MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 173 (XVII) - Nr. 393         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 10 mai 2005

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

349. - Hotărâre privind depozitarea deseurilor

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

3.328/80. - Ordin al ministrului educatiei si cercetării si al ministrului muncii, solidaritătii sociale si familiei pentru modificarea si completarea Metodologiei de autorizare a furnizorilor de formare profesională a adultilor, aprobată prin Ordinul ministrului muncii, solidaritătii sociale si familiei si al ministrului educatiei, cercetării si tineretului nr. 353/5.202/2003

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind depozitarea deseurilor

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art 54 pct. 2 lit. b) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 426/2001,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. - (1) Prezenta hotărâre are ca obiect stabilirea cadrului legal pentru desfăsurarea activitătii de depozitare a deseurilor, atât pentru realizarea, exploatarea, monitorizarea, închiderea si urmărirea postînchidere a depozitelor noi, cât si pentru exploatarea, închiderea si urmărirea postînchidere a depozitelor existente, în conditii de protectie a mediului si a sănătătii populatiei.

(2) Reglementarea acestei activităti are drept scop prevenirea sau reducerea efectelor negative asupra mediului, în special poluarea apelor de suprafată, subterane, a solului, aerului, inclusiv a efectului de seră, precum si a oricărui risc pentru sănătatea populatiei, pe întreaga durată de exploatare a depozitului, cât si după expirarea acesteia.

(3) Prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări prin Legea nr. 645/2002, se consideră realizate pentru depozitele de deseuri, dacă sunt realizate cerintele prezentei hotărâri.

(4) Semnificatia termenilor specifici utilizati este prevăzută în anexa nr. 1.

Art. 2. - Prevederile prezentei hotărâri se aplică oricărui depozit, definit conform anexei nr. 1 lit. b).

Art. 3. - (1) Prezenta hotărâre nu se aplică următoarelor activităti:

a) împrăstierea pe sol, în scopul ameliorării calitătii sau fertilizării, a nămolurilor de la statiile de epurare orăsenesti, a nămolurilor de dragare sau a altor tipuri de nămoluri similare;

b) folosirea unor deseuri inerte la lucrări de reamenajare/restaurare, umplere sau pentru constructii în depozite de deseuri;

c) depunerea nămolurilor de dragare, nepericuloase, în lungul apelor din care au fost extrase sau în albia râurilor;

 d) depozitarea solului necontaminat sau a deseurilorinerte rezultate în urma activitătilor de prospectare si extractie, tratării si stocării resurselor minerale, cât si cele din exploatarea carierelor.

(2) Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor pct. 1.3.1, 1.3.2, 1.3.5 si 2.1 din anexa nr. 2 depunerea de deseuri nepericuloase, altele decât deseurile inerte, rezultate de la prospectiuni si extractie, tratare si stocare a resurselor minerale, precum si din exploatarea carierelor si care sunt depozitate într-o manieră ce previne poluarea mediului si riscurile pentru sănătatea populatiei.

(3) Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor art. 7 alin. (3), art. 11, art. 13 alin. (5), art. 15 alin. (1) si (2), art. 19 si 20, ale pct. 1.3, 2.1 si 2.2 din anexa nr. 2, ale anexei nr. 3, cu exceptia pct. 3.1, nivelul 3, si ale pct. 2.2, 2.3 si 2.4 din anexa nr. 4 depozitele pentru deseuri nepericuloase sau inerte în asezări izolate si numai dacă depozitul este destinat eliminării deseurilor generate în acea localitate izolată; această exceptie se face cu respectarea prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. nr. 426/2001.

(4) Lista localitătilor izolate prevăzute la alin. (3) se aprobă prin ordin al ministrului autoritătii centrale de protectie a mediului până la data de 31 decembrie 2005.

(5) Fără a prejudicia prevederile art. 5 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 78/2000, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 426/2001, se exceptează stocarea subterană, astfel cum este definită în anexa nr. 1 lit. v), de la aplicarea prevederilor art. 25 alin. (1), (2) si (3) si a prevederilor pct. 1.1.2, 2.1 si 2.2 din anexa nr. 2 si ale pct. 2.1-2.4 din anexa nr. 4.

(6) Se exceptează de la aplicarea prevederilor prezentei hotărâri spatiile de depozitare existente din zona rurală si numai dacă acestea sunt destinate eliminării deseurilor generate în localitătile pe care le deservesc.

(7) Spatiile de depozitare din zona rurală se reabilitează până la data de 16 iulie 2009 prin salubrizarea zonei si reintroducerea acesteia în circuitul natural sau prin închidere conform “Îndrumarului de închidere a depozitelor existente neconforme de deseuri nepericuloase”, care face parte integrantă din procedura de încetare a activitătii de depozitare, care se aprobă prin ordin al ministrului

autoritătii centrale pentru protectia mediului în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 4. - Depozitele se clasifică în functie de natura deseurilor depozitate, astfel:

a) depozite pentru deseuri periculoase;

b) depozite pentru deseuri nepericuloase;

c) depozite pentru deseuri inerte.

Art. 5. - Deseurile care nu se acceptă la depozitare într-un depozit sunt:

a) deseuri lichide;

b) deseuri explozive, corozive, oxidante, foarte inflamabile sau inflamabile, proprietăti ce sunt definite în anexa nr. I E la Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 78/2000, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 426/2001;

c) deseuri periculoase medicale sau alte deseuri clinice periculoase de la unităti medicale sau veterinare cu proprietatea H9, definită în anexa nr. I E si având categoria prevăzută la lit. A pct. 14 din anexa nr. I C la Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 78/2000, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 426/2001;

d) toate tipurile de anvelope uzate, întregi sau tăiate, excluzând anvelopele folosite ca materiale în constructii într-un depozit;

e) orice alt tip de deseu care nu satisface criteriile de acceptare, conform prevederilor anexei nr. 3.

Art. 6. - (1) Autoritatea centrală pentru protectia mediului elaborează împreună cu autoritătile administratiei publice locale si cu autoritătile regionale de protectia mediului Strategia natională privind reducerea cantitătii de deseuri biodegradabile depozitate, care face parte integrantă din Strategia natională de gestionare a deseurilor.

(2) Strategia natională privind reducerea cantitătii de deseuri biodegradabile cuprinde măsuri referitoare la colectarea selectivă, reciclarea, compostarea, producerea de biogaz si/sau recuperarea materialelor si energiei, astfel încât să conducă la realizarea următoarelor obiective:

a) reducerea cantitătii de deseuri biodegradabile municipale depozitate la 75% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, în maximum 5 ani de la data de 16 iulie 2001;

b) reducerea cantitătii de deseuri biodegradabile municipale depozitate la 50% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, în maximum 8 ani de la data de 16 iulie 2001;

c) reducerea cantitătii de deseuri biodegradabile municipale depozitate la 35% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, în maximum 15 ani de la data de 16 iulie 2001.

(3) Termenele prevăzute la alin. (2) lit. a), b) si c) pentru atingerea obiectivelor de reducere a cantitătilor de deseuri biodegradabile depozitate se pot prelungi cu maximum 4 ani, dacă această prelungire este autorizată de autoritatea centrală pentru protectia mediului.

Art. 7. - (1) În depozitele de deseuri periculoase este permisă numai depozitarea deseurilor periculoase ce îndeplinesc criteriile prevăzute în anexa nr. 3.

(2) În depozitele de deseuri nepericuloase este permisă depozitarea următoarelor deseuri:

a) deseuri municipale;

b) deseuri nepericuloase de orice altă origine, care satisfac criteriile de acceptare a deseurilor la depozitul pentru deseuri nepericuloase;

c) deseuri periculoase stabile, nereactive, cum sunt cele solidificate, vitrificate, care la levigare au o comportare echivalentă cu a celor prevăzute la lit. b) si care satisfac criteriile relevante de acceptare; aceste deseuri periculoase nu se depozitează în celule destinate deseurilor biodegradabile nepericuloase, ci în celule separate.

(3) În depozitele de deseuri inerte este permisă numai depozitarea deseurilor inerte.

(4) Se interzice amestecarea deseurilor în scopul de a satisface criteriile de acceptare la o anumită clasă de depozite.

(5) Depozitarea deseurilor, conform prevederilor alin. (1) si (2) este permisă numai dacă deseurile sunt supuse în prealabil unor operatii de tratare fezabile tehnic si care contribuie la îndeplinirea obiectivelor stabilite în prezenta hotărâre.

(6) Criteriile care trebuie îndeplinite de deseuri pentru a fi acceptate la depozitare pe fiecare clasă de depozit si lista natională de deseuri acceptate pentru fiecare clasă de depozit sunt stabilite prin Ordinul ministrului mediului si gospodăririi apelor nr. 95/2005 si se revizuiesc în functie de modificarea conditiilor tehnico-economice.

Art. 8. - (1) Cerintele si măsurile operationale si tehnice pentru depozitarea deseurilor în scopul prevenirii sau reducerii cât de mult posibil a efectelor negative asupra mediului si sănătătii umane, generate de depozitarea deseurilor, pe toată durata de exploatare a unui depozit, sunt cuprinse în Normativul tehnic privind depozitarea deseurilor, aprobat prin Ordinul ministrului mediului si gospodăririi apelor nr. 757/2004. Normativul tehnic se revizuieste în functie de modificarea prevederilor legislative nationale si europene si a conditiilor tehnico-economice.

(2) Prevederile normativului tehnic se aplică depozitelor de deseuri inerte, nepericuloase si periculoase pentru toate etapele de proiectare, constructie, exploatare, închidere si monitorizare postînchidere a unui depozit de deseuri.

Art. 9. - (1) Autoritătile administratiei publice locale trebuie să tină seama de prevederile Strategiei nationale de gestionare a deseurilor si ale Planului national de gestionare a deseurilor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.470/2004, precum si de planurile regionale de gestionare a deseurilor, pentru realizarea depozitelor zonale de deseuri municipale.

(2) Depozitele prevăzute la alin. (1) trebuie să fie depozite de deseuri zonale care deservesc cel putin 150.000 de locuitori, având la bază abordarea regională a gestiunii deseurilor.

(3) Consiliile locale si/sau judetene iau măsurile necesare pentru construirea depozitelor de deseuri municipale numai pe terenuri aflate în proprietatea lor.

(4) În situatia în care depozitele deservesc două sau mai multe judete, programul de functionare si costurile operatiilor de depozitare se stabilesc de comun acord cu toate autoritătile administratiei publice locale implicate.

Art. 10. - (1) Costurile aferente activitătii de depozitare se suportă de către generatorii si detinătorii de deseuri.

(2) Autoritătile administratiei publice locale iau măsuri ca atât costurile prevăzute pentru organizarea si exploatarea unui depozit de deseuri municipale, cât si costurile estimate pentru închiderea si urmărirea postînchidere a depozitului să fie acoperite de pretul practicat de operator pentru depozitarea fiecărui tip de deseu în acel depozit.

(3) Autoritătile administratiei publice locale iau măsurile necesare pentru ca operatorii de salubritate care desfăsoară activităti de precolectare, colectare si transport să depună aceste deseuri la depozitele la care a fost arondată localitatea în care acestia îsi desfăsoară activitatea conform contractului de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare prin concesiune. Localitătile care sunt arondate la depozit sunt indicate în acordul/autorizatia de mediu, după caz.

(4) Tarifele pentru activitatea de depozitare a deseurilor trebuie să includă cheltuielile aferente tuturor operatiilor precizate de autoritatea centrală pentru protectia mediului.

(5) Operatorii economici generatori de deseuri industriale care operează propriile depozite evidentiază separat în registrele contabile costurile prevăzute pentru organizarea, exploatarea si închiderea depozitului de deseuri.

(6) Operatorii depozitelor de deseuri industriale care oferă servicii de depozitare pentru terti vor lua măsuri ca atât costurile prevăzute pentru organizarea si exploatarea depozitului, cât si costurile estimate pentru închiderea si urmărirea postînchidere a depozitului să fie acoperite de pretul practicat de operator pentru depozitarea fiecărui tip de deseu în acel depozit.

Art. 11. - (1) Solicitantul unei autorizatii de mediu pentru un depozit de deseuri trebuie să facă dovada existentei unei garantii financiare, conform legislatiei în vigoare, înainte de începerea operatiilor de eliminare, pentru a asigura că sunt îndeplinite obligatiile privind siguranta depozitului pentru respectarea cerintelor de protectie a mediului si a sănătătii populatiei, care decurg din autorizatie. Această garantie va fi mentinută pe toată perioada de operare, închidere si urmărire postînchidere a depozitului.

(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică depozitelor de deseuri inerte.

Art. 12. - (1) Operatorul depozitului este obligat să îsi constituie un fond pentru închiderea si urmărirea postînchidere a depozitului, denumit Fond pentru închiderea depozitului de deseuri si urmărirea acestuia postînchidere.

(2) Fondul prevăzut la alin. (1) se păstrează într-un cont purtător de dobândă deschis la o bancă comercială, cu exceptia cazului în care operatorul depozitului are calitatea de institutie publică si fondul se păstrează într-un cont deschis la unitatea de trezorerie si contabilitate publică în a cărei rază acesta îsi are sediul fiscal. Dobânda obtinută constituie sursă suplimentară de alimentare a fondului.

(3) Fondul se constituie în limita sumei stabilite prin proiectul depozitului pentru închiderea si urmărirea postînchidere a depozitului si se realizează prin esalonarea anuală a acestei sume, astfel:

a) din cota-parte din tarifele de depozitare percepute de operator din prima zi a intrării în functiune a depozitului unde se realizează depozitarea deseurilor pentru terta persoană;

b) cota-parte anuală din suma stabilită prin proiectul depozitului la depozitele unde operatorii realizează eliminarea propriilor deseuri.

(4) Cota-parte din tarifele de depozitare care alimentează fondul se stabileste initial prin proiect si se recalculează la cel mult 3 ani în vederea asigurării sumei stabilite la alin. (3).

(5) Fondul se alimentează trimestrial, după finalizarea încasărilor contravalorii operatiunilor de depozitare pe perioada acelui trimestru, iar controlul depunerii sumelor previzionate se face anual pe toată perioada exploatării depozitului; aceste sume sunt previzionate.

(6) Consumul fondului se face pe baza situatiilor de lucrări care se întocmesc o dată cu realizarea lucrărilor, la închiderea depozitului sau a unei părti a depozitului. Operatorul utilizează fondurile previzionate constituite în acest scop pe baza situatiilor de lucrări justificative.

(7) Fondul prevăzut la alin. (1) nu se include la masa credală în caz de lichidare judiciară, el urmând să fie folosit numai în scopul pentru care a fost constituit.

(8) Controlul alimentării si utilizării fondului se realizează de către autoritătile competente ale administratiei publice locale pentru finante publice, în conformitate cu prevederile legislatiei în vigoare.

(9) Autoritătile administratiei publice locale asigură transparenta informatiei privind costul depozitării deseurilor si al implicatiilor realizării depozitului de deseuri.

 

CAPITOLUL II

Cerinte specifice în cadrul procedurii de emitere a acordului si autorizatiei de mediu pentru depozitele de deseuri

 

Art. 13. - (1) Reglementarea activitătii privind depozitarea deseurilor se face cu respectarea prevederilor legislatiei de mediu în vigoare, prin emiterea acordului si autorizatiei integrate de mediu, dacă depozitele cad sub incidenta Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 34/2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 645/2002, si prin emiterea acordului si/sau autorizatiei de mediu pentru depozitele care nu se supun prevederilor legale mentionate.

(2) Documentatia care se înaintează autoritătii competente pentru protectia mediului, în vederea obtinerii acordului/acordului integrat de mediu, contine, pe lângă cerintele prevăzute în legislatia natională în vigoare, si următoarele elemente specifice depozitelor de deseuri:

a) identitatea solicitantului si a operatorului, atunci când sunt entităti diferite;

b) dovada că proiectul depozitului este în conformitate cu Planul national de gestionare a deseurilor si cu planurile regionale de gestionare a deseurilor;

c) descrierea tipului si a cantitătii totale de deseuri care urmează să fie depozitate;

d) capacitatea de depozitare propusă pe amplasament;

e) descrierea amplasamentului, conform pct. 1.1.2 din anexa nr. 2, inclusiv gestiunea apelor, caracteristicile sale hidrogeologice si geologice; aceste informatii se vor asigura prin studii de specialitate întocmite conform prevederilor legale în vigoare;

f) avizul de gospodărire a apelor emis de autoritatea competentă;

g) metodele propuse de prevenire si reducere a poluării;

h) planul de functionare propus;

i) planul de închidere propus si procedurile de urmărire postînchidere;

j) planul de interventie;

k) orice informatii suplimentare necesare.

(3) Pentru emiterea acordului/acordului integrat de mediu pentru un depozit trebuie îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele conditii:

a) proiectul de depozit să fie în conformitate cu cerintele prezentei hotărâri si ale prevederilor Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor;

b) gestionarea depozitului să se încredinteze unei persoane fizice care este competentă tehnic pentru conducerea lui si să se asigure instruirea profesională si tehnică a operatorilor si personalului depozitului;

c) depozitul să se exploateze astfel încât să se poată lua măsurile necesare pentru a preveni accidentele si a limita consecintele lor.

(4) Înainte de începerea operatiilor de depozitare a deseurilor, autoritatea competentă pentru protectia mediului efectuează un control de specialitate pentru verificarea respectării tuturor cerintelor impuse prin acordul/acordul integrat de mediu. Aceasta nu va reduce în nici un fel responsabilitatea operatorului în conditiile autorizatiei.

(5) Autorizatia/autorizatia integrată de mediu pentru un depozit de deseuri trebuie să contină, în afara cerintelor generale prevăzute în legislatia de autorizare, si următoarele cerinte specifice:

a) clasa depozitului;

b) lista cu tipurile de deseuri, conform art. 7 alin. (6), si cantitatea totală de deseuri care este autorizată să fie depozitată în depozit;

c) cerintele pentru pregătirea depozitului, operatiile de depozitare, procedurile de monitorizare si control, inclusiv planuri de interventie în caz de accidente, precum si planul si operatiile de închidere si operatiile de urmărire postînchidere, cu respectarea prevederilor prezentei hotărâri si ale Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor;

d) obligatia operatorului depozitului de a raporta annual autoritătii competente tipurile si cantitătile de deseuri eliminate si rezultatele programului de monitorizare;

e) autorizatia emisă de autoritatea administratiei publice centrale competentă pentru reglementarea serviciilor de salubrizare, care să ateste că operatorul depozitului detine licenta pentru desfăsurarea activitătii de administrare a depozitului;

f) autorizatia de gospodărire a apelor emisă de autoritatea competentă;

g) dovada constituirii garantiei financiare prevăzute la art. 11 alin. (1).

Art. 14. - Datele privind autorizatiile de mediu emise pentru depozitele de deseuri sunt transmise, la cerere, Institutului National de Statistică.

 

CAPITOLUL III

Proceduri de acceptare a deseurilor în depozitul de deseuri

 

Art. 15. - (1) Operatorii depozitelor de deseuri sunt obligati să respecte, la primirea deseurilor în depozit, următoarele proceduri de receptie:

a) verificarea documentatiei privind cantitătile si caracteristicile deseurilor, originea si natura lor, inclusiv buletine de analiză pentru deseurile industriale, iar pentru deseurile municipale, când există suspiciuni, precum si date privind identitatea producătorului sau a detinătorului deseurilor;

b) inspectia vizuală a deseurilor la intrare si la punctul de depozitare si, după caz, verificarea conformitătii cu descrierea prezentată în documentatia înaintată de detinător, conform procedurii stabilite la pct. 3.1 nivelul 3 din anexa nr. 3;

c) păstrarea, cel putin o lună, a probelor reprezentative prelevate pentru verificările impuse conform prevederilor cuprinse la pct. 3.1 nivelul 1 sau nivelul 2 din anexa nr. 3, precum si înregistrarea rezultatelor determinărilor;

d) păstrarea unui registru cu înregistrările privind cantitătile, caracteristicile deseurilor depozitate, originea si natura, data livrării, identitatea producătorului, a detinătorului sau, după caz, a colectorului - în cazul deseurilor municipale, iar în cazul deseurilor periculoase, a localizării precise a acestora în depozit. Pentru depozitele de deseuri zonale, datele se introduc si pe suport electronic tip bază de date.

(2) În mod obligatoriu, operatorul depozitului eliberează celui care predă deseurile o confirmare scrisă a receptiei fiecărei cantităti livrate acceptate la depozit, conform anexei nr. 3 la Procedura de reglementare si control al transportului deseurilor pe teritoriul României, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor si mediului, al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului si al ministrului economiei si comertului nr. 2/211/118/2004.

(3) Pentru depozitele care au fost exceptate de la prevederile prezentei hotărâri în temeiul art. 3 alin. (3), autoritătile competente pentru protectia mediului iau măsurile necesare pentru a asigura:

a) inspectia vizuală regulată a deseurilor în punctul de depozitare, pentru a se asigura că doar deseurile nepericuloase din localitatea izolată sunt acceptate la depozit; si

b) tinerea unui registru al cantitătilor de deseuri care sunt depozitate la depozit.

Art. 16. - (1) La controlul efectuat de autoritatea competentă pentru protectia mediului, operatorul depozitului este obligat să demonstreze cu documente că deseurile au fost acceptate în conformitate cu conditiile din autorizatie si că îndeplinesc criteriile prevăzute în anexa nr. 3 pentru clasa de depozit respectivă.

(2) În cazul în care deseurile nu sunt acceptate în depozit, operatorul are obligatia de a informa imediat autoritătile competente pentru protectia mediului cu privire la refuzul de a accepta deseurile.

 

CAPITOLUL IV

Proceduri de control si urmărire în faza de exploatare a depozitului de deseuri

 

Art. 17. - (1) Operatorul depozitului este obligat să instituie un sistem de automonitorizare a depozitului de deseuri si să suporte costurile acestuia. Procedurile de control si monitorizare în faza de exploatare a unui depozit de deseuri cuprind:

a) automonitorizarea tehnologică;

b) automonitorizarea calitătii factorilor de mediu.

(2) Operatorii depozitelor existente prevăzute în anexa nr. 5 instituie sistemul de monitorizare conform programului de conformare din autorizatia de mediu emisă în vederea sistării sau conformării depozitelor de deseuri.

Art. 18. - (1) Automonitorizarea tehnologică constă în verificarea permanentă a stării si functionării următoarelor amenajări si dotări posibile din depozite:

a) starea drumului de acces si a drumurilor din incintă;

b) starea impermeabilizării depozitului;

c) functionarea sistemelor de drenaj;

d) comportarea taluzurilor si a digurilor;

e) urmărirea anuală a gradului de tasare a zonelor deja acoperite;

f) functionarea instalatiilor de epurare a apelor uzate;

g) functionarea instalatiilor de captare si ardere a gazelor de depozit;

h) functionarea instalatiilor de evacuare a apelor pluviale;

i) starea altor utilaje si instalatii existente în cadrul depozitului, cum ar fi cele de compostare, sortare materiale reciclabile, spălare/dezinfectie auto, incinerare.

(2) Automonitorizarea tehnologică are ca scop reducerea riscurilor de accidente prin incendii si explozii, distrugerea stratului de impermeabilizare, colmatarea sistemelor de drenaj si tasări inegale ale deseurilor în corpul depozitului.

Art. 19. - (1) Automonitorizarea calitătii factorilor de mediu pentru faza de exploatare se realizează conform prevederilor din anexa nr. 4 si ale Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor.

(2) Determinările prevăzute în anexa nr. 4 si în Normativul tehnic privind depozitarea deseurilor se efectuează de laboratoare acreditate, conform prevederilor legale în vigoare, iar rezultatele acestor determinări se păstrează într-un registru pe toată perioada de monitorizare.

Art. 20. - Operatorul depozitului este obligat să raporteze autoritătii competente pentru protectia mediului după cum urmează:

a) semestrial, datele înregistrate în urma monitorizării, pentru a demonstra conformitatea cu prevederile din autorizatia/autorizatia integrată de mediu, precum si stadiul îndeplinirii măsurilor din programul pentru conformare, dacă este cazul;

b) în maximum 12 ore de la constatare, orice efecte ecologice negative semnificative constatate prin programul de monitorizare.

Art. 21. - Autoritatea competentă pentru protectia mediului stabileste măsurile de remediere care se impun din analiza informărilor prezentate de operator, în urma producerii unor evenimente cu impact semnificativ asupra mediului, iar costul acestora este suportat de operator.

 

CAPITOLUL V

Proceduri de închidere a depozitelor de deseuri si urmărirea postînchidere a acestora

 

Art. 22. - (1) Depozitul sau o sectiune a depozitului se închide în următoarele situatii:

a) când sunt îndeplinite conditiile cuprinse în autorizatia/autorizatia integrată de mediu referitoare la perioada de functionare;

b) la cererea operatorului depozitului si după analiza si aprobarea acesteia de către autoritatea competentă pentru protectia mediului;

c) prin decizie motivată a autoritătii competente pentru protectia mediului.

(2) Închiderea depozitelor se realizează conform prevederilor prezentei hotărâri si ale Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor.

Art. 23. - Etapele de aprobare a închiderii depozitului sau a unei părti din depozit sunt următoarele:

a) autoritatea competentă pentru protectia mediului evaluează toate rapoartele înaintate de operator conform art. 20 si efectuează o inspectie finală a amplasamentului;

b) autoritatea competentă pentru protectia mediului stabileste operatiunile de închidere a depozitului; această decizie nu afectează responsabilitatea operatorului depozitului prevăzută în autorizatia de mediu;

c) autoritatea competentă pentru protectia mediului comunică operatorului depozitului decizia de închidere.

Art. 24. - (1) Pentru depozitele de deseuri municipale si industriale nepericuloase existente, care sistează depozitarea până la data de 31 decembrie 2006, conform calendarului de sistare a activitătii din tabelele 5.1 si 5.6 din anexa nr. 5, autoritatea competentă pentru protectia mediului poate stabili, în functie de rezultatele evaluărilor de mediu, aplicarea unor cerinte simplificate de închidere prevăzute în Îndrumarul de închidere a depozitelor neconforme de deseuri nepericuloase.

(2) Suprafetele care au fost ocupate de depozite de deseuri se înregistrează în registrul de cadastru si se marchează vizibil pe documentele cadastrale.

Art. 25. - (1) Operatorul depozitului este responsabil de întretinerea, supravegherea, monitorizarea si controlul postînchidere al depozitului, conform autorizatiei/autorizatiei integrate de mediu.

(2) Perioada de urmărire postînchidere este stabilită de autoritatea competentă pentru protectia mediului. Această perioadă este de minimum 30 de ani si poate fi prelungită dacă prin programul de monitorizare postînchidere se constată că depozitul nu este încă stabil si prezintă un risc potential pentru factorii de mediu.

(3) Monitorizarea postînchidere va fi efectuată conform procedurilor prevăzute în anexa nr. 4, iar rezultatele determinărilor efectuate sunt păstrate de operator într-un registru pe toată perioada de monitorizare.

(4) Operatorul depozitului este obligat să anunte în mod operativ autoritătii competente pentru protectia mediului producerea de efecte semnificativ negative asupra mediului, relevante prin procedurile de control, si să respecte decizia autoritătii teritoriale pentru protectia mediului privind măsurile de remediere impuse în perioada postînchidere.

 

CAPITOLUL VI

Depozite existente

 

Art. 26. - (1) Depozitele de deseuri municipale conforme existente sau care se conformează prevederilor prezentei hotărâri până la data de 31 decembrie 2006 continuă să functioneze până la epuizarea capacitătii proiectate.

(2) Depozitele existente de deseuri industriale nepericuloase care se conformează până la data de 16 iulie 2009 continuă să functioneze până la epuizarea capacitătii proiectate.

(3) Depozitele existente neconforme prevăzute în anexa nr. 5 sistează activitatea conform calendarului de sistare a activitătii prevăzut în anexă si aplică prevederile legale de operare si monitorizare în vederea închiderii sau aplică prevederile legale în vederea închiderii si urmăririi postînchidere.

Art. 27. - (1) Operatorii depozitelor prevăzute la art. 26 alin. (3) au obligatia ca până la data de 31 decembrie 2005 să îndeplinească următoarele cerinte:

a) întocmesc bilantul de mediu nivel I si II si, dacă este cazul, evaluarea de risc, conform prevederilor legale în vigoare;

b) prezintă autoritătii competente pentru protectia mediului o evaluare a costurilor realizării obligatiilor de mediu stabilite si sursele de finantare în vederea închiderii.

(2) Pe baza rezultatelor evaluărilor de mediu si a calendarului de sistare a activitătii prevăzut în anexa nr. 5, se emite autorizatie de mediu cu program de conformare în vederea închiderii depozitelor sau aviz de mediu pentru stabilirea obligatiilor de mediu la încetarea activitătii, conform prevederilor legale în vigoare.

Art. 28. - (1) Operatorii depozitelor existente care primesc autorizatie de mediu au obligatia să îsi constituie fondul pentru închiderea si urmărirea postînchidere a depozitului, conform prevederilor art. 12, aplicabile depozitelor existente, pe perioada rămasă până la sistarea activitătii.

(2) Pentru depozitele de deseuri municipale aflate în proprietatea autoritătilor administratiei publice locale sau care au fost concesionate de către acestea, în situatia în care constituirea fondului pentru închidere si urmărire postînchidere conduce la costuri excesive din punct de vedere social, autoritătile administratiei publice locale identifică sursele de finantare pentru completarea fondului.

Art. 29. - Pentru depozitele care sunt în exploatare la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri si care trebuie să se închidă conform calendarului de închidere cuprins în anexa nr. 5, autoritatea competentă pentru protectia mediului decide ca acestea să îsi înceteze activitatea în conformitate cu procedurile de închidere prevăzute în cap. V.

Art. 30. - Autoritătile administratiei publice locale vor initia actiuni pentru deschiderea unui depozit zonal în situatia în care depozitul în operare atinge circa 75% din capacitatea proiectată.

Art. 31. - (1) Depozitele de deseuri industriale periculoase existente în evidenta autoritătii competente pentru protectia mediului, conforme din punct de vedere constructiv, se supun următoarelor prevederi:

a) se clasifică conform prevederilor art. 4, respectă procedura de primire a deseurilor în depozit, conform prevederilor art. 15 si ale anexei nr. 3, până la data de 31 decembrie 2005;

b) nu primesc la depozitare deseurile de natura celor prevăzute la art. 5 începând de la data de 1 ianuarie 2007;

c) acceptă la depozitare doar deseuri periculoase tratate conform prevederilor art. 7 si 8, începând cu data de 1 ianuarie 2007.

(2) Depozitele de deseuri industriale periculoase care nu sunt conforme cu prevederile prezentei hotărâri, cuprinse în tabelele nr. 5.5 si 5.9 din anexa nr. 5, sistează activitatea până la data de 31 decembrie 2006, în conformitate cu procedurile de închidere prevăzute în cap. V.

 

CAPITOLUL VII

Contraventii

 

Art. 32. - Constituie contraventii următoarele fapte si se sanctionează după cum urmează:

a) nerespectarea prevederilor art. 15 alin. (2), ale art. 20 lit. a) de către operatorii depozitelor de deseuri, cu amendă de la 25.000.000 lei (2.500 RON) la 75.000.000 lei (7.500 RON);

b) nerespectarea prevederilor art. 11 alin. (1) de către titularul activitătii, art. 12 alin. (1), (3), (4), (5) si (6) de către operatorii depozitelor si operatorii economici, cu amendă de la 25.000.000 lei (2.500 RON) la 75.000.000 lei (7.500 RON);

c) nerespectarea prevederilor referitoare la respectarea termenului prevăzut la art. 27 alin. (1) de către operatorii depozitelor de deseuri, cu amendă de la 25.000.000 lei (2.500 RON) la 75.000.000 lei (7.500 RON);

d) nerespectarea prevederilor art. 15 alin. (1) de către operatorii depozitelor de deseuri, cu amendă de la 50.000.000 lei (5.000 RON) la 100.000.000 lei (10.000 RON);

e) nerespectarea prevederilor art. 16 de către operatorii depozitelor de deseuri, cu amendă de la 50.000.000 lei (5.000 RON) la 150.000.000 lei (15.000 RON);

f) neîndeplinirea prevederilor art. 10 alin. (5) si (6) de către operatorii depozitelor de deseuri, cu amendă de la 75.000.000 lei (7.500 RON) la 100.000.000 lei (10.000 RON);

g) nerespectarea prevederilor art. 17 alin. (1) de către operatorii depozitelor de deseuri, cu amendă de la 80.000.000 lei (8.000 RON) la 100.000.000 lei (10.000 RON);

h) nerespectarea prevederilor art. 5 de către operatorii depozitelor si ale art. 7 alin. (1)-(5) de către operatorii depozitelor de deseuri, cu amendă de la 80.000.000 lei (8.000 RON) la 100.000.000 lei (10.000 RON);

i) nerespectarea prevederilor art. 25 alin. (3), art. 26 alin. (2) si ale art. 28 alin. (1) de către operatorii depozitelor de deseuri, cu amendă de la 75.000.000 lei (7.500 RON) la 250.000.000 lei (25.000 RON);

j) nerespectarea prevederilor art. 9 alin. (1) si (2), ale prevederilor pct. 1.1.2.1.1 din anexa nr. 2 de către autoritătile administratiei publice locale, cu amendă de la 75.000.000 lei (7.500 RON) la 250.000.000 lei (25.000 RON);

k) nerespectarea prevederilor pct. 1.2, 1.3 si 2 din anexa nr. 2 de către proiectantii si constructorii de depozite si autoritătile administratiei publice locale dacă acceptă proiecte de depozite de deseuri care nu respectă prevederile prezentei hotărâri, cu amendă de la 75.000.000 lei (7.500 RON) la 250.000.000 lei (25.000 RON);

l) nerespectarea prevederilor art. 19, ale art. 20 lit. b), ale art. 25 alin. (4) de către operatorii depozitelor de deseuri, cu amendă de la 75.000.000 lei (7.500 RON) la 250.000.000 lei (25.000 RON);

m) nerespectarea prevederilor art. 31 alin. (2) de către operatorii depozitelor de deseuri, cu amendă de la 75.000.000 lei (7.500 RON) la 250.000.000 lei (25.000 RON).

Art. 33. - Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevăzute la art. 32 se fac de către personalul împuternicit din cadrul autoritătilor competente centrale sau locale, conform atributiilor stabilite de legislatia în vigoare.

Art. 34. - Prevederile art. 33 se completează cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările si completările ulterioare.

 

CAPITOLUL VIII

Dispozitii finale

 

Art. 35. - Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 36. - Raportarea către Comisia Europeană pentru implementarea Directivei nr. 1999/31/CE privind depozitarea deseurilor se realizează începând cu data aderării României la Uniunea Europeană.

Art. 37. - Prezenta hotărâre intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 38. - (1) Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 162/2002 privind depozitarea deseurilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 7 martie 2002.

(2) Prezenta hotărâre transpune Directiva nr. 1999/31/EC privind depozitarea deseurilor, publicată în Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene (JOCE) nr. L 182 din 16 iulie 1999.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul mediului si gospodăririi apelor,

Sulfina Barbu

Ministrul economiei si comertului,

Codrut Ioan Seres

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

Ministrul integrării europene,

Ene Dinga

Ministrul finantelor publice,

Ionel Popescu

 

Bucuresti, 21 aprilie 2005.

Nr. 349.

 

ANEXA Nr. 1

 

SEMNIFICATIA

unor termeni în întelesul prezentei hotărâri

 

a) autoritate competentă - autoritatea teritorială (regională sau locală) căreia îi revin atributii si responsabilităti ce decurg din prezenta hotărâre;

b) depozit - un amplasament pentru eliminarea finală a deseurilor prin depozitare pe sol sau în subteran, inclusiv;

- spatii interne de depozitare a deseurilor, adică depozite în care un producător de deseuri execută propria eliminare a deseurilor la locul de producere;

- o suprafată permanent amenajată (adică pentru o perioadă de peste un an) pentru stocarea temporară a deseurilor, dar exclusiv:

- instalatii unde deseurile sunt descărcate pentru a permite pregătirea lor în vederea efectuării unui transport ulterior în scopul recuperării, tratării sau eliminării finale în altă parte;

- stocarea deseurilor înainte de valorificare sau tratare pentru o perioadă mai mică de 3 ani, ca regulă generală, sau stocarea deseurilor înainte de eliminare, pentru o perioadă mai mică de un an;

c) depozit existent - depozit care a început să functioneze înainte de intrarea în vigoare a prezentei hotărâri;

d) deseu - definit în anexa nr. I A la Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 426/2001;

e) deseuri biodegradabile - deseuri care suferă descompuneri anaerobe sau aerobe, cum ar fi deseurile alimentare ori de grădină, hârtia si cartonul;

f) deseuri inerte - deseuri care nu suferă nici o transformare semnificativă fizică, chimică sau biologică, nu se dizolvă, nu ard ori nu reactionează în nici un fel fizic sau chimic, nu sunt biodegradabile si nu afectează materialele cu care vin în contact într-un mod care să poată duce la poluarea mediului ori să dăuneze sănătătii omului. Levigabilitatea totală si continutul de poluanti al deseurilor, precum si ecotoxicitatea levigatului trebuie să fie nesemnificative si, în special, să nu pericliteze calitatea apei de suprafată si/sau subterane;

g) deseuri lichide - orice deseuri în formă lichidă, inclusiv apele uzate, dar exclusiv nămolurile;

h) deseuri municipale - deseuri menajere si alte deseuri, care, prin natură sau compozitie, sunt similare cu deseurile menajere;

i) deseuri nepericuloase - deseuri care nu sunt incluse în categoria deseurilor periculoase conform lit. j);

j) deseuri periculoase - deseuri definite în anexele nr. 1C, 1D si 1E la Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 78/2000, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 426/2001;

k) detinător - definit în anexa nr. 1A la Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 78/2000, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 426/2001;

l) eluat - solutia obtinută printr-un test de levigare a deseurilor efectuat în laborator;

m) garantie financiară/securitate financiară - dovada pe care trebuie s-o prezinte proprietarul depozitului la solicitarea autorizatiei de mediu, care să ateste că are resursele financiare necesare pentru remedierea unor deficiente de constructie sau apărute în timpul operării ori în vederea despăgubirilor în caz de accidente determinate de activitatea depozitului;

n) gaz de depozit - amestecul de compusi în stare gazoasă generat de deseurile depozitate;

o) levigat - orice lichid care a percolat deseurile depozitate si este eliminat sau mentinut în depozit;

p) localitate izolată - o asezare cu un număr de maximum 500 de locuitori si cu maximum 5 locuitori/km2, aflată la o distantă de cel putin 50 km fată de cea mai apropiată aglomerare urbană cu minimum 250 de locuitori/km2 sau având drumuri cu acces dificil până la cele mai apropiate aglomerări urbane, determinat de conditii meteorologice aspre pe o perioadă semnificativă din cursul unui an;

q) operatorul depozitului - orice persoană juridică, învestită cu atributii si responsabilităti pentru administrarea unui depozit conform legislatiei nationale; această persoană juridică poate fi alta la faza de pregătire fată de cea de la urmărirea postînchidere;

r) program pentru conformare - definit în Ordinul ministrului apelor, pădurilor si protectiei mediului nr. 184/1997 pentru aprobarea Procedurii de realizare a bilanturilor de mediu, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 bis din 6 noiembrie 1997, cu modificările si completările ulterioare;

s) prag de alertă - nivelul peste care există un risc pentru sănătatea oamenilor în urma unei expuneri de scurtă durată si fată de care trebuie să se ia măsuri imediate conform legislatiei în vigoare;

t) solicitant - orice persoană care solicită un acord sau o autorizatie de mediu pentru depozitarea deseurilor, conform prezentei hotărâri;

u) spatiu de depozitare în zona rurală - una sau mai multe zone existente pentru depozitarea deseurilor menajere generate la nivelul unei localităti rurale;

v) stocare subterană - mod de stocare permanentă a deseurilor într-o cavitate geologică adâncă, cum sunt minele de sare sau de potasiu;

x) tratare - definită în anexa nr. 1A din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 78/2000, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 426/2001.

 

ANEXA Nr. 2

 

CERINTE GENERALE

pentru toate clasele de depozite de deseuri

 

1. Cerinte generale la amplasarea si proiectarea unui depozit

1.1. Cerinte generale pentru amplasarea unui depozit

1.1.1. Amplasarea unui depozit de deseuri se face tinându-se seama de planurile de urbanism general si de planurile de urbanism zonal.

1.1.2. Alegerea unui amplasament se face conform următoarei scheme:

1.1.2.1. Faza preliminară

1.1.2.1.1. Se interzice amplasarea depozitelor de deseuri în următoarele zone:

a) zone carstice sau zone cu roci fisurate, foarte permeabile pentru apă; exceptiile sunt posibile doar pentru depozite de tip c, dacă din verificările în fiecare caz rezultă că amplasamentul este corespunzător;

b) zone inundabile sau zone supuse viiturilor;

c) zone ce se constituie în arii naturale protejate si zone de protectie a elementelor patrimoniului natural si cultural;

d) zone de protectie a surselor de apă potabilă sau zone izolate temporar, prevăzute în acest scop de autoritătile competente, zone cu izvoare de apă minerală sau termală cu scop terapeutic;

e) în excavatii din care nu este posibilă evacuarea levigatului prin cădere liberă în conductele de evacuare plasate în afara zonei de depozitare;

f) zone portuare, zone libere.

1.1.2.1.2. Verificarea amplasamentului unui depozit tine seama de:

a) conditiile geologice, hidrogeologice, pedologice si geotehnice de pe amplasamentul depozitului si în zonele imediat învecinate;

b) pozitionarea fată de zonele locuite existente sau planificate; distanta de protectie fată de corpul depozitului trebuie să fie de cel putin 1.000 m pentru depozitele de deseuri nepericuloase si periculoase; constructiile individuale vor fi luate în considerare separat;

c) pozitionarea în zone seismice sau în zone active tectonic;

d) pozitionarea în zone în care pot apărea alunecări de teren si căderi de pământ în mod natural, respectiv în care există posibilitatea aparitiei acestor fenomene în urma exploatărilor miniere în subteran sau la suprafată.

1.1.2.1.3. Amploarea investigatiilor geologice, pedologice si hidrogeologice depinde de conditiile specifice fiecărui amplasament si de clasa de depozit ce intentionează să se realizeze. În fiecare caz se va avea grijă să existe posibilitatea unei investigatii a terenului de fundare până la o adâncime destul de mare.

1.1.2.1.4. Terenul de fundare trebuie să aibă stabilitatea necesară pentru a prelua sarcinile rezultate din corpul depozitului, astfel încât să nu apară deteriorări ale sistemului de impermeabilizare la bază si să nu fie periclitată stabilitatea corpului depozitului.

1.1.3. Analiza amplasamentelor acceptate:

a) se defineste clasa de depozit care se intentionează a se realiza;

b) se identifică si se inventariază amplasamentele acceptate;

c) se analizează amplasamentele, în functie de clasa de depozit si de tipurile de deseuri ce vor fi acceptate la depozitare, pe baza unei comparatii pluricriteriale;

d) amplasamentul considerat, în urma analizei pluricriteriale, ca fiind cel mai favorabil realizării obiectivului propus trebuie evaluat din punct de vedere ecologic în conformitate cu prevederile legale în vigoare prin întocmirea studiului de evaluare a impactului, după care solicitantul va parcurge etapele legale pentru obtinerea acordului/acordului integrat de mediu;

e) autoritatea competentă analizează Raportul la studiul de evaluare a impactului si a solutiei de proiectare si stabileste, după consultarea publicului, oportunitatea alegerii amplasamentului în functie de care se ia decizia realizării obiectivului.

1.1.4. Distantele minime de amplasare fată de anumite repere se stabilesc pentru fiecare caz pe baza concentratiilor de poluanti în atmosferă, estimate în cadrul unor studii de evaluare a impactului asupra mediului si sănătătii.

1.1.5. Criteriile pentru analiza amplasamentelor sunt:

- Criterii geologice, pedologice si hidrogeologice:

a) caracteristicile si dispunerea în adâncime a straturilor geologice;

b) folosintele actuale ale terenurilor si clasa de fertilitate, evaluarea lor economică, financiară si socială pentru populatia din zonă;

c) structura (caracteristici fizico-chimice si bacteriologice), adâncimea si directia de curgere a apei subterane;

d) distanta fată de cursurile de apă, fată de albiile minore si majore ale acestora, fată de apele stătătoare, fată de apele cu regim special si fată de sursele de alimentare cu apă;

e) starea de inundabilitate a zonei;

f) aportul de apă de pe versanti la precipitatii.

- Criterii climatice:

a) directia dominantă a vânturilor în raport cu asezările umane sau cu alte obiective ce pot fi afectate de emisii de poluanti în atmosferă;

b) regimul precipitatiilor.

- Criterii economice:

a) capacitatea depozitului si durata de exploatare;

b) distanta pe care se efectuează transportul deseurilor de la sursa de producere/colectare la locul de depozitare;

c) necesitatea unor amenajări secundare pentru depozit (drumuri de acces, utilităti).

- Criterii suplimentare:

a) vizibilitatea amplasamentului;

b) accesul la amplasament;

c) topografia terenului.

1.1.6. Depozitul poate fi autorizat numai în cazul în care caracteristicile amplasamentului din punct de vedere al conditiilor mentionate anterior sau al măsurilor de remediere care trebuie luate respectă legislatia de mediu în vigoare.

1.2. Cerinte generale la proiectarea si realizarea unui depozit

1.2.1. Proiectul depozitului trebuie să respecte următoarele:

a) dimensiunile depozitului trebuie să fie corelate cu volumul total de deseuri ce urmează a fi acceptat la depozitare din zona sau zonele deservite, pe baza prognozelor de dezvoltare municipală ori zonală;

b) perioada de exploatare să fie de minimum 20 de ani.

1.2.2. Proiectul unui depozit trebuie să prezinte:

a) natura si provenienta deseurilor care urmează să fie depozitate;

b) cantitătile de deseuri care vor fi eliminate final prin depozitare;

c) tehnologiile de tratare a deseurilor înainte de depozitare si/sau în incinta depozitului;

d) modul de realizare a bazei depozitului, adică:

- modul de impermeabilizare a cuvei depozitului (baza si taluzurile interioare ale digurilor de protectie);

- modul de protectie a sistemului de impermeabilizare;

- sistemul de drenare, colectare, epurare si evacuare a levigatului, apelor pluviale si a apelor exfiltrate;

e) sistemul de colectare, înmagazinare si valorificare a gazelor de depozit, unde este cazul, sau sistemul de ardere controlată a gazelor de depozit;

f) organizarea tehnică a depozitului, utilitătile;

g) instructiunile de exploatare a depozitului;

h) procedura de închidere a depozitului;

i) sistemul de control si de supraveghere a depozitului;

j) măsurile de sigurantă în timpul exploatării, cum ar fi prevenirea incendiilor, prevenirea si combaterea exploziilor si planul de interventie în caz de accidente sau avarii într-un depozit;

k) măsuri pentru asigurarea conditiilor igienico-sanitare: deratizare, dezinsectie;

l) măsuri de protectie a muncii.

Solutia tehnologică care va fi adoptată este optiunea proiectantului, în limita prevederilor prezentei hotărâri si a cerintelor Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor, adoptat prin Ordinul ministrului mediului si gospodăririi apelor nr. 757/2004, acesta asumându-si răspunderea că depozitul nu va prezenta riscuri pentru factorii de mediu si pentru sănătatea populatiei.

1.2.3. După atingerea cotei finale de depozitare trebuie realizată acoperirea finală cu continuarea actiunii de captare a gazelor de depozit si a drenării apelor infiltrate prin stratul de sol vegetal.

1.3. Cerinte generale pentru impermeabilizarea depozitelor

1.3.1. În vederea protectiei solului si a apei subterane si de suprafată, baza, taluzurile interioare ale digurilor de protectie si acoperisul depozitelor trebuie impermeabilizate.

Solutiile de impermeabilizare se stabilesc de către proiectant astfel încât depozitul să răspundă cerintelor prezentei hotărâri, inclusiv ale anexelor.

1.3.2. Un depozit trebuie să fie amplasat si proiectat astfel încât să satisfacă conditiile necesare pentru a preveni poluarea solului, apei subterane si/sau de suprafată si a asigura colectarea eficientă a levigatului în conformitate cu sectiunea 2.1 “Controlul apei si gestiunea levigatului”; aceasta se realizează prin combinarea barierei geologice naturale cu o impermeabilizare a bazei depozitului în timpul fazei de exploatare/active si prin combinarea unei bariere geologice cu o impermeabilizare superioară în cursul fazei pasive/postînchidere.

1.3.3. Bariera geologică este creată de conditiile geologice si hidrogeologice de sub si din vecinătatea unui depozit si trebuie să confere o capacitate suficientă de atenuare si prevenire a unui potential risc ecologic pentru sol si apa subterană.

Bariera geologică a bazei si taluzurilor depozitului va consta într-un strat mineral care satisface cerintele de permeabilitate si grosime cu un efect combinat din punct de vedere al protectiei solului, apei freatice si de suprafată cel putin echivalent cu cel rezultat din următoarele conditii:

- depozit pentru deseuri periculoase: K 1,0 x 10-9 m/s; grosime 5 m;

- depozit pentru deseuri nepericuloase: K 1,0 x 10-9 m/s; grosime 1 m;

- depozit pentru deseuri inerte: K 1,0 x 10-7 m/s; grosime 1 m.

1.3.4. Metoda folosită pentru determinarea coeficientului de permeabilitate pentru depozite, pe suprafata analizată si pentru tot amplasamentul, trebuie să fie metodă standardizată sau recunoscută international.

1.3.5. Acolo unde bariera geologică nu satisface în mod natural conditiile mentionate anterior, ea poate fi completată în mod artificial si întărită prin alte mijloace care să realizeze o protectie echivalentă.

O barieră geologică construită nu trebuie să fie mai subtire de 0,5 m (tabelul nr. 2.1).

1.3.6. În afara barierei geologice descrise anterior depozitul trebuie să fie prevăzut cu o impermeabilizare artificială care îndeplineste cerintele de rezistentă fizicochimic ă si de stabilitate în timp, corespunzătoare conditiilor de etansare cerute, si cu un sistem etans de colectare a levigatului pentru a se asigura că acumularea de levigat la baza depozitului se mentine la un nivel minim.

 

Tabelul nr. 2.1

 

Categoria depozitului

Deseuri nepericuloase

Deseuri periculoase

Impermeabilizare artificială

necesară

necesară

Strat drenant 0,5 m

necesar

necesar

 

1.3.7. Dacă autoritatea centrală sau regională pentru protectia mediului, după evaluarea potentialelor pericole fată de mediu, consideră că este necesară prevenirea formării de levigat, se poate prescrie o impermeabilizare a suprafetei superioare. Recomandările pentru etansarea suprafetei sunt:

 

Tabelul nr. 2.2

 

Categoria depozitului

Deseuri nepericuloase

Deseuri periculoase

Strat filtrant de gaze

necesar

nu este necesar

Impermeabilizare artificială

nu este necesar

necesar

Impermeabilizare naturală

necesară

necesară

Strat drenant > 0,5 m

necesar

necesar

Acoperire superioară cu pământ > 1 m (din care pământ vegetal 0,15 m)

necesară

necesară

 

1.3.8. Autoritatea centrală sau regională pentru protectia mediului stabileste conditii generale ori specifice pentru depozitele de deseuri inerte si pentru caracteristicile mijloacelor tehnice mentionate anterior.

1.3.9. Autoritatea centrală pentru protectia mediului stabileste conditiile generale sau specifice pentru depozitele de deseuri subterane si pentru caracteristicile mijloacelor tehnice mentionate anterior.

2. Cerinte generale de control si protectia factorilor de mediu

2.1. Controlul apei si gestiunea levigatului

2.1.1. În corelatie cu caracteristicile depozitului si cu conditiile meteorologice vor fi luate măsurile corespunzătoare pentru:

a) controlul cantitătii de apă din precipitatiile care pătrund în corpul depozitului;

b) prevenirea pătrunderii apei de suprafată si/sau subterane în deseurile depozitate;

c) colectarea apei contaminate si a levigatului;

d) epurarea apei contaminate si a levigatului colectat din depozit la standardul corespunzător cerut pentru evacuarea lor din depozit.

2.1.2. Prevederile de mai sus nu se aplică la depozitele de deseuri inerte; decizia este luată de autoritatea competentă pentru protectia mediului dacă evaluarea, tinându-se seama de amplasarea depozitului si a deseurilor care trebuie acceptate, arată că depozitul nu reprezintă un pericol potential pentru mediu.

2.1.3. Levigatul colectat la baza depozitului prin intermediul sistemului de drenaj se evacuează conform următoarelor variante:

a) la o statie de epurare proprie si apoi într-un receptor natural;

b) la o statie de preepurare proprie si apoi într-o statie de epurare orăsenească.

2.1.4. Santurile de gardă trebuie prevăzute pe tot conturul depozitului pentru colectarea apelor meteorice care cad pe suprafetele învecinate depozitului.

2.1.5. Dacă autoritatea competentă, pe baza unui studiu de impact si/sau bilant de mediu, decide, în conformitate cu sectiunea 2.1 “Controlul apei si gestiunea levigatului”, că nu este necesară colectarea si tratarea levigatului sau a stabilit că depozitul nu prezintă pericol potential pentru sol, apa freatică sau de suprafată, conditiile prevăzute la pct. 1.3.3-1.3.7 nu se aplică.

2.2. Controlul gazului

2.2.1. Sistemul de colectare si evacuare a gazelor de fermentare constă din conducte, puturi, drenuri, dispozitive de colectare ce conduc la instalatii de prelucrare/valorificare.

2.2.2. Gazul de depozit se colectează în toate depozitele care acceptă deseuri biodegradabile. Dacă gazul colectat nu poate fi folosit pentru a produce energie, el trebuie ars.

2.2.3. Colectarea, tratarea si folosirea gazului de depozit conform pct. 2.2.2 se efectuează astfel încât să nu producă pagube sau distrugerea mediului si să reducă riscurile pentru sănătatea populatiei.

2.2.4. Controlul acumulării si migrării gazului de depozit, precum si cantitatea si compozitia gazului se realizează conform prevederilor din anexa nr. 4, pct. 2.2.4 si tabelul nr. 4.2.

2.3. Asigurarea stabilitătii

2.3.1. Repartizarea deseurilor în depozit trebuie făcută astfel încât să se asigure stabilitatea masei de deseuri si a structurilor asociate (sistemele de impermeabilizare, sistemele de colectare si evacuare a apelor exfiltrate si a gazelor etc.), în special pentru evitarea alunecărilor.

2.3.2. Dacă există impermeabilizare artificială, trebuie apreciat dacă substratul geologic - tinându-se seama de morfologia depozitului - este suficient de stabil pentru a preveni deteriorarea impermeabilizării.

2.4. Sisteme de sigurantă si pază

2.4.1. Depozitele se împrejmuiesc si se instituie paza lor pentru reducerea posibilitătilor de pătrundere ilegală pe amplasament a oamenilor si animalelor.

2.4.2. Portile se închid în afara orelor de lucru.

2.4.3. Sistemul de control si de acces la fiecare depozit trebuie să contină un program de măsuri pentru a detecta si a descuraja aruncarea ilegală de deseuri în depozit.

2.5. Combaterea altor inconveniente si riscuri

2.5.1. La amenajarea depozitelor trebuie luate măsuri pentru diminuarea si a altor noxe si riscuri, precum:

a) emisia de mirosuri si praf;

b) particule materiale antrenate de vânt;

c) zgomot si trafic;

d) păsări, paraziti si insecte;

e) formarea de aerosoli;

f) incendii, explozii, alunecări.

2.5.2. Depozitul trebuie echipat astfel încât noxele provenite de pe amplasament să nu fie dispersate pe drumurile publice si în zonele învecinate.

2.6. Încadrarea în peisaj

Amenajările pentru reducerea impactului vizual determinat de amplasarea unui depozit de deseuri se realizează în functie de folosintele terenurilor adiacente, prin:

a) realizarea unei perdele vegetale de protectie cu o lătime ce se va stabili în proiect si, dacă este cazul, plantarea unei perdele formate din mai multe etaje de arbori si arbusti repede crescători;

b) amplasarea în frontul vizual a constructiilor social-administrative;

c) amplasarea unor panouri metalice pentru diverse reclame;

d) înierbarea cu plante ierboase (graminee) si plantarea unor specii rezistente la poluanti pe suprafetele acoperite ale depozitului care au ajuns la cota finală, pentru refacerea structurii solului si a biocenozei, în paralel cu eliminarea poluantilor si introducerea treptată a acestor terenuri în peisajul natural al zonei.

Prin executarea lucrărilor tehnice de închidere a depozitului trebuie să i se confere terenului încadrarea în peisajul zonal.

 

ANEXA Nr. 3

 

ASPECTE GENERALE

abordate la aplicarea criteriilor si procedurilor de acceptare a deseurilor în depozit

 

1. Principii generale

1.1. Criteriile pentru acceptarea deseurilor la o anumită clasă de depozite trebuie să tină cont în special de:

a) protectia factorilor de mediu, în special apa subterană si de suprafată;

b) sistemele de impermeabilizare a depozitelor, sistemele de colectare si tratare a levigatului, sistemele de colectare si evacuare a gazului de depozit;

c) asigurarea desfăsurării normale a proceselor de stabilizare a deseurilor în depozit;

d) protectia sănătătii umane.

1.2. Acceptarea deseurilor la o anumită clasă de depozite se bazează pe:

a) liste de deseuri acceptate, definite după natură si origine;

b) caracteristicile deseurilor determinate prin metode de analiză standardizate, exceptie făcând deseurile menajere.

2. Criterii de acceptare

2.1. Autoritatea centrală pentru protectia mediului, conform prevederilor art. 7 alin. (6) din prezenta hotărâre, stabileste listele nationale de deseuri acceptate (sau refuzate) pentru fiecare clasă de depozite si defineste criteriile ce trebuie îndeplinite de deseuri pentru a fi incluse în liste.

2.2. Lista natională de deseuri acceptate pe fiecare clasă de depozite si criteriile de acceptare servesc la întocmirea listei specifice fiecărui depozit sau a listei cu deseuri acceptate ce vor fi specificate în autorizatia de mediu a depozitului.

2.3. Criteriile de acceptare a deseurilor într-o clasă de depozite, bazate pe caracteristicile deseurilor, se vor referi la:

a) compozitia fizico-chimică;

b) continutul de materie organică;

c) biodegradabilitatea compusilor organici din deseuri;

d) concentratia compusilor potential periculosi/toxici în relatie cu criteriile enuntate anterior;

e) levigabilitatea prognozată sau testată a compusilor potential periculosi/toxici în relatie cu criteriile enuntate mai sus;

f) proprietătile ecotoxicologice ale deseurilor si ale levigatului rezultat.

2.4. Criteriile de acceptare la depozitare a deseurilor inerte, bazate pe caracteristicile deseurilor, vor fi corelate cu nivelul scăzut al dotărilor si amenajărilor pentru protectia factorilor de mediu a depozitelor de deseuri inerte.

3. Proceduri generale pentru testarea si acceptarea deseurilor

3.1. Procedurile generale pentru caracterizarea si testarea deseurilor în vederea acceptării la depozitare se stabilesc pe trei niveluri ierarhice:

Nivelul 1: Caracterizare generală, realizată cu metode de analiză standardizate pentru determinarea compozitiei fizico-chimice a deseurilor si pentru testarea comportării la levigare si/sau a variatiei caracteristicilor deseurilor pe termen scurt si lung.

Nivelul 2: Testarea încadrării corecte a deseurilor într-un depozit, care se realizează prin verificări periodice efectuate prin analize simple, standardizate si metode de caracterizare a comportării, pentru a determina dacă un deseu îsi mentine încadrarea în conditiile din autorizatie si/sau criteriile specifice de referintă. Testele se vor concentra pe variabile cheie (indicatori variabili) si pe comportarea identificată prin caracterizarea generală.

Nivelul 3: Verificarea la fata locului, printr-un control rapid, pentru a confirma că deseul depozitat este acelasi cu cel care a fost supus la testarea de nivel 2 si că este cel descris în documentele de însotire. Ea poate consta într-o inspectie vizuală a încărcăturii de deseuri, înainte si după descărcarea la depozit.

3.2. Pentru a figura pe o listă de referintă, un deseu este caracterizat la nivelul 1 si trebuie să satisfacă criteriile corespunzătoare, care vor fi stabilite pentru fiecare tip de depozit.

3.3. Pentru a rămâne pe o listă specifică a depozitului, un deseu se testează la nivelul 2 la intervale regulate de timp, semestrial sau anual, si trebuie să satisfacă criteriile corespunzătoare pentru fiecare tip de depozit.

3.4. Toate încărcăturile de deseuri ce intră într-un depozit se supun nivelului 3 de verificare. Nivelurile 1 si 2 se realizează în măsura în care este posibil. 3.5. În situatia în care testarea nu se poate realiza, nu sunt accesibile procedurile de testare sau există alte prevederi legislative ce prevalează, anumite deseuri pot fi exceptate permanent sau temporar de la testarea la nivelul 1.

3.6. Informatiile furnizate de determinările efectuate pot fi completate cu informatii de la producătorii deseurilor, laboratoarele de cercetare si din literatura de specialitate.

 

ANEXA Nr. 4

 

PROCEDURI DE CONTROL SI URMĂRIRE A DEPOZITELOR DE DESEURI

 

1. Prevederi generale

1.1. Procedurile de control si urmărire se aplică:

a) amplasamentelor viitoarelor depozite de deseuri, pentru obtinerea unor date de referintă pe factori de mediu, anterior constructiei si exploatării acestora;

b) depozitelor în exploatare;

c) depozitelor după închidere.

1.2. Prin activitatea de urmărire si control se garantează că:

a) depozitul este realizat conform proiectului si sistemele de protectie a mediului functionează integral;

b) depozitul existent, ce functionează în baza unui program pentru conformare, îndeplineste măsurile de remediere la termenele prevăzute;

c) depozitul îndeplineste conditiile din autorizatie;

d) deseurile acceptate la depozitare sunt cele ce îndeplinesc criteriile pentru categoria respectivă de depozit.

1.3. Metodele aplicate pentru controlul, prelevarea si analiza probelor sunt cele standardizate la nivel national sau european ori sunt metodologii cuprinse în Normativul tehnic privind depozitarea deseurilor.

1.4. Probele prelevate pentru determinarea unor indicatori, în vederea definirii nivelului de afectare a calitătii factorilor de mediu, vor fi analizate de laboratoare acreditate.

2. Sistemul de control si urmărire a calitătii factorilor de mediu

Sistemul de control si urmărire cuprinde:

2.1. Datele meteorologice

2.1.1. Datele meteorologice servesc la realizarea balantei apei din depozit si implicit la evaluarea volumului de levigat ce se acumulează la baza depozitului sau se deversează din depozit.

2.1.2. Datele necesare întocmirii balantei apei se colectează de la cea mai apropiată statie meteorologică sau prin monitorizarea depozitului. Frecventa urmăririi atât în faza de exploatare, cât si în cea de urmărire postînchidere este prezentată în tabelul nr. 4.1.

 

Tabelul nr. 4.1

Nr. crt.

Date meteorologice

În faza de functionare

În faza de urmărire postînchidere

1.

Cantitatea de precipitatii

zilnic

zilnic, dar si ca valori lunare medii

2.

Temperatura minimă, maximă, la ora 15,00

zilnic

medie lunară

3.

Directia si viteza dominantă a vântului

zilnic

nu este necesar

4.

Evapotranspiratia

zilnic

zilnic, dar si ca valori lunare medii

5.

Umiditatea atmosferică, la ora 15,00

zilnic

medie lunară

 

2.2. Controlul apei de suprafată, al levigatului si al gazului de depozit

2.2.1. Controlul calitătii apei de suprafată, a levigatului, a gazului de depozit si frecventa determinărilor se realizează conform tabelului nr. 4.2.

2.2.2. Măsurarea volumului levigatului, prelevarea si analizarea probelor de levigat se efectuează pentru fiecare punct de evacuare a acestuia din depozit.

2.2.3. Urmărirea calitătii apei de suprafată, aflată în vecinătatea unui depozit, se efectuează în cel putin două puncte, unul amonte si unul aval de depozit.

2.2.4. Urmărirea cantitătii si calitătii gazului de depozit se efectuează pe sectiuni reprezentative ale depozitului.

2.2.5. Frecventa prelevării probelor se adaptează morfologiei depozitului (rambleu, debleu etc.)

 

Tabelul nr. 4.2

 

Nr. crt.

Parametrii urmăriti

În faza de functionare

În faza de urmărire postînchidere3)

1.

Volum levigat

lunar1), 3)

la 6 luni

2.

Compozitie levigat2)

trimestrial3)

la 6 luni

3.

Volumul si compozitia apei de suprafată7)

trimestrial3)

la 6 luni

4.

Posibile emisii de gaz si presiune atmosferică4) CH4, CO2, H2S, H2 etc.

lunar3), 5)

la 6 luni6)


1) Frecventa prelevării poate fi adaptată pe baza morfologiei depozitului (rambleu, debleu etc.). Aceasta trebuie specificată în autorizatie.

2) Parametrii si indicatorii analizati variază în functie de compozitia deseurilor depozitate; ele trebuie să fie stabilite în autorizatie si să reflecte caracteristicile deseurilor.

3) Dacă în punctele de prelevare volumul si compozitia apei de suprafată sunt relativ constante, măsurătorile se pot face la intervale mai mari de timp.

4) Măsurătorile sunt legate în special de continutul de materie organică din deseuri.

5) CH4, CO2, O2 - regulat, alte gaze după necesitate, în functie de compozitia deseurilor depozitate, în scopul de a reflecta caracteristicile levigatului.

6) Sistemul de colectare a gazului trebuie verificat regulat.

7) Pe baza caracteristicilor amplasamentului depozitului, autoritatea competentă poate decide că aceste măsurători nu sunt necesare.

 

2.3. Protectia apei subterane

2.3.1. Urmărirea calitătii apei subterane oferă informatii privind contaminarea acesteia datorată depozitării deseurilor.

2.3.2. Controlul calitătii apei subterane se realizează prin foraje de control în cel putin trei puncte, un punct amplasat amonte si două aval fată de depozit, pe directia de curgere.

2.3.3. Numărul punctelor de urmărire se poate mări pe baza unor prospectiuni hidrogeologice si a necesitătii depistării urgente a infiltratiilor accidentale de levigat în apă.

2.3.4. Înaintea intrării în exploatare a depozitelor noi, se prelevează probe din cel putin trei puncte pentru a stabili valori de referintă pentru prelevările ulterioare.

2.3.5. Indicatorii care se analizează în probele prelevate se aleg pe baza calitătii apei freatice din zonă si a compozitiei prognozate a levigatului (tabelul nr. 4.3).

Alegerea corectă a indicatorilor de analizat si datele privind mobilitatea apei subterane în zonă asigură identificarea rapidă a schimbării calitătii apei.

 

Tabelul nr. 4.3

 

Nr. crt.

Parametrii urmăriti

În faza de functionare

În faza de urmărire postînchidere3)

1.

 

Nivelul apei subterane

la fiecare sase luni1)

la fiecare sase luni1)

2.

Compozitia apei subterane

frecventa în functie de viteza de curgere2), 3)

frecventa în functie de viteza de curgere2), 3)


1) Dacă nivelul apei freatice variază, se măreste frecventa prelevării probelor.

2) Frecventa se stabileste pe baza cunostintelor si a evaluării vitezei fluxului de apă subterană.

3) Când, prin determinările efectuate pe probele prelevate, se constată atingerea unui prag de alertă, se repetă prelevarea si se reiau determinările efectuate. Dacă nivelul de poluare este confirmat, trebuie urmat planul de interventie specificat în autorizatie.

 

2.3.6. Pragurile de alertă se determină tinându-se cont de formatiunile hidrogeologice specifice zonei în care este amplasat depozitul si de calitatea apei. Nivelul de control al poluării se bazează pe compozitia medie determinată din variatiile locale ale calitătii apei subterane pentru fiecare foraj de control. Dacă există date si este posibil, pragul de alertă se specifică în autorizatie.

2.4. Topografia depozitului

Urmărirea topografiei depozitului se realizează conform datelor înscrise în tabelul nr. 4.4.

 

Tabelul nr. 4.4

Nr. crt.

Parametrii urmăriti

În faza de functionare

În faza de urmărire postînchidere3)

1.

Structura si compozitia depozitului1)

anual

 

2.

Comportarea la tasare

si urmărirea nivelului depozitului

anual

citire anuală


1) Date pentru planul de situatie al depozitului: suprafata ocupată de deseuri, volumul si compozitia deseurilor, metode de depozitare, timpul si durata depozitării, calculul capacitătii remanente de depozitare.

 

ANEXA Nr. 5*)

 

CALENDARUL

de sistare/încetare a activitătii sau conformare pentru depozitele de deseuri existente

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a

Pagina a 4-a

Pagina a 5-a

Pagina a 6-a

Pagina a 7-a

Pagina a 8-a

Pagina a 9-a

Pagina a 10-a

Pagina a 11-a

Pagina a 12-a

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETĂRII

Nr. 3.328 din 23 februarie 2005

MINISTERUL MUNCII, SOLIDARITĂTII SOCIALE

SI FAMILIEI

Nr. 80 din 21 februarie 2005

 

ORDIN

pentru modificarea si completarea Metodologiei de autorizare a furnizorilor de formare profesională a adultilor, aprobată prin Ordinul ministrului muncii, solidaritătii sociale si familiei si al ministrului educatiei, cercetării si tineretului nr. 353/5.202/2003

 

În temeiul prevederilor art. 10 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 410/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei si Cercetării si ale art. 17 din Hotărârea Guvernului nr. 737/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei, cu modificările si completările ulterioare,

având în vedere prevederile art. 30 alin. (4) si ale art. 32 alin. (3) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adultilor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 522/2003, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul educatiei si cercetării si ministrul muncii, solidaritătii sociale si familiei emit următorul ordin:

Art. I. - Metodologia de autorizare a furnizorilor de formare profesională a adultilor, aprobată prin Ordinul ministrului muncii, solidaritătii sociale si familiei si al ministrului educatiei, cercetării si tineretului nr. 353/5.202/2003, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 5 noiembrie 2003, se modifică si se completează după cum urmează:

1. Articolul 1 va avea următorul cuprins:

“Art. 1. - În sensul prezentei Metodologii de autorizare a furnizorilor de formare profesională a adultilor, denumită în continuare metodologie, autorizarea reprezintă procesul în urma căruia furnizorii de formare profesională, prevăzuti la art. 2 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adultilor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 522/2003, cu modificările ulterioare, denumite în continuare norme metodologice, pot organiza programe de formare profesională finalizate cu certificate de calificare sau de absolvire cu recunoastere natională.”

2. Alineatul (2) al articolului 2 va avea următorul cuprins:

“(2) În vederea autorizării furnizorilor de formare profesională, Consiliul National de Formare Profesională a Adultilor înfiintează comisii de autorizare judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, denumite în continuare comisii de autorizare.”

3. Alineatul (1) al articolului 4 va avea următorul cuprins:

“Art. 4. - (1) Autorizarea furnizorilor de formare profesională se face pe baza criteriilor de evaluare, pentru o perioadă de 4 ani, pentru fiecare dintre calificările, ocupatiile, grupările de competente pentru care furnizorii de formare profesională organizează programe de formare profesională.”

4. După alineatul (2) al articolului 7 se introduce un nou alineat, alineatul (2)1, cu următorul cuprins:

“(2)1 În situatia în care, în urma evaluării initiale sau în baza certificatelor de competentă, se constată că participantii la programul de formare profesională detin anumite competente, durata pregătirii se va reduce corespunzător, fără a depăsi însă 50%, potrivit anexei nr. 3.”

5. Alineatul (1) al articolului 9 va avea următorul cuprins:

“Art. 9. - (1) Procedura de evaluare a programului de formare profesională de către beneficiarii acestuia vizează: continutul programului, modul de desfăsurare a procesului de formare, prestatia formatorilor si aspectele organizatorice.”

6. Alineatele (1) si (4) ale articolului 10 vor avea următorul cuprins:

“Art. 10. - (1) Resursele umane ale programului de formare profesională se referă la persoanele cu atributii de pregătire teoretică si practică, denumite în continuare formatori.

.........................................................................................

(4) Pe durata efectuării practicii la agentii economici, supravegherea si îndrumarea participantilor la programul de formare profesională sunt asigurate atât de formatori numiti de furnizorul de formare profesională, cât si de personalul de specialitate numit de fiecare agent economic.”

7. Literele a), b) si c) ale alineatului (1) al articolului 11 vor avea următorul cuprins:

“a) furnizorul de formare profesională trebuie să asigure spatii adecvate pentru pregătirea teoretică si practică, pentru cel putin un ciclu de pregătire în avans fată de momentul în care se solicită autorizarea;

b) furnizorul de formare profesională trebuie să îi asigure fiecărui participant la programul de formare profesională posibilitatea să-si desfăsoare activitatea practică si totodată să fie supravegheat si îndrumat de către formator si de personalul de specialitate numit de agentul economic;

c) spatiile pentru pregătirea teoretică trebuie dotate cu echipamente de prezentare de tipul: tablă, flipchart, calculatoare, retro/videoproiectoare, aparatură video/TV etc. si cu materiale demonstrative (planse, casete video, software specializat etc.), conform programei de pregătire;”

8. După alineatul (2) al articolului 11 se introduc două noi alineate, alineatele (3) si (4) cu următorul cuprins:

“(3) În situatia în care pregătirea practică se desfăsoară la agentii economici, dovada existentei spatiilor de desfăsurare a pregătirii practice, prevăzute la alin. (1) lit. d), se face prin contract încheiat între furnizor si agentul economic respectiv.

(4) Prin contract furnizorul de formare profesională se asigură că agentul economic are autorizatiile prevăzute de lege si pune la dispozitie participantilor spatii de pregătire, dotarea corespunzătoare programei de pregătire si personal specializat pentru supravegherea si îndrumarea participantilor la programul de formare profesională.”

9. Alineatul (1) al articolului 14 va avea următorul cuprins:

“Art. 14. - (1) Cererea de autorizare, însotită de dosarul de autorizare, se depune, direct sau prin postă, cu confirmare de primire, la secretariatul tehnic al comisiei de autorizare din judetul în care furnizorul de formare profesională are sediul social. Modelul cererii de autorizare este prevăzut în anexa nr. 5.”

10. Alineatul (2) al articolului 15 va avea următorul cuprins:

“(2) În cazul în care se constată nereguli ale documentatiei depuse, secretariatul tehnic comunică acest fapt furnizorului de formare profesională care a solicitat autorizarea, în termen de 5 zile de la data înregistrării cererii de autorizare. Furnizorul de formare profesională are o singură dată posibilitatea de a remedia aceste nereguli, în termen de 30 de zile de la data notificării.”

11. Alineatele (1), (2) si (4) ale articolului 16 vor avea următorul cuprins:

“Art. 16. - (1) Potrivit art. 21 din normele metodologice, pentru evaluarea furnizorilor de formare profesională în vederea autorizării, comisiile de autorizare folosesc specialisti ale căror pregătire si experientă au legătură directă cu ocupatia pentru care se solicită autorizarea.

(2) Desemnarea specialistilor pentru evaluarea furnizorului se face, prin rotatie, dintre specialistii ale căror pregătire si experientă au legătură cu ocupatia pentru care se solicită autorizarea.

..............................................................................................

(4) În cazul în care comisia de autorizare nu poate selecta specialisti pe plan local, apelează la specialisti din listele altor comisii.”

12. Alineatul (1) al articolului 17 va avea următorul cuprins:

“Art. 17. - (1) Dosarele de autorizare complete sunt analizate de către comisia de autorizare.”

13. Alineatul (2) al articolului 18 va avea următorul cuprins:

“(2) Fiecare specialist consemnează independent rezultatele evaluării în Raportul de evaluare, al cărui model este prezentat în anexa nr. 8, si îl depune la secretariatul tehnic.”

14. După alineatul (2) al articolului 18 se introduc două noi alineate, alineatele (3) si (4), cu următorul cuprins:

“(3) Dacă specialistul constată că anumite criterii nu sunt îndeplinite, notifică acest fapt furnizorului de formare profesională evaluat si atasează o copie a notificării la raportul de evaluare.

(4) În termen de 30 de zile de la data notificării, pentru continuarea procedurii de autorizare, furnizorul de formare profesională trebuie să prezinte comisiei de autorizare dovezi privind îndeplinirea criteriilor de autorizare.”

15. Alineatul (1) al articolului 19 va avea următorul cuprins:

“Art. 19. - (1) Comisia de autorizare, întrunită la cererea presedintelui acesteia, conform art. 18 si 19 din normele metodologice, solutionează cererea de autorizare în termen de maximum 45 de zile de la data înregistrării acesteia sau, după caz, de la data remedierii neregulilor constatate potrivit art. 15 alin. (2), art. 17 alin. (2), respectiv art. 18 alin. (3) din prezenta metodologie.”

16. Articolul 20 va avea următorul cuprins:

“Art. 20. - Secretariatul tehnic transmite furnizorului de formare profesională decizia comisiei de autorizare privind acordarea sau neacordarea autorizatiei, inclusiv motivarea acestei decizii, în termen de 5 zile de la data luării acesteia.”

17. La articolul 22 se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:

“(2) Autorizatia este valabilă 4 ani de la data deciziei de autorizare.”

18. Articolul 38 va avea următorul cuprins:

“Art. 38. - Furnizorii de formare profesională care organizează programe de formare profesională a căror formă de pregătire este învătământul la distantă, prin corespondentă, e-learning etc. nu se supun reglementărilor de autorizare cuprinse în prezenta metodologie.”

19. Anexele nr. 1-11 se înlocuiesc cu anexele 1-11*) care fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educatiei si cercetării,

Mircea Miclea

Ministrul muncii, solidaritătii sociale si familiei,

Gheorghe Barbu

 

ANEXE

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a

Pagina a 4-a

Pagina a 5-a

Pagina a 6-a

Pagina a 7-a

Pagina a 8-a

Pagina a 9-a

Pagina a 10-a

Pagina a 11-a

Pagina a 12-a

Pagina a 13-a

Pagina a 14-a

Pagina a 15-a

Pagina a 16-a

Pagina a 17-a

Pagina a 18-a

Pagina a 19-a

Pagina a 20-a

Pagina a 21-a

Pagina a 22-a