MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

P A R T E A I

Anul 173 (XVII) - Nr. 196 LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE Marti, 8 martie 2005

SUMAR

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

Decizia nr. 45 din 27 ianuarie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 376 alin. 1 din Codul de procedurã civilã

HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

142. - Hotãrâre privind aprobarea obiectivelor salariale trimestriale, pe anul 2005, pentru agentii economici monitorizati potrivit prevederilor Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 79/2001 privind întãrirea disciplinei economico-financiare si alte dispozitii cu caracter financiar

ACTE ALE BÃNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

7. - Circularã privind mãsurile care trebuie luate de cãtre institutiile de credit/Trezoreria Statului pentru aplicarea Legii nr. 348/2004 privind denominarea monedei nationale

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

CURTEA CONSTITUTIONALÃ

DECIZIA Nr. 45

din 27 ianuarie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 376 alin. 1 din Codul de procedurã civilã

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecãtor

Aspazia Cojocaru - judecãtor

Constantin Doldur - judecãtor

Acsinte Gaspar - judecãtor

Kozsokár Gábor - judecãtor

Petre Ninosu - judecãtor

Ion Predescu - judecãtor

Serban Viorel Stãnoiu - judecãtor

Ion Tiucã - procuror

Cristina Toma - magistrat-asistent

Pe rol se aflã solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 376 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, exceptie ridicatã de Eugenia Stanciu, Constantin Crãcanã, Ion Fabian, Vasile Pavel, Ioan Cretu, Dumitru Stãnicel, Câmpean Teodor Georgevici si Maria Virginia Georgevici în Dosarul nr. 3.070/Ap/2004 al Curtii de Apel Brasov - Sectia civilã.

La apelul nominal lipsesc pãrtile, fatã de care procedura de citare este legal îndeplinitã.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiatã. Aratã cã, reglementând dispozitiile criticate, legiuitorul a dorit sã grãbeascã executarea hotãrârilor, având în vedere faptul cã, oricum, pânã la momentul în care are loc aceasta, trece o perioadã relativ mare de timp.

Asa fiind, prevederile art. 376 alin. 1 din Codul de procedurã civilã nu contravin Legii fundamentale, întrucât nu îngrãdesc în nici un fel liberul acces la justitie si nici egalitatea de tratament, situatiile juridice diferite impunând tratamente juridice diferite.

Constatã cã prevederile art. 44 si 47 din Constitutie nu au incidentã în cauza de fatã.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrãrile dosarului, retine urmãtoarele:

Prin Încheierea din 9 septembrie 2004, pronuntatã în Dosarul nr. 3.070/Ap/2004, Curtea de Apel Brasov - Sectia civilã a sesizat Curtea Constitutionalã cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 376 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, exceptie ridicatã de Eugenia Stanciu, Constantin Crãcanã, Ion Fabian, Vasile Pavel, Ioan Cretu, Dumitru Stãnicel, Câmpean Teodor Georgevici si Maria Virginia Georgevici.

Autorii exceptiei de neconstitutionalitate considerã cã dispozitiile art. 376 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, “cu referire la art. 374 alin. 1 din Codul de procedurã civilã”, care dau posibilitatea executãrii unei hotãrâri definitive, sunt neconstitutionale în raport cu prevederile art. 16 alin. (1) si (2), art. 21 alin. (1) si (2), art. 44 alin. (1) si (2), art. 47 si ale art. 124 alin. (1) si (2) din Constitutie. Aratã cã debitorii proprietari, al cãror drept de proprietate a fost recunoscut de justitie, si creditorul nu sunt egali, câtã vreme creditorul poate evacua debitorii din proprietatea acestora, pânã la solutionarea irevocabilã a procesului de comparare a titlurilor.

Asa fiind, dreptul debitorilor de a avea acces liber la justitie pentru solutionarea recursului este îngrãdit de posibilitatea executãrii hotãrârii atacate, prin obligarea lor de a-si pãrãsi proprietatea.

Ca atare, dreptul de proprietate al acestora nu este nici garantat si nici ocrotit egal cu cel al creditorului.

Totodatã, dreptul debitorilor la un nivel de trai corespunzãtor, care presupune obligatia statului de a-l asigura, este încãlcat, prin posibilitatea executãrii unei hotãrâri care nu este irevocabilã, cu neglijarea totalã a oricãrei norme de protectie socialã.

În sfârsit, atâta vreme cât se dã preferintã unui drept de proprietate fatã de altul, dobândit în conditiile legii, justitia nu poate fi consideratã nici unicã, nici egalã si nici impartialã.

Dispozitiile art. 376 din Codul de procedurã civilã creeazã astfel debitorilor o situatie pãgubitoare, întrucât acestia, prin executarea hotãrârii recurate, a cãrei executare s-a cerut a fi suspendatã pânã la judecarea recursului, pot fi evacuati din apartamentele proprietate personalã, dobândite în mod valabil, prin cumpãrare cu bunã-credintã, conform Legii nr. 112/1995.

Curtea de Apel Brasov - Sectia civilã apreciazã cã dispozitiile art. 376 alin. 1 din Codul de procedurã civilã preîntâmpinã exercitarea abuzivã a drepturilor si depãsirea termenului rezonabil de executare, asa cum este prevãzut în art. 6 ¤1 din Conventia pentru apãrarea drepturilor omului si a libertãtilor fundamentale.

În concluzie, instanta de judecatã apreciazã cã exceptia de neconstitutionalitate a art. 376 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, cu referire la art. 374 alin. 1 din acelasi cod, este neîntemeiatã.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã presedintilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicatã.

Guvernul constatã cã principiul egalitãtii în fata legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situatii care, în functie de scopul urmãrit, nu sunt diferite. Constatã cã, în cazul în care, în conditiile art. 376 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, se învestesc cu formulã executorie hotãrâri care au rãmas definitive ori au devenit irevocabile, acestea vor putea fi puse în executare, în conditiile legii, întrucât dreptul de a cere executarea silitã nu poate fi conditionat de exercitarea de cãtre debitor a tuturor cãilor legale de atac împotriva titlului executoriu.

Apreciazã cã textul de lege criticat reprezintã exclusiv o garantie a asigurãrii echilibrului între persoane cu interese contrare, prin determinarea cadrului legal de exercitare a drepturilor lor legitime.

În ceea ce priveste pretinsa încãlcare a dispozitiilor art. 21 si art. 124 alin. (2) din Constitutie, considerã cã aceasta nu poate fi retinutã. Aratã în acest sens cã, în conformitate cu prevederile art. 126 alin. (2) din Legea fundamentalã, întreaga procedurã de executare silitã, inclusiv textul de lege criticat, este prevãzutã de lege, respectiv de partea a V-a din Codul de procedurã civilã.

Din ansamblul acestor reglementãri rezultã cã pãrtile au acces la justitie, iar debitorul are la dispozitie garantii procedurale care îi permit sã se adreseze instantei si, pentru motive întemeiate, sã solicite suspendarea executãrii sau chiar anularea titlului care se executã.

De altfel, stabilirea continutului si limitelor dreptului de proprietate implicã, în mod necesar, o restrângere a exercitiului sãu în considerarea drepturilor si intereselor altor persoane.

Constatã cã dispozitiile art. 47 alin. (1) din Constitutie nu au nici o legãturã cu prevederile de lege criticate.

În concluzie, Guvernul considerã cã exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 376 alin. 1 din Codul de procedurã civilã urmeazã sã fie respinsã ca neîntemeiatã.

Avocatul Poporului apreciazã cã reglementarea criticatã se aplicã tuturor persoanelor aflate în situatia prevãzutã în ipoteza normei, fãrã nici o discriminare pe considerente arbitrare, nerelevând astfel nici o contradictie cu prevederile art. 16 alin. (1) si (2) din Constitutie.

Totodatã, textul de lege dedus controlului nu aduce atingere, sub nici un aspect, accesului liber la justitie.

Dispozitiile art. 376 alin. 1 din Codul de procedurã civilã nu împiedicã persoana împotriva cãreia se face executarea de a se prevala de toate garantiile procedurale care îi permit sã se adreseze instantei, sã formuleze contestatie la executare si sã solicite suspendarea sau întoarcerea executãrii.

Nu poate fi retinutã nici critica de neconstitutionalitate prin raportare la dispozitiile art. 124 alin. (1) din Constitutie, întrucât întreaga procedurã de executare silitã, inclusiv învestirea cu formulã executorie a hotãrârilor, este prevãzutã de lege, respectiv de Codul de procedurã civilã.

În ceea ce priveste prevederile art. 44 alin. (1) si (2) si ale art. 47 alin. (1) si (2) din Constitutie, acestea nu au incidentã în cauzã.

În concluzie, Avocatul Poporului considerã cã dispozitiile art. 376 alin. 1 din Codul de procedurã civilã sunt constitutionale.

Presedintii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicatã.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului si dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmãtoarele:

Curtea Constitutionalã a fost legal sesizatã si este competentã, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sã solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicatã.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 376 alin. 1 din Codul de procedurã civilã.

Textul de lege criticat are urmãtorul continut: “Se învestesc cu formula executorie hotãrârile care au rãmas definitive ori au devenit irevocabile, înscrisurile autentice, precum si orice alte hotãrâri sau înscrisuri, pentru ca acestea sã devinã executorii, în cazurile anume prevãzute de lege.”

Autorul exceptiei sustine cã dispozitiile de lege criticate încalcã prevederile art. 16 alin. (1) si (2), art. 21 alin. (1) si (2), art. 44 alin. (1) si (2), art. 47 si ale art. 124 alin. (1) si (2) din Constitutie, care au urmãtorul continut:

- Art. 16 alin. (1) si (2): “(1) Cetãtenii sunt egali în fata legii si a autoritãtilor publice, fãrã privilegii si fãrã discriminãri.

(2) Nimeni nu este mai presus de lege.”;

- Art. 21 alin. (1) si (2): “(1) Orice persoanã se poate adresa justitiei pentru apãrarea drepturilor, a libertãtilor si a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrãdi exercitarea acestui drept.”;

- Art. 44 alin. (1) si (2): “(1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.

(2) Proprietatea privatã este garantatã si ocrotitã în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetãtenii strãini si apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privatã asupra terenurilor numai în conditiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeanã si din alte tratate internationale la care România este parte, pe bazã de reciprocitate, în conditiile prevãzute prin lege organicã, precum si prin mostenire legalã.”;

- Art. 47: “(1) Statul este obligat sã ia mãsuri de dezvoltare economicã si de protectie socialã, de naturã sã asigure cetãtenilor un nivel de trai decent.

(2) Cetãtenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plãtit, la asistentã medicalã în unitãtile sanitare de stat, la ajutor de somaj si la alte forme de asigurãri sociale publice sau private, prevãzute de lege. Cetãtenii au dreptul si la mãsuri de asistentã socialã, potrivit legii.”;

- Art. 124 alin. (1) si (2): “(1) Justitia se înfãptuieste în numele legii.

(2) Justitia este unicã, impartialã si egalã pentru toti.”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea Constitutionalã constatã cã aceasta este neîntemeiatã si, în consecintã, urmeazã sã fie respinsã pentru urmãtoarele considerente:

Adoptarea reglementãrii criticate a fost impusã de preocuparea legiuitorului pentru asigurarea celeritãtii în derularea procedurii de executare silitã, în concordantã cu reglementarea de principiu în materie, consacratã prin art. 300 din Codul de procedurã civilã, potrivit cãruia recursul nu este suspensiv de executare decât în cazurile expres si limitativ prevãzute de lege.

Nu se poate sustine cã astfel s-ar încãlca principiul egalitãtii de tratament între pãrtile în litigiu, nu doar pentru cã acestea, aflându-se în situatii diferite, nu pot beneficia de acelasi tratament, ci si, mai ales, pentru cã solutia preconizatã de autorii exceptiei, potrivit cãreia începerea executãrii silite ar trebui conditionatã de pronuntarea unei hotãrâri irevocabile ar fi de naturã sã îl prejudicieze pe reclamant, al cãrui drept, desi recunoscut de douã instante (în fond si apel), nu ar putea fi valorificat în considerarea protectiei unui interes ipotetic al pârâtului, a cãrui legitimitate fusese infirmatã de aceleasi douã instante.

O asemenea sustinere nu poate fi retinutã nici pentru cã acesta din urmã are posibilitatea, prevãzutã la art. 300 alin. 2 si 3 din Codul de procedurã civilã, de a solicita si obtine suspendarea executãrii hotãrârii recurate pentru motive temeinice si cu plata unei cautiuni; de asemenea, chiar în ipoteza în care instanta nu dispune suspendarea, pârâtul, în mãsura în care i se admite recursul, poate obtine întoarcerea executãrii.

Nici critica referitoare la îngrãdirea accesului liber la justitie nu poate fi primitã în considerarea ratiunilor evidentiate mai sus.

În sfârsit, invocarea ca texte de referintã a art. 44 alin. (1) si (2), art. 47 alin. (1) si (2) si art. 124 alin. (1) si (2) din Constitutie este lipsitã de relevantã, domeniul de incidentã al acestora fiind cu totul altul decât acela al normei procedurale criticate, ceea ce înlãturã de plano posibilitatea oricãrei coliziuni între ele, rationamentul prin care se tinde la acreditarea unei pretinse relatii de contrarietate între respectivele texte fiind artificial si fortat.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALÃ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 376 alin. 1 din Codul de procedurã civilã, exceptie ridicatã de Eugenia Stanciu, Constantin Crãcanã, Ion Fabian, Vasile Pavel, Ioan Cretu, Dumitru Stãnicel, Câmpean Teodor Georgevici si Maria Virginia Georgevici în Dosarul nr. 3.070/Ap/2004 al Curtii de Apel Brasov - Sectia civilã.

Definitivã si general obligatorie.

Pronuntatã în sedinta publicã din data de 27 ianuarie 2005.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Cristina Toma

HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE

privind aprobarea obiectivelor salariale trimestriale, pe anul 2005, pentru agentii economici monitorizati potrivit prevederilor Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 79/2001 privind întãrirea disciplinei economico-financiare si alte dispozitii cu caracter financiar

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicatã, si al art. 11 alin. (3) din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 79/2001 privind întãrirea disciplinei economico-financiare si alte dispozitii cu caracter financiar, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 59/2002, cu completãrile ulterioare,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

Art. 1. - (1) Fondul de salarii si numãrul mediu de personal prevãzute în bugetele de venituri si cheltuieli pentru agentii economici monitorizati, aprobate pentru anul 2005 potrivit legii, precum si reducerile efective de personal, defalcate pe trimestre la nivelul fiecãrui minister si autoritate publicã centralã, sunt prevãzute în anexele nr. 1*) si, respectiv, nr. 2*) care fac parte integrantã din prezenta hotãrâre.

(2) Fondul de salarii prevãzut la alin. (1) reprezintã limita maximã în anul 2005 si constituie baza de calcul a drepturilor salariale ce urmeazã a fi negociate prin contractele colective de muncã.

Art. 2. - (1) Plafoanele trimestriale cuprinse în anexa nr. 1 referitoare la fondul de salarii si la numãrul mediu de personal reprezintã limite maxime, iar valorile referitoare la reducerea efectivã de personal, prevãzute în anexa nr. 2, reprezintã limite minime.

(2) În limita plafoanelor prevãzute în anexa nr. 1 si tinând seama de valorile prevãzute în anexa nr. 2, fiecare minister, autoritate publicã centralã, inclusiv Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, va defalca si va transmite indicatorii respectivi fiecãrui agent economic monitorizat, aflat sub autoritate sau în coordonare, dupã caz.

Art. 3. - Drepturile salariale ocazionale prevãzute în contractele colective de muncã sau, dupã caz, în contractele individuale de muncã, încheiate la nivelul agentilor economici prevãzuti la art. 1, reprezentând prima de vacantã, prima acordatã cu ocazia sãrbãtorilor de Pasti, prima acordatã cu ocazia zilei festive a unitãtilor si altele de aceastã naturã, denumite bonusuri, se vor plãti astfel încât, cumulat de la începutul anului, sã reprezinte pe primele trei trimestre ale anului 2005 cel mult 65% si, respectiv, cel mult 35% în trimestrul IV, din suma anualã corespunzãtoare bonusurilor cuprinse în fondul de salarii aprobat.

Art. 4. - (1) În trimestrele I, II, III si IV ale anului 2005 agentii economici monitorizati vor retine din fondul de salarii stabilit potrivit art. 2 alin. (2) o sumã reprezentând 4% din fondul de salarii aferent fiecãrui trimestru, care se va utiliza numai cu avizul ministrului sau, dupã caz, al conducãtorului autoritãtii publice centrale, respectiv al Autoritãtii pentru Valorificarea Activelor Statului.

(2) Suma reprezentând 4% din fondul de salarii aferent trimestrului I va putea fi utilizatã numai în trimestrele urmãtoare.

(3) Utilizarea sumelor prevãzute la alin. (1) se aprobã astfel încât, cumulat de la începutul anului, fondul de salarii consumat de agentii economici monitorizati sã se încadreze în plafoanele stabilite pe fiecare unitate.

Art. 5. - (1) Lunar, fondul de salarii va fi ajustat în sensul diminuãrii cu suma aferentã personalului externalizat, definit ca plecãri ale personalului ca urmare a desprinderii, dupã caz, a unei unitãti, subunitãti, activitãti sau transferului personalului la o altã unitate.

(2) În fiecare lunã sumele aferente externalizãrilor de personal vor fi calculate ca produs între numãrul de salariati externalizati pânã la momentul respectiv si salariul mediu lunar brut realizat la nivelul agentului economic, începând din luna în care a avut loc externalizarea, pânã la sfârsitul anului.

Art. 6. - În cazul nerealizãrii obiectivelor stabilite agentului economic potrivit prevederilor art. 2 si 3, drepturile bãnesti ale conducãtorului unitãtii si, respectiv, ale personalului de conducere al unitãtii se diminueazã potrivit prevederilor Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 79/2001 privind întãrirea disciplinei economico-financiare si alte dispozitii cu caracter financiar, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 59/2002, cu completãrile ulterioare.

Art. 7. - La începutul fiecãrui trimestru ministerele, autoritãtile publice centrale, inclusiv Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, vor prezenta Guvernului o informare cu privire la modul de îndeplinire, de cãtre agentii economici monitorizati, a obiectivelor prevãzute în prezenta hotãrâre, pentru trimestrul expirat.

PRIM-MINISTRU

CÃLIN POPESCU-TÃRICEANU

Contrasemneazã:

Ministrul muncii, solidaritãtii sociale si familiei,

Gheorghe Barbu

Ministrul finantelor publice,

Ionel Popescu

p. Ministrul economiei si comertului,

Ionel Mantog,

secretar de stat

Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,

Gheorghe Dobre

Ministrul agriculturii, pãdurilor si dezvoltãrii rurale,

Gheorghe Flutur

Presedintele Autoritãtii pentru Valorificarea Activelor Statului,

Gabriel Ionel Zbîrcea

Bucuresti, 28 februarie 2005.

Nr. 142.

ANEXA Nr. 1

PLAFOANELE

trimestriale ale fondului de salarii si ale numãrului mediu de personal în anul 2005 la agentii economici monitorizati conform Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 79/2001

ANEXA Nr. 2

OBIECTIVELE

privind reducerile efective de personal în anul 2005 la agentii economici monitorizati conform Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 79/2001

ACTE ALE BÃNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

BANCA NATIONALÃ A ROMÂNIEI

CIRCULARÃ

privind mãsurile care trebuie luate de cãtre institutiile de credit/Trezoreria Statului pentru aplicarea Legii nr. 348/2004 privind denominarea monedei nationale

Având în vedere dispozitiile art. 2 din Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.840/2004 pentru aprobarea Precizãrilor referitoare la unele mãsuri care trebuie luate pentru punerea în aplicare a Legii nr. 348/2004 privind denominarea monedei nationale si ale art. 44 alin. (2) din Legea contabilitãtii nr. 82/1991, republicatã,

în temeiul prevederilor art. 48 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Bãncii Nationale a României, cu modificãrile ulterioare,

Banca Nationalã a României emite prezenta circularã.

Art. 1. - (1) Începând cu luna mai 2005, Banca Nationalã a României va alimenta institutiile de credit cu moneda nouã, în baza unor conventii încheiate cu acestea.

(2) Pentru însemnele monetare noi ce urmeazã a fi ridicate de la Banca Nationalã a României pânã la data de 1 iulie 2005, institutiile de credit vor constitui garantii la dispozitia Bãncii Nationale a României constând din titluri de stat emise de Ministerul Finantelor Publice si/sau certificate de depozit emise de Banca Nationalã a României, din emisiunile care nu sunt scadente în perioada pentru care sunt constituite garantiile. Acestea vor fi evaluate la valoarea actualizatã din ziua anterioarã datei de constituire. Garantiile vor acoperi în procent de 100% valoarea bancnotelor si monedelor noi ridicate de la Banca Nationalã a României, valoare actualizatã la momentul încheierii contractului de garantie dintre institutia de credit si Banca Nationalã a României.

(3) Noile bancnote si monede cu care vor fi alimentate institutiile de credit înaintea datei de 1 iulie 2005 vor fi evidentiate în contabilitatea acestora, extrabilantier, în contul 9981 “Alte valori primite”.

(4) În baza garantiilor constituite potrivit alin. (2), institutiile de credit vor putea utiliza la efectuarea plãtilor noile bancnote si monede începând cu data de 1 iulie 2005.

(5) În data de 4 iulie 2005 se vor deconta operatiunile de ridicare de numerar în monedã nouã, inclusiv comisioanele aferente acestora, prin initierea de mesaje de platã în sistemul ReGIS de cãtre institutiile de credit.

Art. 2. - (1) Banca Nationalã a României va pune în circulatie, în perioada 1 iulie 2005 - 31 decembrie 2006, însemne monetare sub forma noilor bancnote si monede, în mod treptat, efectuând plãti si încasãri în ambele emisiuni. Sucursalele Bãncii Nationale a României nu vor efectua, la solicitarea institutiilor de credit/Trezoreriei Statului, schimb de bancnote si monede bune din vechea emisiune cu bancnote si monede din noua emisiune.

(2) Institutiile de credit/Trezoreria Statului vor efectua în perioada 1 iulie 2005 - 31 decembrie 2006 plãti si încasãri în numerar în ambele monede. Ele vor efectua în continuare verificarea însemnelor monetare din vechea emisiune primite prin încasãri, repunerea în circulatie a celor corespunzãtoare si depunerea la Sucursalele Bãncii Nationale a României a celor uzate.

Art. 3. - (1) Pentru adaptarea ATM-urilor si a altor echipamente de procesat numerar în vederea utilizãrii noilor însemne monetare, specificatiile tehnice ale noilor monede si bancnote si specimenele vor fi prezentate de cãtre Banca Nationalã a României institutiilor de credit/Trezoreriei Statului începând cu luna martie 2005.

(2) Pânã la 30 iunie 2005 sumele înscrise pe bonurile eliberate de ATM-uri, ASV-uri, POS-uri sau afisate pe ecranele acestora vor fi exprimate în moneda veche, iar începând cu data de 1 iulie 2005, în monedã nouã, indiferent dacã operatiunile se efectueazã cu însemne monetare vechi sau noi.

Art. 4. - Dupã încetarea puterii circulatorii a vechilor însemne monetare, în perioada 1 ianuarie 2007 - 31 decembrie 2009, se va putea efectua preschimbarea acestora prin sucursalele Bãncii Nationale a României sau prin institutiile de credit numite prin ordin al guvernatorului Bãncii Nationale a României, fãrã percepere de comisioane.

Art. 5. - Pentru noua monedã nationalã ce va intra în circulatie la data de 1 iulie 2005, conform standardului ISO 4217 privind codurile internationale ale valutelor, se va folosi codul de monedã: RON 946 minor unit 2 (1 leu = 100 de bani).

Art. 6. - (1) La contabilizarea operatiunilor si la întocmirea raportãrilor periodice si a situatiilor financiare anuale institutiile de credit/Trezoreria Statului, dupã caz, vor avea în vedere urmãtoarele:

a) pânã la data de 30 iunie 2005 institutiile de credit/Trezoreria Statului vor tine contabilitatea în monedã veche. Registrele de contabilitate, formularele financiarcontabile comune pe economie, cele privind taxa pe valoarea adãugatã, precum si alte registre, situatiile si jurnalele de evidentã se vor întocmi în monedã veche;

b) raportãrile contabile, prudentiale si oricare alte raportãri ale institutiilor de credit cãtre Banca Nationalã a României pentru data de 30 iunie 2005 se vor întocmi în monedã veche;

c) începând cu data de 1 iulie 2005 toate raportãrile cãtre Banca Nationalã a României, inclusiv situatiile financiare aferente exercitiului financiar al anului 2005, se vor întocmi în monedã nouã, la nivel de leu, fãrã subdiviziunile leului, prin rotunjire;

d) la data de 1 iulie 2005 institutiile de credit/Trezoreria Statului vor realiza conversia în moneda nouã a soldurilor initiale, a rulajelor si soldurilor finale cuprinse în balanta de verificare la 30 iunie 2005. Toate bunurile, drepturile si obligatiile exprimate sau evaluabile în moneda veche, nãscute anterior datei de 1 iulie 2005, vor fi convertite în moneda nouã, inclusiv ratele neachitate la termen, restante, în sold la 30 iunie 2005.

(2) Rãspunderea pentru corectitudinea conversiei revine administratorului sau altei persoane care are obligatia administrãrii institutiei respective.

(3) Începând cu data de 1 iulie 2005 contabilitatea institutiilor de credit/Trezoreriei Statului se va tine în moneda nouã, denumitã, potrivit legii, leu, cu subdiviziunea acestuia, banul.

(4) Operatiunea de conversie a sumelor existente la data de 30 iunie 2005 în moneda nouã se va efectua de cãtre institutiile de credit/Trezoreria Statului, astfel:

a) fie prin rotunjirea sumelor în monedã veche la ordinul sutelor, în plus pentru valori mai mari de 50 inclusiv, respectiv în minus pentru valori mai mici de 50, urmatã de împãrtirea la 10.000 (zece mii) a sumelor astfel rezultate;

b) fie prin împãrtirea sumelor în monedã veche la 10.000 (zece mii), urmatã de rotunjirea zecimalelor sumelor astfel obtinute la a doua zecimalã (banul), prin adaos sau lipsã, astfel: suma rezultatã în urma împãrtirii ce depãseste 0,0050 lei noi inclusiv se rotunjeste la 0,01 lei noi, iar suma mai micã de 0,0050 lei noi se rotunjeste la 0 (zero) lei noi;

c) pentru efectuarea operatiunii de conversie se vor avea în vedere si prevederile (altele decât cele referitoare la metoda de conversie) enuntate la pct. A.4 din Precizãrile referitoare la unele mãsuri care trebuie luate pentru punerea în aplicare a Legii nr. 348/2004 privind denominarea monedei nationale, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.840/2004, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.247 din 23 decembrie 2004.

(5) La regularizarea diferentelor rezultate din conversie se procedeazã astfel: diferentele rezultate din conversia elementelor de activ si a celor de pasiv se preiau în contul 3799 “Alte conturi de regularizare”. La data de 31 decembrie 2005 soldul contului 3799 “Alte conturi de regularizare” se trece pe cheltuieli sau venituri, respectiv în conturile 6497 “Alte cheltuieli diverse de exploatare” ori 7497 “Alte venituri diverse din exploatare”, dupã caz.

Art. 7. - La întocmirea documentelor justificative si financiar-contabile, institutiile de credit/Trezoreria Statului, dupã caz, vor avea în vedere urmãtoarele aspecte:

a) începând cu data de 1 iulie 2005 facturile si toate documentele justificative si financiar-contabile vor fi întocmite în moneda nouã. De asemenea, registrele de contabilitate, registrele privind T.V.A., orice alte registre sau jurnale utilizate de cãtre institutiile de credit, precum si documentele generate de aplicatiile informatice ale acestora vor fi întocmite în monedã nouã;

b) începând cu data de 1 iulie 2005 toate formularele emise de institutiile de credit/Trezoreria Statului, care contin simbolizarea monedei nationale prin codul ROL, vor face referire la codul alocat pentru leul nou, RON.

Art. 8. - (1) În evidenta contabilã valorile înscrise în facturi si în alte documente emise în monedã veche anterior datei de 30 iunie 2005 si primite dupã data de 1 iulie 2005 vor fi convertite în monedã nouã, în temeiul art. 5 alin. (1) din Legea nr. 348/2004 privind denominarea monedei nationale, cu modificãrile ulterioare.

(2) În perioada 1 martie 2005 - 30 iunie 2006 comisioanele si tarifele practicate de cãtre institutiile de credit vor fi afisate la sediile acestora, la locul de prestare a serviciilor, atât în monedã veche, cât si în monedã nouã.

(3) Sumele înscrise pe instrumentele de platã de debit, respectiv cecuri, cambii si bilete la ordin, care, în baza unor conventii încheiate între semnatari înaintea datei de 1 iulie 2005, se aflã în posesia beneficiarilor si urmeazã a fi introduse spre decontare dupã aceastã datã, vor fi convertite conform raportului prevãzut la art. 1 alin. (1) din Legea nr. 348/2004, cu modificãrile ulterioare, de cãtre institutiile de credit, pe rãspunderea posesorului instrumentului de platã în cauzã.

(4) Începând cu data de 1 iulie 2005, toate plãtile între institutiile de credit, între acestea si Banca Nationalã a României, precum si a celor în relatia cu Trezoreria Statului vor fi efectuate în monedã nouã.

(5) Pe tot parcursul perioadei în care moneda veche are putere circulatorie, respectiv pânã la data de 31 decembrie 2006, soldul registrului de casã va fi evidentiat în monedã nouã. Prezentarea componentei soldului de casã se va face în functie de structura numerarului existent, respectiv în moneda nouã si moneda veche, dupã caz.

Situatia numerarului existent în casele de circulatie ale institutiilor de credit/Trezoreriei Statului la finele fiecãrei luni va fi prezentatã cantitativ si valoric, pe fiecare cupiurã, totalul general fiind exprimat în monedã nouã, la nivel de ban.

Art. 9. - Cursurile în lei ale valutelor publicate de Banca Nationalã a României în lista cursurilor pietei valutare vor fi cotate cu 4 zecimale (de exemplu, 1 EUR = n,zzzz RON).

Art. 10. - În perioada 1 martie 2005 - 30 iunie 2006 institutiile de credit vor afisa cursurile de schimb de vânzare/cumpãrare pentru valutele convertibile si substitutele de numerar atât în monedã veche, cât si în monedã nouã.

Art. 11. - Pentru adaptarea aplicatiilor informatice ale institutiilor de credit/Trezoreriei Statului, zilele de 30 iunie si 1 iulie 2005 vor fi zile nebancare. În acest sens, Banca Nationalã a României va emite precizãri privind decontarea transferurilor de fonduri, care sã prevadã cã decontarea transferurilor de fonduri între institutiile de credit, între acestea si Banca Nationalã a României, precum si a celor în relatia cu Trezoreria Statului se va finaliza în vechea monedã pânã pe 29 iunie 2005 inclusiv. Decontãrile aferente operatiunilor din ultima zi bancarã a lunii iunie 2005 vor fi efectuate în aceeasi zi.

Art. 12. - Prevederile din prezenta circularã se aplicã de cãtre institutiile de credit/Trezoreria Statului, dupã caz, de sucursalele Bãncii Nationale a României, precum si de sucursalele din România ale institutiilor de credit strãine.

GUVERNATORUL BÃNCII NATIONALE A ROMÂNIEI,

MUGUR ISÃRESCU

Bucuresti, 25 februarie 2005.

Nr. 7.