MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

P A R T E A I

Anul 173 (XVII) - Nr. 262 LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE Miercuri, 30 martie 2005

SUMAR

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

Decizia nr. 94 din 15 februarie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. (5) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor în România

HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

216. - Hotãrâre privind redistribuirea de posturi si fonduri aferente în vederea întãririi structurilor cu atributii în procesul aderãrii României la Uniunea Europeanã din cadrul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului

217. - Hotãrâre pentru modificarea Hotãrârii Guvernului nr. 185/1994 privind acordarea alocatiei de hranã zilnice pentru personalul navigant si auxiliar îmbarcat pe nave

218. - Hotãrâre privind prorogarea termenului prevãzut la art. 3 din Hotãrârea Guvernului nr. 2.190/2004 pentru aprobarea concesionãrii serviciilor de sigurantã legarea-dezlegarea navelor maritime si remorcajul de manevrã a navelor maritime în porturile Constanta, Midia si Mangalia

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

343. - Ordin al ministrului finantelor publice privind organizarea activitãtii de administrare a marilor contribuabili

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

CURTEA CONSTITUTIONALÃ

DECIZIA Nr. 94

din 15 februarie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. (5) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor în România

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecãtor

Aspazia Cojocaru - judecãtor

Constantin Doldur - judecãtor

Acsinte Gaspar - judecãtor

Kozsokár Gábor - judecãtor

Petre Ninosu - judecãtor

Ion Predescu - judecãtor

Serban Viorel Stãnoiu - judecãtor

Aurelia Popa - procuror

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Pe rol se aflã solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15 alin. (5) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor în România, exceptie ridicatã de Liu Kaijun în Dosarul nr. 6.496/2004 al Judecãtoriei Sectorului 5 Bucuresti.

La apelul nominal lipsesc pãrtile, fatã de care procedura de citare a fost legal îndeplinitã.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiatã a exceptiei de neconstitutionalitate.

În acest sens aratã cã termenul instituit de textul de lege criticat nu are o naturã imperativã si, în cazul depãsirii sale, actele de procedurã nu sunt lovite de nulitate. De asemenea, cerinta termenului rezonabil trebuie sã fie interpretatã în sensul diligentelor statului de a asigura celeritatea procedurilor, iar nu un proces mai lung. În sprijinul acestor argumente invocã si jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrãrile dosarului, constatã urmãtoarele:

Prin Încheierea din 15 iulie 2004, pronuntatã în Dosarul nr. 6.496/2004, Judecãtoria Sectorului 5 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutionalã cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15 alin. (5) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor în România. Exceptia a fost ridicatã de cãtre Liu Kaijun, cetãtean chinez, cu prilejul solutionãrii unei plângeri împotriva Hotãrârii nr. 819.196/h/DN din 17 mai 2004 a Oficiului National pentru Refugiati.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine, în esentã, cã prevederile art. 15 alin. (5) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 aduc atingere, sub aspectul nerespectãrii cerintei termenului rezonabil, dispozitiilor art. 21 alin. (3) din Constitutie, precum si dispozitiilor art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apãrarea drepturilor omului si a libertãtilor fundamentale, care consacrã dreptul la un proces echitabil. În acest sens aratã cã termenul de 30 de zile, în care instanta trebuie sã solutioneze plângerea împotriva hotãrârii privind acordarea statutului de refugiat, este un termen prea scurt, atât în raport cu obiectul cauzei “care obligã la o investigare minutioasã, vizând relevarea si analizarea tuturor circumstantelor si motivelor care l-au determinat pe reclamant sã refuze protectia tãrii de origine si sã solicite protectia României”, cât si cu dificultatea administrãrii probatoriului. Consecinta este aceea cã, în imposibilitate de a parcurge toate etapele cercetãrii judecãtoresti, atât magistratul, cât si pãrtile se vãd obligati fie sã renunte la unele etape, precum administrarea probelor, fie sã le parcurgã în mare vitezã, realizându-se astfel, “un proces pur formal”, în care reclamantul este prejudiciat. În conceptia autorului exceptiei, dreptul la un proces echitabil impune “posibilitatea efectivã si realã de exercitare a dreptului la justitie si de participare directã la propriul proces, cu respectarea tuturor drepturilor procesuale, inclusiv a dreptului de apãrare, si la administrarea întregului probatoriu necesar dovedirii temeiurilor cauzei sale [...]”, iar exigentele impuse de legiuitor trebuie sã fie îndeajuns de rezonabile încât sã nu antreneze însãsi existenta dreptului. Aceastã interpretare a cerintei termenului rezonabil si-o întemeiazã pe solutia pronuntatã în cauza Airey contra Irlandei (1979), în care Curtea Europeanã a Drepturilor Omului a statuat cã “un obstacol de fapt poate sã încalce prevederile Conventiei în aceeasi mãsurã ca un obstacol juridic”.

Judecãtoria Sectorului 5 Bucuresti apreciazã cã exceptia de neconstitutionalitate nu este întemeiatã. În acest sens, aratã cã termenul de 30 de zile prevãzut de textul de lege criticat este un termen de recomandare, “termen ce nu poate retine instanta în a efectua o cercetare judecãtoreascã completã si a acorda petentilor dreptul la un proces echitabil cu solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil”. De asemenea, considerã cã textul de lege ce face obiectul exceptiei de neconstitutionalitate nu contine nici o prevedere care sã contravinã principiului înfãptuirii justitiei în numele legii, al independentei judecãtorilor si al supunerii lor numai legii.

De altfel, observã cã, în jurisprudenta sa, Curtea Constitutionalã s-a mai pronuntat asupra constitutionalitãtii acestui text de lege, respingând criticile de neconstitutionalitate ca neîntemeiate.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã presedintilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul apreciazã cã textul de lege criticat nu contravine dispozitiilor constitutionale invocate. Astfel, referindu-se la critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15 alin. (5) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 în raport cu prevederile art. 21 alin. (3) din Constitutie, aratã cã legislatia românã referitoare la acordarea statutului de refugiat conferã celui ce solicitã acest statut toate garantiile prevãzute de actele internationale ce reglementeazã acest domeniu. În acest sens mentioneazã Conventia de la Geneva din 28 iulie 1951 privind statutul refugiatilor, act ce nu indicã o procedurã de urmat în vederea stabilirii statutului de refugiat, lãsând statelor competenta de a stabili cadrul procedural cel mai adecvat si mai adaptat sistemului administrativ si jurisdictional intern. Prevederi asemãnãtoare se regãsesc si în Manualul privind procedurile si criteriile de determinare a statutului de refugiat, elaborat de Înaltul Comisariat pentru Refugiati, care obligã statele sã acorde solicitantilor un minimum de garantii, si anume posibilitatea formulãrii unei plângeri împotriva actului prin care se refuzã acordarea statutului de refugiat, precum si posibilitatea de a rãmâne pe teritoriul statului cãruia îi solicitã acordarea statutului de refugiat, pe durata solutionãrii acestei plângeri. De asemenea, potrivit art. 21 din Directiva 2003/9/CE privind normele minimale de examinare ale cererilor de acordare a statutului de refugiat, statele membre ale Uniunii Europene trebuie sã prevadã posibilitatea ca deciziile negative sã fie contestate, conform procedurilor prevãzute de dreptul national, fiind necesar, în ultimã instantã, ca decizia sã facã obiectul unui control judiciar. Guvernul observã cã nici unul dintre aceste acte internationale nu interzice statelor pãrti sã stabileascã norme procedurale în materia examinãrii cererilor de acordare a statutului de refugiat, care sã prevadã anumite termene de solutionare. În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate raportatã la prevederile art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apãrarea drepturilor omului si a libertãtilor fundamentale, retine cã, în jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, conceptul de “termen rezonabil” presupune ca procedura în fata instantelor sã nu prezinte întârzieri, tergiversãri pentru care autoritãtile statale sã fie responsabile. În acest sens aminteste cazurile Botazzi contra Italiei (1999), Kudla contra Poloniei (2000), Yagtzilar si altii contra Greciei (2001) si Rouard contra Belgiei (2004). Asa fiind, apreciazã cã textul de lege criticat nu poate fi interpretat decât ca o expresie a vointei legiuitorului de a rãspunde acestor exigente. În fine, referindu-se la dispozitiile constitutionale care consacrã dreptul la un proces echitabil, apreciazã cã termenul de 30 de zile în care urmeazã sã fie solutionatã plângerea are caracter de recomandare, neexistând nici un impediment ca pãrtile sã solicite si sã obtinã administrarea unui amplu probatoriu si desfãsurarea unei cercetãri judecãtoresti minutioase. Cât priveste cerinta asigurãrii unei proceduri judiciare efective având ca obiect examinarea plângerii împotriva deciziei organului administrativ prin care s-a respins cererea de acordare a statutului de refugiat, precizeazã cã, în jurisprudenta sa, Curtea Europeanã a Drepturilor Omului se limiteazã la a obliga statele pãrti sã confere acestei proceduri un caracter suspensiv de executare a deciziei negative a organului administrativ, asa cum reiese din cauza Conka contra Belgiei (2002).

Avocatul Poporului apreciazã cã exceptia de neconstitutionalitate nu este întemeiatã. În acest sens aratã cã textul de lege criticat nu opreste pãrtile interesate de a apela la instantele judecãtoresti, de a fi apãrate si de a se prevala de toate garantiile procesuale care conditioneazã, într-o societate democraticã, desfãsurarea unui proces echitabil. Din contrã, apreciazã cã instituirea unor termene mai scurte dã expresie preocupãrii legiuitorului de a asigura solutionarea cauzei într-un termen rezonabil. De altfel, constatã cã în acelasi sens s-a pronuntat si Curtea Constitutionalã prin Decizia nr. 231/2004 si Decizia nr. 295/2001.

Presedintii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului si cel al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmãtoarele:

Curtea Constitutionalã a fost legal sesizatã si este competentã, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sã solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicatã.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 15 alin. (5) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor în România, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 436 din 3 septembrie 2000, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 323/2001, cu modificãrile si completãrile ulterioare, dispozitii potrivit cãrora: “Plângerea se înainteazã de îndatã instantei competente, care o va solutiona în termen de 30 de zile.”

În sustinerea neconstitutionalitãtii acestor texte de lege, autorul exceptiei invocã încãlcarea prevederilor art. 21 alin. (3) din Constitutie, potrivit cãrora: “Pãrtile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil.”

De asemenea, critica de neconstitutionalitate este raportatã si la prevederile art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apãrarea drepturilor omului si a libertãtilor fundamentale, care prevãd cã: “Orice persoanã are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public si într-un termen rezonabil a cauzei sale, de cãtre o instantã independentã si impartialã, instituitã de lege, care va hotãrî fie asupra încãlcãrii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricãrei acuzatii în materie penalã îndreptate împotriva sa. [...]”

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constatã cã, ulterior sesizãrii sale, Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 a fost republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.136 din 1 decembrie 2004, art. 15 alin. (5) devenind, dupã renumerotare, art. 16 alin. (5). Prin urmare, Curtea urmeazã sã se pronunte asupra constitutionalitãtii acestui articol de lege.

Curtea observã, de asemenea, cã prevederile legale ce fac obiectul exceptiei de neconstitutionalitate au mai fost supuse controlului de constitutionalitate în raport cu dispozitiile art. 16 alin. (1), art. 52 si 53 din Constitutie.

Printre argumentele retinute în sprijinul constitutionalitãtii acestui text de lege, în Decizia nr. 231 din 25 mai 2004, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 24 iunie 2004, instanta de contencios constitutional l-a mentionat si pe acela cã, prin prevederile legale criticate, “nu a fost restrânsã exercitarea unor drepturi sau libertãti constitutionale, stabilirea termenelor de judecatã sau procedura solutionãrii cãilor de atac nefiind prevãzute de Constitutie, ci de lege”.

Alãturi de aceste considerente, Curtea retine si faptul cã termenul instituit de art. 16 alin. (5) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 este un termen relativ sub aspectul sanctiunilor ce le implicã nerespectarea sa. Asa fiind, în cazul depãsirii sale, validitatea actelor de procedurã nu este afectatã, ci, eventual, pot fi sanctionate doar persoanele care au tergiversat nejustificat îndeplinirea acestor acte. În consecintã, acest termen este conceput sã vinã în sprijinul persoanelor care solicitã acordarea statutului de refugiat si ale cãror cauze comportã o urgentã evidentã, prin asigurarea unui proces rapid.

De asemenea, Curtea constatã cã textul de lege criticat se circumscrie conditiei termenului rezonabil, asa cum apare acesta în interpretarea Curtii Europene a Drepturilor Omului. Astfel, în nici una dintre cauzele supuse judecãtii Curtii de la Strasbourg aceastã cerintã nu a fost interpretatã în sensul obligatiei statelor si a autoritãtilor de a asigura un proces mai lung. Din contrã, solutia constantã a fost aceea cã “justitia nu trebuie realizatã cu întârzieri de naturã sã-i compromitã eficacitatea si credibilitatea”, sens în care pot fi amintite hotãrârile pronuntate în cauzele Moreira de Azevedo contra Portugaliei (1990) si H. contra Frantei (1989).

Faptul cã instanta de judecatã a înteles sã renunte la unele etape, precum administrarea probelor, fie sã le parcurgã în mare vitezã, realizând astfel, “un proces pur formal”, asa cum sustine autorul exceptiei, reprezintã o chestiune de aplicare a legii, ce nu intrã însã în competenta Curtii Constitutionale.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALÃ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 16 alin. (5) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor în România, exceptie ridicatã de Liu Kaijun în Dosarul nr. 6.496/2004 al Judecãtoriei Sectorului 5 Bucuresti.

Definitivã si general obligatorie.

Pronuntatã în sedinta publicã din data de 15 februarie 2005.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE

privind redistribuirea de posturi si fonduri aferente în vederea întãririi structurilor cu atributii în procesul aderãrii României la Uniunea Europeanã din cadrul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicatã, si al art. 8 alin. (2) din Legea bugetului de stat pe anul 2005 nr. 511/2004,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

Art. 1. - (1) În vederea întãririi structurilor cu atributii în cadrul procesului de pregãtire a aderãrii României la Uniunea Europeanã, numãrul maxim de posturi aprobat Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului se suplimenteazã cu 48 de posturi.

(2) Posturile suplimentare prevãzute la alin. (1) si fondurile aferente se asigurã prin redistribuire din bugetele institutiilor publice prevãzute în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre.

Art. 2. - Pe baza protocoalelor întocmite în termen de 10 zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri se autorizeazã Ministerul Finantelor Publice sã introducã, la propunerea ordonatorilor principali de credite, modificãrile în structura bugetului de stat, în volumul si în structura bugetelor ordonatorilor principali de credite si în anexele la acestea pe anul 2005, corespunzãtor prevederilor prezentei hotãrâri.

Art. 3. - Hotãrârile de organizare si functionare a ministerelor si institutiilor publice prevãzute în anexã se vor modifica în mod corespunzãtor, potrivit prevederilor prezentei hotârâri.

PRIM-MINISTRU

CÃLIN POPESCU-TÃRICEANU

Contrasemneazã:

Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,

Gheorghe Dobre

Ministrul muncii, solidaritãtii sociale si familiei,

Gheorghe Barbu

Ministrul finantelor publice,

Ionel Popescu

Bucuresti, 24 martie 2005.

Nr. 216.

ANEXÃ

REPARTIZAREA

pe institutii publice a posturilor care se distribuie

Nr. crt.	Institutia publicã	Numãrul de posturi
	TOTAL: din care: finantate de la bugetul de stat din acestea:	48 48
1.	Ministerul Finantelor Publice	5
2.	Ministerul Economiei si Comertului	4
3.	Ministerul Educatiei si Cercetãrii	4
4.	Ministerul Administratiei si Internelor	5
5.	Ministerul Sãnãtãtii	5
6.	Ministerul Agriculturii, Pãdurilor si Dezvoltãrii Rurale	5
7.	Cancelaria Primului-Ministru	5
8.	Autoritatea Nationalã de Control	3
9.	Secretariatul General al Guvernului (din acest numãr: 5 posturi din cabinetul ministrului de stat pentru coordonarea activitãtilor din domeniile mediului de afaceri si întreprinderilor mici si mijlocii, un post din cabinetul ministrului de stat pentru coordonarea activitãtilor din domeniul economic si un post din Departamentul pentru Relatia cu Parlamentul)	12

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE

pentru modificarea Hotãrârii Guvernului nr. 185/1994 privind acordarea alocatiei de hranã zilnice pentru personalul navigant si auxiliar îmbarcat pe nave

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicatã, si al art. 71 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 42/1997 privind transportul naval, republicatã,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

Art. I. - Hotãrârea Guvernului nr. 185/1994 privind acordarea alocatiei de hranã zilnice pentru personalul navigant si auxiliar îmbarcat pe nave, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 4 mai 1994, cu modificãrile ulterioare, se modificã dupã cum urmeazã:

1. Articolul 1 va avea urmãtorul cuprins:

“Art. 1. - Personalul navigant si auxiliar îmbarcat pe navele apartinând institutiilor publice si regiilor autonome beneficiazã de alocatie de hranã zilnicã în cuantumurile prevãzute în anexa nr. 1.”

2. Anexa nr. 1 se modificã si se înlocuieste cu anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre.

Art. II. - Pe data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri se abrogã prevederile cap. VI “Transporturi” din anexa nr. 3 “Alocatia de hranã pentru consumurile colective din unitãtile bugetare si din regiile autonome cu specific deosebit, începând de la 1 octombrie 1998” la Hotãrârea Guvernului nr. 173/1998 privind mãsuri de protectie socialã aplicabile pensiilor si altor drepturi de asigurãri sociale, alocatiilor de stat pentru copii, precum si altor venituri ale populatiei în anul 1998, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 129 din 30 martie 1998.

PRIM-MINISTRU

CÃLIN POPESCU-TÃRICEANU

Contrasemneazã:

Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,

Gheorghe Dobre

Ministrul muncii, solidaritãtii sociale si familiei,

Gheorghe Barbu

Ministrul finantelor publice,

Ionel Popescu

Bucuresti, 24 martie 2005.

Nr. 217.

“ANEXÃ

ALOCATIILE DE HRANÃ ZILNICE

pentru personalul navigant si auxiliar îmbarcat pe nave apartinând institutiilor publice si regiilor autonome

Nr. crt.	Categoriile de nave si de personal	Numãrul de calorii/ om/zi	Lei/zi
1.	Nave maritime de transport de mãrfuri si de cãlãtori, nave maritime de cercetare, tancuri petroliere, de transport fluvial, platforme de foraj si extractie maritimã, nave de pescuit maritim, nave fluviale cu propulsie de transport de mãrfuri si de cãlãtori, tancuri propulsate de bunkeraj, drãgi fluviale si maritime, salande, macarale autopropulsate si nepropulsate, slepuri, ceamuri, remorchere portuare si pilotine	4.400	185.000
2.	Restul navelor si corpurilor plutitoare nespecificate la pct. 1, nave de orice categorie, pe timpul cât sunt în conservare, pe timpul iernatului, pe timpul constructiei si reconstructiei în tarã	4.000	165.000
3.	Scafandri	4.800	200.000”

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE

privind prorogarea termenului prevãzut la art. 3 din Hotãrârea Guvernului nr. 2.190/2004 pentru aprobarea concesionãrii serviciilor de sigurantã legarea-dezlegarea navelor maritime si remorcajul de manevrã a navelor maritime în porturile Constanta, Midia si Mangalia

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicatã,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

Articol unic. - Termenul prevãzut la art. 3 din Hotãrârea Guvernului nr. 2.190/2004 pentru aprobarea concesionãrii serviciilor de sigurantã legarea-dezlegarea navelor maritime si remorcajul de manevrã a navelor maritime în porturile Constanta, Midia si Mangalia, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.202 din 15 decembrie 2004, se prorogã pânã la data de 15 septembrie 2005.

PRIM-MINISTRU

CÃLIN POPESCU-TÃRICEANU

Contrasemneazã:

Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,

Gheorghe Dobre

Ministrul finantelor publice,

Ionel Popescu

Bucuresti, 24 martie 2005.

Nr. 218.

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

ORDIN

privind organizarea activitãtii de administrare a marilor contribuabili

În temeiul prevederilor art. 32 alin. (1) si ale art. 33 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã, republicatã,

având în vedere prevederile art. 10 alin. (6) din Hotãrârea Guvernului nr. 1.574/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice si a Agentiei Nationale de Administrare Fiscalã, cu modificãrile si completãrile ulterioare,

pentru cresterea eficientei administrãrii marilor contribuabili si în scopul îmbunãtãtirii colectãrii veniturilor bugetare,

ministrul finantelor publice emite urmãtorul ordin:

Art. 1. - (1) Începând cu data de 1 aprilie 2005 marii contribuabili care se administreazã în conformitate cu prevederile art. 33 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã, republicatã, sunt contribuabilii care îndeplinesc criteriile de selectie prevãzute în anexa nr. 1.

(2) În categoria marilor contribuabili se încadreazã si contribuabilii, persoane juridice, care nu îndeplinesc criteriile de selectie prevãzute în anexa nr. 1, administrati în prezent de directiile generale ale finantelor publice judetene si de cãtre Directia generalã de administrare a marilor contribuabili.

Art. 2. - (1) Lista marilor contribuabili care se administreazã de Directia generalã de administrare a marilor contribuabili, precum si de directiile generale ale finantelor publice judetene, întocmitã pe baza criteriilor de selectie, este prezentatã în anexa nr. 2.

(2) Lista marilor contribuabili definiti conform art. 1 alin. (2) este prezentatã în anexa nr. 3.

Art. 3. - (1) Contribuabilii nou-înfiintati se administreazã de cãtre organul fiscal competent potrivit legii si sunt încadrati în categoria marilor contribuabili dupã îndeplinirea criteriilor de selectie prevãzute în anexa nr. 1, constatate prin situatiile financiare anuale depuse conform prevederilor legale în vigoare.

(2) Prin exceptie, societãtile bancare, societãtile de asigurare, societãtile de investitii financiare si societãtile comerciale organizatoare de jocuri de noroc tip “Cazino”, nou-înfiintate, se transmit spre administrare Directiei generale de administrare a marilor contribuabili, în termen de 10 zile de la data înregistrãrii sau autorizãrii lor.

Art. 4. - (1) Contribuabilii mari a cãror cifrã de afaceri în anul precedent este inferioarã celei stabilite drept criteriu de selectie a acestora pentru încadrarea în categoria marilor contribuabili vor fi scosi din administrare dupã 4 ani dacã în aceastã perioadã nu mai îndeplinesc criteriile de selectie.

(2) Contribuabilii rezultati în urma divizãrii unui mare contribuabil vor fi administrati în continuare ca mari contribuabili în conditiile prezentului ordin.

Art. 5. - Anual, pânã la data de 31 august, se actualizeazã lista marilor contribuabili care urmeazã a fi administrati începând cu data de 1 ianuarie a anului urmãtor.

Art. 6. - (1) Începând cu data de 1 aprilie 2005, administrarea marilor contribuabili, persoane juridice, nominalizati în anexele nr. 2*) si 3*), care au sediul social în municipiul Bucuresti si judetul Ilfov, se realizeazã de cãtre Directia generalã de administrare a marilor contribuabili.

(2) De la aceeasi datã ceilalti mari contribuabili prevãzuti în anexele nr. 2 si 3 se administreazã de compartimentele de specialitate organizate la nivelul directiilor generale ale finantelor publice judetene unde acestia îsi au sediul social.

(3) Contribuabilii mari administrati conform alin. (2) si nominalizati în anexa nr. 2 vor fi transferati spre administrare Directiei generale de administrare a marilor contribuabili, în douã etape, respectiv 1 iulie 2005 si 1 octombrie 2005.

(4) Predarea-primirea se va face conform anexei nr. 4, pe bazã de protocol de predare-primire.

Art 7. - (1) Sediile secundare ale marilor contribuabili sunt administrate de cãtre compartimentele de specialitate din cadrul directiilor generale ale finantelor publice judetene în a cãror razã teritorialã îsi desfãsoarã activitatea.

(2) Administrarea sediilor secundare care îsi desfãsoarã activitatea în municipiul Bucuresti si judetul Ilfov se realizeazã de cãtre Directia generalã de administrare a marilor contribuabili.

Art. 8. - Anexele nr. 1-4 fac parte integrantã din prezentul ordin.

Art. 9. - În termen de 20 de zile de la publicarea prezentului ordin în Monitorul Oficial al României, Partea I, se vor elabora procedurile de administrare si monitorizare a marilor contribuabili.

Art. 10. - Începând cu data de 1 aprilie 2005 se abrogã Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.713/2004 privind organizarea activitãtii de administrare a marilor contribuabili, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.124 din 29 noiembrie 2004.

Art. 11. - Directia generalã de colectare a creantelor bugetare, Directia generalã de gestiune a impozitelor si contributiilor, Directia generalã de inspectie financiar-fiscalã, Directia generalã de solutionare a contestatiilor din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscalã, Directia generalã a tehnologiei informatiei, Directia generalã a contabilitãtii publice din cadrul Ministerului Finantelor Publice, precum si Directia generalã de administrare a marilor contribuabili, directiile generale ale finantelor publice judetene, Directia generalã a finantelor publice a municipiului Bucuresti si administratiile finantelor publice ale sectoarelor 1-6 ale municipiului Bucuresti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 12. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul finantelor publice,

Ionel Popescu

Bucuresti, 25 martie 2005.

Nr. 343.

ANEXA Nr. 1

CRITERIILE DE SELECTIE

A. Contribuabilii mari, persoane juridice, sunt contribuabilii cu cifra de afaceri raportatã în situatiile financiare încheiate la 31 decembrie 2003 mai mare sau egalã cu 500,0 miliarde lei si/sau contribuabilii mari monitorizati de Fondul Monetar International, inclusiv entitãtile rezultate în urma divizãrii acestora în anul 2004.

B. Contribuabilii care desfãsoarã activitãti specifice:

- Banca Nationalã a României;

- societãtile bancare;

- societãtile de asigurãri;

- societãtile de investitii financiare;

- societãtile comerciale organizatoare de jocuri de noroc tip “Cazino”.

ANEXE

LISTA

marilor contribuabili care se administreazã de Directia generalã de administrare a marilor contribuabili, precum si de directiile generale ale finantelor publice judetene

Pagina 1	Pagina a 2-a	Pagina a 3-a	Pagina a 4-a	Pagina a 5-a	Pagina a 6-a	Pagina a 7-a	Pagina a 8-a	Pagina a 9-a	Pagina a 10-a
Pagina a 11-a	Pagina a 12-a	Pagina a 13-a	Pagina a 14-a	Pagina a 15-a	Pagina a 16-a	Pagina a 17-a	Pagina a 18-a	Pagina a 19-a	Pagina a 20-a
Pagina a 21-a	Pagina a 22-a	Pagina a 23-a

ANEXA Nr. 4

LISTA

privind judetele si numãrul de mari contribuabili ce se predau spre administrare de la directiile generale ale finantelor publice judetene la Directia generalã de administrare a marilor contribuabili

Etapa I - la 1 iulie 2005 - total 347 mari contribuabili, din care:

Judet	Numãr de mari contribuabili
Arges	30
Brãila	7
Brasov	46
Buzãu	16
Cãlãrasi	8
Caras-Severin	9
Constanta	35
Covasna	7
Dâmbovita	17
Dolj	23
Giurgiu	12
Gorj	18
Harghita	6
Ialomita	16
Mehedinti	8
Olt	11
Prahova	51
Teleorman	13
Vâlcea	14

Etapa II - la 1 octombrie 2005 - total 444 mari contribuabili, din care:

Judet	Numãr de mari contribuabili
Alba	22
Arad	24
Bacãu	44
Bihor	24
Bistrita-Nãsãud	8
Botosani	16
Cluj	43
Galati	32
Hunedoara	36
Iasi	28
Maramures	9
Mures	16
Neamt	15
Sãlaj	6
Satu-Mare	18
Sibiu	24
Suceava	9
Timis	33
Tulcea	15
Vaslui	15
Vrancea	7