MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 173 (XVII) - Nr. 207         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Vineri, 11 martie 2005

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

31. - Lege privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 119/2004 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare si privatizare a unor societăti nationale, companii nationale si societăti comerciale cu capital majoritar de stat, precum si a societătilor comerciale si regiilor autonome subordonate autoritătilor administratiei publice locale

 

98. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 119/2004 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare si privatizare a unor societăti nationale, companii nationale si societăti comerciale cu capital majoritar de stat, precum si a societătilor comerciale si regiilor autonome subordonate autoritătilor administratiei publice locale

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 61 din 1 februarie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. (5) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor în România

 

Decizia nr. 86 din 10 februarie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 37/2004 privind măsuri de diminuare a arieratelor din economie

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

141. - Ordin al ministrului sănătătii pentru ajustarea preturilor la medicamente pe baza Catalogului national al preturilor medicamentelor de uz uman autorizate de punere pe piată în România

 

219/537. - Ordin al ministrului finantelor publice si al ministrului administratiei si internelor pentru aprobarea componentei Comisiei de autorizare a jocurilor de noroc

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 119/2004 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare si privatizare a unor societăti nationale, companii nationale si societăti comerciale cu capital majoritar de stat, precum si a societătilor comerciale si regiilor autonome subordonate autoritătilor administratiei publice locale

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 119 din 24 noiembrie 2004 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare si privatizare a unor societăti nationale, companii nationale si societăti comerciale cu capital majoritar de stat, precum si a societătilor comerciale si regiilor autonome subordonate autoritătilor administratiei publice locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.151 din 6 decembrie 2004.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

ADRIAN NĂSTASE

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Bucuresti, 7 martie 2005.

Nr. 31.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 119/2004 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare si privatizare a unor societăti nationale, companii nationale si societăti comerciale cu capital majoritar de stat, precum si a societătilor comerciale si regiilor autonome subordonate autoritătilor administratiei publice locale

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 119/2004 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare si privatizare a unor societăti nationale, companii nationale si societăti comerciale cu capital majoritar de stat, precum si a societătilor comerciale si regiilor autonome subordonate autoritătilor administratiei publice locale si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 4 martie 2005.

Nr. 98.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 61

din 1 februarie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. (5) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor în România

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Ion Tiucă - procuror

 

Daniela Ramona Maritiu - magistrat-asistent Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15 alin. (5) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor în România, exceptie ridicată de Xu Yongzhu în Dosarul nr. 8.883/2004 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucuresti.

Dezbaterile au avut loc în sedinta publică din 25 ianuarie 2004, fiind consemnate în încheierea din acea dată, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronuntarea la 1 februarie 2005.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 21 septembrie 2004, pronuntată în Dosarul nr. 8.883/2004, Judecătoria Sectorului 5 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15 alin. (5) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor în România, exceptie ridicată de  Xu Yongzhu.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine că dispozitiile art. 15 alin. (5) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000, prevăzând că plângerea făcută împotriva deciziei de respingere a cererii pentru acordarea statutului de refugiat se solutionează de judecătorie în termen de 30 de zile, încalcă prevederile art. 21 alin. (3) din Constitutie si ale art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, deoarece nu asigură dreptul la un proces echitabil si la solutionarea litigiului într-un termen rezonabil, termenul fiind prea scurt pentru elucidarea tuturor aspectelor, pentru dovedirea temeiniciei cererii si pentru pronuntarea unei solutii temeinice.

Judecătoria Sectorului 5 Bucuresti consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că textul de lege criticat prevede un termen de recomandare pentru solutionarea cauzelor reglementate de Ordonanta Guvernului nr. 102/2000, care au un caracter urgent.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia ridicată.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că textul de lege criticat reglementează o procedură specială, si anume cea a solutionării plângerii pe care străinul solicitant al statutului de refugiat o face împotriva hotărârii de respingere a cererii, dată de Oficiul National pentru Refugiati. Această procedură de solutionare a plângerii este instituită pentru o categorie specială de persoane si cu privire la o anumită categorie de cereri ce comportă o urgentă evidentă. De asemenea, arată că termenul de 30 de zile în care trebuie solutionată plângerea este un termen de recomandare, fără ca acest termen să retină instanta în a efectua o cercetare judecătorească completă si în a acorda petentilor dreptul la un proces echitabil cu solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil. De altfel, potrivit art. 13 din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000, solicitantii statutului de refugiat se bucură, pe întreaga durată a procedurii de acordare al acestuia, “de dreptul de a fi asistati sau reprezentati de un avocat, de dreptul de a li se asigura în mod gratuit un interpret, de a fi consiliati si asistati de un reprezentant al organizatiilor neguvernamentale, de a fi informati cu privire la drepturile si obligatiile pe care le au”.

În ceea ce priveste încălcarea prevederilor art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, arată că textul de lege criticat oferă petentului dreptul la judecarea cauzei sale într-un mod echitabil si într-un termen rezonabil, fără a împiedica partea interesată de a apela la instantele judecătoresti, de a fi apărată si de a se bucura de toate garantiile procesuale.

Avocatul Poporului apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că textul de lege criticat nu opreste părtile interesate de a apela la instantele judecătoresti si de a se prevala de toate garantiile procesuale, care conditionează, într-o societate democratică, procesul echitabil. Mai mult, dispozitiile de lege criticate sunt în concordantă cu art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, deoarece, în sensul practicii Curtii Europene a Drepturilor Omului, conceptul de “proces echitabil” nu implică “existenta mai multor grade de jurisdictie, a unor căi de atac a hotărârilor judecătoresti”.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere al Guvernului si al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele: Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Ulterior sesizării Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate, Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 a fost republicată, dându-li-se textelor o nouă numerotare, art. 15 alin. (5) devenind art. 16 alin. (5). Astfel, Curtea Constitutională urmează să se pronunte asupra exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. (5) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.136 din 1 decembrie 2004. Textul de lege criticat are următorul continut:

- Art. 16 alin. (5): “Plângerea se înaintează de îndată instantei competente, care o va solutiona în termen de 30 de zile."

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine că prin dispozitiile legale criticate sunt încălcate prevederile art. 21 alin. (3) din Constitutia României, precum si ale art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale. Textele au următorul continut:

- Art. 21 alin. (3) din Constitutie: “(3) Părtile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil.";

- Art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale: “Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public si într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instantă independentă si impartială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzatii în materie penală îndreptate împotriva sa. Hotărârea trebuie să fie pronuntată în mod public, dar accesul în sala de sedintă poate fi interzis presei si publicului pe întreaga durată a procesului sau a unei părti a acestuia în interesul moralitătii, al ordinii publice ori al securitătii nationale într-o societate democratică, atunci când interesele minorilor sau protectia vietii private a părtilor la proces o impun, sau în măsura considerată absolut necesară de către instantă atunci când, în împrejurări speciale, publicitatea ar fi de natură să aducă atingere intereselor justitiei." Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constitutionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 231 din 25 mai 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 24 iunie 2004, Curtea a statuat că prin textul de lege criticat nu a fost restrânsă exercitarea unor drepturi sau libertăti constitutionale, stabilirea termenelor de judecată sau procedura solutionării căilor de atac nefiind prevăzute de Constitutie, ci de lege.

De asemenea, prin Decizia nr. 531 din 2 decembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 12 ianuarie 2005, Curtea a statuat că dispozitiile de lege criticate reglementează o procedură specială, si anume cea a solutionării plângerii pe care străinul solicitant al statutului de refugiat o face împotriva hotărârii de respingere a cererii, dată de Oficiul National pentru Refugiati. Această procedură de solutionare a plângerii este instituită pentru o categorie specială de persoane si cu privire la o anumită categorie de cereri ce comportă o urgentă evidentă. Având deci la bază un criteriu rational, este justificată o asemenea reglementare, diferită de cea a procedurii contenciosului administrativ, ca si de alte proceduri prevăzute de lege. În ceea ce priveste reglementarea, prin dispozitiile de lege criticate, a termenului de 30 de zile în care urmează să se judece plângerea împotriva hotărârii de admitere sau respingere a cererii de acordare a statutului de refugiat, Curtea  observă că acestea sunt în concordantă cu prevederile art. 126 alin. (2) din Constitutie, care lasă libertate legiuitorului să reglementeze procedurile judiciare în spiritul exigentei prevăzute de art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală, referitoare la solutionarea litigiilor într-un termen rezonabil. Totodată, Curtea retine că textul de lege criticat se circumscrie conditiei termenului rezonabil, asa cum apare acesta în interpretarea Curtii Europene a Drepturilor Omului. Astfel, se observă că, în nici una dintre cauzele supuse judecătii Curtii de la Strasbourg, această cerintă nu a fost interpretată în sensul obligatiei statelor si a autoritătilor de a asigura un proces mai lung. Din contră, solutia constantă a fost aceea că “justitia nu trebuie realizată cu întârzieri de natură să-i compromită eficacitatea si credibilitatea", sens în care pot fi amintite hotărârile pronuntate în cauzele Moreira de Azevedo contra Portugaliei (1990) si H. contra Frantei (1989). Asa fiind, departe de a îngrădi drepturi consacrate constitutional, reglementarea prevăzută de art. 16 alin. (5) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 constituie o garantie a aplicării principiului prevăzut de art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale privind judecarea unei cauze în mod echitabil si într-un termen rezonabil, în scopul înlăturării oricăror abuzuri din partea părtilor, prin care s-ar tinde la tergiversarea nejustificată a solutionării unui proces.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. (5) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor în România, exceptie ridicată de Xu Yongzhu în Dosarul nr. 8.883/2004 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucuresti.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 1 februarie 2005.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Daniela Romana Maritiu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 86

din 10 februarie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 37/2004 privind măsuri de diminuare a arieratelor din economie

 

Ioan Vida - presedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Dana Titian - procuror

Claudia Margareta Nită - magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 37/2004 privind măsuri de diminuare a arieratelor din economie, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Termoelectrica” - S.A. - Sucursala Electrocentrale Doicesti în Dosarul nr. 2.807/2004 al Tribunalului Dâmbovita - Sectia comercială si de contencios administrativ.

La apelul nominal răspunde autorul exceptiei, prin consilier juridic Ioan Staniste, cu delegatie depusă la dosar, lipsind cealaltă parte, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul autorului exceptiei reiterează sustinerile orale prezentate în fata instantei de judecată si consemnate în încheierea de sesizare a Curtii Constitutionale. În esentă, se arată că textul de lege atacat contravine principiului constitutional al neretroactivitătii legii civile, în măsura în care de prevederile acestuia beneficiază si persoane juridice care, la data intrării în vigoare a ordonantei criticate, nu aveau în  derulare un contract de furnizare cu furnizorii de utilităti. Se sustine, de asemenea, si încălcarea art. 135 alin. (2) lit. a)  din Constitutie, precum si a principiului de drept pacta sunt servanda, arătându-se în acest sens că, prin anularea datoriilor pe care beneficiarul de utilităti le are fată de furnizor, se anulează si clauza penală stipulată în contractul dintre cele două părti.

În final, solicită interpretarea textului de lege atacat, în sensul clarificării sale în raport cu normele constitutionale invocate, precizând că ministerele emitente ale actului normativ criticat nu au un punct de vedere unitar asupra modului său de aplicare.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată. Arată că interpretarea textului de lege criticat, operatiune solicitată expres de autorul exceptiei de neconstitutionalitate, nu apartine competentei Curtii Constitutionale, ci instantei de judecată în fata căreia se solutionează cauza. Totodată, precizează că textul de lege atacat nu poate fi interpretat decât în sensul unor efecte juridice avute în vedere de legiuitor, cu respectarea principiilor neretroactivitătii legii civile si a aplicării immediate a legii în timp.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 8 octombrie 2004, pronuntată în Dosarul nr. 2.807/2004, Tribunalul Dâmbovita – Sectia comercială si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 37/2004 privind măsuri de diminuare a arieratelor din economie, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Termoelectrica” - S.A. – Sucursala Electrocentrale Doicesti.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că dispozitiile art. 1 alin. (4) din ordonanta criticată încalcă prevederile art. 15 alin. (2), precum si cele ale art. 135 alin. (2) lit. a) din Constitutie. Astfel, se precizează că “ministerele emitente ale actului normativ nu au un punct de vedere unitar cu privire la modul de aplicare a acestui articol”, în sensul că “Ministerul Administratiei si Internelor consideră că beneficiază de anularea penalitătilor si a majorărilor de întârziere si persoanele juridice care la data intrării în vigoare a ordonantei de urgentă aveau debite fără să existe un contract de furnizare în derulare, fiind suficient să existe un grafic de esalonare a datoriilor”, în timp ce “Ministerul Economiei si Comertului consideră că art. 1 alin. (4) se aplică numai persoanelor juridice care au un contract în derulare cu furnizorii de utilităti”. Întrucât textul de lege criticat nu distinge, autorul exceptiei consideră că acesta “este neconstitutional numai dacă se interpretează în sensul că anularea majorărilor  si penalitătilor de întârziere se aplică si persoanelor juridice care la data intrării în vigoare a ordonantei de urgentă nu aveau în derulare un contract de furnizare cu furnizorii de utilităti”, întrucât “o asemenea interpretare ar duce la încălcarea principiului neretroactivitătii legii civile, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constitutie”. Dispozitiile criticate contravin, din această perspectivă, si principiului libertătii comertului, deoarece, “prin anularea majorărilor si penalitătilor, statul se implică în contractele dintre societătile comerciale, anulând, practic, clauza penală”, creându-se “grave prejudicii societătilor care au creante” si nesocotind, astfel, “libertatea părtilor contractante de a stabili anumite clauze care să le asigure o protectie financiară si economică”.

Tribunalul Dâmbovita - Sectia comercială si de contencios administrativ apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este întemeiată. Constatând că, “într-adevăr, nu există un punct de vedere unitar privind interpretarea art. 1 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 37/2004”, instanta de judecată consideră că, “din modul de formulare” al textului de lege criticat, acesta “apare ca fiind în contradictie cu art. 15 alin. (2) din Constitutie”, “în măsura în care dispozitiile sale sunt aplicabile si pentru o situatie juridică anterioară”. Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În acest sens se sustine că “actul normativ supus criticii este, în esentă, procedural si, drept urmare, de strictă interpretare si aplicare, stabilind înlesniri de natură financiar-fiscală în interesul agentilor economici avuti în vedere”. Se apreciază că “nu se pune problema inexistentei contractelor de furnizare în derulare” la data de 30 iunie 2004 - dată prevăzută de textul de lege criticat ca termen limită pentru plata obligatiilor curente si restante pentru consumurile specificate potrivit facturilor, în vederea anulării penalitătilor si majorărilor de întârziere - “întrucât astfel de consumuri se facturează pe baze contractuale, în regimul convenit de părti si cu respectarea prevederilor legale”. Mai mult, se arată că, “la art. 1 alin. (1), ordonanta de urgentă face, într-adevăr, referire la grafice de esalonare pentru obligatiile restante ale persoanelor juridice în cauză, dar care (...) nu exclud existenta contractelor de furnizare”. În final, se apreciază că, “întrucât prevederile art. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 37/2004 sunt neechivoce si neinterpretabile, nu ar rezulta, în aceste conditii, că acestea încalcă dispozitiile constitutionale”.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile art. 1 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 37/2004 privind măsuri de diminuare a arieratelor din economie sunt constitutionale. Astfel, se arată că dispozitiile legale criticate nu încalcă principiul neretroactivitătii legii civile, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constitutie, întrucât acestea “sunt de imediată aplicare si produc efecte pentru viitor”. În acest sens sunt invocate Deciziile Curtii Constitutionale nr. 73 din 6 martie 2001, nr. 330 din 27 noiembrie 2001 si nr. 458 din 2 decembrie 2003.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului si dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si celor ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 1 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 37/2004 privind măsuri de diminuare a arieratelor din economie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 481 din 28 mai 2004, cu modificările si completările ulterioare. Acestea au următorul cuprins: “(4) Persoanele juridice prevăzute la alin. (1), care plătesc integral contravaloarea facturilor reprezentând obligatiile curente si restante pentru consumul de energie electrică, energie termică, apă si gaze naturale până la 30 iunie 2004, beneficiază de anularea penalitătilor si majorărilor de întârziere.”

Autorul exceptiei sustine că textul de lege criticat încalcă prevederile art. 15 alin. (2) si ale art. 135 alin. (2) lit. a) din Constitutie, care au următorul continut:

- Art. 15 alin. (2): “Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile.”;

- Art. 135 alin. (2) lit. a): “Statul trebuie să asigure:

a) libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie.”

Examinând textul de lege criticat, Curtea retine existenta a două motive de inadmisibilitate a exceptiei de neconstitutionalitate ridicate:

1. Prin alin. (4) al art. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 37/2004 privind măsuri de diminuare a arieratelor din economie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 481 din 28 mai 2004, aprobată prin Legea nr. 358/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 835 din 10 septembrie 2004, Parlamentul a instituit un termen de gratie - 30 iunie 2004 - până la împlinirea căruia persoanele juridice consumatoare de utilităti care plătesc integral contravaloarea facturilor reprezentând obligatiile curente si restante pentru consumul de energie electrică, energie termică, apă si gaze naturale, beneficiază de anularea penalitătilor si majorărilor de întârziere. Rezultă că textul de lege criticat are o aplicare limitată în timp, situată între data intrării în vigoare a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 37/2004 - 28 mai 2004, data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României - si data de 30 iunie 2004, prevăzută de alin. (4) al art. 1.

Curtea Constitutională constată că exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată în fata instantei de judecată la data de 8 octombrie 2004, dată la care dispozitiile alin. (4) al art. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 37/2004 nu mai erau în vigoare. Potrivit prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constitutională decide asupra exceptiilor ridicate în fata instantelor judecătoresti sau de arbitaj comercial privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonantă numai dacă acestea sunt în vigoare, iar conform alin. (6) al aceluiasi articol, atunci când nu sunt îndeplinite aceste conditii, instanta de judecată însăsi trebuie să respingă exceptia ca inadmisibilă, printr-o încheiere motivată, fără a mai sesiza instanta de contencios constitutional. Deoarece instanta de judecată nu s-a conformat acestor dispozitii legale, Curtea Constitutională urmează să respingă această exceptie ca fiind inadmisibilă, sub acest motiv.

2. Un al doilea motiv de inadmisibilitate a exceptiei de neconstitutionalitate tine de problema interpretării si aplicării dispozitiilor considerate ca fiind neconstitutionale. Autorul exceptiei de neconstitutionalitate consideră că dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale “numai în măsura în care se aplică persoanelor juridice care la data intrării în vigoare a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 37/2004 aveau un contract în derulare cu furnizorii de utilităti”. Se sustine, în continuare, că textul invocat este neconstitutional “numai dacă se interpretează în sensul că anularea majorărilor si penalitătilor de întârziere se aplică si persoanelor juridice care, la data intrării în vigoare a ordonantei de urgentă, nu aveau în derulare un contract de furnizare cu furnizorii de utilităti”, interpretare care contravine principiului neretroactivitătii legii civile, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constitutie.

Curtea observă că, în ceea ce priveste problema dacă dispozitiile alin. (4) al art. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 37/2004 se aplică numai persoanelor juridice care aveau în derulare un contract de furnizare de utilităti sau se aplică si celor care la data intrării în vigoare a ordonantei nu aveau un asemenea contract, aceasta nu este o problemă de constitutionalitate care să vizeze Curtea Constitutională, ci o problemă de aplicare a legii, de competenta instantei judecătoresti.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca inadmisibilă exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 37/2004 privind măsuri de diminuare a arieratelor din economie, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Termoelectrica” - S.A. - Sucursala Electrocentrale Doicesti în Dosarul nr. 2.807/2004 al Tribunalului Dâmbovita - Sectia comercială si de contencios administrativ.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 10 februarie 2005.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Claudia Margareta Nită

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII

 

ORDIN

pentru ajustarea preturilor la medicamente pe baza Catalogului national al preturilor medicamentelor de uz uman autorizate de punere pe piată în România

 

În baza prevederilor Legii nr. 336/2002 pentru aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman,

văzând Referatul Directiei generale farmaceutice, inspectia de farmacie si aparatură medicală nr. MC/2.488/2005,

în temeiul prevederilor art. 140 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 743/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii, cu modificările si completările ulterioare, si ale Legii nr. 348/2004 privind denominarea monedei nationale, cu modificările ulterioare,

ministrul sănătătii emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă ajustarea Catalogului national al preturilor medicamentelor de uz uman autorizate de punere pe piată în România, editia a XII-a, începând cu data de 16 mai 2005.

Art. 2. - Art. 12 din anexa la Ordinul ministrului sănătătii si familiei nr. 612/2002 pentru aprobarea Normelor privind modul de calcul al preturilor la medicamentele de uz uman se modifică o dată cu prezentul ordin si va avea următorul continut:

“Art. 12. - Ajustarea preturilor pentru medicamentele de uz uman produse în tară se va face la cursul de schimb valutar leu/euro, iar pentru medicamentele de uz uman din import se va face în functie de cursul de schimb valutar aferent fiecărei valute ce a stat la baza declarării preturilor externe de către reprezentantele farmaceutice acreditate în România.

Art. 3. - Cursurile de schimb valutar ce au stat la baza ajustării preturilor pentru medicamente sunt cele comunicate de Banca Natională a României în data de 24 februarie 2005, valabile în vamă pentru săptămâna 28 februarie - 5 martie 2005.

Art. 4. - Preturile cu ridicata, precum si preturile cu amănuntul maximale ajustate sunt valabile până în data de 31 mai 2005.

Art. 5. - În conformitate cu Legea nr. 348/2004 privind denominarea monedei nationale, cu modificările ulterioare, preturile cu amănuntul maximale vor fi afisate atât în moneda veche, cât si în moneda nouă începând cu data de 1 martie 2005 si se vor aplica de la data de 16 mai 2005.

Art. 6. - Este interzisă practicarea altor preturi peste nivelurile maximale ale preturilor cu amănuntul maximale prevăzute în Catalogul national al preturilor medicamentelor de uz uman autorizate de punere pe piată în România.

Art. 7. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă orice alte dispozitii contrare.

Art. 8. - Directia generală farmaceutică, inspectia de farmacie si aparatură medicală, precum si celelalte directii din cadrul Ministerului Sănătătii, directiile de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti, agentii economici importatori si distribuitori, Compania Natională “Unifarm”, unitătile sanitare publice si private vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 9. - Prezentul ordin se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătătii,

Mircea Cinteză

 

Bucuresti, 28 februarie 2005.

Nr. 141.

 

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

Nr. 219 din 1 martie 2005

MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR

Nr. 537 din 3 martie 2005

 

ORDIN

pentru aprobarea componentei Comisiei de autorizare a jocurilor de noroc

 

În baza prevederilor art. 10 alin. (6) si ale art. 3 pct. 47 din Hotărârea Guvernului nr. 1.574/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice si a Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, cu modificările si completările ulterioare, si ale art. 9 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 63/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Administratiei si Internelor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 604/2003, cu modificările si completările ulterioare,

având în vedere prevederile art. 10 din Hotărârea Guvernului nr. 251/1999 privind conditiile de autorizare, organizare si exploatare a jocurilor de noroc, cu modificările ulterioare,

ministrul finantelor publice si ministrul administratiei si internelor emit următorul ordin:

Art. I. - În vederea emiterii, suspendării sau anulării, în conditiile legii, a licentelor pentru exploatarea jocurilor de noroc se constituie Comisia de autorizare a jocurilor de noroc, cu următoarea componentă:

- presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscală sau înlocuitorul acestuia - presedinte;

Din partea Ministerului Finantelor Publice:

1. directorul Directiei de autorizări sau înlocuitorul acestuia - vicepresedinte;

2. directorul general al Directiei generale juridice sau înlocuitorul acestuia - membru;

3. comisarul general al Gărzii Financiare sau înlocuitorul acestuia - membru.

Din partea Agentiei Nationale de Administrare Fiscală:

1. directorul general al Directiei generale de inspectie financiar-fiscală sau înlocuitorul acestuia - membru;

2. directorul general al Directiei generale de colectare a creantelor bugetare sau înlocuitorul acestuia - membru.

Din partea Ministerului Administratiei si Internelor:

- seful Directiei de investigare a fraudelor din Inspectoratul General al Politiei Române sau înlocuitorul acestuia - membru.

Art. II. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin îsi încetează aplicabilitatea Ordinul ministrului finantelor publice si al ministrului administratiei si internelor nr. 139/116/2004.

Art. III. - Prezentul ordin intră în vigoare de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul finantelor publice,

Ionel Popescu

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga