MONITORUL
OFICIAL AL ROMANIEI
P
A R T E A I
Anul
173 (XVII) - Nr. 427 LEGI,
DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Vineri, 20 mai 2005
DECIZII
ALE CURTII CONSTITUTIONALE
Decizia nr. 136 din 10 martie 2005 referitoare la exceptia
de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 401 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru
accelerarea privatizării
HOTĂRÂRI
ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
363. - Hotărâre pentru aprobarea Întelegerii dintre
Ministerul Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei din România si Agentia
Federală a Muncii din Republica Federală Germania cu privire la medierea
lucrătorilor români pentru prestarea unei activităti cu durată determinată în
Republica Federală Germania, semnată la Nürnberg la 3 februarie 2005 si la
Bucuresti la 11 februarie 2005
Întelegere
între Ministerul Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei din România si
Agentia Federală a Muncii din Republica Federală Germania cu privire la medierea
lucrătorilor români pentru prestarea unei activităti cu durată determinată în
Republica Federală Germania
412. - Hotărâre privind organizarea si functionarea
Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
178. - Ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si
turismului privind aprobarea Reglementării tehnice “Normativ pentru proiectarea
cosurilor industriale din beton armat (revizuire P 133-96)“, indicativ P 133-04
DECIZII
ALE CURTII CONSTITUTIONALE
CURTEA
CONSTITUfiIONALĂ
din
10 martie 2005
referitoare la exceptia
de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 401 din
Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării
Ioan
Vida - presedinte
Nicolae
Cochinescu - judecător
Aspazia
Cojocaru - judecător
Constantin
Doldur - judecător
Acsinte
Gaspar - judecător
Kozsokár
Gábor - judecător
Petre
Ninosu - judecător
Ion
Predescu - judecător
Serban
Viorel Stănoiu - judecător
Dana
Titian - procuror
Patricia
Marilena Ionea - magistrat-asistent
Pe rol
se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 401 din Legea nr.
137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, exceptie
ridicată de Societatea Comercială “Rulmentul“ - S.A. din Brasov în Dosarul nr. 797/2003 al
Tribunalului Brasov – Sectia comercială.
La
apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal
îndeplinită.
Cauza
fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii
de respingere a exceptiei ca neîntemeiată. În acest sens, arată că prevederile
legale criticate trebuie examinate în raport cu dispozitiile art. 15-17 din
Legea nr.
146/1997 privind taxele judiciare de timbru, care instituie mai multe
cazuri de exceptare de la plata taxelor judiciare de timbru. De asemenea, arată
că principiul constitutional al egalitătii în drepturi presupune un tratament
unitar pentru situatii care sunt identice. Legiuitorul este însă în drept să
instituie scutiri de la plata taxelor judiciare de timbru în considerarea
situatiilor diferite pe care le are în vedere, deoarece principiul egalitătii
nu trebuie confundat cu uniformitatea. În sfârsit, în sprijinul celor arătate,
invocă jurisprudenta Curtii în materie.
CURTEA,
având
în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin
Încheierea din 22 septembrie 2004, pronuntată în Dosarul nr. 797/2003, Tribunalul
Brasov – Sectia comercială a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 401 din Legea nr.
137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării. Exceptia a fost ridicată de Societatea
Comercială “Rulmentul“ - S.A. din Brasov cu prilejul solutionării unui litigiu
comercial având ca obiect pretentii.
În
motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că prevederile art.
401 din Legea nr.
137/2002 contravin dispozitiilor art. 16 alin. (1) si (2) din Constitutie.
Astfel, în opinia sa, “prin scutirea de la plata taxei judiciare de timbru
numai a institutiilor publice implicate, respectiv AVAS Bucuresti, persoanele
juridice de drept privat sunt supuse unui tratament discriminatoriu“. De
asemenea, aminteste că în spetă este vorba despre un raport juridic
obligational, iar creditorul nu poate beneficia de un tratament procesual
diferentiat fată de debitorul său. În sfârsit, arată că, potrivit art. 17 din
Legea nr.
146/1997, institutiile publice sunt scutite de taxele judiciare de timbru
numai în cauzele care se referă la venituri publice, or, dividendele ce fac
obiectul cauzei nu sunt creante bugetare si nu se fac venit la bugetul de stat,
iar AVAS nu administrează obligatii bugetare. În concluzie, autorul exceptiei
sustine că norma atacată stabileste două regimuri juridice diferite pentru
aceeasi situatie.
Tribunalul
Brasov - Sectia comercială apreciază că sustinerile autorului exceptiei privind crearea
prin textul de lege criticat a unui tratament juridic discriminatoriu pentru
persoanele juridice de drept privat nu sunt întemeiate. În acest sens, arată că
prevederile art. 401
din Legea nr.
137/2002 trebuie analizate în legătură cu dispozitiile Legii nr.
146/1997 care, în art. 15-171,
prevede cazurile când sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru
persoanele juridice de drept privat si observă că instituirea unor astfel de
scutiri nu are nici o legătură cu principiile constitutionale pretins a fi
încălcate.
Potrivit
prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si
exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul
apreciază că
textul de lege criticat nu contravine dispozitiilor constitutionale invocate.
În acest sens, arată că exonerarea de la obligatia de plată a taxelor judiciare
de timbru este un atribut exclusiv al legiuitorului, pe care acesta îl exercită
în considerarea anumitor situatii determinate, cum sunt cele privind legătura
strânsă cu bugetul statului si realizarea unui interes public. Necesitatea
protejării interesului general de accelerare a privatizării, potrivit
cerintelor art. 135 alin. (2) lit. b) din Constitutie, justifică regimul
juridic diferit, instituit pentru promovarea anumitor actiuni de către
institutiile publice implicate, astfel încât nu se poate sustine că textul de
lege criticat creează o situatie discriminatorie în raport cu titularul
dreptului de proprietate. În sustinerea celor arătate invocă Decizia nr.
461/2003, Decizia nr.
24/2004, Decizia nr.
153/2004 si Decizia nr.
264/2004, prin care Curtea Constitutională s-a pronuntat asupra
constitutionalitătii art. 401
din Legea nr.
137/2002, retinând aceleasi argumente, precum si cele expuse mai sus.
Avocatul
Poporului apreciază
că exceptia de neconstitutionalitate nu este întemeiată. Astfel, arată că
principiul constitutional al egalitătii în fata legii si a
autoritătilor publice este
aplicabil numai cetătenilor, nu si persoanelor juridice. În plus, instituirea
de către legiuitor a unor exceptii de la regula generală a plătii taxelor
judiciare de timbru este conformă art. 139 alin. (1) din Constitutie, potrivit
căruia impozitele, taxele si orice venituri ale bugetului de stat se stabilesc
numai prin lege, fiind, asadar, la latitudinea legiuitorului să stabilească
scutiri de taxe, având în vedere situatii diferite, fără ca prin aceasta să se
aducă atingere principiului egalitătii.
Presedintii
celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei
de neconstitutionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând
încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului
Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului,
dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si
dispozitiile Legii nr.
47/1992, retine următoarele:
Curtea
Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor
art. 146 lit. d) din Constitutia României, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,
10 si 29 din Legea nr.
47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.
Obiectul
exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 401 din Legea nr.
137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 28 martie 2002,dispozitii
ce au fost introduse prin prevederile art. I pct. 15 din Ordonanta de urgentă a
Guvernului nr. 208/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr.
137/2002,
publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 961 din 28 decembrie 2002, astfel cum au fost
modificate prin Ordonanta Guvernului nr.
36/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr.
137/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din
31 ianuarie 2004.
Textul
de lege criticat are următoarea redactare:
Art.
401: “Cererile formulate de
institutia publică implicată, în legătură cu calitatea de actionar la
societătile comerciale aflate în portofoliul acesteia, cu procesul de
privatizare, cu obligatiile decurgând din contractele de vânzare-cumpărare de
actiuni, cu obligatiile prevăzute de Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
88/1997, aprobată prin Legea nr. 44/1998,
cu modificările si completările ulterioare, sau de prezenta lege, cu e
xecutarea hotărârilor judecătoresti si cu orice alte acte procedurale,
efectuate de si pentru aceasta, sunt scutite de la plata taxelor judiciare de
timbru si a timbrului judiciar, cautiuni si orice alte taxe care se fac,
potrivit legii, venit la bugetul de stat.“
În
sustinerea neconstitutionalitătii acestui text de lege autorul exceptiei invocă
încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) si (2) din Constitutie, potrivit
cărora: “(1) Cetătenii sunt egali în fata legii si a autoritătilor publice,
fără privilegii si fără discriminări.
(2)
Nimeni nu este mai presus de lege.“
Examinând
exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile legale criticate
au constituit în mai multe rânduri obiect al controlului de
constitutionalitate.
Astfel,
prin Decizia nr.
24 din 27 ianuarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 173 din 27 februarie 2004 si Decizia nr.
153 din 30 martie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 414 din 10 mai 2004, Curtea s-a pronuntat asupra constitutionalitătii
prevederilor art. 401
din Legea nr.
137/2002 în raport cu principiul constitutional al egalitătii în drepturi.
În acest sens, Curtea a statuat că: “Instituirea de taxe si cautiuni în legătură cu procedurile judiciare reprezintă un atribut exclusiv al legiuitorului, pe care acesta si-l exercită fie din ratiuni legate de descurajarea exercitării cu reacredintă a drepturilor procesuale - în cazul cautiunilor, fie în considerarea unor situatii concrete în care se impune gratuitatea serviciului public al justitiei sau, dimpotrivă, stabilirea în sarcina părtilor din proces a unor obligatii fiscale - în cazul taxelor judiciare de timbru si al timbrului judiciar.
Scutirea
institutiilor publice implicate în procesul de privatizare de la plata taxelor
de timbru si a celorlalte taxe în cazurile determinate de lege îsi are
justificarea în strânsa legătură a actiunilor în justitie pentru care textul
criticat prevede scutirea cu bugetul de stat (alimentat, printre altele, si
prin încasarea taxelor judiciare), precum si în interesul general pe care-l
prezintă aceste institutii publice.
Astfel,
dispozitiile legale criticate sunt în concordantă cu prevederile art. 135 alin.
(2) lit. b) din Constitutia României, potrivit căruia statul are obligatia să
asigure protejarea intereselor nationale în activitatea economică, financiară
si valutară.“
De
asemenea, Curtea a statuat, în acord cu practica sa anterioară, că îinstituirea
de către legiuitor a unor exceptii de la regula generală a plătii taxelor
judiciare de timbru (scutiri de la plata taxei) nu constituie o discriminare
sau o atingere adusă principiului constitutional al egalitătii în drepturi“. În
acest sens, a amintit că, potrivit art. 139 alin. (1) din Constitutie, “Impozitele,
taxele si orice alte venituri ale bugetului de stat si ale bugetului
asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege“, astfel că
legiuitorul este în drept să stabilească scutiri de taxe sau impozite, având în
vedere situatii diferite, fără ca prin aceasta să aducă atingere principiului
egalitătii în drepturi.
În
consecintă, Curtea a retinut că art. 401 din
Legea nr.
137/2002 nu contravine art. 16 alin. (1) din Constitutie, întrucât situatia
juridică a părtilor din procesele respective nu este identică si nici similară,
justificându-se în mod obiectiv si rational tratamentul juridic diferit în ceea
ce priveste plata taxelor judiciare de timbru si a celorlalte taxe.
Întrucât
nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice schimbarea jurisprudentei
în materie a Curtii Constitutionale, considerentele si solutia din deciziile
anterioare îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauză.
Pentru
considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din
Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din
Legea nr.
47/1992,
CURTEA
CONSTITUTIONALĂ
În
numele legii
DECIDE:
Respinge
exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 401 din Legea nr.
137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, exceptie
ridicată de Societatea Comercială “Rulmentul“ - S.A. din Brasov în Dosarul nr.
797/2003 al Tribunalului Brasov - Sectia comercială.
Definitivă
si general obligatorie.
Pronuntată
în sedinta publică din data de 10 martie 2005.
PRESEDINTELE
CURTII CONSTITUTIONALE,
prof.
univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Patricia
Marilena Ionea
HOTĂRÂRI
ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
GUVERNUL
ROMÂNIEI
pentru aprobarea
Întelegerii dintre Ministerul Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei din
România si Agentia Federală a Muncii din Republica Federală Germania cu privire
la medierea lucrătorilor români pentru prestarea unei activităti cu durată
determinată în Republica Federală Germania, semnată la Nürnberg la 3 februarie
2005 si la Bucuresti la 11 februarie 2005
În
temeiul art. 108 din Constitutia
României, republicată, si al art. 20 din Legea nr.
590/2003 privind tratatele,
Guvernul
României adoptă
prezenta hotărâre.
Articol
unic. - Se aprobă Întelegerea dintre Ministerul Muncii, Solidaritătii Sociale
si Familiei din România si Agentia Federală a Muncii din Republica Federală
Germania cu privire la medierea lucrătorilor români pentru prestarea unei
activităti cu durată determinată în Republica Federală Germania, semnată la
Nürnberg la 3 februarie 2005 si la Bucuresti la 11 februarie 2005.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN
POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul
muncii, solidaritătii sociale si familiei,
Gheorghe
Barbu
p.
Ministrul afacerilor externe,
Teodor
Baconschi,
secretar
de stat
Bucuresti, 28 aprilie 2005.
Nr. 363.
ÎNTELEGERE
între
Ministerul Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei din România si Agentia
Federală a Muncii din Republica Federală Germania cu privire la medierea
lucrătorilor români pentru prestarea unei activităti cu durată determinată în
Republica Federală Germania
Considerând
că medierea si angajarea lucrătorilor români, în calitate de:
•
lucrător sezonier pe o perioadă de până la 4 luni într-un an calendaristic
[art. 18 din Legea privind permisul de sedere coroborat cu art. 18 din
Ordonanta privind permisul acordat străinilor nou-veniti în tară de a exercita
o activitate (Ordonanta privind ocuparea fortei de muncă) - anexa nr. 1];
•
ajutor de lucrător în parcurile de distractii pe o perioadă de până la 9 luni
într-un an calendaristic (art. 18 din Legea privind permisul de sedere
coroborat cu art. 19 din Ordonanta privind ocuparea fortei de muncă - anexa nr.
1);
•
ajutor casnic în gospodăriile cu persoane care necesită îngrijiri speciale;
aceste persoane vor fi angajate cu timp integral de muncă în activităti în
gospodărie pe o perioadă de până la 3 ani, cu obligatia plătii contributiilor
de asigurare (art. 18 din Legea privind permisul de sedere coroborat cu art. 21
din Ordonanta privind ocuparea fortei de muncă - anexa nr. 1), sunt posibile
numai atunci când au loc în cadrul unei întelegeri între institutiile din
domeniul muncii, competente
în
ceea ce priveste procedura de mediere si selectia, Ministerul Muncii,
Solidaritătii Sociale si Familiei (MMSSF) din România si Agentia
Federală a Muncii (BA) din Republica Federală Germania, denumite în
continuare părti,
convin următoarele proceduri:
CAPITOLUL
I
Reglementări
generale
1. Împuternicire
În
scopul implementării medierii lucrătorilor, sunt împuternicite:
-
pentru partea română: Ministerul Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei (MMSSF),
Bucuresti;
-
pentru partea germană: Centrala de Mediere a Fortei de Muncă (ZAV),
Bonn.
2. Evaluarea
pietei muncii
Angajarea
lucrătorilor români din România în Republica Federală Germania se face
luându-se în considerare interesele de pe piata muncii din ambele tări.
3. Conditii
de muncă
Lucrătorii
români nu pot fi angajati în Republica Federală Germania în conditii
necorespunzătoare, ci numai în conditii comparabile cu cele ale lucrătorilor
germani.
Referitor
la timpul de muncă, sunt valabile dispozitiile legii timpului de muncă.
Salariul nu poate fi mai mic decât salariul negociat prin contract sau - în
lipsa unui astfel de contract - decât salariile uzuale la locul respectiv. În
cazul muncii în acord, munca trebuie să fie astfel evaluată, încât un lucrător
cu merite deosebite, la muncă prestată în conditii normale si activitate medie,
să poată câstiga cu 20% peste salariul tarifar/oră al unui lucrător de acelasi
nivel.
4. Asigurări
sociale
Lucrătorii
români au obligatia de a se asigura în sistemul de asigurări sociale german
(asigurări sociale de boală, îngrijire, pensie, accident si somaj). Cu exceptia
asigurării în caz de accident, pentru o perioadă de ocupare redusă se pot face
exceptii de la obligativitatea asigurării. Art. 8 din Codul social, partea a
IV-a (SGB IV) reglementează această exceptie (anexa nr. 2a).
Pentru
a dovedi lipsa obligativitătii asigurării, lucrătorii trebuie să prezinte
angajatorului chestionarul pentru constatarea obligativitătii de
asigurare/exceptiei de la obligativitatea asigurării (anexa nr. 2b).
Chestionarul este pus la dispozitie agentiilor de ocupare a fortei de muncă de
către Agentia Federală a Muncii.
Dacă
nu există asigurare medicală, angajatorul trebuie să încheie pentru lucrător,
pe propria cheltuială, o asigurare privată similară în caz de boală. În caz
contrar,
angajatorul este total
răspunzător pentru riscul financiar în caz de boală.
5. Cazare
Angajatorii
trebuie să pună la dispozitie lucrătorilor români locuinte corespunzătoare sau
să se îngrijească pentru a le asigura o cazare corespunzătoare. Cazarea trebuie
să respecte prevederile legale privind constructiile si protectia în caz de
incendiu si să corespundă cerintelor minime de locuit mentionate în
instructiunile referitoare la cazarea lucrătorilor străini (anexa nr. 3). Nu se
admite cazarea în corturi sau în vagoane mobile. Avându-se în vedere
activitatea lor itinerantă, cazarea în vagoane de dormit/locuinte mobile este
admisă numai în cazul lucrătorilor din parcurile de distractii.
6. Conditii
de sănătate
Lucrătorii
trebuie să fie apti din punct de vedere medical pentru activitatea pe care
urmează să o presteze.
Nu
este prevăzut un control medical al solicitantului în România.
7. Excluderea
activitătilor tip bar
Angajarea
lucrătorilor români în cluburile de noapte si în baruri este exclusă de la
procedura de mediere.
8. Excluderea
de la procedura de mediere
Părtile
se angajează să excludă de la procedura de mediere pe acei angajatori care nu
respectă reglementările prevăzute la pct. 3-5 ale cap. I.
9. Colaborare
MMSSF si BA colaborează nemijlocit pentru derularea prezentei întelegeri si fac schimb de experientă în scopul“mbunătătirii si simplificării procedurii.
CAPITOLUL
II
Proceduri
de mediere
1. Solicitări
nominale/nenominale (anonime)
Lucrătorii
români pot fi solicitati de către angajatori din Republica Federală Germania,
atât nominal, cât si nenominal (anonim).
Baza
procedurii de solicitare o reprezintă formularele de “Acord de
angajare/Contract de muncă EZ/AV“ (anexa nr. 4). Acestea sunt formulare tipizate
în limba germană. Lucrătorul primeste o traducere corespunzătoare a acestora în
limba română.
Baza
procedurii de mediere pentru ajutor casnic o reprezintă formularele bilingve
“Acord de angajare/Contract de muncă pentru menajere/ajutoare de casă în
gospodării unde există necesitatea de îngrijire“ (anexa nr. 4a).
În
cazul solicitărilor anonime, ZAV transmite MMSSF profilul locului de muncă
pentru recrutarea solicitantilor. În cazul solicitărilor nominale se renuntă la
verificarea aptitudinilor.
2. Interviuri
în România
Medierea
angajării lucrătorilor români poate să aibă loc în baza unei întelegeri
prealabile între ZAV si MMSSF, MMSSF prezentând ZAV, în România, lucrătorii
solicitati pentru mediere. La recrutarea în România a lucrătorilor români pot
participa, dacă doresc, si reprezentanti ai angajatorilor germani.
3. Solicitări
la cerere
Acordul
de angajare/Contractul de muncă EZ/AV poate fi oferit si într-o formă deschisă
în ceea ce priveste perioada de angajare, dacă tipul de angajare prevăzut (de
exemplu: lucrări de recoltare care depind de evolutia vremii sau de coacerea
fructelor) face necesară o solicitare din partea angajatorului. În aceste
cazuri trebuie convenită durata totală de angajare.
Angajatorul
si lucrătorul se înteleg asupra datei concrete de începere a activitătii.
4. Solicitări
neautorizate în România
Medierea
si angajarea lucrătorilor români în calitate de lucrători sezonieri, ajutor de
lucrător în parcurile de distractii si ajutor casnic si recrutarea lor în
România se pot face, în conformitate cu legislatia germană, doar de către BA.
Solicitările nominale care se bazează pe recrutări neautorizate în România nu
vor fi prelucrate.
5. Vize
Formularul
de “Acord de angajare/Contract de muncă EZ/AV“ constituie baza pentru
solicitarea si eliberarea vizei de către ambasada si consulatele Republicii
Federale Germania în România. La medierea în regim de urgentă, ZAV informează
ambasada/consulatele germane cu privire la medierile întreprinse.
6. Schimbarea
locului de muncă după intrarea în Republica Federală Germania
În
cazurile în care, după intrarea sa în Republica Federală Germania, lucrătorul
român, din motive ce nu îi pot fi imputate, nu stabileste un raport de muncă
sau acest raport încetează înainte de termen, unitătile specializate ale BA se
vor strădui în vederea găsirii unui nou loc de muncă corespunzător.
7. Costuri
MMSSF
si BA suportă cheltuielile administrative ce revin fiecărei părti.
BA
se va strădui, în limita posibilitătilor, să apeleze la angajatorii germani
pentru ca acestia să participe la cheltuielile de transport si de viză pentru
lucrătorii din România.
8. Formulare
Cu
exceptia prevederilor pct. 7 al cap. II, Acordurile de angajare/Contractele de
muncă EZ/AV si chestionarele pentru constatarea obligativitătii/exceptiei de
asigurare, inclusiv traducerile acestora, vor fi puse la dispozitie pe
cheltuiala BA.
9. Adeverinta
de muncă
BA
va face demersuri pe lângă angajatori pentru ca lucrătorii români să obtină o
adeverintă pentru munca depusă pe teritoriul Republicii Federale Germania
(anexa nr. 5).
CAPITOLUL
III
Dispozitii
diverse
Anexele
nr. 1-5*) fac parte integrantă din prezenta întelegere.
Partea
germană va informa partea română despre modificările aduse legislatiei germane care
aduc atingere dispozitiilor prezentei întelegeri.
CAPITOLUL
IV
Prezenta
întelegere intră în vigoare la data la care partea română comunică îndeplinirea
procedurilor interne necesare pentru intrarea sa în vigoare. La data intrării
în vigoare a prezentei întelegeri, Întelegerea dintre Ministerul Muncii si
Protectiei Sociale din România si Oficiul Federal al Muncii din Republica
Federală Germania privind angajarea de lucrători români pentru o activitate cu
durată
determinată în Republica
Federală Germania, semnată la Bucuresti la 13 septembrie 1999, îsi încetează
valabilitatea.
Prezenta
întelegere poate fi denuntată de oricare dintre părti, în scris, cu cel putin 6
luni înainte de sfârsitul unui an calendaristic. În acest caz, denuntarea îsi
produce efecte din prima zi a anului următor.
Prezenta
întelegere a fost semnată la 11 februarie 2005 la Bucuresti si la 3 februarie
2005 la Nürnberg, în două exemplare originale, în limba română si în limba
germană, ambele texte fiind egal autentice.
|
Ministerul
Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei din România Gheorghe Barbu, ministrul
muncii, solidaritătii sociale si familiei |
Agentia
Federală a Muncii din Republica Federală Germania Andreas Staible, presedinte |
*) Anexele nr. 1-5 se comunică
Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei.
privind organizarea si
functionarea Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei
În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si având în vedere prevederile art. 12 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 17/2005 pentru stabilirea unor măsuri organizatorice la nivelul administratiei publice centrale,
Guvernul
României adoptă
prezenta hotărâre.
CAPITOLUL
I
Dispozitii
generale si principalele atributii
Art.
1. - Ministerul Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei se organizează si
functionează ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, în
subordinea Guvernului, cu personalitate juridică, având rol de sinteză pentru
asigurarea si coordonarea aplicării strategiei si politicilor Guvernului în
domeniile:
a)
muncii;
b)
solidaritătii sociale;
c)
protectiei sociale;
d)
familiei.
Art.
2. - Ministerul Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei are sediul în
municipiul Bucuresti, str. Dem. I. Dobrescu nr. 2-4, sectorul 1.
Art.
3. - În vederea realizării rolului său, Ministerul Muncii, Solidaritătii
Sociale si Familiei îndeplineste următoarele functii:
a)
de strategie, prin care se asigură elaborarea strategiei de punere în aplicare
a Programului de guvernare în domeniul muncii, protectiei si solidaritătii
sociale si familiei;
b)
de reglementare si sinteză, prin care se asigură elaborarea cadrului normativ
si institutional necesar pentru realizarea obiectivelor strategice în domeniul
său de activitate;
c)
de armonizare cu reglementările Uniunii Europene a cadrului legislativ din
domeniul său de activitate;
d)
de autoritate de management pentru Programul operational sectorial pentru
dezvoltarea resurselor umane;
e)
de administrare a bunurilor si de gestionare a bugetelor si fondurilor alocate;
f)
de reprezentare, prin care se asigură reprezentarea pe plan intern si extern în
domeniul său de activitate;
g)
de autoritate de stat, prin care se asigură exercitarea controlului aplicării
unitare si respectării reglementărilor legale în domeniul său de activitate si
al functionării institutiilor care îsi desfăsoară activitatea sub autoritatea
sau în coordonarea sa, precum si exercitarea controlului asupra modului de
îndeplinire a atributiilor prevăzute de dispozitiile legale în vigoare pentru
ordonatorul principal de credite, delegate, potrivit legii, conducătorului
executiv al Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Muncă, respectiv al
Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurări Sociale.
Art.
4. - În exercitarea functiilor prevăzute la art. 3 Ministerul Muncii,
Solidaritătii Sociale si Familiei îndeplineste următoarele atributii
principale:
A.
În domeniul
politicilor sociale:
a)
identifică, în colaborare cu ministerele si organele de specialitate ale
administratiei publice centrale si locale, efectele sociale ale politicilor
publice aflate în derulare;
b)
efectuează studii si analize asupra impactului social al schimbărilor
intervenite în plan legislativ, al deciziilor si măsurilor de politică socială
si economică;
c)
evaluează si analizează calitatea proceselor sociale importante induse în
societate prin aplicarea politicilor publice;
d)
fundamentează pe baza unor indicatori specifici măsurile de protectie socială.
B.
În domeniul
afacerilor europene si relatiilor externe:
a)
elaborează si fundamentează documentele anuale ce reflectă pozitia României în
domeniul muncii si politicii sociale în cadrul procesului de aderare la Uniunea
Europeană;
b)
cooperează cu compartimentele de integrare europeană din celelalte institutii
pentru realizarea activitătilor de pregătire a aderării României la Uniunea
Europeană si fundamentează pozitia ministerului în cadrul Comitetului
interministerial pentru integrare europeană;
c)
asigură pentru domeniul muncii si politicii sociale elaborarea documentelor de
pozitie oficiale pentru procesul de pregătire a aderării si pentru participarea
la comitetele si subcomitetele pentru aplicarea Acordului de asociere România -
Uniunea Europeană;
d)
monitorizează adoptarea si punerea în aplicare a legislatiei nationale
armonizate cu legislatia comunitară în domeniile proprii de activitate;
e)
contribuie la initierea si formularea de propuneri în domeniul său de
activitate privind orientările de bază referitoare la ansamblul actiunilor care
vizează procesul de integrare europeană a României;
f)
derulează programe si proiecte destinate sprijinirii initiativelor
guvernamentale privind dezvoltarea parteneriatului social finantat de Uniunea
Europeană sau din alte surse;
g) coordonează
participarea la programele de asistentă financiară acordate de Uniunea
Europeană în domeniul politicii sociale si ocupării fortei de muncă;
h)
îndeplineste, potrivit legii, atributiile pentru perfectionarea activitătii
unitătilor de implementare a programelor PHARE din domeniul de competentă al
ministerului;
i)
asigură managementul, gestionarea si implementarea asistentei financiare
alocate Programului operational sectorial pentru dezvoltarea resurselor umane;
j)
asigură presedintia, secretariatul si organizarea reuniunilor subcomitetului de
coordonare “Dezvoltarea resurselor umane si servicii sociale“, aferent
subprogramului PHARE “Coeziune economică si socială“;
k)
coordonează elaborarea rapoartelor la conventiile adoptate sub egida Organizatiei
Internationale a Muncii, ratificate de România;
l)
examinează prevederile instrumentelor juridice elaborate sub egida Consiliului
Europei din punct de vedere al concordantei cu dreptul intern, în vederea
ratificării acestora, si coordonează elaborarea rapoartelor periodice privind
îndeplinirea prevederilor instrumentelor ratificate;
m)
pregăteste, elaborează, negociază si urmăreste încheierea si ratificarea
instrumentelor juridice bilaterale în toate domeniile de activitate ale
ministerului;
n)
reprezintă România, în conditiile legii, la organismele internationale din
domeniul său de activitate.
C.
În domeniul
protectiei cetătenilor români care lucrează în străinătate:
a)
promovează, în colaborare cu celelalte institutii competente, măsuri de
asigurare si protejare a drepturilor si libertătilor cetătenilor români care
lucrează în străinătate, precum si de prevenire a abuzurilor de orice fel la
adresa acestora;
b)
asigură consiliere în litigii si conflicte de muncă, în scopul respectării
drepturilor cetătenilor români care lucrează în străinătate, potrivit
legislatiei aplicabile în statul respectiv;
c)
acordă sprijin, pe lângă autoritătile competente, în vederea rezolvării
problemelor de muncă si sociale cu care se confruntă românii care lucrează în
străinătate;
d)
realizează evidenta migratiei în scop de muncă si monitorizează, în colaborare
cu Ministerul Afacerilor Externe, aplicarea acordurilor, conventiilor si
întelegerilor încheiate de Guvernul României si guvernele altor state, precum
si a tratatelor internationale încheiate în numele României în domeniul de
competentă al Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei;
e)
realizează campanii de publicitate, actiuni de informare si constientizare
privind riscul muncii ilegale si al lipsei asigurărilor sociale, organizează
seminarii si conferinte pe această temă;
f)
pregăteste conditiile pentru integrarea în Uniunea Europeană si pentru accesul,
după aderare, al cetătenilor români pe piata fortei de muncă a Uniunii
Europene, sens în care realizează studii, analize, informări în acest domeniu;
g)
propune modificarea si, după caz, completarea legislatiei nationale în domeniul
protectiei cetătenilor români care lucrează în străinătate si al instaurării
unui climat de corectitudine în acest domeniu;
h) coordonează
si controlează activitatea de punere în aplicare a acordurilor în domeniul
schimbului fortei de muncă si al obtinerii de contracte de muncă în străinătate
de către cetătenii români;
i)
prestează servicii gratuite de informare, orientare si documentare în domeniul
muncii si solidaritătii sociale, pentru investitorii străini si autohtoni.
D.
În domeniul
asistentei sociale si politicilor familiale:
a)
elaborează politica de asistentă socială;
b)
elaborează politici si strategii în domeniul incluziunii sociale;
c)
stabileste strategia natională prin care promovează drepturile familiei,
copilului, persoanei singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap si
ale oricăror persoane aflate în nevoie;
d)
coordonează si controlează functionarea sistemului national de asistentă
socială;
e)
elaborează proiecte de acte normative, norme metodologice si reglementări
privitoare la functionarea sistemului de asistentă socială;
f)
elaborează, implementează si evaluează programele nationale de asistentă socială;
g)
îndrumă si controlează activitatea institutiilor de asistentă socială publice
si private în ceea ce priveste aplicarea măsurilor de asistentă socială;
h)
îndrumă si controlează activitatea asociatiilor si fundatiilor care derulează
programe de asistentă socială, în vederea respectării drepturilor sociale ale
persoanelor beneficiare;
i)
asigură îndrumarea metodologică, coordonează si controlează activitatea
căminelor pentru persoane vârstnice, împreună cu autoritătile administratiei
publice locale;
j)
asigură îndrumarea metodologică, coordonează si controlează activitatea
institutiilor de asistentă socială care asigură protectie, găzduire, îngrijire
si consiliere pentru victimele violentei în familie;
k)
elaborează si fundamentează strategia si programele în domeniul îngrijirii si
consilierii pentru victimele violentei în familie;
l)
colaborează cu alte ministere si institutii la elaborarea si implementarea
programelor de planificare si educatie familială;
m)
realizează programe în parteneriat cu organisme si institutii internationale în
domeniul asistentei sociale;
n)
finantează programele nationale de asistentă socială;
o)
administrează si gestionează fondurile alocate, conform legii, pentru asistentă
socială;
p)
implementează proiectele finantate din fondurile de preaderare destinate
sectorului de asistentă socială;
q)
acordă subventii asociatiilor si fundatiilor române cu personalitate juridică
din domeniul de activitate al ministerului, în conditiile prevăzute de lege;
r)
propune acordarea statutului de utilitate publică asociatiilor si fundatiilor
din domeniul său de activitate, în conditiile prevăzute de lege;
s)
elaborează si propune indicatori din domeniul asistentei sociale.
E.
În domeniul
fortei de muncă:
a) elaborează
politica în domeniul ocupării fortei de muncă si formării profesionale
continue;
b)
elaborează strategii si planuri în domeniul ocupării fortei de muncă si
formării profesionale continue;
c)
elaborează, actualizează si monitorizează Strategia natională pentru ocuparea
fortei de muncă 2004-2010;
d)
elaborează, actualizează si monitorizează Strategia pentru formare profesională
continuă 2005-2010;
e)
exercită controlul asupra modului în care este organizată si se desfăsoară
formarea profesională continuă;
f)
exercită controlul asupra modului în care este organizată si se desfăsoară
ucenicia la locul de muncă;
g)
elaborează proiecte de acte normative, norme metodologice si reglementări în
domeniul ocupării fortei de muncă, formării profesionale si privind încadrarea
în muncă a străinilor;
h)
colaborează cu alte ministere si institutii la elaborarea actelor normative,
strategiilor, programelor si planurilor nationale cu relevantă pentru piata
muncii;
i)
colaborează cu alte ministere si institutii la elaborarea Cadrului national al
calificărilor din România;
j)
coordonează elaborarea, implementarea si monitorizarea Planului national de
actiune pentru ocuparea fortei de muncă;
k)
coordonează procesul de monitorizare si evaluare a progreselor înregistrate în
legătură cu angajamentele asumate prin Documentul comun de evaluare a
prioritătilor politicii de ocupare;
l)
propune si implementează proiecte finantate din fondurile de preaderare sau din
alte surse, precum si proiecte de colaborare bilaterală în domeniile ocupării
fortei de muncă si formării profesionale;
m)
participă la Programul comunitar “Măsuri de stimulare a ocupării“;
n)
avizează procedurile elaborate de Agentia Natională pentru Ocuparea Fortei de
Muncă privind accesul la măsurile pentru stimularea ocupării fortei de muncă,
modalitătile de finantare si instructiunile de implementare a acestora;
o)
aprobă anual Programul national de ocupare a fortei de muncă si Planul national
de formare profesională, propuse de Agentia Natională pentru Ocuparea Fortei de
Muncă, si exercită controlul asupra realizării acestora;
p)
stabileste indicatorii de performantă si nivelul acestora, în baza cărora se
încheie, anual, contractul-angajament cu Agentia Natională pentru Ocuparea
Fortei de Muncă;
q)
actualizează manualul Clasificarea ocupatiilor din România, conform Procedurii
de actualizare, la propunerile diferitilor utilizatori;
r)
actualizează, împreună cu alte ministere si institutii de specialitate, Nomenclatorul
calificărilor pentru care se pot organiza programe de formare profesională
finalizate cu certificate de calificare;
s)
coordonează activitatea si asigură secretariatul tehnic al Comisiei Nationale
de Promovare a Ocupării Fortei de Muncă.
F.
În domeniul
parteneriatului social:
a)
pregăteste, elaborează, negociază si urmăreste încheierea întelegerilor cu
partenerii sociali în domeniul de activitate al ministerului;
b)
avizează si controlează conformitatea reprezentativitătii partenerilor sociali
cu prevederile legale în vigoare;
c)
constituie si gestionează baza de date si registrele de evidentă privind
organizatiile patronale, sindicale si alte organizatii ale societătii civile;
d)
elaborează criteriile si formele activitătii de mediere a conflictelor de muncă
si reglementează formarea mediatorilor în domeniul de activitate al
ministerului;
e)
initiază, coordonează si urmăreste realizarea programelor de dezvoltare a
parteneriatului social în colaborare cu administratia publică centrală si
locală, cu patronatele, sindicatele si cu alte structuri ale societătii civile
organizate, precum si cu organisme si institutii internationale din domeniul de
activitate al ministerului;
f)
asigură consultarea permanentă a partenerilor sociali asupra initiativelor
legislative din sfera sa de activitate;
g)
coordonează metodologic activitatea de dialog social desfăsurată la nivelul
administratiei publice centrale si locale;
h)
analizează si avizează actele normative elaborate de ministere si de alte
organe centrale în domeniul parteneriatului social;
i)
asigură legătura cu Parlamentul, Consiliul Economic si Social, cu sindicatele,
patronatele si cu alti parteneri ai societătii civile în problemele specifice
activitătii ministerului.
G.
În domeniul
veniturilor salariale:
a)
elaborează propuneri privind sistemul de salarizare pentru personalul
contractual din sectorul bugetar, colaborează cu Agentia Natională a
Functionarilor Publici privind sistemul de salarizare pentru functionarii
publici si realizează controlul aplicării legislatiei din acest domeniu;
b)
propune strategii cu privire la salarizarea în regii autonome, companii si
societăti nationale si în societăti comerciale cu capital integral sau
majoritar de stat;
c)
elaborează sistemul de ajustare a salariilor în raport cu evolutia preturilor
de consum;
d)
elaborează metodologia de calcul al nivelului salariului de bază minim brut
garantat, în plată, fundamentat pe indicatori socioeconomici minimali, ca
instrument de protectie a angajatilor;
e)
îndeplineste atributiile prevăzute de lege privind constatarea si aplicarea
sanctiunilor în institutiile publice finantate integral din venituri proprii;
f)
colaborează cu partenerii sociali si acordă asistentă de specialitate în
domeniul veniturilor salariale;
g)
monitorizează, potrivit acordurilor încheiate cu organismele financiare
internationale, evolutia Programului national de ocupare a fortei de muncă si a
fondului de salarii la agentii economici;
h)
analizează si avizează actele normative elaborate de ministere si de alte
organe centrale privind cheltuielile de personal în sectorul regiilor autonome,
companiilor si societătilor nationale, precum si al institutelor nationale de
cercetare-dezvoltare.
H.
În domeniul
asigurărilor sociale si legilor speciale:
a)
elaborează politici si programe, în colaborare cu alte ministere si organe ale
administratiei publice centrale, în domeniul pensiilor si altor drepturi de
asigurări sociale;
b)
exercită controlul asupra implementării politicilor si programelor de către
Casa Natională de Pensii si Alte Drepturi de Asigurări Sociale;
c)
elaborează metodologia de aplicare a prevederilor legale din domeniul
stabilirii drepturilor de pensii, altor drepturi de asigurări sociale si a
drepturilor acordate prin legi speciale, la propunerea Casei Nationale de
Pensii si Alte Drepturi de Asigurări Sociale;
d)
desfăsoară activităti privind notificarea si raportarea către Consiliul
Concurentei a ajutoarelor de stat legiferate si acordate de Ministerul Muncii,
Solidaritătii Sociale si Familiei;
e)
elaborează legislatia pentru crearea cadrului institutional necesar
implementării si functionării sistemului de pensii administrate privat.
I.
În domeniul
legislatiei muncii:
a)
elaborează politici, programe si proiecte de acte normative în domeniul relatiilor
de muncă si urmăreste aplicarea acestora;
b)
elaborează proiecte de acte normative referitoare la raporturile de muncă, la
contractele colective de muncă, la timpul de muncă si odihnă, la disciplina
muncii, răspunderea patrimonială, jurisdictia muncii si la documentele de
dovedire a vechimii în muncă;
c)
elaborează si coordonează activitatea de sistematizare, simplificare si
îmbunătătire a legislatiei muncii, din domeniul său de activitate;
d)
efectuează studii, analize si documentări privind oportunitatea initierii sau
modificării unor acte normative privind legislatia muncii;
e)
coordonează si asigură aplicarea unitară a prevederilor din domeniul
legislatiei muncii;
f)
asigură aplicarea legislatiei privind contractele colective de muncă si conflictele
de interese;
g)
avizează, în vederea înregistrării, asociatiile si fundatiile din domeniul său
de activitate;
h)
asigură reprezentarea în fata instantelor de judecată în problemele din
domeniul de activitate al ministerului;
i)
solutionează în termenul legal contestatiile formulate de societătile
comerciale ale căror cereri de autorizare ca agent de muncă temporar au fost
respinse de directiile de muncă, solidaritate socială si familie teritoriale.
J.
În domeniul
managementului resurselor umane:
a) coordonează
metodologic, prin compartimentul de specialitate, activitatea de resurse umane
din institutiile subordonate, în coordonare si aflate sub autoritatea sa;
b)
asigură, prin compartimentul de specialitate, recrutarea, selectarea,
promovarea, în conditiile legii, după criteriul competentei si fără nici o
discriminare, a functionarilor publici, a personalului contractual, procesul de
evaluare a performantelor profesionale ale acestora, precum si alte atributii
ce îi revin din actele normative în vigoare;
c)
asigură, în conditiile legii, formarea profesională a personalului din aparatul
propriu si din institutiile aflate în subordine;
d)
analizează si avizează actele normative elaborate de ministere si de alte
organe centrale privind aplicarea prevederilor legale în ceea ce priveste
personalul si structurile organizatorice ale acestora.
K.
În domeniul
economico-financiar si de investitii:
a)
fundamentează si promovează proiectele de bugete care se administrează de către
aparatul propriu sau de către institutiile aflate sub autoritatea sa, respectiv
bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru somaj,
bugetul de stat, pentru capitolele bugetare din care se realizează finantarea
prestatiilor de protectie socială si functionarea aparatului propriu si
institutiilor subordonate, intrările de credite externe, fondurile externe
nerambursabile si monitorizează executia bugetară;
b)
elaborează proiectul bugetului anual pentru activitatea proprie si a
institutiilor subordonate;
c)
elaborează programele de investitii anuale si multianuale;
d)
analizează si avizează proiectele de acte normative initiate de ministere si de
alte autorităti ale administratiei publice centrale, potrivit legii;
e)
organizează controlul financiar preventiv la nivelul ministerului si avizează
organizarea acestuia la nivelul institutiilor subordonate, potrivit legii;
f)
monitorizează executia bugetară si ia măsuri operative pentru asigurarea plătii
tuturor drepturilor de protectie socială, în limita fondurilor aprobate;
g)
fundamentează, pe baza evolutiei indicatorilor specifici, initierea măsurilor
de protectie socială pentru prestatiile existente sau propune, după caz,
acordarea de noi prestatii;
h)
propune sustinerea financiară pentru actele normative initiate, cu impact la
nivelul prestatiilor de protectie socială;
i)
coordonează activitătile de implementare a proiectelor cu finantare externă
pentru toate domeniile de activitate ale ministerului si administrează
fondurile provenind din intrări de credite externe si fonduri externe
nerambursabile aferente acestor proiecte.
L.
În domeniul
securitătii si sănătătii în muncă:
a)
elaborează politici, programe si proiecte de acte normative, precum si
metodologii si norme privind securitatea si sănătatea în muncă;
b)
avizează propuneri de acte normative elaborate de alte institutii cu implicatii
în domeniul securitătii si sănătătii în muncă;
c)
coordonează activitatea de sistematizare, simplificare si îmbunătătire a
legislatiei din domeniul securitătii si sănătătii în muncă;
d) elaborează
programe privind actiuni de interes national în domeniul securitătii si
sănătătii în muncă;
e)
recunoaste si desemnează organismele de evaluare a conformitătii sau de
inspectie si laboratoarele de încercări pentru: masini industriale, echipamente
individuale de protectie, echipamente si sisteme protectoare destinate
utilizării în atmosfere potential explozive si explozivi de uz civil; publică
si actualizează lista acestora si supraveghează activitatea acestora;
f)
elaborează si avizează proiecte de acte normative, metodologii sau proceduri
pentru implementarea sistemului privind asigurarea pentru accidente de muncă si
boli profesionale;
g)
elaborează politici si strategii în domeniul de asigurare si prevenire a
accidentelor de muncă si a bolilor profesionale;
h)
avizează lucrări de cercetare din domeniul securitătii si sănătătii în muncă si
analizează temele, programele si proiectele de cercetare stiintifică elaborate
de institute de profil, prezentând concluziile Consiliului Tehnico-Economic;
i) abilitează
persoanele juridice si fizice pentru a presta servicii în domeniul securitătii
si sănătătii în muncă.
M.
Alte domenii
de activitate:
a)
îndeplineste activităti de audit public intern, potrivit legii;
b)
editează buletine informative din domeniul său de activitate; cheltuielile
legate de tipărirea si difuzarea buletinelor informative vor fi suportate din
alocatiile bugetare aprobate Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si
Familiei;
c)
solutionează, în conformitate cu prevederile legale, plângerile, contestatiile
si petitiile persoanelor fizice si juridice;
d)
elaborează, implementează si dezvoltă sistemul informatic în domeniul muncii si
solidaritătii sociale;
e)
exercită controlul asupra activitătilor desfăsurate de institutiile subordonate,
în coordonare sau aflate sub autoritatea sa.
Art.
5. - Ministerul Muncii, Solidarităti Sociale si Familiei îndeplineste toate
atributiile si are toate competentele conferite acestuia prin legi sau prin
alte acte normative în vigoare.
Art.
6. - În exercitarea atributiilor sale Ministerul Muncii, Solidaritătii Sociale
si Familiei colaborează cu celelalte ministere si organe de specialitate din
subordinea Guvernului, cu alte autorităti publice si cu organisme
guvernamentale si neguvernamentale.
Art.
7. - Ministerele, celelalte autorităti ale administratiei publice, institutiile
publice, precum si agentii economici au obligatia de a pune la dispozitie
Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei, la cererea acestuia,
documentele, datele si informatiile necesare pentru realizarea atributiilor
sale.
CAPITOLUL
II
Art.
8. - Conducerea Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei se
exercită de către ministru.
Art.
9. - Ministrul muncii, solidaritătii sociale si familiei propune si numeste,
după caz, reprezentantii Guvernului în toate structurile nationale tripartite,
conform legii.
Art.
10. - (1) Ministrul muncii, solidaritătii sociale si familiei deleagă
atributiile prevăzute de dispozitiile legale în vigoare pentru ordonator
principal de credite al bugetului asigurărilor pentru somaj conducătorului
executiv al Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Muncă si pentru
ordonator principal de credite al bugetului asigurărilor sociale de stat
conducătorului executiv al Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de
Asigurări Sociale.
(2)
Ministrul muncii, solidaritătii sociale si familiei îndeplineste, conform
legii, functia de ordonator principal de credite.
Art.
11. - Presedintele Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurări
Sociale si presedintele Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Muncă sunt
secretari de stat în cadrul Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si
Familiei.
Art.
12. - (1) Casa Natională de Pensii si Alte Drepturi de Asigurări Sociale si
Agentia Natională pentru Ocuparea Fortei de Muncă functionează sub autoritatea
Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei.
(2)
Autoritatea Natională pentru Persoanele cu Handicap si Autoritatea Natională
pentru Protectia Drepturilor Copilului functionează în subordinea Ministerului
Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei.
Art.
13. - Ministerul Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei monitorizează
aplicarea unitară a dispozitiilor legale în domeniile sale de activitate, în
unitătile din sectorul public, mixt si privat.
Art.
14. - (1) În exercitarea atributiilor prevăzute de lege, ministrul muncii,
solidaritătii sociale si familiei reprezintă ministerul în raporturile cu autoritătile
administratiei publice, cu alte persoane juridice, cu persoane fizice, precum
si cu organisme din tară si din străinătate.
(2)
Prin ordin al ministrului muncii, solidaritătii sociale si familiei unele
atributii pot fi delegate si persoanelor cu functii de conducere din compartimentele de
specialitate ale ministerului.
Art.
15. - (1) Ministrul muncii, solidaritătii sociale si familiei îndeplineste, în
domeniul de activitate al ministerului, atributiile generale prevăzute de Legea
nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a
ministerelor, cu modificările si completările ulterioare.
(2)
Ministrul muncii, solidaritătii sociale si familiei îndeplineste si alte
atributii specifice, stabilite prin alte acte normative.
(3)
Ministrul muncii, solidaritătii sociale si familiei numeste si eliberează din
functie, în conditiile legii, personalul din aparatul propriu al ministerului.
Art.
16. - În exercitarea atributiilor sale, ministrul muncii, solidaritătii sociale
si familiei emite ordine, norme si instructiuni.
Art.
17. - Ministrul muncii, solidaritătii sociale si familiei aprobă prin ordin,
pentru aparatul propriu si pentru unitătile aflate în subordinea sau sub
autoritatea ministerului, criterii în aplicarea prevederilor actelor normative
în vigoare privind stimularea personalului.
Art.
18. - (1) Ministrul muncii, solidaritătii sociale si familiei este ajutat în
activitatea de conducere a ministerului de 6 secretari de stat, numiti prin
decizie a primului-ministru.
(2)
Functiile de ministru si de secretar de stat sunt functii de demnitate publică,
potrivit legii.
(3)
Secretarii de stat exercită si alte atributii delegate prin ordin al
ministrului muncii, solidaritătii sociale si familiei.
Art.
19. - (1) Secretarul general este înalt functionar public, numit în conditiile
legii, si îndeplineste atributiile prevăzute de Legea nr. 90/2001, cu
modificările si completările ulterioare.
(2)
Secretarul general coordonează activitătile stabilite potrivit structurii
organizatorice a ministerului, prevăzută în anexa nr. 1, îndeplinind si alte
atributii care îi sunt delegate de ministrul muncii, solidaritătii sociale si
familiei si actionând pentru ducerea la îndeplinire a ordinelor si măsurilor
stabilite de acesta.
CAPITOLUL
III
Organizarea
Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale
si
Familiei
Art.
20. - Structura organizatorică a Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si
Familiei este prevăzută în anexa nr. 1.
Art.
21. - (1) În conditiile legii si în limita numărului maxim de posturi, în
structura Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei se pot
organiza unităti de management al proiectului, denumite în continuare UMP,
conduse de un director de proiect, în vederea asigurării unui cadru unitar
pentru managementul proiectelor finantate din împrumuturi externe.
(2)
Structura organizatorică, numărul de personal si regulamentul de organizare si
functionare ale UMP se stabilesc prin ordin al ministrului muncii,
solidaritătii sociale si familiei.
(3)
Ministrul muncii, solidaritătii sociale si familiei numeste personalul UMP, în
conditiile legii, si stabileste competentele directorului de proiect.
Art.
22. - (1) În cadrul Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei
functionează Departamentul pentru muncă în străinătate, condus de un secretar
de stat.
(2)
Secretarul de stat coordonator al Departamentului pentru muncă în străinătate
are în subordine Directia protectia drepturilor cetătenilor români care
lucrează în străinătate, Directia evidentă si monitorizare, Corpul atasatilor
pe probleme de muncă si sociale, precum si Oficiul pentru Migratia Fortei de
Muncă.
(3)
Prin decizie a primului-ministru se înfiintează Grupul de lucru
interministerial, la nivel de secretar de stat si de conducători de institutii
implicate în gestionarea migratiei, care realizează integrarea activitătilor
diverselor structuri ale statului în a căror competentă se află rezolvarea
problemelor specifice cu care se confruntă cetătenii români care lucrează în
străinătate. Grupul de lucru interministerial va fi coordonat de secretarul de
stat coordonator al Departamentului pentru muncă în străinătate.
Art.
23. - În cadrul structurii organizatorice prevăzute la art. 20, prin ordin al
ministrului muncii, solidaritătii sociale si familiei, se pot organiza servicii,
birouri si compartimente, stabilindu-se numărul posturilor de conducere,
potrivit legii.
Art.
24. - (1) Numărul maxim de posturi pentru aparatul de lucru al Ministerului
Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei este de 408, posturi finantate de la
bugetul de stat, exclusiv demnitarii si posturile aferente cabinetului
ministrului.
(2)
Personalul necesar pentru fiecare compartiment din structura organizatorică se
stabileste prin ordin al ministrului muncii, solidaritătii sociale si familiei.
Art.
25. - (1) În structura Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei
functionează la nivel de directie generală Autoritatea de Management pentru
Programul Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane.
(2)
Autoritatea de Management pentru Programul Operational Sectorial pentru
Dezvoltarea Resurselor Umane îndeplineste atributiile stabilite prin Hotărârea
Guvernului nr.
497/2004 privind stabilirea cadrului institutional pentru coordonarea,
implementarea si gestionarea instrumentelor structurale, cu modificările si
completările ulterioare.
(3)
Autoritatea de Management pentru Programul Operational Sectorial pentru
Dezvoltarea Resurselor Umane deleagă atributii către organismele intermediare
desemnate conform legii pentru Programul operational sectorial pentru
dezvoltarea resurselor umane.
(4)
Autoritatea de Management pentru Programul Operational Sectorial pentru
Dezvoltarea Resurselor Umane îndeplineste atributiile de coordonare a
asistentei de preaderare în domeniul de competentă al ministerului.
(5)
Autoritatea de Management pentru Programul Operational Sectorial pentru
Dezvoltarea Resurselor Umane îndeplineste atributiile de autoritate de implementare
pentru componenta “Dezvoltarea resurselor umane“ a Subprogramului PHARE 2003
“Coeziune economică si socială“ si de agentie de implementare pentru componenta
“Dezvoltarea resurselor umane“ a Subprogramului PHARE 2004-2006 “Coeziune
economică si socială“.
(6)
Ca urmare a atributiilor ce-i revin în calitate de agentie de implementare
pentru componenta “Dezvoltarea resurselor umane“ a Subprogramului PHARE
2004-2006 “Coeziune economică si socială“, prin ordin al ministrului muncii,
solidaritătii sociale si familiei se constituie următoarele unităti la nivel de
compartimente:
a)
Unitatea pentru verificare tehnică si conformitate, în subordinea directă a
secretarului de stat coordonator pentru afaceri europene si relatii externe;
b)
Unitatea de control financiar “Dezvoltarea resurselor umane“, în subordinea
directă a secretarului de stat coordonator pentru afaceri europene si relatii
externe;
c)
Unitatea de monitorizare si managementul sistemului informatic, în cadrul
Autoritătii de Management pentru Programul Operational Sectorial pentru
Dezvoltarea Resurselor Umane;
d)
Unitatea de audit PHARE “Dezvoltarea resurselor umane“, în cadrul Directiei
audit intern si control;
e)
Unitatea de plăti PHARE “Dezvoltarea resurselor umane“, în cadrul Directiei
generale economice si financiare.
(7)
Autoritatea de Management pentru Programul Operational Sectorial pentru
Dezvoltarea Resurselor Umane functionează cu un număr total de 40 de posturi în
anul 2005.
Art.
26. - (1) În cadrul Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei
functionează Corpul atasatilor pe probleme de muncă si sociale, care asigură
reprezentarea ministerului în cadrul misiunilor diplomatice, oficiilor
consulare si la alte reprezentante ale României în străinătate. Corpul
atasatilor pe probleme de muncă si sociale este subordonat secretarului de stat
coordonator al Departamentului pentru muncă în străinătate.
(2)
Ministerul Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei desemnează, cu avizul
Ministerului Afacerilor Externe, prin ordin al ministrului muncii,
solidaritătii sociale si familiei, dintre specialistii săi sau ai institutiilor
din subordinea ori de sub autoritatea sa reprezentanti cu atributii în domeniul
relatiilor pe probleme de muncă si sociale, denumiti în continuare atasati
pe probleme de muncă si sociale, în cadrul misiunilor diplomatice,
oficiilor consulare si altor reprezentante ale României în străinătate.
(3)
Personalul desemnat potrivit alin. (2) are următoarele atributii:
a)
sustinerea si protejarea intereselor lucrătorilor români în străinătate;
b)
promovarea si respectarea drepturilor lucrătorilor români aflati în
străinătate, în conformitate cu legile si normele internationale, cu valorile
drepturilor omului, libertătii si democratiei;
c)
combaterea muncii ilegale a cetătenilor români în străinătate;
d)
activarea pietei fortei de muncă din tara unde functionează către solicitanti
din România;
e)
asigurarea legăturii permanente dintre lucrătorii români din străinătate si
institutiile si structurile Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si
Familiei din România;
f)
evidentierea activitătii de reprezentare a intereselor Ministerului Muncii,
Solidaritătii Sociale si Familiei si a lucrătorilor români desfăsurată de
atasati, care se va face de către biroul cu astfel de atributii ce va functiona
în cadrul Corpului atasatilor pe probleme de muncă si sociale.
(4)
Personalul prevăzut la alin. (2) îsi desfăsoară activitatea în subordinea
secretarului de stat care coordonează Corpul atasatilor pe probleme de muncă si
sociale. Acesta este supus autoritătii sefului misiunii diplomatice, fiind
învestit însă cu reprezentarea intereselor în domeniu ale Ministerului Muncii,
Solidaritătii Sociale si Familiei.
(5)
Personalului Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei trimis pe
lângă misiunile diplomatice, oficiile consulare si alte reprezentante ale
României în străinătate, cu atributii în domeniul relatiilor pe probleme de
muncă si sociale, îi sunt aplicabile dispozitiile legale în vigoare privind
personalul trimis în misiune permanentă în străinătate. Pentru acest interval
si când se întorc în tară fac parte din personalul contractual supus
legislatiei în domeniu sau, după caz, au raporturi de serviciu. Un atasat pe
probleme de muncă si sociale care este trimis în misiune în străinătate va
desfăsura o activitate de 4 ani în cadrul misiunii diplomatice si un an în
cadrul Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei sau al
institutiilor subordonate, cu atributii în domeniu.
Art.
27. - Cheltuielile aferente functionării Corpului atasatilor pe probleme de
muncă si sociale se asigură din bugetul aprobat Ministerului Muncii,
Solidaritătii Sociale si Familiei.
Art.
28. - (1) Atributiile compartimentelor din aparatul propriu al Ministerului
Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei se stabilesc în conformitate cu
structura organizatorică prevăzută în anexa nr. 1, prin regulamentul de
organizare si functionare a ministerului, aprobat prin ordin al ministrului
muncii, solidaritătii sociale si familiei.
(2)
Atributiile, sarcinile si răspunderile personalului se stabilesc prin fisa
postului, potrivit legii.
Art.
29. - (1) Institutiile care functionează în subordinea sau în coordonarea
Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei, după caz, sunt
prevăzute în anexa nr. 2.
(2) Conducătorii
institutiilor publice din subordinea sau aflate în coordonarea Ministerului
Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei se numesc si se eliberează din
functie de către ministrul muncii, solidaritătii sociale si familiei, după caz,
cu respectarea conditiilor legale. Secretarul de stat si subsecretarul de stat
ai Autoritătii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului, presedintele
si vicepresedintele Autoritătii Nationale pentru Persoanele cu Handicap sunt
numiti în si eliberati din functie prin decizie a primului-ministru.
(3)
Înfiintarea sau desfiintarea institutiilor subordonate Ministerului Muncii,
Solidaritătii Sociale si Familiei se face în conditiile legii.
(4)
Atributiile, sarcinile si răspunderile institutiilor care functionează în subordinea
sau în coordonarea ministerului, prevăzute în anexa nr. 2, se stabilesc prin
regulamentul de organizare si functionare, aprobat prin ordin al ministrului
muncii, solidaritătii sociale si familiei, după caz, cu respectarea conditiilor
legale.
(5)
Repartizarea numărului maxim de posturi, structura organizatorică si statele de
functii pentru institutiile prevăzute la alin. (4) se aprobă prin ordin al
ministrului muncii, solidaritătii sociale si familiei, după caz.
(6)
Atributiile, sarcinile si răspunderile, organizarea si functionarea, numărul de
posturi si repartizarea acestora, precum si statele de functii ale Autoritătii
Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului si ale Autoritătii Nationale
pentru Persoanele cu Handicap se stabilesc si se aprobă în conformitate cu
prevederile legale.
CAPITOLUL
IV
Dispozitii
finale
Art.
30. - (1) Numărul de autoturisme si consumul lunar de carburanti pentru
aparatul propriu al Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei sunt
cele prevăzute în Ordonanta Guvernului nr.
80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritătile
administratiei publice si institutiile publice, aprobată cu modificări prin
Legea nr.
247/2002, cu modificările si completările ulterioare.
(2)
Parcul normat de mijloace de transport si consumul lunar de carburanti pentru
institutiile din subordinea Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si
Familiei sunt prevăzute în anexa nr. 3.
Art.
31. - (1) Prefecturile împreună cu consiliile judetene, Consiliul General al
Municipiului Bucuresti si consiliile locale vor sprijini asigurarea spatiilor
corespunzătoare pentru desfăsurarea activitătii institutiilor din teritoriu
subordonate Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei.
(2)
În localitătile în care institutiile din teritoriu subordonate Ministerului
Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei nu dispun de spatii corespunzătoare,
consiliile locale vor sprijini aceste institutii prin asigurarea, în conditiile
legii, de amplasamente în vederea construirii de sedii proprii.
Art.
32. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art.
33. - Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea
Guvernului nr.
737/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Muncii,
Solidaritătii Sociale si Familiei, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 483 din 7 iulie 2003, cu modificările si completările ulterioare.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN
POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul
muncii, solidaritătii sociale si familiei,
Gheorghe
Barbu
Ministrul
finantelor publice,
Ionel
Popescu
Bucuresti, 5 mai 2005.
Nr. 412.
ANEXA Nr. 11)
ANEXA Nr. 2
INSTITUTIILE
care
functionează în subordinea sau în coordonarea Ministerului Muncii,
Solidaritătii Sociale si Familiei
A. În
subordine:
I.
Institutii publice cu personalitate juridică, cu finantare de la bugetul de
stat:
1.
Autoritatea Natională pentru Persoanele cu Handicap (215 posturi)*)
2.
Autoritatea Natională pentru Protectia Drepturilor Copilului (88 de posturi)
3.
Agentia Natională pentru Protectia Familiei (58 de posturi), din care:
a)
aparat propriu - 40 de posturi;
b)
Centrul de Informare si Consultantă pentru Familie - 9 posturi;
c)
Centrul-Pilot de Asistentă si Protectie a Victimelor Violentei în Familie - 9
posturi.
4.
Agentia Natională pentru Egalitatea de Sanse între Femei si Bărbati (30 de
posturi)**)
5.
Directii de muncă, solidaritate socială si familie judetene si a municipiului
Bucuresti, servicii publice descentralizate
6.
Oficiul pentru Migratia Fortei de Muncă
II.
Institutie publică cu personalitate juridică, finantată din venituri proprii si
din subventii de la bugetul de stat:
- Inspectia
Muncii, din care:
a)
aparat propriu - 239 de posturi;
b)
inspectoratele teritoriale de muncă - servicii publice descentralizate - 3.966
de posturi***).
III.
Unitate cu personalitate juridică, finantată integral din venituri proprii: -
Revista “Obiectiv“.
B. În
coordonare:
-
institute nationale de cercetare:
1.
Institutul National de Cercetare Stiintifică în domeniul Muncii si Protectiei
Sociale - I.N.C.S.M.P.S. Bucuresti
2.
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Muncii - I.N.C.D.P.M.
“Alexandru Darabont“ - Bucuresti.
NOTĂ:
Numărul
maxim de posturi pentru institutiile publice prevăzute la lit. A pct. I
pozitiile 5 si 6 este de 1.497, posturi finantate de la bugetul de stat.
*) În anul 2005
functionează cu un număr de 212 posturi.
**) În anul 2005 functionează cu
un număr de 23 de posturi.
***) Sunt incluse 500 de
posturi, functii contractuale, utilizate temporar pe o perioadă de maximum 18
luni.
Începând cu anul 2005 sunt
incluse până la 300 de posturi, functii contractuale, necesare pentru
realizarea unor atributii ale Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de
Asigurări Sociale, în cadrul activitătii sistemului de asigurare pentru
accidente de muncă si boli profesionale, ale căror cheltuieli de personal se
finantează din bugetul Inspectiei Muncii.
ANEXA Nr. 3*)
de
mijloace de transport si consumul lunar de carburanti pentru institutiile din
subordinea Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei
ACTE
ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL TRANSPORTURILOR,
CONSTRUCTIILOR SI TURISMULUI
privind aprobarea
Reglementării tehnice “Normativ pentru proiectarea cosurilor industriale din
beton armat (revizuire P 133-96)“, indicativ P 133-04
În conformitate
cu art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995
privind calitatea în constructii, cu modificările ulterioare,
în temeiul
art. 2 pct. 45 si al art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr.
412/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor,
Constructiilor si Turismului, cu modificările si completările ulterioare,
având
în vedere Procesul-verbal de avizare nr. 12 din 30 septembrie 2004 al
Comitetului tehnic de specialitate - CTS 5 si Procesul-verbal de avizare nr. 25
din 15 octombrie 2004 al Comitetului tehnic de coordonare generală,
ministrul
transporturilor, constructiilor si turismului emite următorul ordin:
Art.
1. - Se aprobă Reglementarea tehnică “Normativ pentru proiectarea cosurilor
industriale din beton armat (revizuire P 133-96)“, indicativ P 133-04,
elaborată de Universitatea Tehnică de Constructii Bucuresti - UTCB, prevăzută
în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art.
2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, si
se aplică de la data intrării în vigoare a Codului de proiectare seismică P
100-04.
Art.
3. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului
lucrărilor publice si amenajării teritoriului nr. 65/N/1997 pentru aprobarea
reglementării tehnice “Normativ privind proiectarea cosurilor industriale din
beton armat monolit“, indicativ P 133-96, publicat în Buletinul Constructiilor
nr. 9/1998, precum si orice alte dispozitii contrare îsi încetează
aplicabilitatea.
Ministrul
transporturilor, constructiilor si turismului,
Gheorghe
Dobre
Bucuresti, 15 februarie 2005.
Nr. 178.
*) Anexa se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 bis în afara abonamentului, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome “Monitorul Oficial“, Bucuresti, Sos. Panduri nr. 1.
