MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 173 (XVII) - Nr. 447         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 26 mai 2005

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

149. – Lege privind instituirea unor măsuri financiare pentru îmbunătătirea asistentei medicale

 

431. – Decret pentru promulgarea Legii privind instituirea unor măsuri financiare pentru îmbunătătirea asistentei medicale

 

152. – Lege pentru aprobarea participării Înaltei Curti de Casatie si Justitie a României, în calitate de observator, la Asociatia “Reteaua Presedintilor Curtilor Supreme de Justitie ale Uniunii Europene“

 

434. – Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea participării Înaltei Curti de Casatie si Justitie a României, în calitate de observator, la Asociatia “Reteaua Presedintilor Curtilor Supreme de Justitie ale Uniunii Europene“

 

153. – Lege privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 13/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României

 

435. – Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 13/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 173 din 22 martie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1, art. 2 alin. (1) si ale art. 19 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 102/1999 privind protectia specială si încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

439. – Hotărâre privind trecerea laboratoarelor nationale de referintă din structura organizatorică si din administrarea Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului – ICIM Bucuresti în structura organizatorică si în administrarea Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind instituirea unor măsuri financiare pentru îmbunătătirea asistentei medicale

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. – Sumele reprezentând contravaloarea medicamentelor eliberate în tratamentul ambulatoriu si a serviciilor medicale prestate, care depăsesc valoarea contractată în anul 2004 de casele de asigurări de sănătate judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritătii Judecătoresti si de Casa Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului cu furnizorii de medicamente si servicii medicale, se cuprind în angajamentele legale ale anului 2005.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

DANIELA POPA

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

 

Bucuresti, 20 mai 2005.

Nr. 149.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind instituirea unor măsuri financiare pentru îmbunătătirea asistentei medicale

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. – Se promulgă Legea privind instituirea unor măsuri financiare pentru îmbunătătirea asistentei medicale si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 19 mai 2005.

Nr. 431.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea participării Înaltei Curti de Casatie si Justitie a României, în calitate de observator, la Asociatia “Reteaua Presedintilor Curtilor Supreme de Justitie ale Uniunii Europene“

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. – (1) Se aprobă participarea Înaltei Curti de Casatie si Justitie a României, în calitate de observator, la Asociatia “Reteaua Presedintilor Curtilor Supreme de Justitie ale Uniunii Europene“ si plata cotizatiei anuale.

(2) Sumele necesare plătii cotizatiei anuale se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Înaltei Curti de Casatie si Justitie a României.

(3) Pentru anul 2005 se introduce în bugetul Înaltei Curti de Casatie si Justitie a României titlul “Transferuri neconsolidabile“, alineatul “Contributii si cotizatii la organisme internationale“, cu suma de 4.500 mii lei, reprezentând cotizatia României la Asociatia “Reteaua Presedintilor Curtilor Supreme de Justitie ale Uniunii Europene“, prin diminuarea cu aceeasi sumă a creditelor bugetare de la titlul “Cheltuieli materiale si servicii“, în cadrul bugetului aprobat.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

DANIELA POPA

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Bucuresti, 20 mai 2005.

Nr. 152.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea participării Înaltei Curti de Casatie si Justitie a României, în calitate de observator, la Asociatia “Reteaua Presedintilor Curtilor Supreme de Justitie ale Uniunii Europene“

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. – Se promulgă Legea pentru aprobarea participării Înaltei Curti de Casatie si Justitie a României, în calitate de observator, la Asociatia “Reteaua Presedintilor Curtilor Supreme de Justitie ale Uniunii Europene“ si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 19 mai 2005.

Nr. 434.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 13/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. – Se aprobă Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 13 din 3 martie 2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 186 din 4 martie 2005.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicată.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

DANIELA POPA

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Bucuresti, 20 mai 2005.

Nr. 153.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 13/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. – Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 13/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 19 mai 2005.

Nr. 435.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 173

din 22 martie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1, art. 2 alin. (1) si ale art. 19 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 102/1999 privind protectia specială si încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Constantin Doldur – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Ion Tiucă – procuror

Patricia Marilena Ionea – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1, art. 2 alin. (1) si ale art. 19 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 102/1999 privind protectia specială si încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, exceptie ridicată de Veronia Prisecariu în Dosarul nr. 563/2004 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia de contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca neîntemeiată. În acest sens, arată că prevederile legale criticate nu instituie un tratament juridic diferentiat între persoanele cu handicap în raport cu vârsta sau data la care a intervenit handicapul. În ceea ce priveste diferenta dintre cuantumul indemnizatiilor de care beneficiază adultii cu handicap grav, potrivit art. 19 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 102/1999, arată că aceasta este justificată de situatia diferită în care se află aceste persoane sub aspectul veniturilor pe care le realizează.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 3 noiembrie 2004, pronuntată în Dosarul nr. 563/2004, Înalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia de contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1, art. 2 alin. (1) si ale art. 19 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 102/1999 privind protectia specială si încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap. Exceptia a fost ridicată de Veronica Prisecariu cu prilejul solutionării recursului formulat împotriva Sentintei nr. 1.794 din 30 octombrie 2003, pronuntată de Curtea de Apel Bucuresti – Sectia de contencios administrativ în Dosarul nr. 3.285/2003.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine, în esentă, că prevederile art. 1, art. 2 alin. (1) si ale art. 19 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 102/1999 contravin principiului constitutional al egalitătii în drepturi si dispozitiilor constitutionale care consacră obligatia statului de a acorda o protectie specială persoanelor cu handicap. De asemenea, apreciază că textele de lege supuse controlului de constitutionalitate se află în contradictie cu prevederile art. 25 paragraful 1 din Declaratia Universală a Drepturilor Omului, astfel că se aduce atingere si dispozitiilor art. 20 din Constitutie, care consacră prioritatea fată de legile interne a instrumentelor internationale în materia drepturilor omului, la care România este parte. În acest sens, arată că, prin definitia dată notiunii de persoană cu handicap si prin stabilirea criteriilor de acordare a protectiei speciale, textele de lege criticate creează discriminări între persoanele cu handicap, sub aspectul protectiei speciale de care beneficiază acestea. Astfel, având în vedere că încadrarea în categoria persoanelor cu handicap este conditionată de îndeplinirea cumulativă a două cerinte, respectiv faptul de a necesita sprijin de integrare atât în viata socială, cât si în viata profesională, consideră că persoanele care au împlinit vârsta standard de pensionare, precum si acelea care au dobândit afectiunea ce determină handicapul după împlinirea vârstei standard de pensionare, sunt excluse de la acordarea protectiei speciale.

Înalta Curte de Casatie si Justite –Sectia de contencios administrativ si fiscal apreciază că exceptia de neconstitutionalitate trebuie respinsă, “întrucât nu a fost vizată de această dată legea al cărei continut îl constituie dispozitiile cuprinse în ordonantă si modificate de Parlament“.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Presedintele Camerei Deputatilor apreciază că exceptia de neconstitutionalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că, prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 102/1999, legiuitorul a urmărit să reglementeze programul de protectie specială a persoanelor cu handicap, precum si integrarea socială si profesională a acestora. Astfel, prevederile ordonantei prin care este definită notiunea de persoană cu handicap, precum si încadrarea într-o categorie de persoane cu handicap care necesită protectie specială reprezintă tocmai transpunerea în lege a dispozitiilor constitutionale ale art. 50 referitoare la obligatia statului de a asigura o protectie specială persoanelor cu handicap. În ceea ce priveste art. 19 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 102/1999, arată că nu încalcă principiul constitutional al egalitătii în drepturi, întrucât tratamentul juridic diferit pe care îl instituie acest text de lege este justificat de situatiile diferite avute în vedere de către legiuitor, si anume realizarea sau nu de venituri din salarii sau pensii, cu exceptia pensiei de urmas, de către adultii cu handicap grav sau accentuat. În sfârsit, arată că nu poate fi acceptată nici critica de neconstitutionalitate raportată la prevederile art. 20 din Constitutie, “deoarece textele criticate aliniază legislatia în domeniul protectiei speciale a persoanelor cu handicap la legislatia actuală a Uniunii Europene, respectând dispozitiile Pactelor internationale la care România este parte si tinând cont de cerintele Uniunii Europene, în vederea aderării si aducerii acestei categorii de persoane cu dizabilităti la standardele internationale“.

Guvernul apreciază că sustinerile autorului privind neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 1, ale art. 2 alin. (1) si ale art. 19 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 102/1999 sunt neîntemeiate. Astfel, arată că prevederile legale criticate nu generează discriminări între cei încadrati în categoria persoanelor cu handicap, nici în ceea ce priveste criteriile în functie de care se face această încadrare si nici în ceea ce priveste regimul juridic si drepturile stabilite în functie de gradul de handicap si de situatia socială a acestora. De asemenea, mentionează că nu există contradictii între textele de lege criticate si celelalte prevederi constitutionale si internationale invocate de autorul exceptiei, ci, dimpotrivă, arată că prevederile legale care fac obiectul exceptiei creează cadrul legal special pentru ca persoanelor cu handicap să li se asigure un nivel de trai decent în functie de situatia concretă a fiecăruia, în aplicarea dispozitiilor din Legea fundamentală care prevăd obligatia statului de a realiza măsuri de protectie specială pentru această categorie de persoane. Avocatul Poporului apreciază că prevederile art. 1, art. 2 alin. (1) si ale art. 19 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 102/1999 sunt constitutionale. Astfel, arată că aceste texte de lege se aplică, în mod egal, persoanelor cu handicap. De asemenea, dispozitiile legale care definesc notiunea de persoană cu handicap sau care prevăd încadrarea într-o categorie de persoane cu handicap nu creează discriminări între aceste persoane în functie de momentul dobândirii handicapului. În sensul celor arătate, invocă si jurisprudenta Curtii Constitutionale în care s-a statuat că principiul egalitătii nu înseamnă uniformitate, asa încât, dacă la situatii egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situatii diferite tratamentul juridic nu poate fi decât diferit.

Presedintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Presedintelui Camerei Deputatilor, Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutia României, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 1, ale art. 2 alin. (1) si ale art. 19 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 102/1999 privind protectia specială si încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 310 din 30 iunie 1999, aprobată prin Legea nr. 519/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 29 iulie 2002, cu modificările si completările aduse de Legea nr. 343/2004 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 102/1999, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 641 din 15 iulie 2004.

Textele de lege criticate au următoarea redactare:

– Art. 1: “(1) Persoanele cu handicap, în întelesul prezentei ordonante de urgentă, sunt acele persoane cărora mediul social, neadaptat deficientelor lor fizice, senzoriale, psihice, mentale, le împiedică total sau le limitează accesul cu sanse egale la viata socială, potrivit vârstei, sexului, factorilor materiali, sociali si culturali proprii, necesitând măsuri de protectie specială în sprijinul integrării lor sociale si profesionale.

(2) Protectia specială cuprinde măsurile ce urmează a fi luate în temeiul acestei ordonante de urgentă, pentru exercitarea dreptului persoanelor cu handicap la un regim special de prevenire, de tratament, de readaptare, de învătământ, de instruire si de integrare socială a acestei categorii de persoane.

(3) Măsurile de protectie specială se aplică pe baza încadrării în categorii de persoane cu handicap, în raport cu gradul de handicap, stabilit în urma evaluării efectuate de către comisiile de expertiză medicală a persoanelor cu handicap pentru adulti, potrivit criteriilor stabilite prin ordin al ministrului sănătătii si familiei. Pentru copiii cu handicap criteriile de încadrare în gradele de handicap se stabilesc prin ordin comun al ministrului sănătătii si familiei si al secretarului de stat al Autoritătii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie.

Ordinele vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.“;

– Art. 2. alin. (1): “Încadrarea într-o categorie de persoane cu handicap care necesită protectie specială în raport cu gradul de handicap se atestă, atât pentru adulti, cât si pentru copii, potrivit criteriilor de diagnostic anatomo-clinic, diagnostic functional si de evaluare a capacitătii de muncă si de autoservire. Gradul de handicap – usor, mediu, accentuat si grav – se atestă prin certificat emis de către comisiile de expertiză medicală a persoanelor cu handicap pentru adulti prevăzute la cap. V, respectiv de comisiile pentru protectia copilului, în cazul copiilor cu handicap.“;

– Art. 19 alin. (1) lit. a): “În vederea asigurării dreptului la securitate socială, precum si a dreptului la ocrotirea sănătătii si la instruire, adultii cu handicap beneficiază de următoarele drepturi:

a) adultii cu handicap grav sau accentuat, care nu realizează venituri din salarii sau pensii, cu exceptia pensiei de urmas, beneficiază de o indemnizatie lunară de 1.400.000 lei; adultii cu handicap grav sau accentuat care realizează venituri din salarii sau pensii, cu exceptia pensiei de urmas, beneficiază de o indemnizatie lunară de 50%, respectiv de 30% din valoarea indemnizatiei lunare; indemnizatia lunară se indexează anual prin hotărâre a Guvernului, în raport cu indicele de crestere a preturilor de consum stabilit de Institutul National de Statistică;“.

În sustinerea neconstitutionalitătii acestor texte de lege, autorul exceptiei invocă încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) si ale art. 50 din Constitutie, potrivit cărora:

– Art. 16 alin. (1): “Cetătenii sunt egali în fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări.“;

– Art. 50: “Persoanele cu handicap se bucură de protectie specială. Statul asigură realizarea unei politici nationale de egalitate a sanselor, de prevenire si de tratament ale handicapului, în vederea participării efective a persoanelor cu handicap în viata comunitătii, respectând drepturile si îndatoririle ce revin părintilor si tutorilor.“

De asemenea, autorul exceptiei apreciază că textele de lege criticate încalcă si dispozitiile art. 20 din Constitutie, întrucât contravin prevederilor art. 25 paragraful 1 din Declaratia Universală a Drepturilor Omului. Potrivit art. 20 din Constitutie: “(1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertătile cetătenilor vor fi interpretate si aplicate în concordantă cu Declaratia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care România este parte.

(2) Dacă există neconcordante între pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, si legile interne, au prioritate reglementările internationale, cu exceptia cazului în care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.“;

 – Art. 25 paragraful 1 din Declaratia Universală a Drepturilor Omului prevede că “Orice om are dreptul la un nivel de trai care să-i asigure sănătatea si bunăstarea lui si a familiei sale, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuinta, îngrijirea medicală, precum si serviciile sociale necesare; el are dreptul la asigurare în caz de somaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrânete sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistentă, în urma unor împrejurări independente de vointa sa.“

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că definitia pe care art. 1 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 102/1999 o dă persoanelor cu handicap păstrează solutia legislativă a art. 1 din Legea nr. 53/1992 privind protectia specială a persoanelor handicapate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 4 iunie 1992 si abrogată prin art. 57 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 102/1999.

Prevederile art. 1 din Legea nr. 53/1992 au fost supuse controlului de constitutionalitate în raport cu aceleasi dispozitii constitutionale si aceleasi argumente invocate si în prezenta cauză. Curtea, prin Decizia nr. 20 din 9 februarie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 26 aprilie 1999, a statuat că “este neîntemeiată sustinerea potrivit căreia persoanele care nu mai sunt de vârstă activă ar fi excluse de la posibilitatea de a obtine atestarea calitătii lor de persoane cu handicap, deoarece chiar si după împlinirea vârstei de pensionare, dacă nu mai au capacitatea de a se integra prin propriile lor posibilităti în viata profesională, sunt considerate persoane cu handicap, putând solicita atestarea acestei calităti“.

Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură să justifice schimbarea jurisprudentei în materie a Curtii Constitutionale, considerentele si solutia din decizia anterioară îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauză.

În ceea ce priveste prevederile art. 1 alin. (2) si (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 102/1999, care precizează măsurile în care trebuie să se concretizeze protectia specială acordată persoanelor cu handicap, precum si faptul că aceste măsuri se acordă în raport cu gradul de handicap, Curtea observă că acestea nu instituie un tratament juridic diferentiat între persoanele cu handicap în raport cu vârsta sau data aparitiei afectiunii care a determinat handicapul.

Aceeasi concluzie se desprinde si din analizarea prevederilor art. 2 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 102/1999.

În sfârsit, Curtea constată că nu pot fi retinute nici sustinerile autorului exceptiei, potrivit cărora prevederile art. 19 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 102/1999 contravin principiului constitutional al egalitătii în drepturi, întrucât acest text de lege nu distinge între adulti în raport cu vârsta lor si nici în raport cu perioada aparitiei handicapului.

Diferenta pe care acest text de lege o stabileste între cuantumul indemnizatiilor ce se acordă persoanelor adulte cu handicap grav sau accentuat este justificată de situatiile diferite avute în vedere de legiuitor, si anume de faptul dacă aceste persoane realizează sau nu venituri din salarii sau pensii. Prin urmare, textul de lege criticat este în deplin acord cu principiul constitutional al egalitătii în drepturi, care, asa cum s-a statuat în mod constant în jurisprudenta Curtii Constitutionale, nu presupune uniformitate, astfel că situatii obiectiv diferite justifică instituirea unui tratament juridic diferit.

În ceea ce priveste sustinerea autorului exceptiei potrivit căreia textele de lege supuse controlului de constitutionalitate ar contraveni dispozitiilor art. 50 din Constitutie, Curtea constată că prin Decizia nr. 218 din 6 mai 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 7 iunie 2004, a statuat deja în sensul că Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 102/1999 “cuprinde dispozitii care sunt chiar în sensul aducerii la îndeplinire a celor consacrate prin textul constitutional amintit“.

Curtea retine că nu au intervenit elemente noi de natură să justifice schimbarea jurisprudentei sale în materie, iar considerentele si solutia din deciziile anterioare îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauză. În sfârsit, Curtea apreciază că nu pot fi retinute nici criticile autorului exceptiei raportate la dispozitiile art. 25 paragraful 1 din Declaratia Universală a Drepturilor Omului, dat fiind că textele de lege criticate sunt menite tocmai asigurării unei protectii speciale persoanelor cu handicap, având în vedere situatia specială a acestora. În consecintă, art. 1, art. 2 alin. (1) si art. 19 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 102/1999 nu contravin prevederilor art. 20 din Constitutie.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1, ale art. 2 alin. (1) si ale art. 19 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 102/1999 privind protectia specială si încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, exceptie ridicată de Veronia Prisecariu în Dosarul nr. 563/2004 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia de contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 22 martie 2005.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind trecerea laboratoarelor nationale de referintă din structura organizatorică si din administrarea Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului – ICIM Bucuresti în structura organizatorică si în administrarea Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. – Se aprobă trecerea laboratoarelor nationale de referintă pentru aer, radioactivitate, zgomot, vibratii si deseuri din structura organizatorică si din administrarea Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului – ICIM Bucuresti, cu sediul în municipiul Bucuresti, Splaiul Independentei nr. 294, sectorul 6, în structura organizatorică si în administrarea Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului, cu toate bunurile mobile aflate în administrare si contractate aferente acestora.

             Art. 2. – Se aprobă trecerea unui imobil apartinând domeniului public al statului, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din administrarea Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului – ICIM Bucuresti în administrarea Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului.

Art. 3. – Patrimoniul Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului – ICIM Bucuresti se diminuează cu valoarea de inventar a bunurilor imobile si cu valoarea rămasă de amortizat a bunurilor mobile care se transferă.

Art. 4. – Patrimoniul Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului se majorează cu valoarea bunurilor mobile si imobile primite în administrare.

Art. 5. – (1) Predarea-preluarea bunurilor mobile si imobile prevăzute la art. 1 si 2 se face pe bază de protocol încheiat între părti, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, în urma încheierii procesului-verbal de inventariere.

(2) Agentia Natională pentru Protectia Mediului preia toate drepturile si este tinută de toate obligatiile laboratoarelor nationale de referintă.

Art. 6. – (1) Din numărul de personal angajat la Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului – ICIM Bucuresti în cadrul laboratoarelor nationale de referintă se preia un număr de 13 angajati de către Agentia Natională pentru Protectia Mediului, ca personal contractual.

(2) Încadrarea personalului prevăzut la alin. (1) se face în conditiile legii, în limita celor 95 de posturi aprobate si finantate din bugetul de venituri si cheltuieli pe anul 2005 al Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului.

Art. 7. – Articolul 4 litera J din Regulamentul de organizare si functionare a Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului – ICIM Bucuresti, prevăzut în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 337/1999 privind înfiintarea Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului – ICIM Bucuresti, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 218 din 18 mai 1999, se modifică si va avea următorul cuprins:

“J. Institutul este laboratorul national de referintă în domeniul apei.“

Art. 8. – La articolul 3 alineatul (1), litera e) din Hotărârea Guvernului nr. 1.625/2003 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 68 din 27 ianuarie 2004, se modifică si va avea următorul cuprins:          

“e) coordonează activitatea laboratorului national de referintă pentru apă si asigură functionarea laboratoarelor nationale de referintă pentru aer, radioactivitate, zgomot, vibratii, deseuri si substante periculoase.“

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul mediului si gospodăririi apelor,

Sulfina Barbu

p. Ministrul muncii, solidaritătii sociale si familiei,

Mihai Constantin Seitan,

secretar de stat

Ministrul finantelor publice,

Ionel Popescu

 

Bucuresti, 12 mai 2005.

Nr. 439.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a imobilului aflat în domeniul public al statului, care trece din administrarea Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului – ICIM Bucuresti în administrarea Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului

 

Locul unde este situat imobilul

Persoana juridică de la care se transmite imobilul

Persoana juridică la care se transmite imobilul

Caracteristicile tehnice ale imobilului

Numărul atribuit de Ministerul

Finantelor Publice si codul de clasificare a imobilului

Municipiul Bucuresti, Splaiul Independentei nr. 294, sectorul 6

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului - ICIM Bucuresti

Agentia Natională pentru Protectia Mediului

– Corp clădire B: subsol + parter + 2 etaje

– suprafată construită: 1.017 m2

- cotă-parte suprafată de teren: 2.466,47 m2

– valoarea de inventar: 13.191.951.361 lei

149.643

Cod 8.29.06