MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 173 (XVII) - Nr. 1033         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 22 noiembrie 2005

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

327. – Lege privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 38/2005 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate

 

1.080. – Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 38/2005 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 559 din 25 octombrie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 20, art. 22 si art. 78 alin. (1) din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat

 

ACTE ALE CASEI NATIONALE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

222. – Ordin privind aprobarea Statutului Casei Nationale de Asigurări de Sănătate

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 38/2005 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. – Se aprobă Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 38 din 12 mai 2005 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 19 mai 2005, cu următoarele modificări si completări:

1. La articolul I, după punctul 2 se introduce un nou punct, punctul 21, cu următorul cuprins:

“21. La articolul 11 alineatul (2), după litera d) se introduce o nouă literă, litera d1), cu următorul cuprins:

«d1) să beneficieze de dreptul de a li se rambursa cotaparte ce ar trebui suportată de CNAS a cheltuielilor efectuate cu investigatiile recomandate sau cu medicamentele prescrise în baza unei retete emise legal, în conformitate cu prevederile contractului-cadru, în situatia în care investigatiile respective sau medicamentele recomandate nu se aflau disponibile în unitatea sanitară în care se aflau internati sau în farmaciile din localitatea de domiciliu aflate în relatie contractuală cu casele judetene de asigurări de sănătate, respectiv a municipiului Bucuresti, Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritătii Judecătoresti si Casa Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului;»“.

2. La articolul I punctul 3, alineatul (1) al articolului 26 va avea următorul cuprins:

“Art.26. – (1) Valoarea medicamentelor prescrise pentru tratamentul afectiunilor persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a) si g) se suportă integral din fond, cu exceptia OTC-urilor, care se vor compensa la nivelul pretului de decontare.“

3. La articolul I, după punctul 4 se introduce un nou punct, punctul 41, cu următorul cuprins:

“41. La articolul 53, după alineatul (4) se introduce un alineat nou, alineatul (41), cu următorul cuprins:

«(41) Persoanele precizate la art. 6 alin. (1) lit. b) datorează contributia începând cu data la care persoana în întretinerea căreia au fost nu se mai află în evidenta casei de asigurări de sănătate ca persoană asigurată.»“

4. La articolul I punctul 5, litera a) a alineatului (1) al articolului 54 va avea următorul cuprins:

“a) de către bugetul de stat, pentru persoanele prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. e) si alin. (2) lit. a), c) si e);“.

5. La articolul I, punctul 6 va avea următorul cuprins:

“6. Alineatele (1) si (3) ale articolului 60 vor avea următorul cuprins:

«Art. 60. – (1) CNAS este institutie publică, autonomă, de interes national, cu personalitate juridică, care administrează si gestionează sistemul de asigurări sociale de sănătate în vederea aplicării politicilor si programelor în domeniul sanitar ale Ministerului Sănătătii si are sediul în municipiul Bucuresti, calea Călărasi nr. 248, sectorul 3.

............................................................................................

(3) CNAS functionează pe baza statutului propriu, avizat de consiliul de administratie si aprobat prin ordin comun al ministrului sănătătii si al presedintelui CNAS. Casele de asigurări functionează pe baza statutului propriu, care respectă prevederile statutului-cadru, avizat de consiliul de administratie al CNAS si aprobat prin decizie a presedintelui CNAS.»“

6. La articolul I punctul 7, alineatul (1) al articolului 71 va avea următorul cuprins:

“Art.71. – (1) Presedintele consiliului de administratie este presedintele CNAS. Presedintele CNAS este numit de primul-ministru dintre membrii consiliului de administratie, la propunerea ministrului sănătătii.“

7. La articolul I, după punctul 7 se introduce un nou punct, punctul 71, cu următorul cuprins:

71. La articolul 72, alineatul (21) va avea următorul cuprins:

«(21) În conditiile în care la prima convocare a unei sedinte a consiliului de administratie nu se Ontruneste cvorumul prevăzut la alin. (1), presedintele CNAS, în calitate de presedinte al consiliului de administratie, are dreptul să convoace o nouă sedintă în termen de maximum 7 zile, în cadrul căreia deciziile vor fi luate cu votul a cel putin două treimi din numărul membrilor prezenti.»“

8. La articolul I punctul 8, literele b) si u) ale alineatului (1) al articolului 76 vor avea următorul cuprins:

“b) avizează propriul regulament de organizare si functionare, care se aprobă prin decizie a presedintelui;

............................................................................................

u) avizează organigrama CNAS si organigramele caselor de asigurări teritoriale, care se aprobă prin decizie a presedintelui;“.

9. La articolul I, după punctul 8 se introduc două noi puncte, punctele 9 si 10, cu următorul cuprins:

“9. Alineatul (1) al articolului 81 va avea următorul cuprins:

«Art. 81. – (1) Directorii generali ai caselor de asigurări sunt numiti pe bază de concurs, prin decizie a presedintelui CNAS sau, după caz, prin ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului, respectiv în conditiile prevăzute de Ordonanta Guvernului nr. 56/1998, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 458/2001. Între CNAS si directorii generali ai caselor de asigurări se încheie un contract de management. Directorul general devine membru de drept al consiliului de administratie al casei de asigurări si presedintele acestuia.»

10. După articolul 109 se introduce un nou articol, articolul 110, cu următorul cuprins:

«Art. 110. – Prevederile privind contributia datorată pentru persoanele prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. e), precum si dispozitiile art. 11 alin. (2) lit. d1) intră în vigoare la 1 ianuarie 2006.»“

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicată.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

DAN RADU RUSANU

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Bucuresti, 10 noiembrie 2005.

Nr. 327.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 38/2005 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. – Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 38/2005 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 9 noiembrie 2005.

Nr. 1.080.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

DECIZIA Nr. 559

din 25 octombrie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 20, art. 22 si art. 78 alin. (1) din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Constantin Doldur – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Florentina Baltă – procuror

Cristina Toma – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 20, art. 22 si art. 78 alin. (1) din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, exceptie ridicată de Titu Tărcan în Dosarul nr. 1.704/2005 al Curtii de Apel Brasov – Sectia conflicte de muncă si asigurări sociale.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca fiind neîntemeiată. În acest sens arată că legiuitorul este în drept să reglementeze diferit dispozitii aplicabile unor situatii diferite. Apreciază că prevederile de lege criticate se aplică în mod egal, fără privilegii sau discriminări, anumitor categorii de cetăteni, astfel încât nu încalcă dispozitiile art. 16 alin. (1) din Constitutie si nici pe cele privind asigurarea unui nivel de trai decent si a calitătii vietii.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 29 iunie 2005, pronuntată în Dosarul nr. 1.704/2005, Curtea de Apel Brasov – Sectia conflicte de muncă si asigurări sociale a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 20, art. 22 si art. 78 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, exceptie ridicată de Titu Tărcan într-o cauză ce are ca obiect contestatia la decizia de pensionare.

În motivarea exceptiei autorul acesteia sustine că dispozitiile legale criticate sunt neconstitutionale pentru următoarele motive: art. 20 prevede recunoasterea reciprocă între sistemul pensiilor militare de stat si sistemul public de pensii a vechimii în serviciu numai în vederea acordării dreptului la pensie, iar nu si pentru stabilirea pensiei în raport cu întreaga vechime, inclusiv a sporurilor cuvenite pentru vechimea ce o depăseste pe cea minimă necesară; art. 22 stabileste în mod discriminatoriu pensia militară de serviciu în procent de 60–64% din solda lunară, iar alte legi, pentru alte categorii de cetăteni, prevăd pensii speciale de 80% din salariul net; art. 78 prevede acordarea sporului de 3–9% pentru contributia la pensia suplimentară numai în favoarea cadrelor militare în activitate, iar nu si pentru cei care la data pensionării nu mai au această calitate.

Curtea de Apel Brasov – Sectia conflicte de muncă si asigurări sociale apreciază că exceptia ridicată este neîntemeiată, deoarece prin textele legale criticate sunt prevăzute situatii juridice diferite ce atrag un tratament juridic diferentiat, iar componentele dreptului la pensie sunt, potrivit art. 47 alin. (2) din Constitutie, stabilite prin lege, astfel încât legiuitorul poate reglementa în mod diferit acordarea pensiilor în fiecare sistem de pensionare, tinând seama si de situatia economică a tării si de resursele financiare existente la un moment dat.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul apreciază că exceptia ridicată nu este întemeiată, întrucât dispozitiile legale criticate nu contravin principiului egalitătii în drepturi. Data pensionării, anterioară sau ulterioară intrării în vigoare a noii reglementări legale în materie, generează situatii juridice diferite, care impun si justifică un tratament juridic diferentiat. Arată că, potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) din Constitutie, componentele  dreptului la pensie, ca tipul pensiei, conditiile de acordare a diferitelor tipuri de pensie, modul de calcul si plata acesteia, sunt stabilite de lege. Astfel, legiuitorul este în drept să modifice si să completeze reglementările legale ori de câte ori consideră că situatia economică a tării, resursele financiare existente permit sau impun anumite modificări, dar orice reglementare nouă se aplică numai de la data intrării sale în vigoare.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile legale criticate sunt constitutionale. Consideră că acestea se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în situatii prevăzute în ipoteza normelor juridice respective. Arată că legiuitorul este în drept, în considerarea unor situatii deosebite, să adopte, prin legi speciale, reglementări diferite pentru anumite categorii socioprofesionale, ceea ce nu reprezintă nici privilegii si nici discriminări, ci se justifică obiectiv si rezonabil, prin situatia diferită în care se află acele categorii de cetăteni. Apreciază că dispozitiile legale criticate sunt în deplină concordantă si cu prevederile constitutionale referitoare la nivelul de trai si calitatea vietii.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele: Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2) si ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Conform actului de sesizare, exceptia de neconstitutionalitate are ca obiect dispozitiile art. 20, art. 22 si art. 78 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat. Curtea constată că, în realitate, critica de neconstitutionalitate vizează numai alin. (1) al art. 78, astfel încât obiectul exceptiei îl constituie prevederile art. 20, art. 22 si art. 78 alin. (1) din Legea nr. 164/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 748 din 14 octombrie 2002, care au următorul cuprins:

– Art. 20: “(1) Între sistemul pensiilor militare de stat si sistemul public de pensii se recunosc reciproc perioadele de vechime în serviciu, respectiv stagiile de cotizare, în vederea deschiderii dreptului la pensie si a altor drepturi de asigurări sociale.

(2) În situatia prevăzută la alin. (1) pensia militară de stat se stabileste doar pentru perioadele de vechime în serviciu.

(3) Perioadele de vechime în serviciu prevăzute la art. 17, care sunt recunoscute ca perioade de contributie în sistemul public de pensii, se au în vedere la stabilirea pensiei în unul dintre cele două sisteme.“;

– Art. 22: “Pensia de serviciu pentru limită de vârstă si pensia anticipată se determină în procente din baza de calcul, astfel:

a) pentru activitatea desfăsurată în conditii normale, 60%;

b) pentru activitatea desfăsurată în conditii deosebite, 62%;

c) pentru activitatea desfăsurată în conditii speciale, 64%.“;

– Art. 78 alin. (1): “Pentru cadrele militare în activitate care se pensionează în conditiile prezentei legi si care au contribuit la fondul de pensie suplimentară se acordă la stabilirea pensiei, în conditiile art. 22–24, un spor procentual de:

a) 3% pentru o vechime a contributiei între 5–15 ani;

b) 6% pentru o vechime a contributiei între 15–25 de ani;

c) 9% pentru o vechime a contributiei peste 25 de ani.“

Autorul exceptiei sustine că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile art. 16 alin. (1) si (2), art. 47 alin. (1) si art. 135 alin. (2) lit. f) din Constitutie, care au următorul cuprins:

– Art. 16 alin. (1) si (2): “(1) Cetătenii sunt egali în fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări.

(2) Nimeni nu este mai presus de lege.“;

– Art. 47 alin. (1): “Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică si de protectie socială, de natură să asigure cetătenilor un nivel de trai decent.“;

– Art. 135 alin. (2) lit. f): “Statul trebuie să asigure: [...]

f) crearea conditiilor necesare pentru cresterea calitătii vietii.“

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea Constitutională constată că aceasta este neîntemeiată si, în consecintă, urmează să fie respinsă pentru următoarele considerente:

Dispozitiile Legii nr. 164/2001 nu instituie privilegii sau  discriminări între cetătenii aflati în situatii identice. Astfel,potrivit art. 3, “De prevederile prezentei legi beneficiază cadrele militare în activitate, în rezervă sau în retragere, denumite în continuare cadre militare, precum si urmasii acestora“.

Conform art. 10 din aceeasi lege “Sistemul pensiilor militare de stat cuprinde:

a) pensia de serviciu;

b) pensia de invaliditate;

c) pensia de urmas.“,

iar art. 11 prevede că “Pensia de serviciu poate fi:

a) pentru limită de vârstă;

b) anticipată;

c) anticipată partială“.

Este evident că persoanele care urmează să beneficieze de una sau de alta dintre cele trei categorii de pensii de serviciu se află în situatii obiectiv diferite, în raport cu care este justificat si tratamentul juridic diferentiat. Pensiile militare de serviciu, fiind mai avantajoase decât alte categorii de pensii, conform optiunii legiuitorului, se acordă persoanelor care rămân în activitate militară până la pensionare, dar nu sunt excluse nici fostele cadre militare, având în vedere dispozitiile art. 15 din Legea nr. 164/2001, conform cărora “Cadrele militare care la data trecerii în rezervă nu îndeplinesc conditiile de acordare a unei pensii, dar au o vechime în serviciul militar de cel putin 15 ani pentru bărbati si 10 ani pentru femei, beneficiază de pensie militară de stat la împlinirea vârstelor standard prevăzute în Legea nr. 19/2000, proportional cu numărul anilor de serviciu militar“.

Acordarea unor sporuri la vechimea în muncă sau în functie, tinându-se seama de conditiile speciale în care îsi desfăsoară activitatea diferite categorii de persoane, reducerea vârstei standard de pensionare sunt măsuri la aprecierea liberă a legiuitorului, fără ca tratamentul juridic diferentiat, prevăzut pentru categorii de persoane aflate în situatii realmente diferite, să poată fi considerat privilegiu pentru unii si discriminare pentru altii.

De asemenea, legiuitorul este în drept ca, prin legi speciale, să stabilească conditii si criterii diferite de acordare a pensiei, precum si mod de calcul diferit al acesteia, pentru anumite categorii socioprofesionale, tinând seama de situatia obiectiv deosebită în care se află acestea, care justifică în mod rezonabil instituirea unui tratament juridic diferentiat. Reglementarea diferită a exercitării dreptului la pensie pentru diferite categorii socioprofesionale, prin acte normative diferite, nu reprezintă o problemă de constitutionalitate.

Potrivit noii conceptii a legiuitorului în reglementarea pensiei si a altor drepturi de asigurări sociale, nu se mai practică metoda compensărilor între diferite sisteme de asigurări sociale. Astfel, atât Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, cât si Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat prevăd recunoasterea reciprocă între aceste sisteme a stagiului de cotizare, respectiv a perioadelor de vechime în serviciu, dar numai în vederea deschiderii dreptului la pensie ori a altor drepturi de asigurări sociale.

În continuare, orice persoană care are vechime în ambele sisteme beneficiază de pensie sau de alte drepturi în fiecare sistem, în raport cu stagiul de cotizare ori vechimea realizată în sistemul respectiv. În mod firesc si logic nu se pot valorifica anii de vechime dintr-un sistem pentru obtinerea de sporuri în celălalt sistem.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 20, art. 22 si art. 78 alin. (1) din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, exceptie ridicată de Titu Tărcan în Dosarul nr. 1.704/2005 al Curtii de Apel Brasov – Sectia conflicte de muncă si asigurări sociale.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 25 octombrie 2005.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Cristina Toma

 

ACTE ALE CASEI NATIONALE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

CASA NATIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

ORDIN

privind aprobarea Statutului Casei Nationale de Asigurări de Sănătate

 

Având în vedere Hotărârea Consiliului de administratie al Casei Nationale de Asigurări de Sănătate nr. 17 din 31 octombrie 2005 privind avizarea Statutului Casei Nationale de Asigurări de Sănătate,

în temeiul dispozitiilor art. 60 alin. (3) si ale art. 77 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, cu modificările si completările ulterioare,

presedintele Casei Nationale de Asigurări de Sănătate emite următorul ordin:

 

Art. 1. – Se aprobă Statutul Casei Nationale de Asigurări de Sănătate, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. – Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. – Începând cu data prezentului ordin orice dispozitie contrară îsi încetează aplicabilitatea.

 

Presedintele Casei Nationale de Asigurări de Sănătate,

Cristian Vlădescu

 

Bucuresti, 4 noiembrie 2005.

Nr. 222.

 

ANEXĂ

 

STATUTUL

Casei Nationale de Asigurări de Sănătate

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. – (1) Casa Natională de Asigurări de Sănătate, denumită în continuare CNAS, este institutie publică autonomă de interes national, cu personalitate juridică, care administrează si gestionează sistemul de asigurări sociale de sănătate din România, în vederea aplicării politicilor si programelor Guvernului în domeniul sanitar.

(2) CNAS are sediul în municipiul Bucuresti, Calea Călărasilor nr. 248, sectorul 3, are siglă proprie, conform anexei care face parte integrantă din prezentul statut, si functionează în baza prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, cu modificările si completările ulterioare, si ale prezentului statut.

Art. 2. – (1) Casele de asigurări de sănătate judetene si a municipiului Bucuresti, Casa Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului si Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritătii Judecătoresti, denumite în continuare case de asigurări de sănătate, sunt institutii publice cu personalitate juridică, cu bugete proprii, în subordinea CNAS.

(2) Casele de asigurări de sănătate se organizează si functionează potrivit statutelor proprii, care respectă prevederile statutului-cadru aprobat în conditiile legii si ale prezentului statut.

Art. 3. – (1) Casa Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului si Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritătii Judecătoresti se organizează si functionează în baza prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 150/2002, cu modificările si completările ulterioare, si ale statutelor proprii.

(2) Statutele Casei Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului si Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritătii Judecătoresti se elaborează si se aprobă de către acestea, în baza statutului-cadru, asigurându-se păstrarea specificului activitătii acestor structuri ale sistemului de asigurări sociale de sănătate.

Art. 4. – Sistemul de asigurări sociale de sănătate este obligatoriu si functionează ca un sistem unitar, respectând principiile instituite de Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 150/2002, cu modificările si completările ulterioare.

 

CAPITOLUL II

Atributiile Casei Nationale de Asigurări de Sănătate

 

Art. 5. – (1) CNAS are următoarele atributii:

1. administrează si gestionează Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate, împreună cu casele de asigurări de sănătate, care sunt institutii subordonate CNAS conform Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 150/2002, cu modificările si completările ulterioare, si prezintă Ministerului Sănătătii rapoarte trimestriale si anuale, în conditiile legii;

2. propune Ministerului Sănătătii proiecte de acte normative care au incidentă asupra constituirii si utilizării Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate;

3. elaborează, implementează si gestionează procedurile si formularele unitare, avizate de Ministerul Sănătătii, pentru administrarea sistemului de asigurări sociale de sănătate;

4. elaborează si actualizează Registrul unic de evidentă al asiguratilor, pe baza datelor transmise de casele de asigurări de sănătate;

5. elaborează si publică raportul de activitate anual si planul de activitate pentru anul următor;

6. reglementează în mod unitar un sistem de asigurări pentru răspundere civilă în domeniul medical pentru furnizorii de servicii medicale care sunt în relatii contractuale cu casele de asigurări de sănătate în sistemul de asigurări sociale de sănătate;

7. asigură organizarea sistemului informatic si informational unic integrat pentru înregistrarea asiguratilor si pentru gestionarea si administrarea Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate. Indicatorii folositi în raportarea datelor în sistemul de asigurări sociale de sănătate sunt unitari si se aprobă în conditiile legii;

8. răspunde pentru activitătile proprii sistemului de asigurări sociale de sănătate în fata asiguratilor, Parlamentului, Guvernului si Ministerului Sănătătii;

9. elaborează strategia sistemului de asigurări sociale de sănătate cu privire la colectarea Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate, potrivit competentelor stabilite prin lege, precum si cu privire la utilizarea si administrarea acestuia în conditiile legii;

10. participă la stabilirea obiectivelor programelor de sănătate publică, în colaborare cu Ministerul Sănătătii, Colegiul Medicilor din România, reprezentanti ai asiguratilor, spitalelor si clinicilor universitare, ai unitătilor de cercetare, ai organizatiilor neguvernamentale, ai sindicatelor si patronatelor, ai ministerelor si institutiilor centrale cu retea sanitară proprie;

11. elaborează metodologia de acreditare a furnizorilor de servicii medicale, împreună cu Ministerul Sănătătii, structurile nationale ale Colegiului Medicilor din România, Colegiului Farmacistilor din România, Colegiului Medicilor Dentisti din România si ale Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din România si participă la acreditarea furnizorilor de servicii medicale, de dispozitive medicale si de medicamente, care pot fi admisi să lucreze în sistemul de asigurări sociale de sănătate;

12. elaborează, pe baza consultării cu Colegiul Medicilor din România, Colegiul Farmacistilor din România, Colegiul Medicilor Dentisti din România si cu Ordinul Asistentilor Medicali si Moaselor din România, proiectul contractuluicadru privind conditiile acordării asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, până la data de 31 octombrie a anului în curs pentru anul următor. Proiectul contractului-cadru se avizează de Ministerul Sănătătii, cu consultarea obligatorie a ministerelor si institutiilor centrale cu retea sanitară proprie, si se aprobă prin hotărâre a Guvernului;

13. elaborează norme metodologice de aplicare a contractului-cadru, până la data de 15 decembrie a anului în curs pentru anul următor, cu consultarea Colegiului Medicilor din România, Colegiului Farmacistilor din România, Colegiului Medicilor Dentisti din România si Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din România, care se aprobă prin ordin al ministrului sănătătii si al presedintelui CNAS;

14. avizează normele proprii de aplicare a contractului-cadru, elaborate de Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritătii Judecătoresti si de Casa Asigurărilor de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului;

15. negociază criteriile privind calitatea asistentei medicale acordate asiguratilor din sistemul de asigurări sociale de sănătate, elaborate de Colegiul Medicilor din România;

16. elaborează anual, împreună cu Ministerul Sănătătii si cu consultarea Colegiului Farmacistilor din România, lista cu medicamente de care beneficiază asiguratii, cu sau fără contributie personală, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului;

17. analizează proiectele bugetelor de venituri si cheltuieli ale caselor de asigurări de sănătate propuse de acestea;

18. elaborează metodologia si stabileste modalitatea de gestionare si de distribuire a cardului de asigurat;

19. elaborează si propune Ministerului Sănătătii strategiile necesare si actionează pentru îndeplinirea conditiilor de aderare impuse de Uniunea Europeană ca parte integrantă a politicii guvernamentale în domeniul asigurărilor sociale de sănătate;

20. realizează prognoze, strategii, studii si analize privind dezvoltarea, functionarea, eficacitatea si performantele sistemului de asigurări sociale de sănătate din România, în vederea perfectionării acestuia;

21. îndrumă metodologic si controlează modul de aplicare a dispozitiilor legale de către casele de asigurări de sănătate;

22. negociază si contractează cu institutii abilitate de lege colectarea si prelucrarea datelor privind unele servicii medicale furnizate asiguratilor, în vederea contractării si decontării acestora de către casele de asigurări de sănătate;

23. acordă gratuit informatii, consultantă si asistentă în domeniul asigurărilor sociale de sănătate persoanelor asigurate, angajatorilor si furnizorilor de servicii medicale;

24. participă la licitatiile nationale organizate de Ministerul Sănătătii în vederea achizitiei de medicamente si materiale sanitare specifice pentru realizarea programelor de sănătate;

25. încheie si derulează contracte de achizitii publice pentru medicamente si materiale sanitare specifice realizării programelor de sănătate, precum si contracte de furnizare de servicii medicale de dializă în cadrul programului-pilot;

26. administrează bunurile mobile si imobile, precum si baza materială din patrimoniul propriu, în conditiile legii;

27. monitorizează si controlează modalitatea de eliberare a medicamentelor, conform prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 150/2002, cu modificările si completările ulterioare;

28. organizează, împreună cu comisiile de specialitate ale Colegiului Medicilor din România, Colegiului Farmacistilor din România, Colegiului Medicilor Dentisti din România si ale Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din România, controlul activitătii medicale furnizate asiguratilor, conform criteriilor prevăzute la art. 30 si 31 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 150/2002, cu modificările si completările ulterioare, si stabileste măsurile, precum si aplicarea sanctiunilor, potrivit legii;

29. organizează, împreună cu Colegiul Medicilor din România si cu Ordinul Asistentilor Medicali si Moaselor din România, Comisia centrală de arbitraj si elaborează, împreună cu acestea, regulamentul de activitate al arbitrilor din Comisia centrală de arbitraj, cu avizul Ministerului Justitiei;

30. aprobă anual bugetele de venituri si cheltuieli ale caselor de asigurări de sănătate în conditiile legii si, după caz, cu avizul ministerelor si al institutiilor centrale cu retele sanitare proprii, corespunzătoare unui plan de activităti, precum si obiectivele de investitii, la propunerea acestora;

31. asigură evidenta statistică necesară în activitatea specifică sistemului de asigurări sociale de sănătate si colaborează cu institutii care au atributii în domeniul statisticii;

32. efectuează, direct sau prin intermediari specializati, sondaje în vederea evaluării gradului de satisfacere a asiguratilor si de evaluare a interesului manifestat de acestia fată de calitatea serviciilor medicale si asigură controlul măsurilor stabilite în gestionarea fondurilor pentru realizarea functionării sistemului de asigurări sociale de sănătate într-un mod coerent si unitar;

33. încheie conventii de cooperare si derulează programe finantate de organisme internationale având ca specific asigurările de sănătate;

34. cooperează cu partenerii sociali (patronate, sindicate, societate civilă) si cu celelalte institutii cu atributii în asigurarea si promovarea sănătătii;

35. asigură informarea cel putin o dată pe an a fiecărui asigurat, prin casele de asigurări de sănătate, asupra serviciilor de care beneficiază, nivelului de contributie si modului de plată, dar si asupra drepturilor si obligatiilor sale, precum si asupra mijloacelor de păstrare a sănătătii, de reducere si de evitare a cauzelor de îmbolnăvire si asupra pericolelor la care se expun în cazul consumului de droguri, alcool si tutun;

36. monitorizează si controlează modul de executare a contractelor încheiate între casele de asigurări de sănătate, ca institutii aflate în subordinea CNAS potrivit Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 150/2002, cu modificările si completările ulterioare, si furnizorii de servicii medicale;

37. monitorizează functionarea organelor de conducere ale caselor de asigurări de sănătate, astfel cum sunt reglementate prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 150/2002, cu modificările si completările ulterioare, si stabileste atributiile acestora;

38. asigură logistica functionării unitare si coordonate a sistemului de asigurări sociale de sănătate;

39. foloseste mijloacele adecvate de mediatizare pentru reprezentarea, informarea si sustinerea intereselor asiguratilor pe care îi reprezintă;

40. exercită, prin casele de asigurări de sănătate, controlul raportării indicatorilor, trimestrial, de către unitătile sanitare care derulează subprogramele de sănătate finantate din bugetul Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate si elaborează norme metodologice privind finantarea, raportarea si controlul indicatorilor de sănătate, care se aprobă prin ordin al ministrului sănătătii si al presedintelui CNAS;

41. asigură aplicarea unitară a modalitătilor de acordare a asistentei medicale cetătenilor statelor cu care România a încheiat acorduri;

42. organizează pregătirea si perfectionarea profesională a personalului propriu si al caselor de asigurări de sănătate în cadrul unui sistem de evaluare si perfectionare continuă a acestora, în conditiile legii, si asigură logistica si baza materială acestei activităti de pregătire si formare profesională a personalului;

43. initiază, negociază si încheie cu institutii similare documente de cooperare internatională în domeniul său de activitate;

44. alte atributii prevăzute de actele normative în domeniul asigurărilor sociale de sănătate.

(2) Realizarea atributiilor ce revin CNAS, potrivit prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 150/2002, cu modificările si completările ulterioare, este supusă controlului în conditiile legii.

Art. 6. – CNAS si casele de asigurări de sănătate functionează având la bază un sistem informatic si informational unic integrat pentru înregistrarea asiguratilor si pentru gestionarea si administrarea Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate.

Art. 7. – CNAS elaborează norme privind modul de încasare si de urmărire a contributiilor datorate la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele fizice, potrivit limitei de competentă stabilite de lege, precum si norme tehnice privind constituirea si utilizarea fondului pentru acordarea de stimulente personalului din cadrul CNAS si caselor de asigurări de sănătate, în conditiile stabilite de lege.

Art. 8. – (1) CNAS va putea angaja consultanti de specialitate în conditiile legii, pe diverse domenii de specialitate, în functie de necesităti, pentru îndeplinirea atributiilor prevăzute de Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 150/2002, cu modificările si completările ulterioare, si în prezentul statut.

(2) Pe lângă CNAS functionează consilii de experti pentru elaborarea proiectelor de acte normative, cu consultarea obligatorie a ministerelor si institutiilor centrale cu retele sanitare proprii, precum si pentru implementarea programelor, respectiv subprogramelor de sănătate, finantate din Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate.

 

CAPITOLUL III

Organele de conducere ale Casei Nationale de Asigurări de Sănătate

 

Art. 9. – (1) Organele de conducere ale CNAS sunt:

a) adunarea reprezentantilor;

b) consiliul de administratie;

c) presedintele;

d) 2 vicepresedinti;

e) directorul general.

(2) Durata mandatului organelor de conducere este de 4 ani.

 

SECTIUNEA 1

Atributiile si functionarea adunării reprezentantilor

 

Art. 10. – Adunarea reprezentantilor CNAS are următoarele atributii:

1. propune modificarea Statutului CNAS;

2. îi alege si îi revocă pe cei 2 membri în consiliul de administratie;

3. analizează repartizarea bugetului aprobat de către cei în drept si recomandă ordonatorului principal de credite cu delegatie luarea măsurilor necesare pentru modificarea acestuia în conditiile legii;

4. analizează modul de utilizare a Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate, costurile sistemului, serviciile acordate si tarifele practicate la contractarea pachetului de servicii de bază si recomandă măsurile legale pentru folosirea cu eficientă a fondurilor si respectarea drepturilor asiguratilor;

5. aprobă propriul regulament de organizare si functionare, la propunerea presedintelui CNAS.

Art. 11. – (1) În exercitarea atributiilor ce îi revin potrivit legii si prezentului statut, Adunarea reprezentantilor CNAS adoptă hotărâri.

(2) Hotărârile se pot adopta în prezenta a două treimi din numărul membrilor Adunării reprezentantilor CNAS, cu votul favorabil al majoritătii membrilor prezenti.

 

SECTIUNEA a 2-a

Atributiile si functionarea consiliului de administratie

 

Art. 12. – (1) Principalul rol al Consiliului de administratie al CNAS este de a elabora si a realiza strategia natională în domeniul asigurărilor sociale de sănătate.

(2) Consiliul de administratie are următoarele atributii:

1. elaborează si realizează strategia natională în domeniul asigurărilor sociale de sănătate;

2. avizează statutul propriu al CNAS, care se aprobă prin ordin al presedintelui CNAS;

3. avizează statutul-cadru al caselor de asigurări de sănătate, pe baza căruia acestea îsi elaborează statutele proprii, care se aprobă prin ordin al presedintelui CNAS;

4. avizează propriul regulament de organizare si functionare, care se aprobă prin ordin al presedintelui CNAS;

5. stabileste atributiile vicepresedintilor, la propunerea presedintelui;

6. avizează strategia sistemului de asigurări sociale de sănătate cu privire la colectarea Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate, potrivit competentelor stabilite de lege, si utilizarea acestuia;

7. avizează proiectul bugetului Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate si îl supune spre aprobare ordonatorului principal de credite în conditiile legii;

8. avizează, în conditiile legii, repartizarea pe case de asigurări de sănătate a bugetului Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate;

9. avizează utilizarea fondului de rezervă, potrivit destinatiilor stabilite prin legile bugetare anuale;

10. aprobă programul de investitii al CNAS si al caselor de asigurări de sănătate;

11. aprobă încheierea de conventii de cooperare si finantare de programe cu organisme internationale;

12. analizează semestrial stadiul derulării contractelor si împrumuturilor;

13. avizează rapoartele de gestiune anuale, prezentate de presedintele CNAS, contul de încheiere a exercitiului bugetar, precum si raportul anual de activitate;

14. avizează, în baza raportului Curtii de Conturi, bilantul contabil si descărcarea gestiunii anului precedent pentru CNAS si pentru casele de asigurări de sănătate;

15. avizează proiectul contractului-cadru si al normelor metodologice de aplicare a acestuia;

16. avizează lista medicamentelor de care beneficiază asiguratii, cu sau fără contributie personală;

17. avizează criteriile privind calitatea asistentei medicale acordate asiguratilor;

18. aprobă criteriile de recrutare si modalitătile de formare a personalului din sistemul de asigurări sociale de sănătate;

19. aprobă planul anual de activitate pentru îndeplinirea programului de asigurări sociale de sănătate;

20. aprobă trimestrial raportul de activitate al CNAS si al caselor de asigurări de sănătate;

21. avizează organigrama CNAS si organigrama-cadru a caselor de asigurări de sănătate, care se aprobă prin ordin al presedintelui CNAS;

22. analizează structura si modul de functionare ale caselor de asigurări de sănătate; stabileste măsuri de îmbunătătire a rezultatelor activitătii acestora;

23. verifică dacă structurile actuale de asigurări de sănătate apartinând ministerelor si institutiilor publice centrale cu retele sanitare proprii îsi adaptează organizarea si functionarea la prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 150/2002, cu modificările si completările ulterioare, cu păstrarea specificului activitătii acestora;

24. avizează normele de încasare si urmărire a contributiilor pentru persoanele fizice, care se aprobă prin ordin al presedintelui CNAS;

25. îndeplineste alte atributii prevăzute în actele normative în vigoare.

(3) În exercitarea atributiilor ce îi revin potrivit legii si prezentului statut, Consiliul de administratie al CNAS adoptă hotărâri.

Art. 13. – (1) Consiliul de administratie al CNAS se Ontruneste lunar si ia hotărâri valabile în prezenta a cel putin 13 membri si cu votul a cel putin două treimi din numărul membrilor prezenti.

(2) În conditiile în care la prima convocare a unei sedinte a consiliului de administratie nu se îndeplineste cvorumul prevăzut la alin. (1), presedintele CNAS, în calitate de presedinte al consiliului de administratie, are dreptul să convoace o nouă sedintă în termen de maximum 7 zile, în cadrul căreia hotărârile sunt luate cu votul a cel putin două treimi din numărul membrilor prezenti.

Art. 14. – (1) Consiliul de administratie al CNAS se Ontruneste în sedinte ordinare, iar convocarea acestuia se face de către presedintele CNAS.

(2) Consiliul de administratie se poate întruni si în sedinte extraordinare, la solicitarea presedintelui sau a cel putin unei treimi din numărul membrilor acestuia.

Art. 15. – Consiliul de administratie al CNAS îsi alege prin vot secret 2 vicepresedinti.

Art. 16. – (1) Membrii Consiliului de administratie al CNAS si ai consiliilor de administratie ale caselor de asigurări de sănătate beneficiază de o indemnizatie lunară în conditiile prezentei efective la sedintele consiliului de administratie.

(2) Cuantumul indemnizatiei membrilor Consiliului de administratie al CNAS si ai consiliilor de administratie ale caselor de asigurări de sănătate este de 20% din indemnizatia presedintelui CNAS, respectiv din salariul presedintelui – director general al casei de asigurări de sănătate respective.

(3) Indemnizatia prevăzută la alin. (1) pentru membrii consiliului de administratie se acordă proportional, în functie de numărul sedintelor care au loc în cadrul unei luni si de numărul sedintelor la care participă efectiv.

 

SECTIUNEA a 3-a

Atributiile presedintelui

 

Art. 17. – (1) Presedintele Consiliului de administratie al CNAS este presedintele CNAS si are rang de secretar de stat.

(2) Presedintele CNAS este ordonator principal de credite pentru administrarea si gestionarea bugetului Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate.

(3) În exercitarea atributiilor ce îi revin, precum si pentru punerea în aplicare a hotărârilor consiliului de administratie, presedintele CNAS emite ordine care devin executorii după ce sunt aduse la cunostintă persoanelor interesate. Ordinele cu caracter normativ se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 18. – Presedintele CNAS are următoarele atributii:

1. prezidează sedintele Adunării reprezentantilor CNAS;

2. asigură supravegherea si controlul functionării sistemului de asigurări sociale de sănătate;

3. organizează si conduce structurile executive ale CNAS;

4. asigură coerenta si eficienta gestiunii financiare a Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate;

5. aprobă bugetele proprii de venituri si cheltuieli ale CNAS si ale caselor de asigurări de sănătate în conditiile legii si, după caz, cu avizul ministerelor si al institutiilor publice centrale cu retele sanitare proprii;

6. repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu al CNAS si pentru bugetele caselor de asigurări de sănătate subordonate, potrivit legii;

7. exercită prerogativele prevăzute de lege în calitate de ordonator principal de credite;

8. conduce si coordonează realizarea parteneriatului pentru proiectarea, construirea si operarea sistemului informatic unic integrat al asigurărilor de sănătate din România;

9. aprobă normele, regulamentele si procedurile administrative specifice îndeplinirii atributiilor CNAS;

10. organizează si coordonează activitatea de audit public intern în sistemul de asigurări sociale de sănătate, potrivit atributiilor CNAS si ale caselor de asigurări de sănătate subordonate;

11. numeste, sanctionează si eliberează din functie, în conditiile legii, personalul CNAS;

12. numeste în functie, prin ordin, pe presedintii – directori generali ai caselor de asigurări de sănătate, pe bază de concurs sau cu delegatie, îi sanctionează si îi eliberează din functie în conditiile legii;

13. răspunde de ducerea la îndeplinire a hotărârilor Consiliului de administratie al CNAS;

14. reprezintă CNAS în relatiile cu tertii;

15. numeste arbitrii din partea CNAS în Comisia centrală de arbitraj;

16. propune criterii privind înfiintarea de oficii teritoriale de către casele de asigurări de sănătate, la nivelul oraselor, municipiilor, respectiv al sectoarelor municipiului Bucuresti, care se aprobă prin ordin al ministrului sănătătii;

17. aprobă contractarea de consultantă, în conditiile si în situatiile prevăzute de actele normative în vigoare;

18. promovează imaginea CNAS si a sistemului de asigurări sociale de sănătate;

19. stabileste organizarea concursului si criteriile de selectie pentru ocuparea postului de director general al CNAS, cu avizul consiliului de administratie;

20. aprobă statele de functii ale CNAS si ale caselor de asigurări de sănătate în urma definitivării bugetului Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate si în baza organigramelor avizate de Consiliul de administratie al CNAS, în conditiile legii, si aprobă normele specifice de personal pentru CNAS si casele de asigurări de sănătate;

21. aprobă prin ordin Regulamentul de organizare si functionare si Regulamentul intern ale CNAS;

22. aprobă numărul maxim de posturi pentru functii publice/personal contractual si redistribuirea numărului de posturi pentru CNAS si casele de asigurări de sănătate, conform organigramelor avizate de Consiliul de administratie al CNAS, în conditiile legii;

23. aprobă, în conditiile legii, acordarea de premii si de stimulente pentru functionarii publici si personalul contractual din cadrul CNAS, care au realizat sau au participat direct la obtinerea unor rezultate în activitate apreciate ca valoroase;

24. organizează si urmăreste încasarea sumelor cuvenite Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate, pentru care are această competentă legală, potrivit procedurilor instituite de normele legale în vigoare;

25. aprobă normele metodologice pentru constituirea si utilizarea fondului pentru acordarea de stimulente personalului din cadrul CNAS si al caselor de asigurări de sănătate, în conditiile legii;

26. aprobă modificările structurilor organizatorice ale CNAS si ale caselor de asigurări de sănătate, conform organigramelor;

27. aprobă necesarul de fonduri si programele de perfectionare profesională pentru personalul CNAS si al caselor de asigurări de sănătate;

28. aprobă prin ordin Statutul CNAS;

29. aprobă statutul-cadru al caselor de asigurări de sănătate, pe baza căruia acestea îsi elaborează statutele proprii;

30. aprobă organigrama CNAS si organigramele caselor de asigurări de sănătate;

31. aprobă prin ordin Regulamentul de organizare si functionare al Consiliului de administratie al CNAS;

32. aprobă normele de încasare si urmărire a contributiilor pentru persoanele fizice;

33. îndeplineste alte atributii prevăzute de actele normative în vigoare.

Art. 19. – Pe perioada absentei sale, presedintele CNAS îl poate mandata, prin ordin, pe unul dintre cei 2 vicepresedinti pentru a prelua atributiile presedintelui în cadrul Consiliului de administratie al CNAS.

Art. 20. – Presedintele CNAS poate delega prin ordin si alte atributii, inclusiv de reprezentare, vicepresedintilor, directorului general, membrilor consiliului de administratie sau oricărei alte persoane din cadrul CNAS.

Art. 21. – Mandatul presedintelui CNAS încetează la expirarea acestuia, prin demisie, prin revocare de către primul-ministru direct sau la propunerea ministrului sănătătii ori prin deces.

 

SECTIUNEA a 4-a

Atributiile vicepresedintilor

 

Art. 22. – Vicepresedintii Consiliului de administratie al CNAS îndeplinesc si functia de vicepresedinte al CNAS.

Art. 23. – Vicepresedintii CNAS au următoarele atributii:

1. urmăresc punerea în aplicare a hotărârilor consiliului de administratie încredintate de către presedinte;

2. preiau atributiile presedintelui în conditiile art. 19;

3. asigură comunicarea cu asociatiile patronale si cu confederatiile sindicale reprezentative la nivel national, precum si cu Adunarea reprezentantilor CNAS;

4. asigură îndeplinirea conditiilor legale si ale prezentului statut cu privire la constituirea si functionarea consiliilor de administratie ale caselor de asigurări de sănătate;

5. îndrumă si controlează activitatea consiliilor de administratie ale caselor de asigurări de sănătate sub aspectul legalitătii activitătii si al respectării prevederilor prezentului statut si informează periodic presedintele CNAS si Consiliul de administratie al CNAS asupra celor constatate;

6. coordonează elaborarea de conventii de cooperare si finantare de programe cu organisme internationale;

7. coordonează elaborarea planului anual de activitate si a programului anual pentru îndeplinirea acestuia;

8. coordonează unitar relatiile cu reprezentantii confederatiilor sindicale si ai asociatiilor patronale de la nivelul consiliilor de administratie ale caselor de asigurări de sănătate;

9. asigură comunicarea si relatiile cu structurile internationale similare CNAS;

10. organizează dezbateri cu partenerii sociali asupra contractului-cadru si normelor metodologice aferente;

11. participă la efectuarea de analize privind functionarea si performantele CNAS;

12. coordonează si participă la elaborarea strategiilor si politicilor CNAS.

Art. 24. – Mandatele vicepresedintilor încetează la expirarea acestora, prin demisie, prin deces sau prin revocare de către consiliul de administratie, cu votul a cel putin două treimi din numărul membrilor acestuia, ori prin revocarea ca membru al consiliului de administratie de către cei care i-au desemnat, precum si în celelalte conditii prevăzute de legislatia muncii.

 

SECTIUNEA a 5-a

Atributiile directorului general

 

Art. 25. – Directorul general al CNAS are următoarele atributii:

1. asigură conducerea executivă a CNAS;

2. coordonează si răspunde de activitatea întregului aparat de executie al CNAS;

3. stabileste competentele si răspunderile conducătorilor de compartimente din cadrul CNAS;

4. analizează periodic activitatea structurilor din subordine, modul de realizare a sarcinilor si obiectivelor si dispune măsuri obiective pentru îmbunătătirea acestora;

5. stabileste si dispune structurilor din subordine măsurile necesare realizării si aplicării dispozitiilor legale în vigoare;

6. coordonează activitatea de evaluare a performantelor profesionale ale personalului din cadrul structurilor subordonate, conform actelor normative în materie;

7. asigură ducerea la îndeplinire a ordinelor presedintelui CNAS;

8. participă ca invitat permanent la sedintele Consiliului de administratie al CNAS si propune introducerea de materiale pe ordinea de zi a Consiliului de administratie al CNAS;

9. participă la elaborarea si modificarea proiectelor de acte normative propuse de CNAS;

10. avizează propunerile privind necesarul de fonduri si programele de perfectionare profesională pentru personalul CNAS si al caselor de asigurări de sănătate;

11. aprobă fisa postului pentru personalul de conducere din subordine;

12. avizează si supune spre aprobare presedintelui CNAS propunerile de modificare a structurilor organizatorice ale CNAS si ale caselor de asigurări de sănătate, în conformitate cu organigramele aprobate;

13. aprobă delegarea de competentă pentru personalul din subordine;

14. avizează si supune spre aprobare presedintelui CNAS statele de functii ale CNAS si ale caselor de asigurări de sănătate, în baza organigramelor avizate de Consiliul de administratie al CNAS;

15. avizează si supune spre aprobare presedintelui CNAS normele specifice de personal la nivelul CNAS si al caselor de asigurări de sănătate;

16. emite decizii în exercitarea atributiilor ce îi revin, precum si pentru punerea în aplicare a ordinelor presedintelui CNAS;

17. participă la elaborarea politicilor si strategiilor CNAS;

18. organizează si urmăreste programele de achizitii si lucrări de investitii publice;

19. colaborează împreună cu conducătorii caselor de asigurări de sănătate la dezvoltarea, implementarea si monitorizarea strategiilor CNAS;

20. coordonează elaborarea procedurilor necesare organizării concursurilor pentru încadrarea si promovarea personalului din cadrul CNAS si al caselor de asigurări de sănătate;

21. participă la promovarea imaginii CNAS;

22. asigură aplicarea Regulamentului intern al CNAS;

23. coordonează elaborarea si prezentarea raportului anual de activitate;

24. îndeplineste alte atributii prevăzute în actele normative în vigoare.

 

CAPITOLUL IV

Atributiile si functionarea organelor de conducere ale caselor de asigurări de sănătate

 

Art. 26. – Atributiile consiliilor de administratie ale caselor de asigurări de sănătate sunt stabilite prin statutele proprii, adoptate în baza statutului-cadru.

Art. 27. – (1) Atributiile presedintelui – director general al casei de asigurări de sănătate sunt stabilite prin statutul-cadru, avându-se în vedere un plan de management pentru asigurarea functionării sistemului de asigurări sociale de sănătate la nivel local.

(2) Presedintii – directori generali ai caselor de asigurări de sănătate, în calitate de manager al sistemului la nivel local, realizează planul de management urmărind executia obiectivelor si indicatorilor de performantă cuprinsi în contractele de management al sistemului la nivel local.

 

CAPITOLUL V

Relatiile CNAS cu casele de asigurări de sănătate

 

Art. 28. – (1) Sistemul de asigurări sociale de sănătate este un sistem national unitar, coordonat de CNAS în calitatea sa de administrator al Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate.

(2) Sistemul national de asigurări sociale de sănătate este organizat prin casele de asigurări de sănătate care functionează în subordinea CNAS, asigurând functionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate la nivel local, în baza unui plan de management realizat de presedintele – director general al casei de asigurări de sănătate.

Art. 29. – (1) În calitate de ordonator principal de credite, presedintele CNAS aprobă bugetele proprii de venituri si cheltuieli ale caselor de asigurări de sănătate, la propunerea conducătorilor acestora, în calitate de ordonator de credite, în conformitate cu dispozitiile art. 20–22 din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările ulterioare.

(2) Bugetul Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate se aprobă de Parlament, la propunerea Guvernului, ca anexă la legea bugetului de stat.

 

CAPITOLUL VI

Relatiile cu asiguratii

 

Art. 30. – CNAS si casele de asigurări de sănătate, prin structurile specifice, acordă consultantă si asistentă gratuită asiguratilor în ceea ce priveste sistemul de asigurări sociale de sănătate.

Art. 31. – În cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate asiguratii beneficiază de un pachet de servicii de bază si au următoarele drepturi:

1. să aleagă medicul de familie, medicul specialist din ambulatoriu, unitatea spitalicească ce le va acorda servicii medicale, precum si casa de asigurări de sănătate la care se asigură;

2. să fie înscrisi pe lista unui medic de familie pe care îl solicită, în conditiile legii, suportând cheltuielile de transport dacă optiunea este pentru un medic din altă localitate;

3. să îsi schimbe medicul de familie ales numai după expirarea a cel putin 3 luni de la data înscrierii pe listele acestuia;

4. să beneficieze de servicii medicale, medicamente, materiale sanitare si dispozitive medicale în mod nediscriminatoriu, în conditiile legii;

5. să li se efectueze cel putin un control profilactic în fiecare an, în functie de sex si de grupa de vârstă căreia îi apartin;

6. să beneficieze de servicii de asistentă medicală preventivă si de promovare a sănătătii, inclusiv pentru depistarea precoce a bolilor;

7. să beneficieze de servicii medicale în ambulatorii si în spitale acreditate;

8. să beneficieze de servicii medicale de urgentă;

9. să beneficieze de unele servicii de asistentă stomatologică;

10. să beneficieze de tratament fizioterapeutic si de recuperare;

11. să beneficieze de dispozitive medicale si de alte materiale specifice;

12. să beneficieze de servicii si îngrijiri medicale la domiciliu.

Art. 32. – Persoanele care nu fac dovada calitătii de asigurat beneficiază de servicii medicale numai în cadrul unui pachet minimal de servicii medicale stabilit în conditiile legii.

Art. 33. – Fiecare asigurat are dreptul de a fi informat cel putin o dată pe an, prin casele de asigurări de sănătate, asupra serviciilor de care beneficiază, nivelului de contributie si modalitătii de plată, precum si asupra drepturilor si obligatiilor sale.

Art. 34. – În scopul prevenirii îmbolnăvirilor, al depistării precoce a bolii si al păstrării sănătătii, asiguratii vor fi informati permanent de către casele de asigurări de sănătate asupra mijloacelor de păstrare a sănătătii, de reducere si de evitare a cauzelor de îmbolnăvire si asupra pericolelor la care se expun în cazul consumului de droguri, alcool si tutun.

Art. 35. – (1) Asiguratii în vârstă de peste 18 ani au dreptul la un control medical în fiecare an pentru prevenirea bolilor cu consecinte majore în ceea ce priveste morbiditatea si mortalitatea.

(2) Neefectuarea în mod nejustificat de către asigurati a controalelor medicale periodice preventive poate atrage obligatia de a suporta, după caz, unele costuri ale tratamentului curativ si de recuperare pentru afectiunea nedepistată în timp. Prin contractul-cadru se stabilesc situatiile în care aceste costuri se suportă de asigurati, precum si stimulentele pentru asiguratii care efectuează controalele medicale periodice preventive.

Art. 36. – (1) Asiguratii au dreptul la servicii medicale pentru vindecarea bolii, pentru prevenirea complicatiilor ei, pentru recuperarea sau cel putin pentru ameliorarea suferintei, după caz.

(2) Tratamentul medical se aplică de către medici sau asistenti medicali si de alt personal sanitar acreditat, la indicatia si sub supravegherea medicului.

Art. 37. – Asigurarea calitătii pachetului de servicii de bază pentru asigurati revine CNAS, prin respectarea următoarelor măsuri:

1. acceptarea încheierii de contracte numai cu furnizori de servicii medicale acreditati conform legii, precum si cu medicii, asistentii medicali si cu alte categorii de personal acreditat;

2. existenta unui sistem informational corespunzător asigurării unei evidente primare privind diagnosticul si terapia aplicată;

3. respectarea de către furnizorii de servicii medicale a criteriilor de calitate a asistentei medicale si stomatologice, elaborate de Colegiul Medicilor din România si de Ordinul Asistentilor Medicali si Moaselor din România;

4. utilizarea pentru tratamentul afectiunilor numai a medicamentelor prevăzute în Nomenclatorul de produse medicamentoase de uz uman;

5. utilizarea materialelor sanitare si a dispozitivelor medicale autorizate, conform legii.

Art. 38. – (1) Cetătenii statelor membre ale Uniunii Europene, precum si cetătenii statelor cu care România a încheiat acorduri, întelegeri, conventii sau protocoale internationale cu prevederi în domeniul sănătătii beneficiază de acoperirea serviciilor medicale acordate pe teritoriul României, în conditiile prevăzute de acordurile, întelegerile, conventiile sau protocoalele încheiate între România si tara respectivă.

(2) Cetătenii români aflati pe teritoriul acestor state beneficiază, în contrapartidă, de aceleasi drepturi.

Art. 39. – (1) CNAS este obligată să folosească, direct sau prin terti acreditati, orice mijloc de informare în masă pentru reprezentarea, informarea si sustinerea intereselor asiguratilor.

(2) În vederea informării trimestriale a asiguratilor, CNAS va edita si va publica materiale specifice si un raport anual de activitate.

 

CAPITOLUL VII

Managementul raporturilor de muncă si al raporturilor de serviciu

 

Art. 40. – (1) Salariatii CNAS si ai caselor de asigurări de sănătate sunt functionari publici, conform Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicată, cu modificările si completările ulterioare, cu exceptia personalului care efectuează activităti în cadrul cabinetului demnitarului, de secretariat-administrative, protocol, gospodărire, întretinere-reparatii si de deservire, precum si alte functii care reprezintă personal contractual.

(2) Evaluarea si promovarea personalului numit în functii publice din cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate se fac cu respectarea dispozitiilor Legii nr. 188/1999, republicată, cu modificările si completările ulterioare. Pentru personalul contractual evaluarea si promovarea se realizează potrivit dispozitiilor legale aplicabile acestei categorii de angajati ai CNAS si ai caselor de asigurări de sănătate.

Art. 41. – (1) Functia de presedinte – director general al casei de asigurări de sănătate, manager al sistemului la nivel local, definită pe baza noilor obiective si criterii de performantă ca cerinte specifice ale postului, se ocupă prin concurs organizat în conditiile legii, în vederea eficientizării activitătii sistemului la nivel local.

(2) Metodologia privind selectionarea managerilor si încheierea contractelor de management va fi elaborată si aprobată prin ordin al presedintelui CNAS.

 

CAPITOLUL VIII

Incompatibilităti

 

Art. 42. – (1) Membrii Consiliului de administratie al CNAS si ai consiliilor de administratie ale caselor de asigurări de sănătate, precum si personalul angajat al acestor institutii, indiferent de nivel, nu pot detine functii de conducere în cadrul Ministerului Sănătătii, directiilor de sănătate publică, unitătilor sanitare, cabinetelor medicale, functii alese sau numite în cadrul Colegiului Medicilor din România, colegiilor judetene ale medicilor, respectiv al municipiului Bucuresti, Colegiului Farmacistilor din România, colegiilor judetene ale farmacistilor, respectiv al municipiului Bucuresti, Colegiului Medicilor Dentisti din România, colegiilor judetene ale medicilor dentisti, respectiv al municipiului Bucuresti, organizatiilor centrale si locale ale Ordinului Asistentilor Medicali din România sau functii în cadrul societătilor comerciale cu profil de asigurări, farmaceutic ori de aparatură medicală.

(2) Membrii Consiliului de administratie al CNAS si ai consiliilor de administratie ale caselor de asigurări de sănătate, care, fie personal, fie prin sot, sotie, afini sau rude până la gradul al doilea inclusiv, au un interes patrimonial în problema supusă dezbaterii consiliului de administratie, nu pot participa la dezbaterile consiliului de administratie si nici la adoptarea hotărârilor.

Art. 43. – (1) Membrii Consiliului de administratie al CNAS si ai consiliilor de administratie ale caselor de asigurări de sănătate nu pot fi salariati ai acestor institutii, cu exceptia presedintelui si vicepresedintelui CNAS si a presedintilor – directori generali ai caselor de asigurări de sănătate.

(2) Presedintele, vicepresedintii si directorul general ai CNAS, pe perioada mandatului, nu pot exercita nici o altă functie sau demnitate publică, cu exceptia functiilor didactice din învătământul superior.

(3) Vicepresedintii CNAS, pe perioada mandatului, nu mai pot exercita si alte atributii pentru organizatiile de la care provin.

Art. 44. – Nu pot fi salariati ai CNAS si ai caselor de asigurări de sănătate ori membri în consiliile de administratie ale acestor institutii persoanele care sunt administratori si/sau reprezentanti legali sau care detin actiuni ori părti sociale în cadrul furnizorilor de servicii aflati în relatii contractuale cu casele de asigurări de sănătate.

Art. 45. – Persoanele care prin activitatea desfăsurată au produs CNAS sau caselor de asigurări de sănătate prejudicii constatate si dovedite potrivit actelor normative în vigoare nu pot fi membri ai Consiliului de administratie al CNAS, ai consiliilor de administratie ale caselor de asigurări de sănătate sau angajati ai acestor institutii si nu pot intra în relatii contractuale cu CNAS sau cu casele de asigurări de sănătate.

Art. 46. – Persoanele care se află în una dintre incompatibilitătile prevăzute în prezentul capitol vor opta pentru una dintre functiile ocupate, în termen de 30 de zile de la crearea stării de incompatibilitate.

 

CAPITOLUL IX

Drepturi salariale

 

Art. 47. – Salariatii CNAS si ai caselor de asigurări de sănătate sunt salarizati potrivit prevederilor legale în materie, aplicabile functionarilor publici si personalului contractual.

Art. 48. – (1) CNAS poate angaja, în baza prevederilor Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificările si completările ulterioare, consultanti de specialitate, în functie de necesitătile apărute în exercitarea atributiilor prevăzute la art. 5, în limita numărului maxim de posturi aprobat în conditiile legii.

(2) În îndeplinirea atributiilor prevăzute de lege si de prezentul statut, membrilor Adunării reprezentantilor a CNAS li se pot deconta cheltuielile ocazionate de participarea la sedintele organizate la sediul CNAS, în conditiile legii.

Art. 49. – Salarizarea presedintelui si a vicepresedintilor CNAS, precum si salariul si celelalte drepturi de personal ale directorului general al CNAS sunt cele prevăzute în Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 150/2002, cu modificările si completările ulterioare, si se modifică în mod corespunzător ori de câte ori intervin reglementări noi în sistemul de stabilire a indemnizatiilor pentru functiile de secretar de stat, subsecretar de stat si, respectiv, secretar general.

Art. 50. – Functionarii publici si personalul contractual din cadrul CNAS si al caselor de asigurări de sănătate, care au realizat sau au participat direct la obtinerea unor rezultate în activitate, apreciate ca valoroase, pot beneficia de stimulente acordate din fondul constituit cu această destinatie, potrivit legii.

 

CAPITOLUL X

Arbitrajul

 

Art. 51. – CNAS împreună cu Colegiul Medicilor din România si cu Ordinul Asistentilor Medicali si Moaselor din România organizează Comisia centrală de arbitraj, care solutionează litigiile dintre furnizorii de servicii medicale si casele de asigurări de sănătate.

Art. 52. – (1) Comisia centrală de arbitraj este formată din 4 arbitri, dintre care 2 delegati numiti de CNAS si câte un delegat numit de Colegiul Medicilor din România si de Ordinul Asistentilor Medicali si Moaselor din România.

(2) Presedintele Comisiei centrale de arbitraj este un arbitru acceptat de părti.

Art. 53. – Arbitrii Comisiei centrale de arbitraj sunt acreditati si înregistrati de Ministerul Sănătătii, la solicitarea scrisă a conducerii CNAS, Colegiului Medicilor din România si Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din România.

Art. 54. – Atributiile, organizarea si functionarea Comisiei centrale de arbitraj se stabilesc prin Regulamentul de activitate al arbitrilor din Comisia centrală de arbitraj, elaborat de CNAS împreună cu Colegiul Medicilor din România si cu Ordinul Asistentilor Medicali si Moaselor din România si avizat de Ministerul Justitiei.

 

CAPITOLUL XI

Serviciul medical

 

Art. 55. – (1) În cadrul CNAS functionează serviciul medical, care este condus de un medic-sef, în cadrul Directiei generale evaluare.

(2) La nivelul caselor de asigurări de sănătate functionează un serviciu medical, în raport cu numărul asiguratilor, care este condus de un medic-sef.

Art. 56. – Serviciul medical al CNAS are următoarele atributii:

1. elaborează împreună cu Colegiul Medicilor din România criteriile privind acordarea serviciilor medicale pentru asigurati; aceste criterii se actualizează ori de câte ori este nevoie si se prevăd în clauzele contractelor de furnizare de servicii;

2. monitorizează din punct de vedere al calitătii serviciilor contractate modul în care acestea se acordă de către toti furnizorii care intră în relatie contractuală cu casele de asigurări de sănătate;

3. participă, din initiativă proprie sau la solicitarea altor servicii si institutii, la elaborarea sau actualizarea documentelor ce se referă la acordarea serviciilor medicale si la protejarea asiguratilor;

4. verifică, în conditiile legii, modul de prescriere a medicamentelor;

5. verifică si rezolvă reclamatiile si sesizările asiguratilor referitoare la modul în care au fost asistati medical;

6. elaborează materiale si initiază periodic actiuni prin care este evaluată satisfactia asiguratului fată de calitatea serviciilor medicale primite;

7. analizează si completează anual evidenta structurii socio-demografice a asiguratilor, cererea reală de servicii medicale, potentialul real al furnizorilor de servicii medicale, gradul de satisfactie al asiguratilor, pe baza datelor si informatiilor obtinute din teritoriu;

8. participă, la solicitarea altor servicii sau institutii, la orice actiune de control în domeniu;

9. verifică, în conditiile legii, corectitudinea întocmirii documentelor medicale de către furnizorii de servicii medicale;

10. controlează modul în care serviciile medicale din cadrul caselor de asigurări de sănătate îsi îndeplinesc atributiile;

11. îndeplineste alte atributii prevăzute de actele normative.

Art. 57. – Serviciul medical al CNAS urmăreste interesele asiguratilor cu privire la calitatea serviciilor acordate de furnizorii de servicii medicale, medicamente si dispozitive medicale aflati în relatii contractuale cu casele de asigurări de sănătate.

 

 

CAPITOLUL XII

Dispozitii finale

 

Art. 58. – (1) CNAS si casele de asigurări de sănătate gestionează si administrează bunurile dobândite în conditiile legii, din activităti proprii, subventii, donatii sau din alte surse.

(2) Autoritătile publice centrale sau locale pot transmite, în conditiile prevăzute de lege, bunuri mobile si imobile în administrarea CNAS si a caselor de asigurări.

Art. 59. – (1) CNAS desfăsoară activităti de monitorizare si control în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, prin Directia monitorizare si corp control si prin compartimentele de specialitate ale caselor de asigurări de sănătate.

(2) La nivelul CNAS, Directia monitorizare si corp control monitorizează activitatea de control desfăsurată de casele de asigurări de sănătate asupra furnizorilor de servicii medicale, medicamente si dispozitive medicale, a persoanelor fizice care au obligatia să vireze contributia de asigurări sociale de sănătate si realizează activităti de control în conditiile legii.

(3) La nivelul caselor de asigurări de sănătate, monitorizarea si efectuarea controlului asupra furnizorilor de servicii medicale, medicamente si dispozitive medicale, a persoanelor fizice care au obligatia să vireze contributia de asigurări sociale de sănătate la casele de asigurări de sănătate se realizează de structurile de specialitate ale acestora, în conditiile legii.

 

ANEXĂ

la statut