efectueazã de laboratoare acreditate, conform prevederilor legale în vigoare, iar rezultatele acestor determinãri se pãstreazã într-un registru pe toatã perioada de monitorizare.

Art. 20. - Operatorul depozitului este obligat sã raporteze autoritãtii competente pentru protectia mediului dupã cum urmeazã:

a) semestrial, datele înregistrate în urma monitorizãrii, pentru a demonstra conformitatea cu prevederile din autorizatia/autorizatia integratã de mediu, precum si stadiul îndeplinirii mãsurilor din programul pentru conformare, dacã este cazul;

b) în maximum 12 ore de la constatare, orice efecte ecologice negative semnificative constatate prin programul de monitorizare.

Art. 21. - Autoritatea competentã pentru protectia mediului stabileste mãsurile de remediere care se impun din analiza informãrilor prezentate de operator, în urma producerii unor evenimente cu impact semnificativ asupra mediului, iar costul acestora este suportat de operator.

CAPITOLUL V

Proceduri de închidere a depozitelor de deseuri si urmãrirea postînchidere a acestora

Art. 22. - (1) Depozitul sau o sectiune a depozitului se închide în urmãtoarele situatii:

a) când sunt îndeplinite conditiile cuprinse în autorizatia/autorizatia integratã de mediu referitoare la perioada de functionare;

b) la cererea operatorului depozitului si dupã analiza si aprobarea acesteia de cãtre autoritatea competentã pentru protectia mediului;

c) prin decizie motivatã a autoritãtii competente pentru protectia mediului.

(2) Închiderea depozitelor se realizeazã conform prevederilor prezentei hotãrâri si ale Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor.

Art. 23. - Etapele de aprobare a închiderii depozitului sau a unei pãrti din depozit sunt urmãtoarele:

a) autoritatea competentã pentru protectia mediului evalueazã toate rapoartele înaintate de operator conform art. 20 si efectueazã o inspectie finalã a amplasamentului;

b) autoritatea competentã pentru protectia mediului stabileste operatiunile de închidere a depozitului; aceastã decizie nu afecteazã responsabilitatea operatorului depozitului prevãzutã în autorizatia de mediu;

c) autoritatea competentã pentru protectia mediului comunicã operatorului depozitului decizia de închidere.

Art. 24. - (1) Pentru depozitele de deseuri municipale si industriale nepericuloase existente, care sisteazã depozitarea pânã la data de 31 decembrie 2006, conform calendarului de sistare a activitãtii din tabelele 5.1 si 5.6 din anexa nr. 5, autoritatea competentã pentru protectia mediului poate stabili, în functie de rezultatele evaluãrilor de mediu, aplicarea unor cerinte simplificate de închidere prevãzute în Îndrumarul de închidere a depozitelor neconforme de deseuri nepericuloase.

(2) Suprafetele care au fost ocupate de depozite de deseuri se înregistreazã în registrul de cadastru si se marcheazã vizibil pe documentele cadastrale.

Art. 25. - (1) Operatorul depozitului este responsabil de întretinerea, supravegherea, monitorizarea si controlul postînchidere al depozitului, conform autorizatiei/autorizatiei integrate de mediu.

(2) Perioada de urmãrire postînchidere este stabilitã de autoritatea competentã pentru protectia mediului. Aceastã perioadã este de minimum 30 de ani si poate fi prelungitã dacã prin programul de monitorizare postînchidere se constatã cã depozitul nu este încã stabil si prezintã un risc potential pentru factorii de mediu.

(3) Monitorizarea postînchidere va fi efectuatã conform procedurilor prevãzute în anexa nr. 4, iar rezultatele determinãrilor efectuate sunt pãstrate de operator într-un registru pe toatã perioada de monitorizare.

(4) Operatorul depozitului este obligat sã anunte în mod operativ autoritãtii competente pentru protectia mediului producerea de efecte semnificativ negative asupra mediului, relevante prin procedurile de control, si sã respecte decizia autoritãtii teritoriale pentru protectia mediului privind mãsurile de remediere impuse în perioada postînchidere.

CAPITOLUL VI

Depozite existente

Art. 26. - (1) Depozitele de deseuri municipale conforme existente sau care se conformeazã prevederilor prezentei hotãrâri pânã la data de 31 decembrie 2006 continuã sã functioneze pânã la epuizarea capacitãtii proiectate.

(2) Depozitele existente de deseuri industriale nepericuloase care se conformeazã pânã la data de 16 iulie 2009 continuã sã functioneze pânã la epuizarea capacitãtii proiectate.

(3) Depozitele existente neconforme prevãzute în anexa nr. 5 sisteazã activitatea conform calendarului de sistare a activitãtii prevãzut în anexã si aplicã prevederile legale de operare si monitorizare în vederea închiderii sau aplicã prevederile legale în vederea închiderii si urmãririi postînchidere.

Art. 27. - (1) Operatorii depozitelor prevãzute la art. 26 alin. (3) au obligatia ca pânã la data de 31 decembrie 2005 sã îndeplineascã urmãtoarele cerinte:

a) întocmesc bilantul de mediu nivel I si II si, dacã este cazul, evaluarea de risc, conform prevederilor legale în vigoare;

b) prezintã autoritãtii competente pentru protectia mediului o evaluare a costurilor realizãrii obligatiilor de mediu stabilite si sursele de finantare în vederea închiderii.

(2) Pe baza rezultatelor evaluãrilor de mediu si a calendarului de sistare a activitãtii prevãzut în anexa nr. 5, se emite autorizatie de mediu cu program de conformare în vederea închiderii depozitelor sau aviz de mediu pentru stabilirea obligatiilor de mediu la încetarea activitãtii, conform prevederilor legale în vigoare.

Art. 28. - (1) Operatorii depozitelor existente care primesc autorizatie de mediu au obligatia sã îsi constituie fondul pentru închiderea si urmãrirea postînchidere a depozitului, conform prevederilor art. 12, aplicabile depozitelor existente, pe perioada rãmasã pânã la sistarea activitãtii.

(2) Pentru depozitele de deseuri municipale aflate în proprietatea autoritãtilor administratiei publice locale sau care au fost concesionate de cãtre acestea, în situatia în care constituirea fondului pentru închidere si urmãrire postînchidere conduce la costuri excesive din punct de vedere social, autoritãtile administratiei publice locale identificã sursele de finantare pentru completarea fondului.

Art. 29. - Pentru depozitele care sunt în exploatare la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri si care trebuie sã se închidã conform calendarului de închidere cuprins în anexa nr. 5, autoritatea competentã pentru protectia mediului decide ca acestea sã îsi înceteze activitatea în conformitate cu procedurile de închidere prevãzute în cap. V.

Art. 30. - Autoritãtile administratiei publice locale vor initia actiuni pentru deschiderea unui depozit zonal în situatia în care depozitul în operare atinge circa 75% din capacitatea proiectatã.

Art. 31. - (1) Depozitele de deseuri industriale periculoase existente în evidenta autoritãtii competente pentru protectia mediului, conforme din punct de vedere constructiv, se supun urmãtoarelor prevederi:

a) se clasificã conform prevederilor art. 4, respectã procedura de primire a deseurilor în depozit, conform prevederilor art. 15 si ale anexei nr. 3, pânã la data de 31 decembrie 2005;

b) nu primesc la depozitare deseurile de natura celor prevãzute la art. 5 începând de la data de 1 ianuarie 2007;

c) acceptã la depozitare doar deseuri periculoase tratate conform prevederilor art. 7 si 8, începând cu data de 1 ianuarie 2007.

(2) Depozitele de deseuri industriale periculoase care nu sunt conforme cu prevederile prezentei hotãrâri, cuprinse în tabelele nr. 5.5 si 5.9 din anexa nr. 5, sisteazã activitatea pânã la data de 31 decembrie 2006, în conformitate cu procedurile de închidere prevãzute în cap. V.

CAPITOLUL VII

Contraventii

Art. 32. - Constituie contraventii urmãtoarele fapte si se sanctioneazã dupã cum urmeazã:

a) nerespectarea prevederilor art. 15 alin. (2), ale art. 20 lit. a) de cãtre operatorii depozitelor de deseuri, cu amendã de la 25.000.000 lei (2.500 RON) la 75.000.000 lei (7.500 RON);

b) nerespectarea prevederilor art. 11 alin. (1) de cãtre titularul activitãtii, art. 12 alin. (1), (3), (4), (5) si (6) de cãtre operatorii depozitelor si operatorii economici, cu amendã de la 25.000.000 lei (2.500 RON) la 75.000.000 lei (7.500 RON);

c) nerespectarea prevederilor referitoare la respectarea termenului prevãzut la art. 27 alin. (1) de cãtre operatorii depozitelor de deseuri, cu amendã de la 25.000.000 lei (2.500 RON) la 75.000.000 lei (7.500 RON);

d) nerespectarea prevederilor art. 15 alin. (1) de cãtre operatorii depozitelor de deseuri, cu amendã de la 50.000.000 lei (5.000 RON) la 100.000.000 lei (10.000 RON);

e) nerespectarea prevederilor art. 16 de cãtre operatorii depozitelor de deseuri, cu amendã de la 50.000.000 lei (5.000 RON) la 150.000.000 lei (15.000 RON);

f) neîndeplinirea prevederilor art. 10 alin. (5) si (6) de cãtre operatorii depozitelor de deseuri, cu amendã de la 75.000.000 lei (7.500 RON) la 100.000.000 lei (10.000 RON);

g) nerespectarea prevederilor art. 17 alin. (1) de cãtre operatorii depozitelor de deseuri, cu amendã de la 80.000.000 lei (8.000 RON) la 100.000.000 lei (10.000 RON);

h) nerespectarea prevederilor art. 5 de cãtre operatorii depozitelor si ale art. 7 alin. (1)-(5) de cãtre operatorii depozitelor de deseuri, cu amendã de la 80.000.000 lei (8.000 RON) la 100.000.000 lei (10.000 RON);

i) nerespectarea prevederilor art. 25 alin. (3), art. 26 alin. (2) si ale art. 28 alin. (1) de cãtre operatorii depozitelor de deseuri, cu amendã de la 75.000.000 lei (7.500 RON) la 250.000.000 lei (25.000 RON);

j) nerespectarea prevederilor art. 9 alin. (1) si (2), ale prevederilor pct. 1.1.2.1.1 din anexa nr. 2 de cãtre autoritãtile administratiei publice locale, cu amendã de la 75.000.000 lei (7.500 RON) la 250.000.000 lei (25.000 RON);

k) nerespectarea prevederilor pct. 1.2, 1.3 si 2 din anexa nr. 2 de cãtre proiectantii si constructorii de depozite si autoritãtile administratiei publice locale dacã acceptã proiecte de depozite de deseuri care nu respectã prevederile prezentei hotãrâri, cu amendã de la 75.000.000 lei (7.500 RON) la 250.000.000 lei (25.000 RON);

l) nerespectarea prevederilor art. 19, ale art. 20 lit. b), ale art. 25 alin. (4) de cãtre operatorii depozitelor de deseuri, cu amendã de la 75.000.000 lei (7.500 RON) la 250.000.000 lei (25.000 RON);

m) nerespectarea prevederilor art. 31 alin. (2) de cãtre operatorii depozitelor de deseuri, cu amendã de la 75.000.000 lei (7.500 RON) la 250.000.000 lei (25.000 RON).

Art. 33. - Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevãzute la art. 32 se fac de cãtre personalul împuternicit din cadrul autoritãtilor competente centrale sau locale, conform atributiilor stabilite de legislatia în vigoare.

Art. 34. - Prevederile art. 33 se completeazã cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 180/2002, cu modificãrile si completãrile ulterioare.

CAPITOLUL VIII

Dispozitii finale

Art. 35. - Anexele nr. 1-5 fac parte integrantã din prezenta hotãrâre.

Art. 36. - Raportarea cãtre Comisia Europeanã pentru implementarea Directivei nr. 1999/31/CE privind depozitarea deseurilor se realizeazã începând cu data aderãrii României la Uniunea Europeanã.

Art. 37. - Prezenta hotãrâre intrã în vigoare la 30 de zile de la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 38. - (1) Pe data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri se abrogã Hotãrârea Guvernului nr. 162/2002 privind depozitarea deseurilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 7 martie 2002.

(2) Prezenta hotãrâre transpune Directiva nr. 1999/31/EC privind depozitarea deseurilor, publicatã în Jurnalul Oficial al Comunitãtilor Europene (JOCE) nr. L 182 din 16 iulie 1999.

PRIM-MINISTRU

CÃLIN POPESCU-TÃRICEANU

Contrasemneazã:

Ministrul mediului si gospodãririi apelor,

Sulfina Barbu

Ministrul economiei si comertului,

Codrut Ioan Seres

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

Ministrul integrãrii europene,

Ene Dinga

Ministrul finantelor publice,

Ionel Popescu

Bucuresti, 21 aprilie 2005.

Nr. 349.

ANEXA Nr. 1

SEMNIFICATIA

unor termeni în întelesul prezentei hotãrâri

a) autoritate competentã - autoritatea teritorialã (regionalã sau localã) cãreia îi revin atributii si responsabilitãti ce decurg din prezenta hotãrâre;

b) depozit - un amplasament pentru eliminarea finalã a deseurilor prin depozitare pe sol sau în subteran, inclusiv;

- spatii interne de depozitare a deseurilor, adicã depozite în care un producãtor de deseuri executã propria eliminare a deseurilor la locul de producere;

- o suprafatã permanent amenajatã (adicã pentru o perioadã de peste un an) pentru stocarea temporarã a deseurilor, dar exclusiv:

- instalatii unde deseurile sunt descãrcate pentru a permite pregãtirea lor în vederea efectuãrii unui transport ulterior în scopul recuperãrii, tratãrii sau eliminãrii finale în altã parte;

- stocarea deseurilor înainte de valorificare sau tratare pentru o perioadã mai micã de 3 ani, ca regulã generalã, sau stocarea deseurilor înainte de eliminare, pentru o perioadã mai micã de un an;

c) depozit existent - depozit care a început sã functioneze înainte de intrarea în vigoare a prezentei hotãrâri;

d) deseu - definit în anexa nr. I A la Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 426/2001;

e) deseuri biodegradabile - deseuri care suferã descompuneri anaerobe sau aerobe, cum ar fi deseurile alimentare ori de grãdinã, hârtia si cartonul;

f) deseuri inerte - deseuri care nu suferã nici o transformare semnificativã fizicã, chimicã sau biologicã, nu se dizolvã, nu ard ori nu reactioneazã în nici un fel fizic sau chimic, nu sunt biodegradabile si nu afecteazã materialele cu care vin în contact într-un mod care sã poatã duce la poluarea mediului ori sã dãuneze sãnãtãtii omului. Levigabilitatea totalã si continutul de poluanti al deseurilor, precum si ecotoxicitatea levigatului trebuie sã fie nesemnificative si, în special, sã nu pericliteze calitatea apei de suprafatã si/sau subterane;

g) deseuri lichide - orice deseuri în formã lichidã, inclusiv apele uzate, dar exclusiv nãmolurile;

h) deseuri municipale - deseuri menajere si alte deseuri, care, prin naturã sau compozitie, sunt similare cu deseurile menajere;

i) deseuri nepericuloase - deseuri care nu sunt incluse în categoria deseurilor periculoase conform lit. j);

j) deseuri periculoase - deseuri definite în anexele nr. 1C, 1D si 1E la Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 78/2000, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 426/2001;

k) detinãtor - definit în anexa nr. 1A la Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 78/2000, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 426/2001;

l) eluat - solutia obtinutã printr-un test de levigare a deseurilor efectuat în laborator;

m) garantie financiarã/securitate financiarã - dovada pe care trebuie s-o prezinte proprietarul depozitului la solicitarea autorizatiei de mediu, care sã ateste cã are resursele financiare necesare pentru remedierea unor deficiente de constructie sau apãrute în timpul operãrii ori în vederea despãgubirilor în caz de accidente determinate de activitatea depozitului;

n) gaz de depozit - amestecul de compusi în stare gazoasã generat de deseurile depozitate;

o) levigat - orice lichid care a percolat deseurile depozitate si este eliminat sau mentinut în depozit;

p) localitate izolatã - o asezare cu un numãr de maximum 500 de locuitori si cu maximum 5 locuitori/km2, aflatã la o distantã de cel putin 50 km fatã de cea mai apropiatã aglomerare urbanã cu minimum 250 de locuitori/km2 sau având drumuri cu acces dificil pânã la cele mai apropiate aglomerãri urbane, determinat de conditii meteorologice aspre pe o perioadã semnificativã din cursul unui an;

q) operatorul depozitului - orice persoanã juridicã, învestitã cu atributii si responsabilitãti pentru administrarea unui depozit conform legislatiei nationale; aceastã persoanã juridicã poate fi alta la faza de pregãtire fatã de cea de la urmãrirea postînchidere;

r) program pentru conformare - definit în Ordinul ministrului apelor, pãdurilor si protectiei mediului nr. 184/1997 pentru aprobarea Procedurii de realizare a bilanturilor de mediu, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 bis din 6 noiembrie 1997, cu modificãrile si completãrile ulterioare;

s) prag de alertã - nivelul peste care existã un risc pentru sãnãtatea oamenilor în urma unei expuneri de scurtã duratã si fatã de care trebuie sã se ia mãsuri imediate conform legislatiei în vigoare;

t) solicitant - orice persoanã care solicitã un acord sau o autorizatie de mediu pentru depozitarea deseurilor, conform prezentei hotãrâri;

u) spatiu de depozitare în zona ruralã - una sau mai multe zone existente pentru depozitarea deseurilor menajere generate la nivelul unei localitãti rurale;

v) stocare subteranã - mod de stocare permanentã a deseurilor într-o cavitate geologicã adâncã, cum sunt minele de sare sau de potasiu;

x) tratare - definitã în anexa nr. 1A din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 78/2000, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 426/2001.

ANEXA Nr. 2

CERINTE GENERALE

pentru toate clasele de depozite de deseuri

1. Cerinte generale la amplasarea si proiectarea unui depozit

1.1. Cerinte generale pentru amplasarea unui depozit

1.1.1. Amplasarea unui depozit de deseuri se face tinându-se seama de planurile de urbanism general si de planurile de urbanism zonal.

1.1.2. Alegerea unui amplasament se face conform urmãtoarei scheme:

1.1.2.1. Faza preliminarã

1.1.2.1.1. Se interzice amplasarea depozitelor de deseuri în urmãtoarele zone:

a) zone carstice sau zone cu roci fisurate, foarte permeabile pentru apã; exceptiile sunt posibile doar pentru depozite de tip c, dacã din verificãrile în fiecare caz rezultã cã amplasamentul este corespunzãtor;

b) zone inundabile sau zone supuse viiturilor;

c) zone ce se constituie în arii naturale protejate si zone de protectie a elementelor patrimoniului natural si cultural;

d) zone de protectie a surselor de apã potabilã sau zone izolate temporar, prevãzute în acest scop de autoritãtile competente, zone cu izvoare de apã mineralã sau termalã cu scop terapeutic;

e) în excavatii din care nu este posibilã evacuarea levigatului prin cãdere liberã în conductele de evacuare plasate în afara zonei de depozitare;

f) zone portuare, zone libere.

1.1.2.1.2. Verificarea amplasamentului unui depozit tine seama de:

a) conditiile geologice, hidrogeologice, pedologice si geotehnice de pe amplasamentul depozitului si în zonele imediat învecinate;

b) pozitionarea fatã de zonele locuite existente sau planificate; distanta de protectie fatã de corpul depozitului trebuie sã fie de cel putin 1.000 m pentru depozitele de deseuri nepericuloase si periculoase; constructiile individuale vor fi luate în considerare separat;

c) pozitionarea în zone seismice sau în zone active tectonic;

d) pozitionarea în zone în care pot apãrea alunecãri de teren si cãderi de pãmânt în mod natural, respectiv în care existã posibilitatea aparitiei acestor fenomene în urma exploatãrilor miniere în subteran sau la suprafatã.

1.1.2.1.3. Amploarea investigatiilor geologice, pedologice si hidrogeologice depinde de conditiile specifice fiecãrui amplasament si de clasa de depozit ce intentioneazã sã se realizeze. În fiecare caz se va avea grijã sã existe posibilitatea unei investigatii a terenului de fundare pânã la o adâncime destul de mare.

1.1.2.1.4. Terenul de fundare trebuie sã aibã stabilitatea necesarã pentru a prelua sarcinile rezultate din corpul depozitului, astfel încât sã nu aparã deteriorãri ale sistemului de impermeabilizare la bazã si sã nu fie periclitatã stabilitatea corpului depozitului.

1.1.3. Analiza amplasamentelor acceptate:

a) se defineste clasa de depozit care se intentioneazã a se realiza;

b) se identificã si se inventariazã amplasamentele acceptate;

c) se analizeazã amplasamentele, în functie de clasa de depozit si de tipurile de deseuri ce vor fi acceptate la depozitare, pe baza unei comparatii pluricriteriale;

d) amplasamentul considerat, în urma analizei pluricriteriale, ca fiind cel mai favorabil realizãrii obiectivului propus trebuie evaluat din punct de vedere ecologic în conformitate cu prevederile legale în vigoare prin întocmirea studiului de evaluare a impactului, dupã care solicitantul va parcurge etapele legale pentru obtinerea acordului/acordului integrat de mediu;

e) autoritatea competentã analizeazã Raportul la studiul de evaluare a impactului si a solutiei de proiectare si stabileste, dupã consultarea publicului, oportunitatea alegerii amplasamentului în functie de care se ia decizia realizãrii obiectivului.

1.1.4. Distantele minime de amplasare fatã de anumite repere se stabilesc pentru fiecare caz pe baza concentratiilor de poluanti în atmosferã, estimate în cadrul unor studii de evaluare a impactului asupra mediului si sãnãtãtii.

1.1.5. Criteriile pentru analiza amplasamentelor sunt:

- Criterii geologice, pedologice si hidrogeologice:

a) caracteristicile si dispunerea în adâncime a straturilor geologice;

b) folosintele actuale ale terenurilor si clasa de fertilitate, evaluarea lor economicã, financiarã si socialã pentru populatia din zonã;

c) structura (caracteristici fizico-chimice si bacteriologice), adâncimea si directia de curgere a apei subterane;

d) distanta fatã de cursurile de apã, fatã de albiile minore si majore ale acestora, fatã de apele stãtãtoare, fatã de apele cu regim special si fatã de sursele de alimentare cu apã;

e) starea de inundabilitate a zonei;

f) aportul de apã de pe versanti la precipitatii.

- Criterii climatice:

a) directia dominantã a vânturilor în raport cu asezãrile umane sau cu alte obiective ce pot fi afectate de emisii de poluanti în atmosferã;

b) regimul precipitatiilor.

- Criterii economice:

a) capacitatea depozitului si durata de exploatare;

b) distanta pe care se efectueazã transportul deseurilor de la sursa de producere/colectare la locul de depozitare;

c) necesitatea unor amenajãri secundare pentru depozit (drumuri de acces, utilitãti).

- Criterii suplimentare:

a) vizibilitatea amplasamentului;

b) accesul la amplasament;

c) topografia terenului.

1.1.6. Depozitul poate fi autorizat numai în cazul în care caracteristicile amplasamentului din punct de vedere al conditiilor mentionate anterior sau al mãsurilor de remediere care trebuie luate respectã legislatia de mediu în vigoare.

1.2. Cerinte generale la proiectarea si realizarea unui depozit

1.2.1. Proiectul depozitului trebuie sã respecte urmãtoarele:

a) dimensiunile depozitului trebuie sã fie corelate cu volumul total de deseuri ce urmeazã a fi acceptat la depozitare din zona sau zonele deservite, pe baza prognozelor de dezvoltare municipalã ori zonalã;

b) perioada de exploatare sã fie de minimum 20 de ani.

1.2.2. Proiectul unui depozit trebuie sã prezinte:

a) natura si provenienta deseurilor care urmeazã sã fie depozitate;

b) cantitãtile de deseuri care vor fi eliminate final prin depozitare;

c) tehnologiile de tratare a deseurilor înainte de depozitare si/sau în incinta depozitului;

d) modul de realizare a bazei depozitului, adicã:

- modul de impermeabilizare a cuvei depozitului (baza si taluzurile interioare ale digurilor de protectie);

- modul de protectie a sistemului de impermeabilizare;

- sistemul de drenare, colectare, epurare si evacuare a levigatului, apelor pluviale si a apelor exfiltrate;

e) sistemul de colectare, înmagazinare si valorificare a gazelor de depozit, unde este cazul, sau sistemul de ardere controlatã a gazelor de depozit;

f) organizarea tehnicã a depozitului, utilitãtile;

g) instructiunile de exploatare a depozitului;

h) procedura de închidere a depozitului;

i) sistemul de control si de supraveghere a depozitului;

j) mãsurile de sigurantã în timpul exploatãrii, cum ar fi prevenirea incendiilor, prevenirea si combaterea exploziilor si planul de interventie în caz de accidente sau avarii într-un depozit;

k) mãsuri pentru asigurarea conditiilor igienico-sanitare: deratizare, dezinsectie;

l) mãsuri de protectie a muncii.

Solutia tehnologicã care va fi adoptatã este optiunea proiectantului, în limita prevederilor prezentei hotãrâri si a cerintelor Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor, adoptat prin Ordinul ministrului mediului si gospodãririi apelor nr. 757/2004, acesta asumându-si rãspunderea cã depozitul nu va prezenta riscuri pentru factorii de mediu si pentru sãnãtatea populatiei.

1.2.3. Dupã atingerea cotei finale de depozitare trebuie realizatã acoperirea finalã cu continuarea actiunii de captare a gazelor de depozit si a drenãrii apelor infiltrate prin stratul de sol vegetal.

1.3. Cerinte generale pentru impermeabilizarea depozitelor

1.3.1. În vederea protectiei solului si a apei subterane si de suprafatã, baza, taluzurile interioare ale digurilor de protectie si acoperisul depozitelor trebuie impermeabilizate.

Solutiile de impermeabilizare se stabilesc de cãtre proiectant astfel încât depozitul sã rãspundã cerintelor prezentei hotãrâri, inclusiv ale anexelor.

1.3.2. Un depozit trebuie sã fie amplasat si proiectat astfel încât sã satisfacã conditiile necesare pentru a preveni poluarea solului, apei subterane si/sau de suprafatã si a asigura colectarea eficientã a levigatului în conformitate cu sectiunea 2.1 “Controlul apei si gestiunea levigatului”; aceasta se realizeazã prin combinarea barierei geologice naturale cu o impermeabilizare a bazei depozitului în timpul fazei de exploatare/active si prin combinarea unei bariere geologice cu o impermeabilizare superioarã în cursul fazei pasive/postînchidere.

1.3.3. Bariera geologicã este creatã de conditiile geologice si hidrogeologice de sub si din vecinãtatea unui depozit si trebuie sã confere o capacitate suficientã de atenuare si prevenire a unui potential risc ecologic pentru sol si apa subteranã.

Bariera geologicã a bazei si taluzurilor depozitului va consta într-un strat mineral care satisface cerintele de permeabilitate si grosime cu un efect combinat din punct de vedere al protectiei solului, apei freatice si de suprafatã cel putin echivalent cu cel rezultat din urmãtoarele conditii:

- depozit pentru deseuri periculoase: K ≤ 1,0 x 10-9 m/s; grosime ≥ 5 m;

- depozit pentru deseuri nepericuloase: K ≤ 1,0 x 10-9 m/s; grosime ≥ 1 m;

- depozit pentru deseuri inerte: K ≤ 1,0 x 10-7 m/s; grosime ≥ 1 m.

1.3.4. Metoda folositã pentru determinarea coeficientului de permeabilitate pentru depozite, pe suprafata analizatã si pentru tot amplasamentul, trebuie sã fie metodã standardizatã sau recunoscutã international.

1.3.5. Acolo unde bariera geologicã nu satisface în mod natural conditiile mentionate anterior, ea poate fi completatã în mod artificial si întãritã prin alte mijloace care sã realizeze o protectie echivalentã.

O barierã geologicã construitã nu trebuie sã fie mai subtire de 0,5 m (tabelul nr. 2.1).

1.3.6. În afara barierei geologice descrise anterior depozitul trebuie sã fie prevãzut cu o impermeabilizare artificialã care îndeplineste cerintele de rezistentã fizicochimic ã si de stabilitate în timp, corespunzãtoare conditiilor de etansare cerute, si cu un sistem etans de colectare a levigatului pentru a se asigura cã acumularea de levigat la baza depozitului se mentine la un nivel minim.

Tabelul nr. 2.1

Categoria depozitului	Deseuri nepericuloase	Deseuri periculoase
Impermeabilizare artificialã	necesarã	necesarã
Strat drenant ≥ 0,5 m	necesar	necesar

1.3.7. Dacã autoritatea centralã sau regionalã pentru protectia mediului, dupã evaluarea potentialelor pericole fatã de mediu, considerã cã este necesarã prevenirea formãrii de levigat, se poate prescrie o impermeabilizare a suprafetei superioare. Recomandãrile pentru etansarea suprafetei sunt:

Tabelul nr. 2.2

Categoria depozitului	Deseuri nepericuloase	Deseuri periculoase
Strat filtrant de gaze	necesar	nu este necesar
Impermeabilizare artificialã	nu este necesar	necesar
Impermeabilizare naturalã	necesarã	necesarã
Strat drenant > 0,5 m	necesar	necesar
Acoperire superioarã cu pãmânt > 1 m (din care pãmânt vegetal ≥ 0,15 m)	necesarã	necesarã

1.3.8. Autoritatea centralã sau regionalã pentru protectia mediului stabileste conditii generale ori specifice pentru depozitele de deseuri inerte si pentru caracteristicile mijloacelor tehnice mentionate anterior.

1.3.9. Autoritatea centralã pentru protectia mediului stabileste conditiile generale sau specifice pentru depozitele de deseuri subterane si pentru caracteristicile mijloacelor tehnice mentionate anterior.

2. Cerinte generale de control si protectia factorilor de mediu

2.1. Controlul apei si gestiunea levigatului

2.1.1. În corelatie cu caracteristicile depozitului si cu conditiile meteorologice vor fi luate mãsurile corespunzãtoare pentru:

a) controlul cantitãtii de apã din precipitatiile care pãtrund în corpul depozitului;

b) prevenirea pãtrunderii apei de suprafatã si/sau subterane în deseurile depozitate;

c) colectarea apei contaminate si a levigatului;

d) epurarea apei contaminate si a levigatului colectat din depozit la standardul corespunzãtor cerut pentru evacuarea lor din depozit.

2.1.2. Prevederile de mai sus nu se aplicã la depozitele de deseuri inerte; decizia este luatã de autoritatea competentã pentru protectia mediului dacã evaluarea, tinându-se seama de amplasarea depozitului si a deseurilor care trebuie acceptate, aratã cã depozitul nu reprezintã un pericol potential pentru mediu.

2.1.3. Levigatul colectat la baza depozitului prin intermediul sistemului de drenaj se evacueazã conform urmãtoarelor variante:

a) la o statie de epurare proprie si apoi într-un receptor natural;

b) la o statie de preepurare proprie si apoi într-o statie de epurare orãseneascã.

2.1.4. Santurile de gardã trebuie prevãzute pe tot conturul depozitului pentru colectarea apelor meteorice care cad pe suprafetele învecinate depozitului.

2.1.5. Dacã autoritatea competentã, pe baza unui studiu de impact si/sau bilant de mediu, decide, în conformitate cu sectiunea 2.1 “Controlul apei si gestiunea levigatului”, cã nu este necesarã colectarea si tratarea levigatului sau a stabilit cã depozitul nu prezintã pericol potential pentru sol, apa freaticã sau de suprafatã, conditiile prevãzute la pct. 1.3.3-1.3.7 nu se aplicã.

2.2. Controlul gazului

2.2.1. Sistemul de colectare si evacuare a gazelor de fermentare constã din conducte, puturi, drenuri, dispozitive de colectare ce conduc la instalatii de prelucrare/valorificare.

2.2.2. Gazul de depozit se colecteazã în toate depozitele care acceptã deseuri biodegradabile. Dacã gazul colectat nu poate fi folosit pentru a produce energie, el trebuie ars.

2.2.3. Colectarea, tratarea si folosirea gazului de depozit conform pct. 2.2.2 se efectueazã astfel încât sã nu producã pagube sau distrugerea mediului si sã reducã riscurile pentru sãnãtatea populatiei.

2.2.4. Controlul acumulãrii si migrãrii gazului de depozit, precum si cantitatea si compozitia gazului se realizeazã conform prevederilor din anexa nr. 4, pct. 2.2.4 si tabelul nr. 4.2.

2.3. Asigurarea stabilitãtii

2.3.1. Repartizarea deseurilor în depozit trebuie fãcutã astfel încât sã se asigure stabilitatea masei de deseuri si a structurilor asociate (sistemele de impermeabilizare, sistemele de colectare si evacuare a apelor exfiltrate si a gazelor etc.), în special pentru evitarea alunecãrilor.

2.3.2. Dacã existã impermeabilizare artificialã, trebuie apreciat dacã substratul geologic - tinându-se seama de morfologia depozitului - este suficient de stabil pentru a preveni deteriorarea impermeabilizãrii.

2.4. Sisteme de sigurantã si pazã

2.4.1. Depozitele se împrejmuiesc si se instituie paza lor pentru reducerea posibilitãtilor de pãtrundere ilegalã pe amplasament a oamenilor si animalelor.

2.4.2. Portile se închid în afara orelor de lucru.

2.4.3. Sistemul de control si de acces la fiecare depozit trebuie sã continã un program de mãsuri pentru a detecta si a descuraja aruncarea ilegalã de deseuri în depozit.

2.5. Combaterea altor inconveniente si riscuri

2.5.1. La amenajarea depozitelor trebuie luate mãsuri pentru diminuarea si a altor noxe si riscuri, precum:

a) emisia de mirosuri si praf;

b) particule materiale antrenate de vânt;

c) zgomot si trafic;

d) pãsãri, paraziti si insecte;

e) formarea de aerosoli;

f) incendii, explozii, alunecãri.

2.5.2. Depozitul trebuie echipat astfel încât noxele provenite de pe amplasament sã nu fie dispersate pe drumurile publice si în zonele învecinate.

2.6. Încadrarea în peisaj

Amenajãrile pentru reducerea impactului vizual determinat de amplasarea unui depozit de deseuri se realizeazã în functie de folosintele terenurilor adiacente, prin:

a) realizarea unei perdele vegetale de protectie cu o lãtime ce se va stabili în proiect si, dacã este cazul, plantarea unei perdele formate din mai multe etaje de arbori si arbusti repede crescãtori;

b) amplasarea în frontul vizual a constructiilor social-administrative;

c) amplasarea unor panouri metalice pentru diverse reclame;

d) înierbarea cu plante ierboase (graminee) si plantarea unor specii rezistente la poluanti pe suprafetele acoperite ale depozitului care au ajuns la cota finalã, pentru refacerea structurii solului si a biocenozei, în paralel cu eliminarea poluantilor si introducerea treptatã a acestor terenuri în peisajul natural al zonei.

Prin executarea lucrãrilor tehnice de închidere a depozitului trebuie sã i se confere terenului încadrarea în peisajul zonal.

ANEXA Nr. 3

ASPECTE GENERALE

abordate la aplicarea criteriilor si procedurilor de acceptare a deseurilor în depozit

1. Principii generale

1.1. Criteriile pentru acceptarea deseurilor la o anumitã clasã de depozite trebuie sã tinã cont în special de:

a) protectia factorilor de mediu, în special apa subteranã si de suprafatã;

b) sistemele de impermeabilizare a depozitelor, sistemele de colectare si tratare a levigatului, sistemele de colectare si evacuare a gazului de depozit;

c) asigurarea desfãsurãrii normale a proceselor de stabilizare a deseurilor în depozit;

d) protectia sãnãtãtii umane.

1.2. Acceptarea deseurilor la o anumitã clasã de depozite se bazeazã pe:

a) liste de deseuri acceptate, definite dupã naturã si origine;

b) caracteristicile deseurilor determinate prin metode de analizã standardizate, exceptie fãcând deseurile menajere.

2. Criterii de acceptare

2.1. Autoritatea centralã pentru protectia mediului, conform prevederilor art. 7 alin. (6) din prezenta hotãrâre, stabileste listele nationale de deseuri acceptate (sau refuzate) pentru fiecare clasã de depozite si defineste criteriile ce trebuie îndeplinite de deseuri pentru a fi incluse în liste.

2.2. Lista nationalã de deseuri acceptate pe fiecare clasã de depozite si criteriile de acceptare servesc la întocmirea listei specifice fiecãrui depozit sau a listei cu deseuri acceptate ce vor fi specificate în autorizatia de mediu a depozitului.

2.3. Criteriile de acceptare a deseurilor într-o clasã de depozite, bazate pe caracteristicile deseurilor, se vor referi la:

a) compozitia fizico-chimicã;

b) continutul de materie organicã;

c) biodegradabilitatea compusilor organici din deseuri;

d) concentratia compusilor potential periculosi/toxici în relatie cu criteriile enuntate anterior;

e) levigabilitatea prognozatã sau testatã a compusilor potential periculosi/toxici în relatie cu criteriile enuntate mai sus;

f) proprietãtile ecotoxicologice ale deseurilor si ale levigatului rezultat.

2.4. Criteriile de acceptare la depozitare a deseurilor inerte, bazate pe caracteristicile deseurilor, vor fi corelate cu nivelul scãzut al dotãrilor si amenajãrilor pentru protectia factorilor de mediu a depozitelor de deseuri inerte.

3. Proceduri generale pentru testarea si acceptarea deseurilor

3.1. Procedurile generale pentru caracterizarea si testarea deseurilor în vederea acceptãrii la depozitare se stabilesc pe trei niveluri ierarhice:

Nivelul 1: Caracterizare generalã, realizatã cu metode de analizã standardizate pentru determinarea compozitiei fizico-chimice a deseurilor si pentru testarea comportãrii la levigare si/sau a variatiei caracteristicilor deseurilor pe termen scurt si lung.

Nivelul 2: Testarea încadrãrii corecte a deseurilor într-un depozit, care se realizeazã prin verificãri periodice efectuate prin analize simple, standardizate si metode de caracterizare a comportãrii, pentru a determina dacã un deseu îsi mentine încadrarea în conditiile din autorizatie si/sau criteriile specifice de referintã. Testele se vor concentra pe variabile cheie (indicatori variabili) si pe comportarea identificatã prin caracterizarea generalã.

Nivelul 3: Verificarea la fata locului, printr-un control rapid, pentru a confirma cã deseul depozitat este acelasi cu cel care a fost supus la testarea de nivel 2 si cã este cel descris în documentele de însotire. Ea poate consta într-o inspectie vizualã a încãrcãturii de deseuri, înainte si dupã descãrcarea la depozit.

3.2. Pentru a figura pe o listã de referintã, un deseu este caracterizat la nivelul 1 si trebuie sã satisfacã criteriile corespunzãtoare, care vor fi stabilite pentru fiecare tip de depozit.

3.3. Pentru a rãmâne pe o listã specificã a depozitului, un deseu se testeazã la nivelul 2 la intervale regulate de timp, semestrial sau anual, si trebuie sã satisfacã criteriile corespunzãtoare pentru fiecare tip de depozit.

3.4. Toate încãrcãturile de deseuri ce intrã într-un depozit se supun nivelului 3 de verificare. Nivelurile 1 si 2 se realizeazã în mãsura în care este posibil. 3.5. În situatia în care testarea nu se poate realiza, nu sunt accesibile procedurile de testare sau existã alte prevederi legislative ce prevaleazã, anumite deseuri pot fi exceptate permanent sau temporar de la testarea la nivelul 1.

3.6. Informatiile furnizate de determinãrile efectuate pot fi completate cu informatii de la producãtorii deseurilor, laboratoarele de cercetare si din literatura de specialitate.

ANEXA Nr. 4

PROCEDURI DE CONTROL SI URMÃRIRE A DEPOZITELOR DE DESEURI

1. Prevederi generale

1.1. Procedurile de control si urmãrire se aplicã:

a) amplasamentelor viitoarelor depozite de deseuri, pentru obtinerea unor date de referintã pe factori de mediu, anterior constructiei si exploatãrii acestora;

b) depozitelor în exploatare;

c) depozitelor dupã închidere.

1.2. Prin activitatea de urmãrire si control se garanteazã cã:

a) depozitul este realizat conform proiectului si sistemele de protectie a mediului functioneazã integral;

b) depozitul existent, ce functioneazã în baza unui program pentru conformare, îndeplineste mãsurile de remediere la termenele prevãzute;

c) depozitul îndeplineste conditiile din autorizatie;

d) deseurile acceptate la depozitare sunt cele ce îndeplinesc criteriile pentru categoria respectivã de depozit.

1.3. Metodele aplicate pentru controlul, prelevarea si analiza probelor sunt cele standardizate la nivel national sau european ori sunt metodologii cuprinse în Normativul tehnic privind depozitarea deseurilor.

1.4. Probele prelevate pentru determinarea unor indicatori, în vederea definirii nivelului de afectare a calitãtii factorilor de mediu, vor fi analizate de laboratoare acreditate.

2. Sistemul de control si urmãrire a calitãtii factorilor de mediu

Sistemul de control si urmãrire cuprinde:

2.1. Datele meteorologice

2.1.1. Datele meteorologice servesc la realizarea balantei apei din depozit si implicit la evaluarea volumului de levigat ce se acumuleazã la baza depozitului sau se deverseazã din depozit.

2.1.2. Datele necesare întocmirii balantei apei se colecteazã de la cea mai apropiatã statie meteorologicã sau prin monitorizarea depozitului. Frecventa urmãririi atât în faza de exploatare, cât si în cea de urmãrire postînchidere este prezentatã în tabelul nr. 4.1.

Tabelul nr. 4.1

Nr. crt.	Date meteorologice	În faza de functionare	În faza de urmãrire postînchidere
1.	Cantitatea de precipitatii	zilnic	zilnic, dar si ca valori lunare medii
2.	Temperatura minimã, maximã, la ora 15,00	zilnic	medie lunarã
3.	Directia si viteza dominantã a vântului	zilnic	nu este necesar
4.	Evapotranspiratia	zilnic	zilnic, dar si ca valori lunare medii
5.	Umiditatea atmosfericã, la ora 15,00	zilnic	medie lunarã

2.2. Controlul apei de suprafatã, al levigatului si al gazului de depozit

2.2.1. Controlul calitãtii apei de suprafatã, a levigatului, a gazului de depozit si frecventa determinãrilor se realizeazã conform tabelului nr. 4.2.

2.2.2. Mãsurarea volumului levigatului, prelevarea si analizarea probelor de levigat se efectueazã pentru fiecare punct de evacuare a acestuia din depozit.

2.2.3. Urmãrirea calitãtii apei de suprafatã, aflatã în vecinãtatea unui depozit, se efectueazã în cel putin douã puncte, unul amonte si unul aval de depozit.

2.2.4. Urmãrirea cantitãtii si calitãtii gazului de depozit se efectueazã pe sectiuni reprezentative ale depozitului.

2.2.5. Frecventa prelevãrii probelor se adapteazã morfologiei depozitului (rambleu, debleu etc.)

Tabelul nr. 4.2

Nr. crt.	Parametrii urmãriti	În faza de functionare	În faza de urmãrire postînchidere^3)
1.	Volum levigat	lunar1), 3)	la 6 luni
2.	Compozitie levigat2)	trimestrial3)	la 6 luni
3.	Volumul si compozitia apei de suprafatã7)	trimestrial3)	la 6 luni
4.	Posibile emisii de gaz si presiune atmosfericã4) CH4, CO2, H2S, H2 etc.	lunar3), 5)	la 6 luni6)

---

1) Frecventa prelevãrii poate fi adaptatã pe baza morfologiei depozitului (rambleu, debleu etc.). Aceasta trebuie specificatã în autorizatie.

2) Parametrii si indicatorii analizati variazã în functie de compozitia deseurilor depozitate; ele trebuie sã fie stabilite în autorizatie si sã reflecte caracteristicile deseurilor.

3) Dacã în punctele de prelevare volumul si compozitia apei de suprafatã sunt relativ constante, mãsurãtorile se pot face la intervale mai mari de timp.

4) Mãsurãtorile sunt legate în special de continutul de materie organicã din deseuri.

5) CH4, CO2, O2 - regulat, alte gaze dupã necesitate, în functie de compozitia deseurilor depozitate, în scopul de a reflecta caracteristicile levigatului.

6) Sistemul de colectare a gazului trebuie verificat regulat.

7) Pe baza caracteristicilor amplasamentului depozitului, autoritatea competentã poate decide cã aceste mãsurãtori nu sunt necesare.

2.3. Protectia apei subterane

2.3.1. Urmãrirea calitãtii apei subterane oferã informatii privind contaminarea acesteia datoratã depozitãrii deseurilor.

2.3.2. Controlul calitãtii apei subterane se realizeazã prin foraje de control în cel putin trei puncte, un punct amplasat amonte si douã aval fatã de depozit, pe directia de curgere.

2.3.3. Numãrul punctelor de urmãrire se poate mãri pe baza unor prospectiuni hidrogeologice si a necesitãtii depistãrii urgente a infiltratiilor accidentale de levigat în apã.

2.3.4. Înaintea intrãrii în exploatare a depozitelor noi, se preleveazã probe din cel putin trei puncte pentru a stabili valori de referintã pentru prelevãrile ulterioare.

2.3.5. Indicatorii care se analizeazã în probele prelevate se aleg pe baza calitãtii apei freatice din zonã si a compozitiei prognozate a levigatului (tabelul nr. 4.3).

Alegerea corectã a indicatorilor de analizat si datele privind mobilitatea apei subterane în zonã asigurã identificarea rapidã a schimbãrii calitãtii apei.

Tabelul nr. 4.3

Nr. crt.	Parametrii urmãriti	În faza de functionare	În faza de urmãrire postînchidere^3)
1.	Nivelul apei subterane	la fiecare sase luni1)	la fiecare sase luni1)
2.	Compozitia apei subterane	frecventa în functie de viteza de curgere2), 3)	frecventa în functie de viteza de curgere2), 3)

---

1) Dacã nivelul apei freatice variazã, se mãreste frecventa prelevãrii probelor.

2) Frecventa se stabileste pe baza cunostintelor si a evaluãrii vitezei fluxului de apã subteranã.

3) Când, prin determinãrile efectuate pe probele prelevate, se constatã atingerea unui prag de alertã, se repetã prelevarea si se reiau determinãrile efectuate. Dacã nivelul de poluare este confirmat, trebuie urmat planul de interventie specificat în autorizatie.

2.3.6. Pragurile de alertã se determinã tinându-se cont de formatiunile hidrogeologice specifice zonei în care este amplasat depozitul si de calitatea apei. Nivelul de control al poluãrii se bazeazã pe compozitia medie determinatã din variatiile locale ale calitãtii apei subterane pentru fiecare foraj de control. Dacã existã date si este posibil, pragul de alertã se specificã în autorizatie.

2.4. Topografia depozitului

Urmãrirea topografiei depozitului se realizeazã conform datelor înscrise în tabelul nr. 4.4.

Tabelul nr. 4.4

Nr. crt.	Parametrii urmãriti	În faza de functionare	În faza de urmãrire postînchidere^3)
1.	Structura si compozitia depozitului1)	anual
2.	Comportarea la tasare si urmãrirea nivelului depozitului	anual	citire anualã

---

1) Date pentru planul de situatie al depozitului: suprafata ocupatã de deseuri, volumul si compozitia deseurilor, metode de depozitare, timpul si durata depozitãrii, calculul capacitãtii remanente de depozitare.

ANEXA Nr. 5*)

CALENDARUL

de sistare/încetare a activitãtii sau conformare pentru depozitele de deseuri existente

Pagina 1	Pagina a 2-a	Pagina a 3-a	Pagina a 4-a	Pagina a 5-a	Pagina a 6-a
Pagina a 7-a	Pagina a 8-a	Pagina a 9-a	Pagina a 10-a	Pagina a 11-a	Pagina a 12-a

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETÃRII Nr. 3.328 din 23 februarie 2005

MINISTERUL MUNCII, SOLIDARITÃTII SOCIALE SI FAMILIEI Nr. 80 din 21 februarie 2005

ORDIN

pentru modificarea si completarea Metodologiei de autorizare a furnizorilor de formare profesionalã a adultilor, aprobatã prin Ordinul ministrului muncii, solidaritãtii sociale si familiei si al ministrului educatiei, cercetãrii si tineretului nr. 353/5.202/2003

În temeiul prevederilor art. 10 alin. (5) din Hotãrârea Guvernului nr. 410/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei si Cercetãrii si ale art. 17 din Hotãrârea Guvernului nr. 737/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Muncii, Solidaritãtii Sociale si Familiei, cu modificãrile si completãrile ulterioare,

având în vedere prevederile art. 30 alin. (4) si ale art. 32 alin. (3) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesionalã a adultilor, aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr. 522/2003, cu modificãrile si completãrile ulterioare,

ministrul educatiei si cercetãrii si ministrul muncii, solidaritãtii sociale si familiei emit urmãtorul ordin:

Art. I. - Metodologia de autorizare a furnizorilor de formare profesionalã a adultilor, aprobatã prin Ordinul ministrului muncii, solidaritãtii sociale si familiei si al ministrului educatiei, cercetãrii si tineretului nr. 353/5.202/2003, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 5 noiembrie 2003, se modificã si se completeazã dupã cum urmeazã:

1. Articolul 1 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 1. - În sensul prezentei Metodologii de autorizare a furnizorilor de formare profesionalã a adultilor, denumitã în continuare metodologie, autorizarea reprezintã procesul în urma cãruia furnizorii de formare profesionalã, prevãzuti la art. 2 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesionalã a adultilor, aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr. 522/2003, cu modificãrile ulterioare, denumite în continuare norme metodologice, pot organiza programe de formare profesionalã finalizate cu certificate de calificare sau de absolvire cu recunoastere nationalã.”

2. Alineatul (2) al articolului 2 va avea urmãtorul cuprins:

“(2) În vederea autorizãrii furnizorilor de formare profesionalã, Consiliul National de Formare Profesionalã a Adultilor înfiinteazã comisii de autorizare judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, denumite în continuare comisii de autorizare.”

3. Alineatul (1) al articolului 4 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 4. - (1) Autorizarea furnizorilor de formare profesionalã se face pe baza criteriilor de evaluare, pentru o perioadã de 4 ani, pentru fiecare dintre calificãrile, ocupatiile, grupãrile de competente pentru care furnizorii de formare profesionalã organizeazã programe de formare profesionalã.”

4. Dupã alineatul (2) al articolului 7 se introduce un nou alineat, alineatul (2)1, cu urmãtorul cuprins:

“(2)1 În situatia în care, în urma evaluãrii initiale sau în baza certificatelor de competentã, se constatã cã participantii la programul de formare profesionalã detin anumite competente, durata pregãtirii se va reduce corespunzãtor, fãrã a depãsi însã 50%, potrivit anexei nr. 3.”

5. Alineatul (1) al articolului 9 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 9. - (1) Procedura de evaluare a programului de formare profesionalã de cãtre beneficiarii acestuia vizeazã: continutul programului, modul de desfãsurare a procesului de formare, prestatia formatorilor si aspectele organizatorice.”

6. Alineatele (1) si (4) ale articolului 10 vor avea urmãtorul cuprins:

“Art. 10. - (1) Resursele umane ale programului de formare profesionalã se referã la persoanele cu atributii de pregãtire teoreticã si practicã, denumite în continuare formatori.

.........................................................................................

(4) Pe durata efectuãrii practicii la agentii economici, supravegherea si îndrumarea participantilor la programul de formare profesionalã sunt asigurate atât de formatori numiti de furnizorul de formare profesionalã, cât si de personalul de specialitate numit de fiecare agent economic.”

7. Literele a), b) si c) ale alineatului (1) al articolului 11 vor avea urmãtorul cuprins:

“a) furnizorul de formare profesionalã trebuie sã asigure spatii adecvate pentru pregãtirea teoreticã si practicã, pentru cel putin un ciclu de pregãtire în avans fatã de momentul în care se solicitã autorizarea;

b) furnizorul de formare profesionalã trebuie sã îi asigure fiecãrui participant la programul de formare profesionalã posibilitatea sã-si desfãsoare activitatea practicã si totodatã sã fie supravegheat si îndrumat de cãtre formator si de personalul de specialitate numit de agentul economic;

c) spatiile pentru pregãtirea teoreticã trebuie dotate cu echipamente de prezentare de tipul: tablã, flipchart, calculatoare, retro/videoproiectoare, aparaturã video/TV etc. si cu materiale demonstrative (planse, casete video, software specializat etc.), conform programei de pregãtire;”

8. Dupã alineatul (2) al articolului 11 se introduc douã noi alineate, alineatele (3) si (4) cu urmãtorul cuprins:

“(3) În situatia în care pregãtirea practicã se desfãsoarã la agentii economici, dovada existentei spatiilor de desfãsurare a pregãtirii practice, prevãzute la alin. (1) lit. d), se face prin contract încheiat între furnizor si agentul economic respectiv.

(4) Prin contract furnizorul de formare profesionalã se asigurã cã agentul economic are autorizatiile prevãzute de lege si pune la dispozitie participantilor spatii de pregãtire, dotarea corespunzãtoare programei de pregãtire si personal specializat pentru supravegherea si îndrumarea participantilor la programul de formare profesionalã.”

9. Alineatul (1) al articolului 14 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 14. - (1) Cererea de autorizare, însotitã de dosarul de autorizare, se depune, direct sau prin postã, cu confirmare de primire, la secretariatul tehnic al comisiei de autorizare din judetul în care furnizorul de formare profesionalã are sediul social. Modelul cererii de autorizare este prevãzut în anexa nr. 5.”

10. Alineatul (2) al articolului 15 va avea urmãtorul cuprins:

“(2) În cazul în care se constatã nereguli ale documentatiei depuse, secretariatul tehnic comunicã acest fapt furnizorului de formare profesionalã care a solicitat autorizarea, în termen de 5 zile de la data înregistrãrii cererii de autorizare. Furnizorul de formare profesionalã are o singurã datã posibilitatea de a remedia aceste nereguli, în termen de 30 de zile de la data notificãrii.”

11. Alineatele (1), (2) si (4) ale articolului 16 vor avea urmãtorul cuprins:

“Art. 16. - (1) Potrivit art. 21 din normele metodologice, pentru evaluarea furnizorilor de formare profesionalã în vederea autorizãrii, comisiile de autorizare folosesc specialisti ale cãror pregãtire si experientã au legãturã directã cu ocupatia pentru care se solicitã autorizarea.

(2) Desemnarea specialistilor pentru evaluarea furnizorului se face, prin rotatie, dintre specialistii ale cãror pregãtire si experientã au legãturã cu ocupatia pentru care se solicitã autorizarea.

..............................................................................................

(4) În cazul în care comisia de autorizare nu poate selecta specialisti pe plan local, apeleazã la specialisti din listele altor comisii.”

12. Alineatul (1) al articolului 17 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 17. - (1) Dosarele de autorizare complete sunt analizate de cãtre comisia de autorizare.”

13. Alineatul (2) al articolului 18 va avea urmãtorul cuprins:

“(2) Fiecare specialist consemneazã independent rezultatele evaluãrii în Raportul de evaluare, al cãrui model este prezentat în anexa nr. 8, si îl depune la secretariatul tehnic.”

14. Dupã alineatul (2) al articolului 18 se introduc douã noi alineate, alineatele (3) si (4), cu urmãtorul cuprins:

“(3) Dacã specialistul constatã cã anumite criterii nu sunt îndeplinite, notificã acest fapt furnizorului de formare profesionalã evaluat si ataseazã o copie a notificãrii la raportul de evaluare.

(4) În termen de 30 de zile de la data notificãrii, pentru continuarea procedurii de autorizare, furnizorul de formare profesionalã trebuie sã prezinte comisiei de autorizare dovezi privind îndeplinirea criteriilor de autorizare.”

15. Alineatul (1) al articolului 19 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 19. - (1) Comisia de autorizare, întrunitã la cererea presedintelui acesteia, conform art. 18 si 19 din normele metodologice, solutioneazã cererea de autorizare în termen de maximum 45 de zile de la data înregistrãrii acesteia sau, dupã caz, de la data remedierii neregulilor constatate potrivit art. 15 alin. (2), art. 17 alin. (2), respectiv art. 18 alin. (3) din prezenta metodologie.”

16. Articolul 20 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 20. - Secretariatul tehnic transmite furnizorului de formare profesionalã decizia comisiei de autorizare privind acordarea sau neacordarea autorizatiei, inclusiv motivarea acestei decizii, în termen de 5 zile de la data luãrii acesteia.”

17. La articolul 22 se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu urmãtorul cuprins:

“(2) Autorizatia este valabilã 4 ani de la data deciziei de autorizare.”

18. Articolul 38 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 38. - Furnizorii de formare profesionalã care organizeazã programe de formare profesionalã a cãror formã de pregãtire este învãtãmântul la distantã, prin corespondentã, e-learning etc. nu se supun reglementãrilor de autorizare cuprinse în prezenta metodologie.”

19. Anexele nr. 1-11 se înlocuiesc cu anexele 1-11*) care fac parte integrantã din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul educatiei si cercetãrii, Mircea Miclea

Ministrul muncii, solidaritãtii sociale si familiei, Gheorghe Barbu

ANEXE

Pagina 1	Pagina a 2-a	Pagina a 3-a	Pagina a 4-a	Pagina a 5-a	Pagina a 6-a	Pagina a 7-a	Pagina a 8-a	Pagina a 9-a	Pagina a 10-a
Pagina a 11-a	Pagina a 12-a	Pagina a 13-a	Pagina a 14-a	Pagina a 15-a	Pagina a 16-a	Pagina a 17-a	Pagina a 18-a	Pagina a 19-a	Pagina a 20-a
Pagina a 21-a	Pagina a 22-a