MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 173 (XVII) - Nr. 460         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 31 mai 2005

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 175 din 24 martie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor a rt. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001, ale art. 10 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002, ale art. 9 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003, precum si cele ale art. 8 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2005 nr. 511/2004

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

195. – Ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului pentru aprobarea Reglementării tehnice “Normativ privind proiectarea si executia măsurilor de izolare fonică si a tratamentelor acustice în clădiri“, indicativ C 125-05 (revizuire C 125-1987)

 

647. – Ordin al ministrului administratiei si internelor pentru aprobarea Normelor metodologice privind elaborarea planurilor de urgentă în caz de accidente în care sunt implicate substante periculoase

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 175

din 24 martie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001, ale art. 10 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002, ale art. 9 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003, precum si cele ale art. 8 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2005 nr. 511/2004

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Constantin Doldur – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Ion Tiucă – procuror

Cristina Toma – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001, ale art. 10 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002, precum si ale art. 9 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003, exceptie ridicată de Edith-Susana Pascu în Dosarul nr. 1.975/2004 al Tribunalului Covasna.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra cauzei si arată că Ministerul Justitiei, în calitate de parte în proces, a depus la dosarul cauzei note scrise cu privire la inadmisibilitatea exceptiei de neconstitutionalitate.

Presedintele Curtii Constitutionale dispune să se facă apelul si în dosarele nr. 145D/2005, nr. 146D/2005, nr. 147D/2005, nr. 148D/2005, nr. 149D/2005, nr. 150D/2005, nr. 152D/2005, nr. 153D/2005, nr. 154D/2005, nr. 155D/2005, nr. 156D/2005, nr. 157D/2005, nr. 158D/2005, nr. 159D/2005, nr. 160D/2005, nr. 161D/2005 si nr. 162D/2005, care au ca obiect aceeasi exceptie de neconstitutionalitate , ridicată în fata Tribunalului Covasna de Viorica Barabás în Dosarul nr. 1.976/2004, de Cseh Eva în Dosarul nr. 1.977/2004, de Judit Dombai în Dosarul nr. 1.978/2004, de Ildiko Fetes în Dosarul nr. 1.979/2004, de Kis Rita în Dosarul nr. 1.980/2004, de Monika Voiculescu în Dosarul nr. 1.981/2004, de Anna-Mária Gávay-Gáll în Dosarul nr. 1.983/2004, de Ildikó Csabai în Dosarul nr. 1.990/2004, de Kelemen Erika în Dosarul nr. 1.991/2004, de Olga Elisabeta Bakcsi în Dosarul nr. 1.992/2004, de Eva Tódor Boér în Dosarul nr. 1.984/2004, de Aurica Rusu în Dosarul nr. 1.985/2004, de Nicolina Ciulea în Dosarul nr. 2.006/2004, de Edit Cîrstian în Dosarul nr. 1.986/2004, de Nagy Margit în Dosarul nr. 1.987/2004, de Ildiko Olah Ghiurca în Dosarul nr. 1.988/2004 si de Erzsébet Simon în Dosarul nr. 1.989/2004.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discutie conexarea dosarelor, având în vedere obiectul identic al exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor.

În temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, Curtea dispune conexarea dosarelor nr. 145D/2005, nr. 146D/2005, nr. 147D/2005, nr. 148D/2005, nr. 149D/2005, nr. 150D/2005, nr. 152D/2005, nr. 153D/2005, nr. 154D/2005, nr. 155D/2005, nr. 156D/2005, nr. 157D/2005, nr. 158D/2005, nr. 159D/2005, nr. 160D/2005, nr. 161D/2005 si nr. 162D/2005 la Dosarul nr. 144D/2005, care este primul înregistrat.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca inadmisibilă, arătând că dispozitiile Ordonantei de urgentă nr. 177/2002 au abrogat prevederile Legii nr. 50/1996 care reglementau drepturile salariale ale magistratilor si personalului de specialitate juridică asimilat acestora. De altfel, arată că, în cazul în care nu ar fi existat această cauză de inadmisibilitate, exceptia ar fi fost neîntemeiată, întrucât drepturile salariale nu constituie un drept fundamental garantat de Constitutie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierile din 10 februarie 2005, pronuntată în dosarele 1.975/2004, nr. 1.976/2004, nr. 1.977/2004, nr. 1.978/2004, nr. 1.979/2004, nr. 1.980/2004, nr. 1.981/2004, nr. 1.983/2004, nr. 1.990/2004, nr. 1.991/2004, nr. 1.992/2004, nr. 1.984/2004, nr. 1.985/2004, nr. 2.006/2004, nr. 1.986/2004, nr. 1.987/2004, nr. 1.988/2004 si nr. 1.989/2004, Tribunalul Covasna a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001, ale art. 10 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002, precum si ale art. 9 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003, exceptie ridicată de Edith-Susana Pascu, Viorica Barabás, Cseh Eva, Judit Dombai, Ildiko Fetes, Kis Rita, Monika Voiculescu, Anna-Mária Gávay-Gáll, Ildikó Csabai, Kelemen Erika, Olga Elisabeta Bakcsi, Eva Tódor Boér, Aurica Rusu, Nicolina Ciulea, Edit Cîrstian, Nagy Margit, Ildiko Olah Ghiurca si Erzsébet Simon, făcând parte din personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti, în cauze ce au ca obiect pretentii pentru drepturi salariale.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorii acesteia sustin că, potrivit art. 411 alin. (1) din Legea nr. 50/1996, introdus prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 83/2000, magistratii si celelalte categorii de personal salarizat, potrivit acestei legi, pe perioada concediului de odihnă, au dreptul, pe lângă indemnizatia de concediu, si la o primă egală cu indemnizatia brută sau cu salariul de bază brut din luna anterioară plecării în concediu. Acest drept legal nu a fost acordat în practică datorită faptului că aplicarea art. 411 din Legea nr. 50/1996 a fost suspendată prin legile bugetului de stat pe anul 2002, 2003 si 2004. Consideră că prin dispozitiile legale criticate a fost restrâns exercitiul dreptului legal la prima de concediu, fără a exista vreuna din situatiile prevăzute de art. 53 din Constitutie, în care, prin lege, se poate restrânge exercitiul unor drepturi.

Tribunalul Covasna apreciază că dispozitiile legale criticate “nu sunt în contradictie cu prevederile Legii fundamentale, întrucât în spetă nu este vorba de suspendarea unui drept constitutional, ci a unui drept instituit printr-o spetă specială“.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost communicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Presedintele Camerei Deputatilor consideră că, întrucât exceptia de neconstitutionalitate ridicată nu este motivată si în cuprinsul acesteia nu se indică prevederea sau principiul constitutional pe care dispozitiile legale indicate l-ar încălca, aceasta este inadmisibilă.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate ridicată priveste dispozitii legale temporare, care au fost în vigoare în cursul anilor la care se referă. Întrucât, în conformitate cu prevederile art. 146 din Constitutie si cu cele ale art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constitutională decide numai asupra unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau ordonantă în vigoare, apreciază că exceptia este inadmisibilă. Invocă în acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale, respectiv Decizia nr. 61/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 269 din 23 aprilie 2002, si Decizia nr. 283/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 29 septembrie 2004.

Avocatul Poporului apreciază că, potrivit principiului anualitătii bugetului de sat, care este de natură constitutională, în conformitate cu prevederile art. 138 din Legea fundamentală, textele de lege criticate nu mai sunt în vigoare, astfel încât în cauză sunt incidente dispozitiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. Invocă în acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale, respectiv Deciziile nr. 21/2003, nr. 61/2002 si nr. 283/2004, si consideră că exceptia de neconstitutionalitate ridicată este inadmisibilă.

Presedintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Presedintelui Camerei Deputatilor, Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului si dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 784 din 11 decembrie 2001, cele ale art. 10 alin. (3) din Legea bugetului de sat pe anul 2003 nr. 631/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 863 din 29 noiembrie 2002, precum si cele ale art. 9 alin”(7) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 2 decembrie 2003, dispozitii prin care s-a suspendat succesiv până la 31 decembrie 2004 acordarea primelor de concediu pentru toate categoriile de personal pentru care acest drept a fost prevăzut în legi speciale. Dispozitia referitoare la suspendarea acordării primei pentru concediul de odihnă a fost preluată si în Legea bugetului de stat pe anul 2005 nr. 511/2004, astfel încât obiect al exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie si dispozitiile art. 8 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2005 nr. 511/2004, care au următorul cuprins: “Aplicarea prevederilor din actele  normative în vigoare referitoare la primele ce se acordă cu ocazia plecării în concediul de odihnă, precum si a celor ale art. 32 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicată, cu modificările ulterioare, se suspendă până la data de 31 decembrie 2005.“

Autorii exceptiei sustin că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile art. 53 din Constitutie, care au următorul continut: “(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertăti poate fi restrâns numai prin lege si numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securitătii nationale, a ordinii, a sănătătii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertătilor cetătenilor; desfăsurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamităti naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proportională cu situatia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu si fără a aduce atingere existentei dreptului sau a libertătii.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea Constitutională retine următoarele:  Dispozitiile art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001, cele ale art. 10 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002, precum si cele ale art. 9 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003 nu mai sunt în vigoare, având în vedere că legile bugetului de stat sunt anuale, în conformitate cu prevederile art. 138 din Constitutie, astfel încât exceptia de neconstitutionalitate a acestora urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

În ceea ce priveste dispozitiile art. 8 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2005 nr. 511/2004, autorii exceptiei de neconstitutionalitate consideră, în mod gresit, că anumite drepturi acordate temporar pentru unele categorii de persoane (demnitari si salariati) au acelasi regim juridic ca si drepturile si libertătile fundamentale consacrate de Constitutie.

De altfel, asupra constitutionalitătii dispozitiilor criticate, prin raportare la prevederile art. 53 din Constitutie, Curtea Constitutională s-a pronuntat prin numeroase decizii, prin care a respins ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate. Astfel, de exemplu, în Decizia nr. 26 din 20 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 216 din 15 martie 2005, Curtea a arătat că “Beneficiul unor drepturi salariale suplimentare, cum este si prima de concediu, nu constituie un drept constitutional fundamental, iar prevederile art. 53 din Constitutie nu sunt incidente în privinta reglementării lor. În consecintă, legiuitorul este în drept să le acorde, să le modifice ori să înceteze acordarea lor, precum si să stabilească perioada în care le acordă. De altfel, aplicând acest principiu, legiuitorul a înteles ca prin prevederile art. 50 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 177/2002 să abroge toate dispozitiile Legii nr. 50/1996 referitoare la salarizarea si alte drepturi ale magistratilor si personalului de specialitate juridică asimilat, astfel că prevederile art. 411 alin. (1) din Legea nr. 50/1996 si-au încetat aplicarea cu privire la aceste categorii de persoane încă de la data inrării în vigoare a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 177/2002“.

Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură să justifice schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, cele statuate în deciziile anterioare îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauză, astfel încât exceptia de neconstitutionalitate invocată urmează să fie respinsă ca neîntemeiată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001, ale art. 10 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002, precum si ale art. 9 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003, exceptie ridicată în fata Tribunalului Covasna de Edith-Susana Pascu în Dosarul nr. 1.975/2004, de Viorica Barabás în Dosarul nr. 1.976/2004, de Cseh Eva în Dosarul nr. 1.977/2004, de Judit Dombai în Dosarul nr. 1.978/2004, de Ildiko Fetes în Dosarul nr. 1.979/2004, de Kis Rita în Dosarul nr. 1.980/2004, de Monika Voiculescu în Dosarul nr. 1.981/2004, de Anna-Mária Gávay-Gáll în Dosarul nr. 1.983/2004, de Ildikó Csabai în Dosarul nr. 1.990/2004, de Kelemen Erika în Dosarul nr. 1.991/2004, de Olga Elisabeta Bakcsi în Dosarul nr. 1.992/2004, de Eva Tódor Boér în Dosarul nr. 1.984/2004, de Aurica Rusu în Dosarul nr. 1.985/2004, de Nicolina Ciulea în Dosarul nr. 2.006/2004, de Edit Cîrstian în Dosarul nr. 1.986/2004, de Nagy Margit în Dosarul nr. 1.987/2004, de Ildiko Olah Ghiurca în Dosarul nr. 1.988/2004 si de Erzsébet Simon în Dosarul

nr. 1.989/2004.

2. Respinge, ca fiind neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2005 nr. 511/2004, exceptie ridicată de aceleasi părti în aceleasi dosare ale Tribunalului Covasna.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 24 martie 2005.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Cristina Toma

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR SI TURISMULUI

 

ORDIN

pentru aprobarea Reglementării tehnice “Normativ privind proiectarea si executia măsurilor de izolare fonică si a tratamentelor acustice în clădiri“, indicativ C 125-05 (revizuire C 125-1987)

 

În conformitate cu art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în constructii, cu modificările ulterioare,

în temeiul art. 2 pct. 45 si al art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, cu modificările si completările ulterioare,

având în vedere Procesul-verbal de avizare nr. 22 din 13 decembrie 2004 al Comitetului tehnic de specialitate – CTS 12,

ministrul transporturilor, constructiilor si turismului emite următorul ordin:

Art. 1. – Se aprobă Reglementarea tehnică “Normativ privind proiectarea si executia măsurilor de izolare fonică si a tratamentelor acustice în clădiri“, indicativ C 125-05 (revizuire C 125-1987), elaborată de Institutul de Cercetări pentru Echipamente si Tehnologii în Constructii – ICECON – S.A. Bucuresti, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, si intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării.

Art. 3. – La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul Institutului Central de Cercetare, Proiectare si Directivare în Constructii nr. 28/1987 pentru aprobarea reglementării tehnice “Normativ privind proiectarea si executarea măsurilor de izolare fonică si a tratamentelor acustice în clădiri“, indicativ C 125-1987, publicat în Buletinul Constructiilor nr. 3/1987, precum si orice alte

dispozitii contrare îsi încetează aplicabilitatea.

 

Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,

Gheorghe Dobre

 

Bucuresti, 15 februarie 2005.

Nr. 195.


*) Anexa se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 460 bis în afara abonamentului, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome “Monitorul Oficial“, Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.

 

MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR

 

ORDIN

pentru aprobarea Normelor metodologice privind elaborarea planurilor de urgentă în caz de accidente în care sunt implicate substante periculoase

 

În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 481/2004 privind protectia civilă si ale art. 11 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 95/2003 privind controlul activitătilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substante periculoase,

în temeiul art. 9 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 63/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Administratiei si Internelor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 604/2003, cu modificările ulterioare,

ministrul administratiei si internelor emite următorul ordin:

Art. 1. – Se aprobă Normele metodologice privind elaborarea planurilor de urgentă în caz de accidente în care sunt implicate substante periculoase, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. – Inspectoratul General pentru Situatii de Urgentă din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor va monitoriza îndeplinirea prevederilor prezentului ordin.

Art. 3. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, si intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării. Începând cu aceeasi dată se abrogă orice reglementări contrare.

 

p. Ministrul administratiei si internelor,

Anghel Andreescu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 16 mai 2005.

Nr. 647.

 

ANEXĂ

 

NORME METODOLOGICE

privind elaborarea planurilor de urgentă în caz de accidente în care sunt implicate substante periculoase

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. – Normele metodologice privind elaborareaplanurilor de urgentă în caz de accidente în care sunt implicate substante periculoase, denumite în continuare norme metodologice, se aplică în cadrul obiectivelor care îndeplinesc conditiile prevăzute în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 95/2003 privind controlul activitătilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substante periculoase, precum si în cadrul agentilor economici de stat sau privati care produc, prelucrează, manipulează, depozitează si utilizează substante toxice, inflamabile sau explozive, care pot produce poluări, incendii, explozii, avarii ori accidente chimice cu impact asupra vietii, proprietătii si factorilor de mediu atât pe amplasamentul obiectivului, cât si în afara acestuia.

Art. 2. – (1) Scopul elaborării prezentelor norme metodologice constă în stabilirea unei conceptii unitare de întocmire a planurilor de urgentă atât la nivelul titularilor de activităti potential generatoare de accidente majore în care sunt implicate substante periculoase, cât si la nivelul autoritătilor publice locale care au responsabilităti de actiune în astfel de situatii.

(2) Prezentele norme metodologice vor asigura cadrul juridic, organizatoric si functional în vederea planificării si executării măsurilor specifice, pentru activitătile care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substante periculoase la obiectivele identificate de autoritătile teritoriale de protectie a mediului si cele de protectie civilă, conform reglementărilor legale în vigoare.

(3) În sensul prezentului ordin, prin autoritatea centrală pentru protectie civilă se întelege Inspectoratul General pentru Situatii de Urgentă, iar prin autoritatea teritorială pentru protectie civilă se întelege inspectoratul pentru situatii de urgentă judetean sau Inspectoratul pentru Situatii de Urgentă al Municipiului Bucuresti.

Art. 3. – În conformitate cu prevederile prezentelor norme metodologice se întocmesc următoarele tipuri de planuri de urgentă:

– plan de urgentă internă;

– plan de urgentă externă.

Art. 4. – (1) Planurile de urgentă prevăzute la art. 3 se adaptează în functie de specificul fiecărui obiectiv, de tipurile de accidente potentiale, de felul si de cantitătile substantelor periculoase, de organizarea administrativ-teritorială si de conditiile de mediu.

(2) Principalele tipuri de evenimente în care suntimplicate substante periculoase, pentru care se întocmesc planuri de urgentă, sunt:

– emisii de substante periculoase;

– avarii;

– accidente chimice majore;

– incendii;

– explozii.


CAPITOLUL II

Planul de urgentă internă

 

Art. 5. – (1) Planul de urgentă internă se elaborează în scopul planificării măsurilor specifice pentru reducerea riscului asupra sănătătii angajatilor, calitătii factorilor de mediu si integritătii bunurilor materiale, în caz de evenimente în care sunt implicate substante periculoase, produse pe amplasamentul unor obiective – sursă de risc chimic, incendiu, explozii si poluări.

(2) Planul prevăzut la alin. (1) are la bază identificarea riscurilor potentiale specifice, precum si procedurile de răspuns în vederea asigurării:

– informării oportune a titularilor de activităti, angajatilor, populatiei si autoritătilor publice locale;

– pregătirii personalului cu functii de decizie, a angajatilor si a fortelor de interventie;

– interventiei de urgentă, în mod organizat si într-o conceptie unitară, pentru prevenirea, limitarea si înlăturarea consecintelor;

– refacerii si reabilitării factorilor de mediu;

– reluării în conditii normale a activitătilor de productie.

Art. 6. – (1) Elaborarea planurilor de urgentă internă se realizează de către titularii de activităti cu pericol potential de producere a unor evenimente generate de substante periculoase, în cantităti egale sau mai mari decât cele prevăzute în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 95/2003.

(2) Organul tehnic care coordonează elaborarea planului de urgentă internă este compartimentul de protectie civilă.

(3) Planul de urgentă internă se întocmeste în două exemplare, dintre care un exemplar se păstrează la dispeceratul obiectivului sau la ofiterul de serviciu, iar celălalt exemplar, de către inspectorul de protectie civilă al obiectivului.

(4) Procesul de elaborare a planului de urgentă internă se bazează pe informatiile continute în raportul de securitate al obiectivului, elaborat potrivit art. 8 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 95/2003.

(5) Termenele de elaborare a planurilor de urgentă internă sunt:

a) pentru obiectivele noi si pentru obiectivele existente care suferă modificări importante, înainte de începerea functionării acestora în noile conditii;

b) pentru obiectivele existente, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice.

Art. 7. – (1) Planul de urgentă internă, aprobat de către titularul activitătii, se prezintă spre avizare autoritătilor teritoriale pentru protectie civilă, precum si celorlalte autorităti abilitate, în functie de specificul obiectivului.

(2) Verificarea planurilor de urgentă internă se efectuează de către personal atestat de autoritatea centrală de protectie civilă, numit prin ordin de zi pe unitate.

(3) Avizul prevăzut la alin. (1) se eliberează sub semnătura sefului inspectoratului pentru situatii de urgentă judetean.

Art. 8. – (1) Planul de urgentă internă se va distribui după cum urmează:

– două exemplare originale – la titularul de activitate;

– o copie – la autoritatea teritorială de protectie civilă;

– o copie – la autoritatea teritorială de protectie a mediului.

(2) Extrase din planul de urgentă internă se vor distribui autoritătilor publice care l-au avizat, fortelor de interventie interne si externe care au misiuni de actiune pe amplasament, precum si vecinilor ce pot fi afectati în cazul producerii unui accident.

(3) Responsabilitatea distribuirii planului de urgentă internă revine inspectorului de protectie civilă.

(4) Planul de urgentă internă va cuprinde o listă de distributie a exemplarelor originale, copiilor si extraselor.

Art. 9. – (1) Responsabilitatea actualizării planului de urgentă internă revine inspectorului de protectie civilă al obiectivului, această activitate realizându-se anual sau ori de câte ori apar modificări, astfel:

– schimbarea unor persoane cu responsabilităti în schema generală de răspuns la urgente;

– schimbarea adreselor/numerelor de telefon, fax, telex etc.;

– modificări în situatiile cu necesarul de resurse umane si materiale, cu acordul titularului de activitate;

– modificări în programul de instruire-pregătire.

(2) Revizuirea planului de urgentă internă se realizează la intervale de cel mult 3 ani sau la solicitarea autoritătilor teritoriale de protectie civilă, pe baza modificărilor produse în:

– caracteristicile surselor de risc;

– structura economică a obiectivului;

– realizarea cooperării;

– conceptia aplicării planului.

(3) După fiecare actualizare si revizuire modificările sunt transmise prin grija inspectorului de protectie civilă tuturor celor cărora li s-a distribuit planul sau extrasul de pe acesta.

Art. 10. – (1) Planul de urgentă internă va fi testat si evaluat prin exercitii organizate de către titularul activitătii.

(2) Înainte de executarea exercitiilor se asigură actualizarea sau, după caz, revizuirea planului de urgentă internă, precum si antrenamente partiale cu personalul de decizie si cu fortele de interventie.

(3) Pregătirea exercitiilor si antrenamentelor se execută pe baza unui grafic întocmit de inspectorul de protectie civilă, avizat de compartimentele de specialitate ale obiectivului si de autoritatea teritorială de protectie civilă si aprobat de titularul activitătii.

(4) Anual se va executa cel putin câte un exercitiu pentru fiecare tip de eveniment în care sunt implicate substante periculoase, precum incendiu, explozie, avarie, accident chimic, emisie de substante periculoase.

(5) Exercitiile si antrenamentele cu scenarii care presupun efecte în afara amplasamentului se vor organiza si desfăsura cel putin o dată la 3 ani.

(6) Evaluarea planului de urgentă internă se realizează după executarea exercitiilor prevăzute la alin. (1), pe baza concluziilor si rapoartelor prezentate de personalul special angrenat în acest scop, câte un exemplar din raportul de evaluare fiind transmis autoritătilor teritoriale de protectie civilă si celor de protectie a mediului.

Art. 11. – Structura-cadru a planului de urgentă internă este prevăzută în anexa nr. 1.

 

CAPITOLUL III

Planul de urgentă externă

 

Art. 12. – (1) Planul de urgentă externă se elaborează în scopul planificării într-o conceptie unitară a măsurilor necesare pentru protectia vietii, proprietătii si a calitătii factorilor de mediu din afara amplasamentelor obiectivelor, în caz de accident major, în care sunt implicate substante periculoase.

(2) Planul de urgentă externă urmăreste:

a) realizarea în timp scurt, în mod organizat si într-o conceptie unitară a măsurilor si actiunilor de protectie si interventie în caz de accident major;

b) reducerea impactului asupra sănătătii populatiei din jurul amplasamentului asupra calitătii factorilor de mediu si integritătii bunurilor materiale;

c) informarea si alarmarea oportună a populatiei;

d) planificarea modalitătilor de evacuare a populatiei expuse riscului în situatii de urgentă;

e) stabilirea procedurilor de actiune a fortelor de interventie din afara amplasamentului.

Art. 13. – (1) Autoritătile teritoriale pentru protectie civilă elaborează planuri de urgentă externă pentru fiecare obiectiv cu pericol potential de producere a unor evenimente generate de substante periculoase, în cantităti egale sau mai mari decât cele prevăzute în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 95/2003.

(2) Planul de urgentă externă se va elabora în două exemplare, dintre care unul se va păstra la titularul activitătii, iar celălalt la centrul operational al inspectoratului judetean/al municipiului Bucuresti pentru situatii de urgentă.

(3) În procesul de elaborare a planului de urgentă externă autoritatea teritorială de protectie civilă va consulta autoritătile administratiei publice locale, structurile deconcentrate ale ministerelor cu responsabilităti de interventie la accidente majore, populatia din zonele de risc, precum si institutele de cercetare si de învătământ.

(4) Planul de urgentă externă se elaborează tinându-se seama de informatiile cuprinse în raportul de securitate si de reglementările legale privind prevenirea accidentelor majore.

(5) Termenele de elaborare a planului de urgentă externă sunt:

a) pentru obiectivele noi si pentru obiectivele existente care suferă modificări importante, înainte de începerea functionării acestora;

b) pentru obiectivele existente, în termen de 9 luni de la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice.

Art. 14. – (1) Planul de urgentă externă se aprobă de prefect, după avizarea acestuia de către autoritătile teritoriale de politie, jandarmi, de protectie a mediului, inspectia muncii, sănătate publică, precum si de alte autorităti abilitate, după caz, potrivit specificului obiectivului.

(2) Aprobarea si avizul prevăzute la alin. (1) se consemnează, sub semnătură, pe prima pagină a planului de urgentă externă de către sefii fiecărei institutii abilitate.

Art. 15. – (1) Planul de urgentă externă se va distribui după cum urmează:

a) un exemplar original se va păstra în cadrul centrului operational al inspectoratului judetean/al municipiului Bucuresti pentru situatii de urgentă;

b) un exemplar original – la presedintele comitetului judetean pentru situatii de urgentă;

c) o copie – la autoritatea centrală de protectie civilă.

(2) Extrase din planul de urgentă externă se vor distribui tuturor autoritătilor publice locale de specialitate cu sarcini de interventie, precum si autoritătilor administratiei publice locale dispuse în zonele de planificare la urgentă.

(3) Responsabilitatea distribuirii planului de urgentă externă revine autoritătii teritoriale de protectie civilă.

(4) Panul de urgentă externă va cuprinde o listă de distributie a exemplarelor originale, copiilor si extraselor.

Art. 16. – (1) Planurile de urgentă externă se actualizează, prin grija autoritătii teritoriale de protectie civilă, anual sau ori de câte ori apar modificări în ceea ce priveste:

a) componenta schemei de organizare la urgentă;

b) adresele, numerele de telefon, fax;

c) modificările în situatiile cu necesarul de resurse umane si materiale;

d) modificările în programul de instruire-pregătire.

(2) Revizuirea planului de urgentă externă se realizează la intervale de cel mult 3 ani, pe baza modificărilor produse în:

– caracteristicile surselor de risc;

– realizarea cooperării;

– conceptia aplicării planului;

– structura asezărilor umane din zonele de risc.

(3) După fiecare actualizare si revizuire modificările sunt transmise, prin grija autoritătii teritoriale pentru protectie civilă, tuturor celor care sunt trecuti pe lista de distributie a planului de urgentă externă.

Art. 17. – (1) Planul de urgentă externă va fi testat si evaluat prin exercitii si aplicatii organizate de autoritătile teritoriale pentru protectie civilă, pe baza unui grafic aprobat de prefectul judetului.

(2) Înainte de executarea exercitiilor se asigură actualizarea sau, după caz, revizuirea planului de urgentă externă, precum si antrenamente partiale cu personalul de decizie si cu fortele de interventie.

(3) Pentru asigurarea unei pregătiri adecvate a personalului cu atributii de decizie si de interventie vor fi organizate si desfăsurate periodic mai multe tipuri de activităti, astfel:

– exercitii de simulare în centrul operational pentru situatii de urgentă;

– exercitii cu scenarii de urgentă pe amplasament;

– exercitii cu scenarii de urgentă în afara amplasamentului;

– antrenamente de specialitate la sală si în teren;

– aplicatii de specialitate.

(4) Exercitiile cu scenarii care presupun efecte în afara amplasamentului se vor organiza si desfăsura cel putin o dată la 3 ani si vor fi, de regulă, corelate cu exercitiile organizate de titularul activitătii.

(5) Evaluarea planului de urgentă externă se realizează după executarea exercitiilor si aplicatiilor, pe baza concluziilor si rapoartelor prezentate de personalul special angrenat în acest scop, un exemplar din raportul de evaluare fiind transmis la autoritatea centrală de protectie civilă.

Art. 18. – Structura-cadru a planului de urgentă externă este prezentată în anexa nr. 2.

 

CAPITOLUL IV

Dispozitii finale

 

Art. 19. – Autoritatea centrală de protectie civilă va elabora, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice, un regulament cu proceduri operationale specifice pentru organizarea si conducerea activitătilor de prevenire si combatere a consecintelor avariilor/accidentelor în care sunt implicate substantele periculoase prevăzute în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 95/2003.

Art. 20. – Titularul de activitate este obligat să furnizeze autoritătilor teritoriale pentru protectie civilă, în termenele prevăzute de reglementările legale în vigoare, toate informatiile necesare pentru elaborarea planului de urgentă externă.

Art. 21. – Planurile de urgentă internă si externă se pun în aplicare imediat de către titularul activitătii si, atunci când situatia o impune, de către autoritătile teritoriale de protectie civilă, în următoarele situatii:

a) când survine un accident major;

b) când survine un eveniment necontrolat care, prin natura sa, poate provoca un accident major.

Art. 22. – Pentru neschimbare, pe fiecare filă a planurilor de urgentă internă si externă se aplică stampila institutiei sau a agentului economic care l-a elaborat.

Art. 23. – În vederea participării publicului la dezbaterea continutului planurilor de urgentă internă si externă, se vor organiza informări prin intermediul massmedia, expuneri, conferinte, dezbateri publice, pagini web si altele asemenea.

Art. 24. – Pentru întocmirea planurilor de urgentă internă si externă, precum si a planurilor de protectie si interventie se pot angaja persoane fizice sau juridice atestate, în conditiile legii.

Art. 25. – Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.

 

ANEXA Nr. 1

la normele metodologice

 

STRUCTURA-CADRU

a planului de urgentă internă

 

1. Lista cu distributia planului

2. Evidenta actualizărilor si revizuirilor

3. Cuprins

4. Generalităti

5. Informatii despre obiectiv

6. Indentificarea si clasificarea evenimentelor

7. Clasificarea urgentelor

8. Notificarea, informarea si alarmarea

9. Organizarea si conducerea actiunilor de interventie

10. Comunicatiile

11. Logistica

12. Monitorizarea factorilor de mediu

13. Comunicarea cu mass-media si informarea publică

14. Verificarea planului

 

ANEXA Nr. 2

la normele metodologice

 

STRUCTURA-CADRU

a planului de urgentă externă

 

1. Lista cu distributia planului

2. Evidenta actualizărilor si revizuirilor

3. Cuprins

4. Generalităti

5. Informatii despre obiectiv

6. Cadru general

7. Organizarea centrului de coordonare a interventiei

a) Schema de organizare

b) Tabel cu încadrarea functiilor

8. Identificarea si clasificarea evenimentelor

9. Clasificarea urgentelor

10. Notificarea, informarea si alarmarea

11. Declararea si introducerea stării de alertă

12. Organizarea si conducerea actiunilor de interventie

a) Proceduri specifice pentru fiecare formatiune de interventie

b) Tabel-sinteză al fortelor de interventie

c) Actiuni pe termen lung

13. Comunicatiile

14. Logistica

15. Monitorizarea factorilor de mediu

16. Încetarea stării de alertă

17. Comunicarea cu mass-media si informarea publică

18. Verificarea planului