MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 173 (XVII) - Nr. 1034         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 22 noiembrie 2005

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

333. – Lege privind ratificarea Conventiei dintre România si Republica Austria pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital si a protocolului-anexă, semnate la Bucuresti la 30 martie 2005

 

Conventie între România si Republica Austria pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital

 

1.099. – Decret pentru promulgarea Legii privind ratificarea Conventiei dintre România si Republica Austria pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital si a protocolului-anexă, semnate la Bucuresti la 30 martie 2005

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.390. – Hotărâre privind schimbarea titularului dreptului de proprietate si/sau de administrare asupra unor imobile aflate în domeniul public al statului si în administrarea Ministerului Apărării Nationale

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

542. – Ordin al inspectorului de stat sef al Inspectiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat pentru efectuarea de controale inopinate privind respectarea Prescriptiei tehnice C 3–2003

 

ACTE ALE CASEI NATIONALE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

224. – Ordin al presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate privind desfăsurarea activitătilor de monitorizare si control în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate

 

Rectificări la:

 - Decretul nr. 500/1996;

             - Decretul nr. 301/1998;

             - Decretul nr. 101/2002

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind ratificarea Conventiei dintre România si Republica Austria pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital si a protocolului-anexă, semnate la Bucuresti la 30 martie 2005

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. – Se ratifică Conventia dintre România si Republica Austria pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital si protocolul-anexă, semnate la Bucuresti la 30 martie 2005.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

ADRIAN NĂSTASE

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Bucuresti, 15 noiembrie 2005.

Nr. 333.

 

CONVENTIE

între România si Republica Austria pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital

 

România si Republica Austria,

dorind să încheie o conventie pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital,

au convenit după cum urmează:

 

ARTICOLUL 1

Persoane vizate

 

Prezenta conventie se aplică persoanelor care sunt rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante.

 

ARTICOLUL 2

Impozite vizate

 

1. Prezenta conventie se aplică impozitelor pe venit si pe capital stabilite în numele unui stat contractant sau al autoritătilor locale ori al unitătilor sale administrativteritoriale, indiferent de modul în care sunt percepute.

2. Sunt considerate impozite pe venit si pe capital toate impozitele stabilite pe venitul total, pe capitalul total ori pe elementele de venit sau de capital, inclusiv impozitele pe câstigurile provenite din înstrăinarea proprietătii mobiliare ori imobiliare, precum si impozitele asupra cresterii capitalului.

3. Impozitele existente asupra cărora se aplică prevederile prezentei conventii sunt în special:

a) în cazul României:

(i) impozitul pe venit;

(ii) impozitul pe profit;

(iii) impozitul pe proprietate;

b) în cazul Republicii Austria:

(i) impozitul pe venit (die Einkommensteuer);

(ii) impozitul pe societăti (die Körperschaftsteuer);

(iii) impozitul pe teren (die Grundsteuer);

(iv) impozitul pe întreprinderi agricole si silvice (die Abgabe von land- und forstwirtschaftlichen Betrieben);

(v) impozitul pe valoarea parcelelor neocupate (die Abgabe vom Bodenwert bei unbebauten Grundstücken).

4. Prezenta conventie se va aplica, de asemenea, oricăror impozite identice sau în esentă similare, care sunt stabilite după data semnării acesteia, în plus sau în locul impozitelor existente. Autoritătile competente ale statelor contractante se vor informa reciproc asupra oricăror modificări importante aduse în legislatiile lor fiscale.

 

ARTICOLUL 3

Definitii generale

 

1. În sensul prezentei conventii, în măsura în care contextul nu cere o interpretare diferită:

a) expresiile un stat contractant si celălalt stat contractant înseamnă România sau Republica Austria, după cum cere contextul;

b) termenul România înseamnă teritoriul de stat al României, inclusiv marea sa teritorială si spatiul aerian de deasupra teritoriului si mării teritoriale asupra cărora România îsi exercită suveranitatea, precum si zona contiguă, platoul continental si zona economică exclusivă asupra cărora România îsi exercită drepturi suverane si jurisdictie, în conformitate cu legislatia sa si potrivit normelor si principiilor dreptului international;

c) termenul Austria înseamnă Republica Austria;

d) termenul persoană include o persoană fizică, o societate si orice altă asociere de persoane;

e) termenul societate înseamnă orice persoană juridică sau orice entitate care este considerată ca o persoană juridică în scopul impozitării;

f) expresiile întreprindere a unui stat contractant si întreprindere a celuilalt stat contractant înseamnă, după caz, o întreprindere exploatată de un rezident al unui stat contractant si o întreprindere exploatată de un rezident al celuilalt stat contractant;

g) termenul national înseamnă:

(i) orice persoană fizică având cetătenia unui stat contractant;

(ii) orice persoană juridică, parteneriat sau asociere de persoane având statutul în conformitate cu legislatia în vigoare într-un stat contractant;

h) expresia transport international înseamnă orice transport efectuat cu o navă sau aeronavă exploatată de o întreprindere care are sediul conducerii efective într-un stat contractant, cu exceptia cazului când nava sau aeronava este exploatată numai între locuri situate în celălalt stat contractant;

i) expresia autoritate competentă înseamnă:

(i) în cazul României, ministrul finantelor publice sau reprezentantul său autorizat;

(ii) în cazul Austriei, ministrul federal de finante sau reprezentantul său autorizat.

2. În ceea ce priveste aplicarea prezentei conventii în orice moment de un stat contractant, orice termen care nu este definit în aceasta va avea, dacă contextul nu cere o interpretare diferită, întelesul pe care îl are în acel moment în cadrul legislatiei acestui stat cu privire la impozitele la care conventia se aplică, orice înteles în conformitate cu legislatia fiscală în vigoare a acelui stat prevalând asupra întelesului dat termenului în cadrul altor legi ale acelui stat.

 

ARTICOLUL 4

Rezident

 

1. În sensul prezentei conventii, expresia rezident al unui stat contractant înseamnă orice persoană care, potrivit legislatiei acestui stat, este supusă impunerii în acest stat datorită domiciliului său, rezidentei sale, sediului conducerii, locului înregistrării sau oricărui alt criteriu de natură similară si include, de asemenea, acest stat si orice autoritate locală sau unitate administrativ-teritorială a acestuia. Dar această expresie nu include o persoană care este supusă impozitării în acest stat numai pentru faptul că realizează venituri din surse sau capital, situate în acest stat.

2. Când, în conformitate cu prevederile paragrafului 1, o persoană fizică este rezidentă a ambelor state contractante, atunci statutul său se determină după cum urmează:

a) aceasta va fi considerată rezidentă numai a statului în care are o locuintă permanentă la dispozitia sa; dacă dispune de o locuintă permanentă în ambele state, ea va fi considerată rezidentă numai a statului cu care legăturile sale personale si economice sunt mai strânse (centrul intereselor vitale);

b) dacă statul în care această persoană are centrul intereselor sale vitale nu poate fi determinat sau dacă ea nu dispune de o locuintă permanentă la dispozitia sa în nici unul dintre state, aceasta va fi considerată rezidentă numai a statului în care locuieste în mod obisnuit;

c) dacă această persoană locuieste în mod obisnuit în ambele state sau nu locuieste în nici unul dintre ele, ea va fi considerată rezidentă numai a statului al cărui national este;

d) dacă această persoană este national al ambelor state sau nu este national al nici unuia dintre ele, autoritătile competente ale statelor contractante vor rezolva problema de comun acord.

3. Când, potrivit prevederilor paragrafului 1, o persoană, alta decât o persoană fizică, este rezidentă a ambelor state contractante, ea va fi considerată rezidentă numai a statului în care se află sediul conducerii sale efective.

 

ARTICOLUL 5

Sediu permanent

 

1. În sensul prezentei conventii, expresia sediu permanent înseamnă un loc fix de afaceri prin care întreprinderea îsi desfăsoară în întregime sau în parte activitatea sa.

2. Expesia sediu permanent include îndeosebi:

a) un loc de conducere;

b) o sucursală;

c) un birou;

d) o fabrică;

e) un atelier; si

f) o mină, un put petrolier ori de gaze, o carieră sau orice alt loc de extractie a resurselor naturale.

3. Un santier de constructii sau un proiect de constructii ori de montaj constituie sediu permanent numai atunci când acesta durează mai mult de 12 luni.

4. Independent de prevederile anterioare ale acestui articol, expresia sediu permanent se consideră că nu include:

a) folosirea de instalatii numai în scopul depozitării, expunerii sau livrării de produse ori de mărfuri apartinând întreprinderii;

b) mentinerea unui stoc de produse sau de mărfuri apartinând întreprinderii numai în scopul depozitării, expunerii ori livrării;

c) mentinerea unui stoc de produse sau de mărfuri apartinând întreprinderii numai în scopul prelucrării de către o altă întreprindere;

d) mentinerea unui stoc de produse sau de mărfuri apartinând întreprinderii, care sunt expuse în cadrul unui târg comercial ori al unei expozitii si care sunt vândute de întreprindere la închiderea unui astfel de târg sau a unei astfel de expozitii;

e) mentinerea unui loc fix de afaceri numai în scopul cumpărării de produse ori mărfuri sau colectării de informatii pentru întreprindere;

f) mentinerea unui loc fix de afaceri numai în scopul desfăsurării pentru întreprindere a oricărei alte activităti cu caracter pregătitor sau auxiliar;

g) mentinerea unui loc fix de afaceri numai pentru orice combinare de activităti mentionate în subparagrafele a)–f), cu conditia ca întreaga activitate a locului fix de afaceri ce rezultă din această combinare să aibă un caracter pregătitor sau auxiliar.

5. Independent de prevederile paragrafelor 1 si 2, atunci când o persoană, alta decât un agent cu statut independent căruia i se aplică prevederile paragrafului 6, actionează în numele unei întreprinderi, are si exercită în mod obisnuit într-un stat contractant împuternicirea de a încheia contracte în numele întreprinderii, această întreprindere se consideră că are un sediu permanent în acel stat în privinta oricăror activităti pe care persoana le exercită pentru întreprindere, în afară de cazul când activitătile acestei persoane sunt limitate la cele mentionate în paragraful 4 care, dacă sunt exercitate printr-un loc fix de afaceri, nu fac din acest loc fix de afaceri un sediu permanent potrivit prevederilor acelui paragraf.

6. O întreprindere nu se consideră că are un sediu permanent într-un stat contractant numai prin faptul că aceasta îsi exercită activitatea de afaceri în acel stat printr-un broker, agent comisionar general sau orice alt agent cu statut independent, cu conditia ca aceste persoane să actioneze în cadrul activitătii lor obisnuite.

7. Faptul că o societate care este rezidentă a unui stat contractant controlează sau este controlată de o societate care este rezidentă a celuilalt stat contractant ori care îsi exercită activitatea de afaceri în celălalt stat (printr-un sediu permanent sau în alt mod) nu este suficient pentru a face una dintre aceste societăti un sediu permanent al celeilalte.

 

ARTICOLUL 6

Venituri din proprietăti imobiliare

 

1. Veniturile realizate de un rezident al unui stat contractant din proprietăti imobiliare (inclusiv veniturile din agricultură sau din exploatări forestiere) situate în celălalt stat contractant sunt impozabile în celălalt stat.

2. Expresia proprietăti imobiliare are întelesul care este atribuit de legislatia statului contractant în care proprietătile în cauză sunt situate. Expresia include, în orice caz, accesoriile proprietătii imobiliare, inventarul viu si echipamentul utilizat în agricultură si exploatări forestiere, drepturile asupra cărora se aplică prevederile dreptului comun cu privire la proprietatea funciară, uzufructul proprietătilor imobiliare si drepturile la rente variabile sau fixe pentru exploatarea ori concesionarea exploatării zăcămintelor minerale, izvoarelor si a altor resurse naturale; navele, vapoarele si aeronavele nu sunt considerate proprietăti imobiliare.

3. Prevederile paragrafului 1 se aplică veniturilor obtinute din exploatarea directă, din închirierea sau din folosirea în orice altă formă a proprietătii imobiliare.

4. Prevederile paragrafelor 1 si 3 se aplică, de asemenea, veniturilor provenind din proprietăti imobiliare ale unei întreprinderi si veniturilor din proprietăti imobiliare utilizate pentru exercitarea unei profesii independente.

 

ARTICOLUL 7

Profiturile întreprinderii

 

1. Profiturile unei întreprinderi a unui stat contractant sunt impozabile numai în acel stat, în afară de cazul când întreprinderea exercită activitate de afaceri în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo. Dacă întreprinderea exercită activitate de afaceri în acest mod, profiturile întreprinderii pot fi impuse în celălalt stat contractant, dar numai acea parte din ele care este atribuibilă acelui sediu permanent.

2. Sub rezerva prevederilor paragrafului 3, când o întreprindere a unui stat contractant exercită activitate de afaceri în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo, atunci se atribuie în fiecare stat contractant, acelui sediu permanent, profiturile pe care acesta le-ar fi putut realiza dacă ar fi constituit o întreprindere distinctă si separată, exercitând activităti identice sau similare, în conditii identice ori similare si tratând cu toată independenta cu întreprinderea al cărei sediu permanent este.

3. La determinarea profiturilor unui sediu permanent sunt admise ca deductibile cheltuielile ce pot fi dovedite ca fiind efectuate pentru scopurile urmărite de sediul permanent, inclusiv cheltuielile de conducere si cheltuielile generale de administrare efectuate, indiferent de faptul că s-au efectuat în statul în care se află situat sediul permanent sau în altă parte.

4. În măsura în care într-un stat contractant se obisnuieste ca profitul ce se atribuie unui sediu permanent să fie determinat prin repartizarea profitului total al întreprinderii în diversele sale părti componente, nici o prevedere a paragrafului 2 nu împiedică acest stat contractant să determine profitul impozabil în conformitate cu repartitia uzuală; metoda de repartizare adoptată trebuie să fie totusi aceea prin care rezultatul obtinut să fie în concordantă cu principiile enuntate în prezentul articol.

5. Nici un profit nu se atribuie unui sediu permanent numai pentru faptul că acest sediu permanent cumpără produse sau mărfuri pentru întreprindere.

6. În vederea aplicării prevederilor paragrafelor precedente, profitul care se atribuie unui sediu permanent se determină în fiecare an prin aceeasi metodă, în afară de cazul când există motive temeinice si suficiente de a proceda altfel.

7. Când profiturile includ elemente de venit care sunt tratate separat în alte articole ale prezentei conventii, prevederile acelor articole nu sunt afectate de prevederile prezentului articol.

 

ARTICOLUL 8

Transport maritim, pe căi navigabile interioare si transport aerian

 

1. Profitul obtinut din exploatarea în trafic international a navelor sau aeronavelor este impozabil numai în statul contractant în care se află locul conducerii efective a întreprinderii.

2. Profitul din exploatarea vapoarelor angajate în transportul pe căi navigabile interioare este impozabil numai în statul contractant în care se află sediul conducerii efective al întreprinderii.

3. Dacă locul conducerii efective a unei întreprinderi de transport naval sau a unei întreprinderi de transport pe căi navigabile interioare se află la bordul unei nave ori al unui vapor, atunci acesta se consideră a fi situat în statul contractant în care se află portul de înregistrare a navei sau vaporului ori, dacă nu există un astfel de port, în statul contractant în care este rezident cel care exploatează nava sau vaporul.

4. Prevederile paragrafului 1 se aplică, de asemenea, profitului obtinut din participarea la un pool, la o exploatare în comun sau la o agentie internatională de transporturi.

 

ARTICOLUL 9

Întreprinderi asociate

 

1. Când

a) o întreprindere a unui stat contractant participă direct sau indirect la conducerea, controlul ori la capitalul unei întreprinderi a celuilalt stat contractant; sau

b) aceleasi persoane participă direct sau indirect la conducerea, controlul ori la capitalul unei întreprinderi a unui stat contractant si a unei întreprinderi a celuilalt stat contractant, si, fie într-un caz, fie în celălalt, cele două întreprinderi sunt legate în relatiile lor financiare sau comerciale de conditii acceptate ori impuse care diferă de cele care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente, atunci profiturile care fără aceste conditii ar fi fost obtinute de una dintre întreprinderi, dar nu au putut fi obtinute în fapt datorită acestor conditii, pot fi incluse în profiturile acelei întreprinderi si impuse în consecintă.

2. Când un stat contractant include în profiturile unei întreprinderi apartinând acelui stat si impune în consecintă profiturile asupra cărora o întreprindere a celuilalt stat contractant a fost supusă impozitării în celălalt stat si profiturile astfel incluse sunt profituri care ar fi revenit întreprinderii primului stat contractant mentionat dacă conditiile stabilite între cele două întreprinderi ar fi fost cele care ar fi fost convenite între întreprinderi independente, atunci celălalt stat va proceda la modificarea corespunzătoare a sumei impozitului stabilit asupra acestor profituri. La efectuarea acestei modificări se tine seama de celelalte prevederi ale prezentei conventii si, dacă este necesar, autoritătile competente ale statelor contractante se vor consulta reciproc.

 

ARTICOLUL 10

Dividende

 

1. Dividendele plătite de o societate care este rezidentă a unui stat contractant unui rezident al celuilalt stat contractant sunt impozabile în celălalt stat.

2. Totusi, aceste dividende sunt, de asemenea, impozabile în statul contractant în care este rezidentă societatea plătitoare de dividende si potrivit legislatiei acestui stat, dar dacă beneficiarul efectiv al dividendelor este rezident al celuilalt stat contractant, impozitul astfel stabilit nu va depăsi:

a) 0% din suma brută a dividendelor, dacă beneficiarul efectiv este o societate (alta decât un parteneriat) care detine în mod direct cel putin 25% din capitalul societătii plătitoare de dividende;

b) 5% din suma brută a dividendelor în toate celelalte cazuri.

Prezentul paragraf nu afectează impunerea societătii cu privire la profitul din care se plătesc dividendele.

3. Termenul dividende folosit în acest articol înseamnă veniturile provenind din actiuni, din actiuni si din drepturi de folosintă, din părti miniere, din părti de fondator sau alte drepturi, care nu sunt titluri de creantă, din participarea la profituri, precum si veniturile din alte părti sociale care sunt supuse aceluiasi regim de impunere ca veniturile din actiuni de către legislatia fiscală a statului în care este rezidentă societatea distribuitoare a dividendelor.

4. Prevederile paragrafelor 1 si 2 nu se aplică dacă beneficiarul efectiv al dividendelor, fiind rezident al unui stat contractant, desfăsoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant, în care societatea plătitoare de dividende este rezidentă, printr-un sediu permanent situat acolo, sau desfăsoară în celălalt stat contractant profesii independente printr-o bază fixă situată acolo, iar detinerea drepturilor generatoare de dividende în legătură cu care dividendele sunt plătite este efectiv legată de un asemenea sediu permanent sau de o asemenea bază fixă. În această situatie se aplică prevederile art. 7 sau 14, după caz

5. Când o societate rezidentă a unui stat contractant realizează profituri sau venituri din celălalt stat contractant, celălalt stat nu poate percepe nici un impozit asupra dividendelor plătite de acea societate, cu exceptia cazului când asemenea dividende sunt plătite unui rezident al celuilalt stat sau când detinerea drepturilor generatoare de dividende în legătură cu care dividendele sunt plătite este efectiv legată de un sediu permanent ori de o bază fixă situată în celălalt stat contractant, nici să supună profiturile nedistribuite ale societătii unui impozit asupra profiturilor nedistribuite, chiar dacă dividendele plătite sau profiturile nedistribuite reprezintă în întregime ori în parte profituri sau venituri provenind din celălalt stat contractant.

 

ARTICOLUL 11

Dobânzi

 

1. Dobânzile provenind dintr-un stat contractant si plătite unui rezident al celuilalt stat contractant sunt impozabile în celălalt stat.

2. Totusi, aceste dobânzi sunt, de asemenea, impozabile în statul contractant din care provin si potrivit legislatiei acestui stat, dar dacă beneficiarul efectiv al dobânzilor este rezident al celuilalt stat contractant, impozitul astfel stabilit nu va depăsi 3% din suma brută a dobânzilor.

3. Independent de prevederile paragrafului 2, dobânzile provenind dintr-un stat contractant si plătite unui rezident al celuilalt stat contractant, care este beneficiarul efectiv al acestora, sunt impozabile numai în celălalt stat contractant dacă este îndeplinită una dintre următoarele conditii:

a) plătitorul sau primitorul dobânzilor este Guvernul unui stat contractant, o autoritate locală ori o unitate administrativ-teritorială a acestuia sau banca centrală a unui stat contractant;

b) dobânzile sunt plătite în legătură cu un împrumut acordat, aprobat, garantat sau asigurat de guvernul unui stat contractant, de banca centrală a unui stat contractant sau de orice institutie financiară detinută ori controlată de guvernul unui stat contractant;

c) dobânzile sunt plătite pentru un împrumut acordat de o bancă sau de orice altă institutie financiară (inclusiv o societate de asigurare);

d) dobânzile sunt plătite pentru un împrumut făcut pentru o perioadă mai mare de 2 ani;

e) dobânzile sunt plătite în legătură cu vânzarea pe credit a oricăror echipamente industriale, comerciale sau stiintifice.

4. Termenul dobânzi, astfel cum este folosit în prezentul articol, înseamnă veniturile din titluri de creantă de orice natură, însotite sau nu de garantii ipotecare ori de o clauză de participare la profiturile debitorului, si, în special, veniturile din efecte publice, titluri de creantă sau obligatiuni, inclusiv primele si premiile legate de asemenea efecte, titluri de creantă ori obligatiuni. Penalitătile pentru plata cu întârziere nu sunt considerate dobânzi în sensul prezentului articol.

5. Prevederile paragrafelor 1, 2 si 3 nu se aplică dacă beneficiarul efectiv al dobânzilor, fiind un rezident al unui stat contractant, desfăsoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant din care provin dobânzile printr-un sediu permanent situat acolo ori prestează în celălalt stat contractant profesii independente printr-o bază fixă situată acolo, iar creanta în legătură cu care sunt plătite dobânzile este efectiv legată de un asemenea sediu permanent sau de o asemenea bază fixă. În această situatie se aplică prevederile art. 7 sau 14, după caz.

6. Dobânzile se consideră că provin dintr-un stat contractant când plătitorul este un rezident al acestui stat.

Totusi, când plătitorul dobânzilor, fie că este sau nu este rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent sau o bază fixă în legătură cu care a fost contractată creanta generatoare de dobânzi si aceste dobânzi se suportă de acest sediu permanent sau bază fixă, atunci aceste dobânzi se consideră că provin din statul contractant în care este situat sediul permanent sau baza fixă.

7. Când, datorită relatiilor speciale existente între debitor si beneficiarul efectiv sau între ambii si o altă persoană, suma dobânzilor, tinându-se seama de creanta pentru care sunt plătite, depăseste suma care s-ar fi convenit între debitor si beneficiarul efectiv în lipsa unor astfel de relatii, prevederile prezentului articol se aplică numai la această ultimă sumă mentionată. În acest caz, partea excedentară a plătilor este impozabilă potrivit legislatiei fiecărui stat contractant, tinându-se seama de celelalte prevederi ale prezentei conventii.

 

ARTICOLUL 12

Redevente

 

1. Redeventele provenind dintr-un stat contractant si plătite unui rezident al celuilalt stat contractant sunt impozabile în celălalt stat.

2. Totusi, aceste redevente sunt, de asemenea, impozabile în statul contractant din care provin si potrivit legislatiei acestui stat, dar dacă beneficiarul efectiv al redeventelor este rezident al celuilalt stat contractant, impozitul astfel stabilit nu va depăsi 3% din suma brută a redeventelor.

3. Termenul redevente folosit în prezentul articol înseamnă plăti de orice fel primite pentru folosirea sau concesionarea oricărui drept de autor asupra unei opere literare, artistice ori stiintifice (inclusiv asupra filmelor de cinematograf sau filmelor, asupra înregistrărilor pe bandă ori asupra altor mijloace de difuzare folosite pentru emisiunile de radio sau televiziune ori asupra altor mijloace de transmisie), oricărui patent, oricărei mărci de comert, oricărui desen sau model, plan, oricărei formule secrete sau oricărui procedeu de fabricatie ori pentru utilizarea sau dreptul de a utiliza orice drept de autor asupra programelor de calculator sau pentru informatii referitoare la experienta în domeniul industrial, comercial sau stiintific.

4. Prevederile paragrafelor 1 si 2 nu se aplică dacă beneficiarul efectiv al redeventelor, fiind un rezident al unui stat contractant, desfăsoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant din care provin redeventele printr-un sediu permanent situat acolo sau prestează în celălalt stat profesii independente printr-o bază fixă situată acolo, iar dreptul sau proprietatea pentru care se plătesc redeventele este efectiv legată de un asemenea sediu permanent ori de o asemenea bază fixă. În această situatie se aplică prevederile art. 7 sau 14, după caz.

5. Redeventele se consideră că provin dintr-un stat contractant când plătitorul este un rezident al acestui stat.

Totusi, când plătitorul redeventelor, fie că este sau nu este rezident al unui stat contractant, are într-un stat contractant un sediu permanent ori o bază fixă de care este legată obligatia de a plăti redeventele si aceste redevente sunt suportate de un asemenea sediu permanent sau de o asemenea bază fixă, atunci aceste redevente se consideră că provin din statul contractant în care este situat sediul permanent ori baza fixă.

6. Când, datorită relatiilor speciale existente între plătitorul si beneficiarul efectiv sau între ambii si o altă persoană, suma redeventelor, avându-se în vedere utilizarea, dreptul ori informatia pentru care sunt plătite, depăseste suma care ar fi fost convenită între plătitor si beneficiarul efectiv în lipsa unor astfel de relatii, prevederile prezentului articol se aplică numai la această ultimă sumă mentionată. În acest caz, partea excedentară a plătilor este impozabilă potrivit legislatiei fiecărui stat contractant, tinându-se seama de celelalte prevederi ale prezentei conventii.

 

ARTICOLUL 13

Câstiguri de capital

 

1. Câstigurile realizate de un rezident al unui stat contractant din înstrăinarea proprietătilor imobiliare, astfel cum sunt definite la art. 6, si situate în celălalt stat contractant sunt impozabile în celălalt stat contractant.

2. Câstigurile provenind din înstrăinarea proprietătii mobiliare făcând parte din activul unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant sau a proprietătii mobiliare tinând de o bază fixă de care dispune un rezident al unui stat contractant în celălalt stat contractant pentru exercitarea unei profesii independente, inclusiv câstigurile provenind din înstrăinarea unui asemenea sediu permanent (singur sau cu întreaga întreprindere) sau a unei asemenea baze fixe, sunt impozabile în celălalt stat.

3. Câstigurile provenind din înstrăinarea navelor sau aeronavelor exploatate în trafic international, a vapoarelor angajate în transport pe căi navigabile interioare ori a proprietătilor mobiliare necesare exploatării unor asemenea nave, aeronave sau vapoare sunt impozabile numai în statul contractant în care este situat locul conducerii efective a întreprinderii.

4. Câstigurile obtinute de un rezident al unui stat contractant din înstrăinarea actiunilor sau a altor participări la capitalul unei societăti ale cărei active sunt formate în totalitate ori în principal din proprietăti imobiliare situate în celălalt stat contractant sunt impozabile în celălalt stat contractant.

5. Câstigurile provenind din înstrăinarea oricăror proprietăti, altele decât cele la care se face referire în paragrafele 1–4, sunt impozabile numai în statul contractant în care este rezident cel care înstrăinează.

 

ARTICOLUL 14

Profesii independente

 

1. Veniturile realizate de un rezident al unui stat contractant din exercitarea unei profesii independente sau a altor activităti cu caracter independent sunt impozabile numai în acest stat, în afară de cazul în care acesta dispune de o bază fixă la dispozitia sa în celălalt stat contractant în scopul exercitării activitătilor sale. Dacă dispune de o astfel de bază fixă, venitul se impune în celălalt stat contractant, dar numai acea parte din venit care este atribuibilă acelei baze fixe.

2. Expresia profesii independente cuprinde în special activitătile independente cu caracter stiintific, literar, artistic, educativ sau pedagogic, precum si exercitarea independentă a profesiilor de medic, avocat, inginer, arhitect, dentist si contabil.

 

ARTICOLUL 15

Profesii dependente

 

1. Sub rezerva prevederilor art. 16 si art. 18–21, salariile si alte remuneratii similare obtinute de un rezident al unui stat contractant pentru o activitate salariată sunt impozabile numai în acel stat, în afară de cazul când activitatea salariată este exercitată în celălalt stat contractant. Dacă activitatea salariată este astfel exercitată, remuneratiile primite sunt impozabile în celălalt stat contractant.

2. Independent de prevederile paragrafului 1, remuneratiile obtinute de un rezident al unui stat contractant pentru o activitate salariată exercitată în celălalt stat contractant sunt impozabile numai în primul stat mentionat, dacă:

a) beneficiarul este prezent în celălalt stat contractant pentru o perioadă sau perioade care nu depăsesc în total 183 de zile în orice perioadă de 12 luni începând sau sfârsind în anul fiscal vizat; si

b) remuneratiile sunt plătite de o persoană sau în numele unei persoane care angajează si care nu este rezidentă a celuilalt stat contractant; si

c) remuneratiile nu sunt suportate de un sediu permanent sau de o bază fixă pe care cel care angajează îl/o are în celălalt stat contractant.

3. Independent de prevederile precedente ale acestui articol, remuneratiile primite pentru o activitate salariată exercitată la bordul unei nave sau aeronave exploatate în trafic international ori la bordul unui vapor angajat în transport pe căi navigabile interioare sunt impozabile în statul contractant în care se află situat locul conducerii efective a întreprinderii.

 

ARTICOLUL 16

Remuneratiile membrilor consiliului de administratie

 

Remuneratiile si alte plăti similare primite de un rezident al unui stat contractant, în calitatea sa de membru al consiliului de administratie al unei societăti care este rezidentă a celuilalt stat contractant, sunt impozabile în celălalt stat contractant.

 

ARTICOLUL 17

Artisti si sportivi

 

1. Independent de prevederile art. 7, 14 si 15, veniturile obtinute de un rezident al unui stat contractant, în calitate de artist de spectacol, cum sunt artistii de teatru, de film, de radio sau de televiziune, ori ca interpreti muzicali sau ca sportivi, din activitătile lui personale desfăsurate în această calitate în celălalt stat contractant, sunt impozabile în celălalt stat contractant.

2. Când veniturile în legătură cu activitătile personale desfăsurate de un artist de spectacol sau de un sportiv în această calitate nu revin artistului de spectacol sau sportivului, ci unei alte persoane, acele venituri, independent de prevederile art. 7, 14 si 15, sunt impozabile în statul contractant în care sunt exercitate activitătile artistului de spectacol sau ale sportivului.

3. Independent de prevederile paragrafelor 1 si 2, veniturile obtinute din activitătile mentionate la paragraful 1, în cadrul schimburilor culturale sau sportive aprobate de guvernele statelor contractante si care nu sunt exercitate în scopul de a obtine profituri, sunt scutite de impozit în statul contractant în care sunt exercitate aceste activităti.

 

ARTICOLUL 18

Pensii si anuităti

 

1. Sub rezerva prevederilor paragrafului 2 al art. 19, pensiile, anuitătile si alte remuneratii similare plătite unui rezident al unui stat contractant pentru munca salariată desfăsurată în trecut sunt impozabile numai în acel stat.

2. Independent de prevederile paragrafului 1 al acestui articol, pensiile si alte plăti similare făcute în baza legislatiei referitoare la asigurările sociale a unui stat contractant sunt impozabile numai în acel stat.

3. Termenul anuitate înseamnă o sumă determinată, plătibilă în mod periodic, la scadente fixe, în timpul vietii sau în timpul unei perioade specificate ori determinabile, în virtutea unui angajament, cu obligatia de a face în schimb plătile pentru deplină si corespunzătoare recompensare în bani sau în echivalent bănesc.

 

ARTICOLUL 19

Functii publice

 

1. a) Salariile si alte remuneratii similare, altele decât pensiile, plătite de un stat contractant, de o autoritate locală sau de o unitate administrativ-teritorială ori de o entitate juridică de drept public a acestui stat unei persoane fizice pentru serviciile prestate acestui stat, autoritătii sau unitătii ori entitătii juridice, sunt impozabile numai în acest stat.

b) Totusi, aceste salarii si alte remuneratii similare sunt impozabile numai în celălalt stat contractant dacă serviciile sunt prestate în acel stat si persoana fizică este rezidentă a acelui stat; si

(i) este un national al acelui stat; sau

(ii) nu a devenit rezidentă a acelui stat numai în scopul prestării serviciilor.

2. a) Pensiile plătite de sau din fonduri create de un stat contractant, de o autoritate locală sau de o unitate administrativ-teritorială ori de o entitate juridică de drept public a acestui stat unei persoane fizice pentru serviciile prestate acelui stat, autoritătii sau unitătii ori entitătii juridice sunt impozabile numai în acel stat.

b) Totusi, aceste pensii sunt impozabile numai în celălalt stat contractant dacă persoana fizică este rezidentă si national al acelui stat.

3. Prevederile art. 15–18 se aplică salariilor si altor remuneratii similare si pensiilor plătite pentru serviciile prestate în legătură cu o activitate de afaceri desfăsurată de un stat contractant, de o autoritate locală sau de o unitate administrativ-teritorială ori de o entitate juridică de drept public a acestui stat.

 

ARTICOLUL 20

Studenti si practicanti

 

Sumele pe care le primeste pentru întretinere, educare sau pregătire un student ori un practicant care este sau a fost rezident al celuilalt stat contractant imediat anterior venirii sale într-un stat contractant si care este prezent în primul stat mentionat numai în scopul educării sau pregătirii sale nu sunt impozabile în acel stat, cu conditia ca astfel de sume să provină din surse aflate în afara acelui stat.

 

ARTICOLUL 21

Profesori si cercetători

 

1. O persoană fizică care este sau care a fost rezidentă a unui stat contractant imediat înainte de sosirea sa în celălalt stat contractant si care, la invitatia unei universităti, unui colegiu, unei scoli sau a altei institutii educationale similare nonprofit care este recunoscută de guvernul celuilalt stat contractant, este prezentă în celălalt stat contractant o perioadă ce nu depăseste 2 ani de la data primei sale sosiri în celălalt stat contractant, numai în scopul de a preda sau a cerceta ori pentru ambele, la astfel de institutii educationale, este scutită de impozit în celălalt stat contractant pentru remuneratia primită pentru predare sau cercetare.

2. Prevederile paragrafului 1 nu se aplică venitului din cercetare, dacă această cercetare nu este întreprinsă în interes public, ci în interesul obtinerii unui câstig în folosul unei anumite persoane sau al unui grup de persoane.

 

ARTICOLUL 22

Alte venituri

 

1. Elementele de venit ale unui rezident al unui stat contractant, indiferent de unde provin, care nu sunt tratate la articolele precedente ale prezentei conventii, sunt impozabile numai în acel stat.

2. Prevederile paragrafului 1 nu se vor aplica asupra veniturilor, altele decât veniturile provenind din proprietătile imobiliare, asa cum sunt definite în paragraful 2 al art. 6, dacă primitorul unor astfel de venituri, fiind rezident al unui stat contractant, desfăsoară activitate de afaceri în celălalt stat contractant printr-un sediu permanent situat acolo sau exercită în celălalt stat contractant profesii independente printr-o bază fixă situată acolo si dreptul sau proprietatea în legătură cu care venitul este plătit este efectiv legată de un asemenea sediu permanent sau de o asemenea bază fixă. În această situatie se aplică prevederile art. 7 sau ale art. 14, după caz.

3. Veniturile obtinute de un rezident al unui stat contractant din celălalt stat contractant, conform unei cereri legale de întretinere, nu pot fi impuse în primul stat mentionat dacă asemenea venituri ar fi scutite de impozit conform legislatiei celuilalt stat contractant.

 

ARTICOLUL 23

Capital

 

1. Capitalul reprezentat de proprietăti imobiliare la care se face referire în art. 6, detinute de un rezident al unui stat contractant si situate în celălalt stat contractant, este impozabil în celălalt stat contractant.

2. Capitalul reprezentat de proprietăti mobiliare făcând parte din activul unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant sau de proprietăti mobiliare apartinând unei baze fixe pe care un rezident al unui stat contracant o are în celălalt stat contractant pentru exercitarea unei profesii independente este impozabil în celălalt stat.

3. Capitalul constituit din nave si aeronave exploatate în trafic international, din vapoare angajate în transport pe căi navigabile interioare si din proprietăti mobiliare tinând de exploatarea unor asemenea nave, aeronave si vapoare este impozabil numai în statul contractant în care este situat locul conducerii efective a întreprinderii.

4. Toate celelalte elemente de capital ale unui rezident al unui stat contractant sunt impozabile numai în acest stat contractant.

 

ARTICOLUL 24

Eliminarea dublei impuneri

 

S-a convenit ca dubla impunere să fie evitată după cum urmează:

1. În cazul României:

Când un rezident al României realizează venituri sau detine capital care, în conformitate cu prevederile prezentei conventii, este impozitat în Austria, România va acorda:

a) ca o deducere din impozitul pe venitul acelui rezident, o sumă egală cu impozitul pe venit plătit în Austria;

b) ca o deducere din impozitul pe capitalul acelui rezident, o sumă egală cu impozitul pe capital plătit în Austria.

Totusi, această deducere nu va putea depăsi în nici un caz acea parte a impozitului pe venit sau a impozitului pe capital, astfel cum este calculată înainte ca deducerea să fie acordată, care este atribuibilă, după caz, venitului sau capitalului care poate fi impozitat în Austria.

2. În cazul Austriei:

a) Când un rezident al Austriei realizează venituri sau detine capital care, în conformitate cu prevederile prezentei conventii, poate fi impozitat în România, Austria va scuti de impozit aceste venituri sau acest capital, sub rezerva prevederilor subparagrafelor b)–d).

b) Când un rezident al Austriei obtine elemente de venit care, în conformitate cu prevederile art. 10–12 si ale paragrafului 4 al art. 13 pot fi impozitate în România, Austria va acorda ca o deducere din impozitul pe venitul acelui rezident o sumă egală cu impozitul plătit în România. Totusi, această deducere nu va depăsi acea parte a impozitului, astfel cum este calculată înainte ca deducerea să fie acordată, care este atribuibilă acelor elemente de venit obtinute din România.

c) Dividendele, în sensul subparagrafelor a) si b) ale paragrafului 2 al art. 10, plătite de o societate care este rezidentă a României unei societăti care este rezidentă a Austriei si care detine o participare de cel putin 10% din capitalul societătii române, sunt scutite de impozit în Austria, sub rezerva prevederilor specifice din legislatia internă a Austriei, dar indiferent de minimum de participare care se abate de la cerintele de participare prevăzute de acea lege.

d) Când, în conformitate cu prevederile prezentei conventii, venitul obtinut sau capitalul detinut de un rezident al Austriei este scutit de impozit în Austria, Austria poate, cu toate acestea, să ia în considerare la calculul impozitului asupra venitului sau capitalului rămas al acelui rezident venitul ori capitalul scutit de impozit.

e) Prevederile subparagrafului a) nu se vor aplica asupra veniturilor obtinute sau asupra capitalului detinut de un rezident al Austriei când România aplică prevederile prezentei conventii pentru a scuti de impozit astfel de venituri sau de capital ori aplică prevederile paragrafului 2 al art. 10, 11 sau 12 asupra acestor venituri.

 

ARTICOLUL 25

Nediscriminarea

 

1. Nationalii unui stat contractant nu vor fi supusi în celălalt stat contractant nici unei impozitări sau obligatii legate de aceasta, diferită ori mai împovărătoare decât impozitarea sau obligatia la care sunt ori pot fi supusi nationalii celuilalt stat contractant aflati în aceeasi situatie, mai ales în ceea ce priveste rezidenta. Această prevedere, independent de prevederile art. 1, se aplică, de asemenea, persoanelor care nu sunt rezidente ale unuia sau ale ambelor state contractante.

2. Impozitarea unui sediu permanent pe care o întreprindere a unui stat contractant îl are în celălalt stat contractant nu va fi stabilită în conditii mai putin favorabile în celălalt stat contractant decât impunerea stabilită întreprinderilor celuilalt stat contractant care desfăsoară aceleasi activităti. Această prevedere nu va fi interpretată ca obligând un stat contractant să acorde rezidentilor celuilalt stat contractant o deducere personală, înlesnire sau reducere în ceea ce priveste impozitarea, pe considerente legate de statutul civil ori de responsabilitătile familiale, pe care o acordă rezidentilor săi.

3. Cu exceptia cazului când se aplică prevederile paragrafului 1 al art. 9, paragrafului 7 al art. 11 sau paragrafului 6 al art. 12, dobânzile, redeventele si alte plăti făcute de o întreprindere a unui stat contractant unui rezident al celuilalt stat contractant se vor deduce, în scopul determinării profiturilor impozabile ale unei asemenea întreprinderi, în aceleasi conditii ca si cum ar fi fost plătite unui rezident al primului stat mentionat. În mod similar, orice datorii ale unei întreprinderi a unui stat contractant fată de un rezident al celuilalt stat contractant vor fi deductibile, în vederea determinării capitalului impozabil al acestei întreprinderi, în aceleasi conditii ca si cum ar fi fost contractate fată de un rezident al primului stat mentionat.

4. Întreprinderile unui stat contractant, al căror capital este integral sau partial detinut ori controlat, în mod direct sau indirect, de unul ori de mai multi rezidenti ai celuilalt stat contractant, nu vor fi supuse în primul stat contractant mentionat nici unei impozitări sau obligatii legate de aceasta, care să fie diferită sau mai împovărătoare decât impozitarea si obligatiile legate de aceasta, la care sunt sau pot fi supuse alte întreprinderi similare ale primului stat mentionat.

5. Prevederile prezentului articol se aplică impozitelor de orice fel si de orice natură, indiferent de prevederile art. 2.

 

ARTICOLUL 26

Procedura amiabilă

 

1. Când o persoană consideră că datorită măsurilor luate de unul sau de ambele state contractante rezultă ori va rezulta pentru ea o impozitare care nu este conformă cu prevederile prezentei conventii, ea poate, indiferent de căile de atac prevăzute de legislatia internă a acestor state, să supună cazul său autoritătii competente a statului contractant al cărui rezident este sau, dacă situatia sa se încadrează în prevederile paragrafului 1 al art. 25, acelui stat contractant al cărui national este. Cazul trebuie prezentat în 3 ani de la prima notificare a actiunii din care rezultă o impunere contrară prevederilor prezentei conventii.

2. Autoritatea competentă se va strădui, dacă reclamatia îi pare întemeiată si dacă ea însăsi nu este în măsură să ajungă la o solutionare corespunzătoare, să rezolve cazul pe calea unei întelegeri amiabile cu autoritatea competentă a celuilalt stat contractant, în vederea evitării unei impozitări care nu este în conformitate cu prezenta conventie. Orice întelegere realizată va fi aplicată indiferent de perioada de prescriptie prevăzută în legislatia internă a statelor contractante.

3. Autoritătile competente ale statelor contractante se vor strădui să rezolve pe calea întelegerii amiabile orice dificultăti sau dubii rezultate ca urmare a interpretării ori aplicării prezentei conventii. De asemenea, se pot consulta reciproc pentru evitarea dublei impuneri în cazurile neprevăzute de prezenta conventie.

4. Autoritătile competente ale statelor contractante pot comunica direct între ele în scopul realizării unei întelegeri în sensul paragrafelor precedente. Când, pentru a se ajunge la o întelegere, apare necesar un schimb oral de opinii, un atare schimb poate avea loc prin intermediul unei comisii formate din reprezentanti ai autoritătilor competente ale statelor contractante.

 

ARTICOLUL 27

Schimb de informatii

 

1. Autoritătile competente ale statelor contractante vor face schimb de informatii necesare aplicării prevederilor prezentei conventii sau ale legislatiilor interne ale statelor contractante privitoare la impozitele vizate de prezenta conventie, în măsura în care impozitarea la care se referă nu este contrară acesteia. Schimbul de informatii nu este limitat de prevederile art. 1. Orice informatie obtinută de un stat contractant va fi tratată ca secret în acelasi mod ca si informatia obtinută conform prevederilor legislatiei interne a acestui stat si va fi dezvăluită numai persoanelor sau autoritătilor (inclusiv instantelor judecătoresti si organelor administrative) însărcinate cu stabilirea, încasarea, aplicarea, urmărirea impozitelor sau cu solutionarea contestatiilor cu privire la impozitele care fac obiectul prezentei conventii. Asemenea persoane sau autorităti vor folosi informatia numai în aceste scopuri. Acestea pot dezvălui informatia în procedurile judecătoresti sau în deciziile judiciare.

2. Prevederile paragrafului 1 nu vor fi interpretate ca impunând unui stat contractant obligatia:

a) de a lua măsuri administrative contrare propriei legislatii si practicii administrative a acelui stat contractant sau a celuilalt stat contractant;

b) de a furniza informatii care nu pot fi obtinute pe baza legislatiei proprii sau în cadrul practicii administrative normale a acelui stat contractant ori a celuilalt stat contractant;

c) de a furniza informatii care ar dezvălui un secret de afaceri, industrial, comercial sau profesional ori un procedeu de fabricatie sau informatii a căror divulgare ar fi contrară ordinii publice.

 

ARTICOLUL 28

Membrii misiunilor diplomatice si ai posturilor consulare

 

Prevederile prezentei conventii nu vor afecta privilegiile fiscale de care beneficiază membrii misiunilor diplomatice sau ai posturilor consulare în virtutea regulilor generale ale dreptului international sau a prevederilor unor acorduri speciale la care au aderat statele contractante.

 

ARTICOLUL 29

Intrarea în vigoare

 

1. Prezenta conventie va intra în vigoare în prima zi a celei de-a treia luni următoare ultimei notificări prin care statele contractante se informează reciproc asupra îndeplinirii procedurilor legale interne necesare intrării în vigoare a prezentei conventii si prevederile sale vor produce efecte:

a) în ceea ce priveste impozitele retinute prin stopaj la sursă la venitul realizat, în sau după prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic imediat următor anului în care prezenta conventia intră în vigoare; si

b) în ceea ce priveste celelalte impozite pe venitul realizat sau pe capitalul detinut, în ori după prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic imediat următor anului în care prezenta conventie intră în vigoare.

2. La intrarea în vigoare a prezentei conventii, Conventia dintre Republica Socialistă România si Republica Austria pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit si pe capital, semnată la 30 septembrie 1976, va înceta să producă efecte:

a) în ceea ce priveste impozitele retinute prin stopaj la sursă la venitul realizat, în sau după prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic imediat următor anului în care prezenta conventie intră în vigoare; si

b) în ceea ce priveste celelalte impozite pe venitul realizat sau pe capitalul detinut, în ori după prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic imediat următor anului în care prezenta conventie intră în vigoare.

 

ARTICOLUL 30

Denuntarea

 

Prezenta conventie va rămâne în vigoare o perioadă nedeterminată. Fiecare stat contractant poate denunta prezenta conventie după o perioadă de 5 ani de la data la care aceasta a intrat în vigoare, cu conditia remiterii pe căi diplomatice, cu cel putin 6 luni înainte, a unei note de denuntare scrise. În această situatie, prezenta conventie va înceta să aibă efect:

a) în ceea ce priveste impozitele retinute prin stopaj la sursă la venitul realizat, în sau după prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic imediat următor anului în care a fost remisă nota de denuntare; si

b) în ceea ce priveste celelalte impozite pe venitul realizat sau pe capitalul detinut, în ori după prima zi a lunii ianuarie a anului calendaristic imediat următor anului în care a fost remisă nota de denuntare.

Drept care subsemnatii, autorizati în bună si cuvenită formă, am semnat prezenta conventie.

Semnată la Bucuresti la 30 martie 2005, în două exemplare originale în limbile română, germană si engleză, toate textele fiind egal autentice. În caz de divergente, textul în limba engleză va prevala.

 

Pentru România,

Ionel Popescu,

ministrul finantelor publice

Pentru Republica Austria,

Karl-Heinz Grasser,

ministrul federal de finante

 

ANEXĂ

 

PROTOCOL

 

În momentul semnării prezentei conventii pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital, încheiată astăzi între România si Republica Austria, subsemnatii am convenit ca următoarele prevederi să constituie parte integrantă a prezentei conventii.

1. Referitor la articolul 5 “Sediu permanent“

Pentru santiere de constructii sau proiecte de constructii ori montaj care au fost înfiintate înainte ca prezenta conventie să intre în vigoare se aplică prevederile Conventiei semnate la Viena la 30 septembrie 1976.

2. Referitor la articolul 11 “Dobânzi“

Indiferent de prevederile paragrafului 2 al art. 11, dacă si atâta timp cât Republica Austria, conform legislatiei sale interne, nu stabileste impozit cu retinere la sursă asupra dobânzilor plătite unui rezident al celuilalt stat contractant, cota de impozit prevăzută la paragraful 2 al art. 11 va fi redusă la 0%.

3. Referitor la paragraful 3 al articolului 17 “Artisti si sportivi“

Se întelege că paragraful 3 se aplică, de asemenea, entitătilor juridice care functionează ca orchestre, teatre, grupuri de balet, precum si membrilor unor asemenea entităti culturale, dacă astfel de entităti juridice sunt entităti nonprofit si dacă acest lucru este atestat de autoritătile fiscale din statul de rezidentă.

4. Referitor la paragraful 3 al articolului 22 “Alte venituri“

a) În sensul paragrafului 3, astfel de remuneratii includ, de asemenea, despăgubiri pentru pagubele generate de infractiuni sau delicte similare.

b) Veniturile mentionate în acest paragraf nu vor fi luate în considerare când se aplică metoda scutirii cu progresie.

Drept care subsemnatii, autorizati în bună si cuvenită formă, am semnat prezentul protocol.

Semnat la Bucuresti la 30 martie 2005, în două exemplare originale în limbile română, germană si engleză, toate textele fiind egal autentice. În caz de divergente, textul în limba engleză va prevala.

 

Pentru România,

Ionel Popescu,

ministrul finantelor publice

Pentru Republica Austria,

Karl-Heinz Grasser,

ministrul federal de finante

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind ratificarea Conventiei dintre România si Republica Austria pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital si a protocolului-anexă, semnate la Bucuresti la 30 martie 2005

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. – Se promulgă Legea privind ratificarea Conventiei dintre România si Republica Austria pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital si a protocolului-anexă, semnate la Bucuresti la 30 martie 2005, si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 11 noiembrie 2005.

Nr. 1.099.

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind schimbarea titularului dreptului de proprietate si/sau de administrare asupra unor imobile aflate în domeniul public al statului si în administrarea Ministerului Apărării Nationale

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 9 alin. (1) si al art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. – Se aprobă trecerea unui imobil, proprietate publică a statului, având datele de identificare prevăzute la nr. crt. 1 din anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din administrarea Ministerului Apărării Nationale în administrarea Ministerului Administratiei si Internelor.

Art. 2. – Se aprobă trecerea unei părti dintr-un imobil, având datele de identificare prevăzute la nr. crt. 2 din anexă, din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Apărării Nationale în domeniul public al judetului Sibiu si în administrarea Consiliului Judetean Sibiu, pentru Regia Autonomă “Aeroportul Sibiu“, judetul Sibiu.

Art. 3. – Se aprobă trecerea unei părti dintr-un imobil, având datele de identificare prevăzute la nr. crt. 3 din anexă, din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Apărării Nationale în domeniul public al judetului Prahova si în administrarea Consiliului Judetean Prahova, pentru Muzeul Judetean de Artă Prahova.

Art. 4. – Se aprobă trecerea unei părti dintr-un imobil, având datele de identificare prevăzute la nr. crt. 4 din anexă, din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Apărării Nationale în domeniul public al comunei Sinca si în administrarea Consiliului Local al Comunei Sinca, judetul Brasov.

Art. 5. – Se aprobă trecerea unor imobile, având datele de identificare prevăzute la nr. crt. 5 si 6 din anexă, din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Apărării Nationale în domeniul public al municipiului Alba Iulia si în administrarea Consiliului Local al Municipiului Alba Iulia, judetul Alba.

Art. 6. – Predarea-preluarea imobilelor transmise potrivit prevederilor art. 1–5 se face pe bază de protocol încheiat între părtile interesate, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul apărării nationale,

Teodor Atanasiu

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 10 noiembrie 2005.

Nr. 1.390.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a unor imobile aflate în domeniul public al statului si în administrarea Ministerului Apărării Nationale, care îsi schimbă titularul dreptului de proprietate si de administrare

 

Nr.

crt.

Locul unde este

situat imobilul care

se transmite

Persoana juridică

de la care se

transmite imobilul

Persoana juridică

la care se

transmite imobilul

Codul de clasificare

din inventarul

bunurilor aflate

în administrarea

Ministerului Apărării

Nationale, care

alcătuiesc domeniul

public al statului

Caracteristicile tehnice ale imobilului

1.

Municipiul Medias,

str. Aurel Vlaicu nr. 33,

judetul Sibiu

Statul român –

Ministerul

Apărării

Nationale

Statul român –

Ministerul

Administratiei

si Internelor

– imobil 369

– cod 8.29.09

– nr. M.F.104024

Suprafata construită = 16.698 m2

Suprafata desfăsurată = 22.714 m2

Suprafata totală a terenului = 247.300 m2

2.

Municipiul Sibiu,

str. Alba Iulia nr. 76,

judetul Sibiu

Statul român –

Ministerul

Apărării

Nationale

Judetul Sibiu –

Consiliul Judetean

Sibiu, pentru

Regia Autonomă

“Aeroportul Sibiu“,

judetul Sibiu

– imobil 793

– cod 8.29.09

– nr. M.F.104078

Suprafata construită = 2.975 m2

 (partial) Suprafata desfăsurată = 2.975 m2

Suprafata totală a terenului = 155.500 m2

3.

Municipiul Ploiesti,

Bd. Independentei nr. 3–5,

judetul Prahova

Statul român –

Ministerul

Apărării

Nationale

Judetul Prahova –

Consiliul Judetean

Prahova, pentru

Muzeul Judetean

de Artă Prahova

– imobil 2482 (partial)

– cod 8.29.09

– nr. M.F.103787

Suprafata totală a terenului = 912 m2

4.

Localitatea Bucium,

comuna Sinca,

judetul Brasov

Statul român –

Ministerul

Apărării

Nationale

Comuna Sinca –

Consiliul Local

al Comunei Sinca,

judetul Brasov

– imobil 2581 (partial)

– cod 8.29.09

– nr. M.F.104013

Suprafată construită = 2.094 m2

Suprafata desfăsurată = 2.109 m2

Suprafata totală a terenului = 2.173.000 m2

5.

Municipiul Alba Iulia,

str. Mihai Viteazul nr. 3,

judetul Alba

Statul român –

Ministerul

Apărării

Nationale

Municipiul

Alba Iulia –

Consiliul Local

al Municipiului

Alba Iulia,

judetul Alba

– imobil 808

– cod 8.29.09

– nr. M.F.103954

Suprafată construită = 1.717 m2

Suprafata desfăsurată = 2.871 m2

Suprafata totală a terenului = 5.019 m2

6.

Municipiul Alba Iulia,

Santul Cetătii nr. 3,

judetul Alba

Statul român –

Ministerul

Apărării

Nationale

Municipiul

Alba Iulia –

Consiliul Local

al Municipiului

Alba Iulia,

judetul Alba

– imobil 851

– cod 8.29.09

– nr. M.F.103955

Suprafată construită = 4.431 m2

Suprafata desfăsurată = 4.431 m2

Suprafata totală a terenului =  56.549 m2

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI

INSPECTIA DE STAT PENTRU CONTROLUL CAZANELOR,

RECIPIENTELOR SUB PRESIUNE SI INSTALATIILOR DE RIDICAT

 

ORDIN

pentru efectuarea de controale inopinate privind respectarea Prescriptiei tehnice C 3–2003

 

Având în vedere Referatul nr. 15.834 din 9 noiembrie 2005, aprobat de inspectorul de stat sef al Inspectiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat,

tinând cont de dispozitiile Prescriptiei tehnice C 3–2003 editia 1, “Cerinte tehnice privind utilizarea recipientelor-butelii cu capacitate până la 26 litri pentru GPL“, aprobată prin Ordinul ministrului industriei si resurselor nr. 86/2003, cu modificările si completările ulterioare,

în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 738/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Economiei si Comertului, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 1.340/2001 privind organizarea si functionarea Inspectiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat, cu modificările si completările ulterioare,

inspectorul de stat sef al Inspectiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat emite următorul ordin:

Art. 1. – În perioada 1 decembrie 2005 – 28 decembrie 2005 se efectuează de către inspectiile teritoriale ale Inspectiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat (ISCIR) controale inopinate privind respectarea Prescriptiei tehnice C 3–2003 editia 1, “Cerinte tehnice privind utilizarea recipientelor-butelii cu capacitate până la 26 litri pentru GPL“, Colectia ISCIR, la societătile comerciale care detin statii de umplere recipiente-butelii cu capacitatea de 26 litri pentru GPL.

Art. 2. – Nerespectarea prescriptiei tehnice va atrage, în conditiile legii, sanctiuni mergând până la retragerea autorizatiei acordate de ISCIR privind activitatea de umplere recipiente-butelii cu capacitate de 26 litri pentru GPL.

Art. 3. – Propunerea de retragere a autorizatiei acordate de ISCIR, privind activitatea de umplere recipiente-butelii cu capacitate de 26 litri pentru GPL, se transmite la ISCIR de către inspectiile teritoriale, însotită de procesele-verbale de verificare.

Art. 4. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Inspectorul de stat sef al Inspectiei de Stat pentru Controlul Cazanelor,

Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat,

Alexandru Szilveszter

 

Bucuresti, 9 noiembrie 2005.

Nr. 542.

 

ACTE ALE CASEI NATIONALE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

CASA NATIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

ORDIN

privind desfăsurarea activitătilor de monitorizare si control în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate

 

Având în vedere art. 64 alin. (1) lit. e) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, cu modificările si completările ulterioare, Referatul de aprobare nr. 299 din 4 noiembrie 2005 al Directiei monitorizare si corp control, aprobat de Presedintele Casei Nationale de Asigurări de Sănătate si Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul dispozitiilor art. 77 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, cu modificările si completările ulterioare,

presedintele Casei Nationale de Asigurări de Sănătate emite următorul ordin:

Art. 1. – Casa Natională de Asigurări de Sănătate desfăsoară activităti de monitorizare si control în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, prin Directia monitorizare si corp control si prin compartimentele de specialitate ale caselor de asigurări de sănătate.

Art. 2. – (1) La nivelul Casei Nationale de Asigurări de Sănătate, Directia monitorizare si corp control monitorizează activitatea de control desfăsurată de casele de asigurări de sănătate asupra furnizorilor de servicii medicale, medicamente si dispozitive medicale, a persoanelor fizice care au obligatia să vireze contributia de asigurări sociale de sănătate la casele de asigurări de sănătate si realizează activităti de control, în conditiile legii.

(2) La nivelul caselor de asigurări de sănătate, monitorizarea si efectuarea controlului asupra furnizorilor de servicii medicale, medicamente si dispozitive medicale, a persoanelor fizice care au obligatia să vireze contributia de asigurări sociale de sănătate la casele de asigurări de sănătate se realizează de structurile de specialitate ale acestora, în conditiile legii.

Art. 3. – Personalul care desfăsoară activitatea de control din cadrul Casei Nationale de Asigurări de Sănătate si al caselor de asigurări de sănătate este împuternicit prin ordin al presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate, respectiv prin decizie a presedintelui – director general, să constate contraventiile si să aplice sanctiunile prevăzute de art. 96 si 97 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 4. – Modelul legitimatiei de control si formularul-tip al procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor în domeniul asigurărilor sociale de sănătate sunt prevăzute în anexele nr. 1 si 2 la prezentul ordin.

Art. 5. – Directiile de specialitate ale Casei Nationale de Asigurări de Sănătate si casele de asigurări de sănătate vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 6. – Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Casei Nationale de Asigurări de Sănătate,

Cristian Vlădescu

 

Bucuresti, 7 noiembrie 2005.

Nr. 224.

 

ANEXA Nr. 1

 

CASA NATIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

Casa de Asigurări de Sănătate ...................................................................................................

LEGITIMATIE DE CONTROL

seria .............. nr. ................

Numele .................................................................................

Prenumele ............................................................................

Functia .................................................................................

Data eliberării:

 

foto

 

 

 

Director general,

L.S.

Legitimatia nu este transmisibilă.

 

Titularul legitimatiei are acces la persoanele fizice si juridice pentru efectuarea controlului asupra furnizorilor de servicii medicale, medicamente si dispozitive medicale, a persoanelor fizice care au obligatia să vireze contributia de asigurări sociale de sănătate la casele de asigurări de sănătate, în baza prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, cu modificările si completările ulterioare, si ale Legii privind Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare.

De asemenea, titularul acestei legitimatii are următoarele drepturi:

– să examineze orice înscrisuri si să solicite informatiile necesare, verbal sau în scris, în legătură cu obiectivele controlate;

– să constate contraventii si să aplice sanctiuni potrivit prevederilor legale.

VIZE

sem.................. /anul .................

sem. ......................./anul ..............................

sem. ................./anul ..................

sem. ......................./anul ..............................

 

 

ANEXA Nr. 2

 

CASA NATIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

Casa de Asigurări de Sănătate .................

 

PROCES-VERBAL

de constatare si sanctionare a contraventiilor în domeniul asigurărilor sociale de sănătate nr. ........................

 

Încheiat în ziua ....................... luna ....................... anul.............................

Agentii constatatori ..............................................................................................., având calitatea

de .............................................................................................................................................................

(functia)

în cadrul .........................................................................................................., împuterniciti cu legitimatia

nr. ......................................, în urma controlului efectuat la ...................................................................,

am constatat:*) ......................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................

Faptele de mai sus constituie contraventii prevăzute la art. 96 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, cu modificările si completările ulterioare, sanctionate prin art. 97 .................................... .

Fapta a fost constatată în ziua de ................................, ora ..................., locul ............................... .

Faptele se sanctionează cu .........................................., conform art. 5 alin. ............... lit. .... din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările si completările ulterioare, si art. ..................... din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 150/2002, cu modificările si completările ulterioare.

De săvârsirea acestor fapte se face vinovat contravenientul:

A. ..........................., în calitate de persoană juridică, cu sediul în ................, cod fiscal ........, J ......./......................., cod unic de înregistrare (CUI) nr. ...................., reprezentată prin .................., functia ............................., legitimatia seria ......................... nr. ..............., eliberată de ..................... la data ..........................................;

B. ..............................., în calitate de persoană fizică, cu domiciliul în ......................................., legitimat cu B.I./C.I. seria .................... nr. ..................., eliberat/eliberată de ........................ la data

de ............................, C.N.P. .............................., având ocupatia ....................... la ......................... .

 

Agenti constatatori,

....................................

 

Contravenient,

.................................


*) Se descriu contraventia, articolul de lege încălcat si împrejurările în care a fost săvârsită.

 

 

Alte mentiuni: obiectiuni ale contravenientului:

......................................................................................................................................................

......................................................................................................................................................

.....................................................................................................................................................

S-au constatat următoarele fapte si s-au luat măsuri cu caracter obligatoriu:

.........................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.........................................................................................................................................................

.........................................................................................................................................................

Contravenientul nu este de fată/refuză/nu poate să semneze procesul-verbal.

Amenda se achită integral în contul ........................................ la Trezoreria ............................................................(din  aza de domiciliu a contravenientului)

si se face venit la bugetul Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate.

Contravenientul se (nu se) angajează să achite jumătate din minimul amenzii, adică ................. lei, în cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor sau, după caz, a comunicării prezentului proces-verbal si să prezinte în acelasi termen chitanta agentului constatator sau organului din care face parte acesta.

Odată cu sanctiunea s-a dispus si confiscarea a .................................................…………………...................

......................................................................................................................................................................

......................................................................................................................................................................

 

bunuri, mentionate în anexa care face parte integrantă din procesul-verbal.

De asemenea, chitanta achitării integrale a amenzii va fi înaintată agentului constatator sau organului din care face parte acesta ...., însotită de copia procesului-verbal, în termen de 15 zile de la data încheierii sau, după caz, a comunicării prezentului proces-verbal.

În caz de neachitare la termenul stabilit, se va proceda la executarea silită, conform prevederilor legale.

Împotriva prezentului proces-verbal, care tine loc si de înstiintare de plată, se poate face plângere în termen de 15 zile de la data încheierii ori, după caz, a comunicării acestuia.

Plângerea va fi însotită de copia procesului-verbal si se va depune la ....................................., care are obligatia de a o înainta spre solutionare judecătoriei pe a cărei rază teritorială a fost săvârsită contraventia.

Prezentul proces-verbal s-a întocmit în 3 exemplare, dintre care unul s-a înmânat personal/comunicat, prin afisare la domiciliul sau la sediul contravenientului/prin postă, cu aviz de primire.

 

Agenti constatatori,

....................................

 

Contravenient,

.................................

 

La încheierea prezentului proces-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei a fost de fată ............................................., în calitate de martor, domiciliat în .............................................., str. ........................................ nr. ................, judetul (sectorul) ......................, legitimat cu B.I./C.I. seria ........... nr. ......................., C.N.P. ................................., eliberat/eliberată de ............... .

 

Data .............................

Semnătura martorului ............................

 

Motivele încheierii procesului-verbal fără martor:

...........................................................................................................................................................

(sunt singur/sunt însotit de agenti constatatori)

 

RECTIFICĂRI

 

În Decretul nr. 500/1996 privind conferirea medaliei “Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial, 1941–1945“, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 273 si 273 bis din 1 noiembrie 1996, se face următoarea rectificare (care nu apartine Redactiei “Monitorul Oficial“, Partea I):

– în anexă, în loc de: “Barbulescu I. Nicolae“ se va citi: “Bărbulescu I. Niculae“.

 

În Decretul nr. 301/1998 privind conferirea medaliei “Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial, 1941–1945“, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 346 si 346 bis din 11 septembrie 1998, se face următoarea rectificare (care nu apartine Redactiei “Monitorul Oficial“, Partea I):

– în anexă, în loc de: “Enache Gh. Nicolae“ se va citi: “Enache Gh. Niculae“.

 

În Decretul nr. 101/2002 privind conferirea Crucii comemorative a celui de-al doilea Război Mondial, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 si 78 bis din 1 februarie 2002, se face următoarea rectificare (care nu apartine Redactiei “Monitorul Oficial“, Partea I):

– în anexă, la judetul Suceava, la nr. crt. 1938, în loc de: “Irasec L. Stanislav“ se va citi: “Iurasec M. Stanislaw“.