MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 173 (XVII) - Nr. 242         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 23 martie 2005

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 14 din 20 ianuarie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 lit. c) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile

 

Decizia nr. 70 din 8 februarie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 195 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale

 

ORDONANTE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

21. - Ordonantă de urgentă privind sustinerea proiectului ISPA 2000/RO/16/P/PE/001 “Program pentru managementul deseurilor în Piatra-Neamt”

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

13. - Ordin al presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei privind participarea producătorilor de energie electrică la piata concurentială

 

14. - Ordin al presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei privind perioada de testare a noii platforme de tranzactionare din piata angro de energie electrică

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 14

din 20 ianuarie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 lit. c) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile

 

Ion Predescu - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Aurelia Popa - procuror

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 lit. c) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Bladocard” - S.R.L. din Mijlocenii Bârgăului în Dosarul nr. 3.352/2004 al Judecătoriei Bistrita.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale, pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 11 iunie 2004, pronuntată în Dosarul nr. 3.352/2004, Judecătoria Bistrita a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 lit. c) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile. Exceptia a fost ridicată de Societatea Comercială “Bladocard” - S.R.L. din Mijlocenii Bârgăului, cu prilejul solutionării plângerii contraventionale împotriva Procesului-verbal de contraventie seria D nr. 0046933 din 1 aprilie 2004, întocmit de Garda Financiară - Comisariatul Regional Cluj.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că textul de lege criticat contravine prevederilor art. 135 alin. (1) si (2) lit. a) din Constitutie, deoarece încalcă principiile fundamentale privind libertatea comertului, precum si principiile concurentei loiale.

Astfel, în opinia sa, dispozitiile art. 5 lit. c) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 16/2001 instituie un monopol al agentilor economici specializati si autorizati pentru valorificarea deseurilor industriale reciclabile. Argumentându-si sustinerile, autorul arată că pentru acesti agenti economici nu există obligatia legală de a practica anumite preturi si tarife minimale sau maximale, astfel că acestia pot practica si impune agentilor economici care detin deseuri reciclabile preturile stabilite de ei. Mai mult, nu este prevăzută nici obligatia agentilor economici de a prelua efectiv deseurile industriale de la cei care le detin, astfel încât acestia pot refuza să trateze cu anumiti furnizori de deseuri industriale.

Consecinta este, în opinia sa, aceea că textul de lege criticat creează un climat favorabil practicilor anticoncurentiale, respectiv “dă posibilitatea agentilor economici specializati si autorizati în valorificarea deseurilor de a exploata starea de dependentă în care se găseste agentul economic care detine astfel de deseuri si care nu dispune de o solutie alternativă”. Un alt aspect pe care autorul exceptiei îl învederează este acela că nu există nici o publicitate a agentilor economici specializati si autorizati să valorifice deseurile industriale reciclabile, astfel că cei interesati nu au posibilitatea să cunoască identitatea acestor agenti. În plus, prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 16/2001 nu prevăd nici o obligatie în sarcina agentului economic detinător de deseuri de a solicita agentilor economici care preiau deseurile industriale prezentarea autorizatiilor cerute, astfel încât existenta si valabilitatea acestor autorizatii nu pot fi verificate. Asa fiind, potrivit autorului exceptiei, organele de control ar trebui să sanctioneze agentii economici care desfăsoară activităti de valorificare fără autorizatie valabilă, si nu agentii economici detinători de deseuri industriale reciclabile.

Judecătoria Bistrita apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că economia de piată, asa cum este aceasta consacrată în Constitutie, “nu presupune imposibilitatea statului de a reglementa măsuri derogatorii de la regulile generale pentru anumite sectoare de activitate considerate de importantă natională, deoarece este atributul suveran al legiuitorului de a institui orice măsură pe care o consideră necesară pentru realizarea acestor obiective”. Instanta consideră că problema reciclării deseurilor după anumite criterii economice, cu respectarea normelor de protectie a mediului înconjurător, preocupă orice tară civilizată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului,

Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate nu este întemeiată. În acest sens arată că dispozitiile legale criticate nu instituie un monopol al agentilor economici specializati si autorizati să valorifice deseurile industriale reciclabile, “ci stabilesc conditiile în care, cu egalitate de sanse, în urma autorizării, agentii economici pot să desfăsoare activităti de reciclare pe piata deseurilor industriale”. De asemenea, luând în considerare faptul că Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 16/2001 permite detinătorilor de deseuri să le reutilizeze în propriile procese de productie sau să le valorifice conform legii, consideră că “legiuitorul nu impune agentilor economici, detinători de deseuri industriale, să intre în raporturi economice cu agentii specializati si autorizati să desfăsoare operatiuni pe piata deseurilor industriale”. În continuare, referindu-se la faptul că accesul agentilor economici pe piata deseurilor industriale si concurenta pe această piată au fost restrânse, Guvernul consideră că legiuitorul a procedat astfel în considerarea interesului public general si pe baza unor criterii obiective pe care le impune imperativul protectiei mediului si a sănătătii populatiei, astfel încât nu se contravine principiilor fundamentale ale economiei de piată, libertătii comertului si concurentei loiale. În continuare, referindu-se la celelalte argumente invocate de autorul exceptiei, arată că dispozitiile criticate nu au ca obiect de reglementare stabilirea preturilor. De asemenea, consideră că nu se poate vorbi de o “pozitie dominantă” a agentilor economici autorizati să valorifice deseuri industriale reciclabile, deoarece “îndeplinirea formalitătilor cerute de lege în considerarea interesului public care priveste valorificarea acestor deseuri, chiar în conditiile unei concurente restrânse pe o astfel de piată, nu poate avea caracterul ilicit pe care îl presupune folosirea unei astfel de pozitii în detrimentul practicilor concurentei loiale”. În ceea ce priveste critica autorului exceptiei, potrivit căreia Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 16/2001 nu prevede obligatia agentilor economici autorizati pentru valorificarea deseurilor industriale reciclabile de a le prelua efectiv de la agentii economici care le detin, Guvernul apreciază că aceasta se referă mai mult la “deficiente” ale actului normativ, iar nu la o problemă de constitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră ca fiind neîntemeiate sustinerile autorului exceptiei. În acest sens arată că optiunea legiuitorului de a institui în sarcina persoanelor juridice obligatia de reutilizare a deseurilor industriale reciclabile, în propriile procese de productie, nu contravine principiilor consacrate în art. 135 din Constitutie, ci se conformează acestor principii”. Astfel se asigură, în opinia sa, cadrul normativ necesar pentru gestionarea eficientă a deseurilor industriale reciclabile, în concordantă cu interesul national de refacere si ocrotire a mediului înconjurător, precum si de mentinere a echilibrului ecologic. În plus, apreciază că prin prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 16/2001 se reglementează rolul statului în garantarea drepturilor la ocrotirea sănătătii si la un mediu sănătos.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele: Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 5 lit. c) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 104 din 7 februarie 2002, dispozitii a căror redactare este următoarea: “Detinătorii de  eseuri industriale reciclabile, persoane juridice, sunt obligati să asigure strângerea, sortarea si depozitarea temporară a acestora, cu respectarea normelor de protectie a  sediului si a sănătătii populatiei, precum si reintroducerea lor în circuitul productiv prin: [...]

c) predarea către agentii economici specializati, autorizati pentru valorificare, a deseurilor industriale reciclabile, pe baza documentelor de provenientă.”

În sustinerea neconstitutionalitătii acestui text de lege, autorul exceptiei invocă încălcarea prevederilor constitutionale ale art. 135 alin. (1) si alin. (2) lit. a), potrivit cărora:

“(1) Economia României este economie de piată, bazată pe libera initiativă si concurentă.

(2) Statul trebuie să asigure:

a) libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie;”.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea observă că dispozitiile criticate au mai făcut obiect al controlului de constitutionalitate, prin raportare la aceleasi dispozitii constitutionale si cu invocarea acelorasi argumente ca în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 506 din 16 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 68 din 20 ianuarie 2005, si prin Decizia nr. 519 din 25 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 87 din 26 ianuarie 2005, Curtea a statuat că ratiuni evidente, ce tin de asigurarea sănătătii populatiei si a protectiei mediului, justifică reglementarea unui regim juridic mai sever pentru persoanele juridice detinătoare de deseuri industriale reciclabile, acesti agenti economici fiind obligati să asigure strângerea, sortarea si depozitarea acestor deseuri cu respectarea exigentelor mentionate, precum si să le reintroducă în circuitul productiv, prin predarea lor către agentii economici specializati, autorizati pentru valorificare. De semenea, luând în considerare ratiunile si finalitatea reglementării, Curtea a apreciat că asa-zisul monopol pe care îl instituie textul de lege criticat în favoarea agentilor economici specializati este impus exclusiv de preocuparea ca valorificarea deseurilor industriale reciclabile să fie realizată de întreprinderi care detin utilaje si personal de deservire specializat si care desfăsoară în mod curent sau obisnuit o asemenea activitate, ceea ce reprezintă garantii atât în ceea ce priveste calitatea corespunzătoare a lucrărilor, cât si pentru prevenirea sau diminuarea riscurilor pe care această activitate la implică.

În ceea ce priveste critica potrivit căreia Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 16/2001 nu reglementează o procedură pentru asigurarea publicitătii legale a agentilor economici specializati si autorizati pentru valorificarea deseurilor industriale reciclabile, Curtea a retinut, cu acelasi prilej, că, potrivit competentei sale, astfel cum este ea prevăzută în art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, si respectând principiul constitutional al separatiei puterilor, instanta de contencios constitutional nu poate modifica sau completa prevederea legală supusă controlului si nici nu se poate pronunta asupra modului de interpretare si aplicare a legii, ci numai asupra întelesului ei contrar Constitutiei. Curtea apreciază că în prezenta cauză nu au intervenit elemente noi care să justifice schimbarea jurisprudentei amintite.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 lit. c) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Bladocard” - S.R.L. din Mijlocenii Bârgăului în Dosarul nr. 3.352/2004 al Judecătoriei Bistrita.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 20 ianuarie 2005.

 

PRESEDINTE,

ION PREDESCU

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 70

din 8 februarie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 195 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Dana Titian - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 190 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale, exceptie ridicată de Gabriele Pietromaria Zanocchio în Dosarul nr. 3.480/2004 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VI-a comercială.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, arătând că textul legal criticat nu contravine dispozitiilor constitutionale invocate. Precizează că autorul exceptiei este nemultumit de faptul că prevederile criticate nu se aplică în circumstante asemănătoare cu cele prevăzute pentru societătile comerciale pe actiuni. Or, a accepta această critică ar însemna transformarea instantei de contencios constitutional în legislator pozitiv, ceea ce contravine art. 61 din Constitutie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 17 iunie 2004, pronuntată în Dosarul nr. 3.480/2004, Tribunalul Bucuresti - Sectia a VI-a comercială a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 190 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale, exceptie ridicată de Gabriele Pietromaria Zanocchio într-un proces având ca obiect o actiune în constatare a inexistentei dreptului de convocare de către pârât a adunării generale a unei societăti comerciale cu răspundere limitată.

În motivarea exceptiei se sustine, în esentă, că dispozitiile art. 190 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 sunt neconstitutionale în raport cu art. 16 alin. (1) si art. 44 alin. (2) din Constitutie, în măsura “în care opreste asociatii neadministratori, care detin un procent semnificativ din capitalul social, să obtină convocarea adunării generale a asociatilor”. În opinia autorului exceptiei, în acest fel se creează o discriminare în ceea ce priveste ocrotirea aceluiasi drept. De aceea, el consideră că si în cazul societătilor comerciale cu răspundere limitată ar trebui să existe posibilitatea convocării adunării generale în conditii similare cu cele prevăzute de art. 119 din aceeasi lege, text care reglementează conditiile în care poate fi convocată adunarea generală a actionarilor în cazul societătilor comerciale pe actiuni.

Instanta de judecată consideră că exceptia este întemeiată. În acest sens arată că norma criticată nu permite asociatilor neadministratori care detin un procent semnificativ din capitalul social al unei societăti cu răspundere limitată să obtină convocarea adunării generale a asociatilor în cazul în care asociatul administrator nu solicită convocarea acesteia. O asemenea posibilitate este prevăzută de art. 119 din Legea nr. 31/1990 în cazul societătilor comerciale pe actiuni. În acest fel, sustine instanta, se creează o discriminare rezultată din reglementarea juridică diferită, în functie de tipul de societate comercială.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si  vocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul apreciază exceptia ca neîntemeiată. Se arată că dispozitiile art. 190 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 cuprind o reglementare similară în continut celei cuprinse în art. 119 alin. (1) din aceeasi lege. Prin urmare, “nu se poate accepta că acordarea unei facultăti reprezintă o încălcare a drepturilor constitutionale, ci, dimpotrivă, o măsură prin care se asigură exercitarea atributelor aferente acestor drepturi”. În ceea ce priveste lipsa unei dispozitii exprese care să permită asociatilor din societătile cu răspundere limitată “exercitarea facultătii de a sesiza instanta judecătorească în vederea convocării adunării generale a asociatilor”, arată că textul nu restrictionează extinderea aplicării art. 119 alin. (1) si la societătile cu răspundere limitată, potrivit principiului ubi eadem ratio, ibi eadem solutio. O asemenea solutie este posibilă având în vedere faptul că ceea ce urmăreste legea în acest caz este protejarea intereselor asociatilor. De asemenea, sustine “că acordarea unei facultăti neînsotită de posibilitatea exercitării sale” ar conduce la ineficacitatea prevederilor legale respective. Or, o asemenea interpretare este contrară principiului actus interpretandus est potius ut valeat quam ut pereat. Prin urmare, pe cale de interpretare, si în cazul societătilor cu răspundere limitată, asociatii care detin o pătrime din capitalul social sunt îndreptătiti să solicite instantei de judecată competente convocarea adunării generale a asociatilor în ipoteza în care administratorii nu pun în practică o asemenea solicitare.

Avocatul Poporului consideră dispozitiile legale criticate ca fiind constitutionale. În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate în raport cu art. 16 alin. (1), arată că dispozitiile criticate se aplică tuturor persoanelor aflate în ipoteza prevăzută de dispozitia legală criticată. Cu privire la critica de neconstitutionalitate în raport cu art. 44 alin. (2) din Constitutie, sustine că acest text constitutional nu este relevant în cauză.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de  judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele: Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea observă că Legea nr. 31/1990 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004. După republicare, art. 190 alin. (2) a devenit art. 195 alin. (2), având redactarea identică.

Asadar, Curtea va exercita controlul de constitutionalitate cu privire la prevederile art. 195 alin. (2), care au următorul continut: “Un asociat sau un număr de asociati, ce reprezintă cel putin o pătrime din capitalul social, va putea cere convocarea adunării generale, arătând scopul acestei convocări.”

Textele constitutionale invocate sunt cele ale art. 16 alin. (1) si ale art. 44 alin. (2) din Constitutie, a căror redactare este următoarea:

- Art. 16 alin. (1): “Cetătenii sunt egali în fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discrimări.”;

- Art. 44 alin. (2): “Proprietatea privată este garantată si ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetătenii străini si apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în conditiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană si din alte tratate internationale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în conditiile prevăzute prin lege organică, precum si prin mostenire legală.”

Examinând criticile de neconstitutionalitate, Curtea constată că în realitate autorul exceptiei este nemultumit de faptul că textul atacat nu cuprinde o dispozitie legală expresă care să permită asociatilor unei societăti comerciale cu răspundere limitată, titulari ai unei ponderi mai mici de o pătrime din capitalul social, să convoace adunarea generală a asociatilor în circumstante similare cu cele prevăzute de art. 119 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 pentru societătile comerciale pe actiuni.

Acceptarea acestor sustineri ar echivala cu transformarea instantei de contencios constitutional într-un legislator pozitiv, ceea ce ar contraveni art. 61 din Constitutie, potrivit căruia “Parlamentul este [...] unica autoritate legiuitoare a tării.” Acest lucru ar avea semnificatia unei ingerinte a Curtii Constitutionale în sfera de competentă a autoritătii legiuitoare, care ar aduce atingere principiului separatiei si echilibrului puterilor consacrat de art. 1 alin. (4) din Constitutie.

De asemenea, este de observat că, potrivit dispozitiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, “Curtea Constitutională se pronuntă numai asupra constitutionalitătii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului”. Sub acest aspect, jurisprudenta Curtii Constitutionale este constantă, statornicind limite ale competentei sale, cum ar fi: “Curtea nu se poate substitui legiuitorului pentru adăugarea unor noi prevederi celor instituite” (Decizia nr. 45 din 2 mai 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 12 mai 1995), “Ea nu îsi poate asuma rolul de a crea, de a abroga sau de a modifica o normă juridică”, spre a îndeplini rolul de “legislator pozitiv” (Decizia nr. 27 din 12 martie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996). Astfel, după cum rezultă din însăsi jurisprudenta sa, definirea domeniului de aplicare a unei legi si crearea unui statut juridic special, în functie de anumite situatii obiective avute în vedere, reprezintă atributul exclusiv al legiuitorului, pe care Curtea nu îl poate controla.

Curtea retine că statutul juridic al societătii comerciale cu răspundere limitată este diferit de cel al societătii comerciale pe actiuni. De aceea si Legea nr. 31/1990 cuprinde, după ce în capitolul I si II stabileste cadrul general de constituire si functionare al societătilor comerciale, prevederi speciale privitoare la diverse tipuri de societăti, cu statute juridice diferite.

Si, în fine, Curtea, în jurisprudenta sa, de exemplu, Decizia nr. 154 din 19 septembrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 516 din 20 octombrie 2000, a statuat că examinarea unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispozitiile constitutionale, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 195 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale, exceptie ridicată de Gabriele Pietromaria Zanocchio în Dosarul nr. 3.480/2004 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VI-a comercială.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 8 februarie 2005.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Maria Bratu

 

ORDONANTE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ DE URGENTĂ

privind sustinerea proiectului ISPA 2000/RO/16/P/PE/001 “Program pentru managementul deseurilor în Piatra-Neamt”

 

Având în vedere că în procesul de implementare a proiectului ISPA 2000/RO/16/P/PE/001 “Program pentru managementul deseurilor în Piatra-Neamt” a fost stabilită necesitatea finantării unor costuri suplimentare de 2.425.705,72 euro ale lucrărilor care nu pot fi suportate din contributia financiară a Comunitătii Europene, impunându-se obtinerea finantării de urgentă în vederea implementării proiectului,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de urgentă.

 

Articol unic. - (1) Finantarea costurilor suplimentare de 2.425.705,72 euro, necesare implementării proiectului ISPA 2000/RO/16/P/PE/001 “Program pentru managementul deseurilor în Piatra-Neamt”, se asigură de la bugetul de stat.

2) Suma prevăzută la alin. (1) se alocă din bugetul Ministerului Finantelor Publice - Actiuni generale, de la alineatul “Transferuri aferente Fondului National de preaderare”, si se utilizează conform procedurilor bugetare si regulilor de utilizare a cofinantării de la bugetul de stat pentru proiectele ISPA pentru care Oficiul de Plăti si Contractare PHARE din cadrul Ministerului Finantelor Publice este stabilit ca agentie de implementare.

(3) Echivalentul în lei al sumei prevăzute la alin. (1) se va calcula pe baza cursului de schimb leu-euro în vigoare la data plătii.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul finantelor publice,

Ionel Popescu

p. Ministrul mediului si gospodăririi apelor,

Constantin Popescu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 17 martie 2005.

Nr. 21.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

AUTORITATEA NATIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

privind participarea producătorilor de energie electrică la piata concurentială

 

În temeiul art. 2 lit. c), al art. 9 alin. (6) si (7) si al art. 11 alin. (1) si alin. (2) lit. a) si o) din Legea energiei electrice nr. 318/2003,

în scopul accelerării liberalizării pietei concurentiale de energie electrică si cresterii lichiditătii acesteia, având în vedere referatul de aprobare întocmit de Departamentul functionarea si dezvoltarea pietei de energie,

în conformitate cu prevederile Procesului-verbal al sedintei Comitetului de reglementare al Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei din data de 16 martie 2005,

 

presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei emite următorul ordin:

 

Art. 1. - Cantitatea de energie electrică pe care un producător din România, cu putere instalată mai mare de 300 MW, o poate vinde unui client pe piata concurentială într-un an calendaristic nu poate depăsi 30% din cantitatea totală de energie electrică livrată de producător în respectivul an calendaristic.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. - (1) Prezentul ordin se aplică în perioada 1 aprilie 2005 - 31 decembrie 2006.

(2) Pentru anul 2005 prevederile art. 1 se vor aplica prin compararea cantitătilor de energie electrică contractate de producător în perioada 1 aprilie 2005 - 31 decembrie 2005 cu cantitatea totală de energie electrică vândută de producător în aceeasi perioadă.

Art. 4. - (1) În cazul în care la data intrării în vigoare a prezentului ordin un producător are contractată cu un furnizor o cantitate de energie electrică totală ce  depăseste 30% din cantitatea prognozată a fi livrată de respectivul  producător pe durata de valabilitate a contractelor respective, producătorul va vinde cantitatea contractată conform clauzelor negociate în contracte.

(2) Pentru contractele prevăzute la alin. (1) cantitătile de energie electrică contractate nu pot fi majorate prin acte aditionale decât în conditiile respectării prevederilor art. 1.

Art. 5. - Producătorii si furnizorii de energie electrică vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 6. - Departamentele de specialitate din cadrul Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei vor urmări respectarea prevederilor prezentului ordin.

 

Presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Nicolae Opris

 

Bucuresti, 16 martie 2005.

Nr. 13.

 

AUTORITATEA NATIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

privind perioada de testare a noii platforme de tranzactionare din piata angro de energie electrică

 

În temeiul art. 2 lit. c), al art. 9 alin. (6) si (7) si al art. 11 alin. (1) si alin. (2) lit. a) si o) din Legea energiei electrice nr. 318/2003, având în vedere referatul de aprobare întocmit de Departamentul functionarea si dezvoltarea pietei de energie,

în conformitate cu prevederile Procesului-verbal al sedintei Comitetului de reglementare al Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei din data de 16 martie 2005,

 

presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei emite următorul ordin:

 

Art. 1. - Până la data de 1 mai 2005, în conformitate cu cerintele Codului comercial al pietei angro de energie electrică, aprobat prin Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 25/2004, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 989 din 27 octombrie 2004:

a) producătorii dispecerizabili si consumatorii dispecerizabili se înscriu ca participanti la piata de echilibrare;

b) producătorii si furnizorii activi pe piata angro de energie electrică se înscriu la Compania Natională “Transelectrica” - S.A. ca părti responsabile cu echilibrarea sau deleagă altor entităti responsabilitatea echilibrării;

c) Compania Natională “Transelectrica” - S.A. pune în functiune platforma pentru piata de echilibrare si sistemul de programare;

d) Societatea Comercială “Opcom” - S.A. testează Sistemul de tranzactionare aferent pietei pentru ziua următoare si sistemul de decontare;

e) operatorii de măsurare vor pune în functiune si vor testa sistemele de măsurare, colectare, verificare, agregare si comunicare a valorilor măsurate necesare testării sistemului de decontare aferent pietei de echilibrare.

Art. 2. - Până la data de 1 iulie 2005 piata pentru ziua următoare si piata de echilibrare, realizate în conformitate cu cerintele Codului comercial al pietei angro de energie electrică, aprobat prin Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 25/2004, functionează în regim de testare, iar decontarea cantitătilor de energie electrică tranzactionate pe piata angro se realizează conform regulilor aplicate în cursul anului 2004.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 4. - Participantii la piata angro de energie electrică, Compania Natională “Transelectrica” - S.A. si Societatea Comercială “Opcom” - S.A. vor duce la

îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 5. - Departamentele de specialitate din cadrul Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei vor urmări respectarea prevederilor prezentului ordin.

 

Presedintele Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Nicolae Opris

 

Bucuresti, 16 martie 2005.

Nr. 14.