MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 173 (XVII) - Nr. 1039         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 23 noiembrie 2005

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 509 din 6 octombrie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. II alin. (2) si (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 65/2004 pentru modificarea Codului de procedură civilă

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

490. – Decizie privind unele măsuri pentru reactualizarea componentei nominale a Comisiei pentru bursa specială “Guvernul României“, aprobată prin Decizia primului-ministru nr. 393/2005

 

491. – Decizie privind numirea domnului Victor Goantă în calitate de membru al Consiliului de administratie al Casei Nationale de Asigurări de Sănătate

 

492. – Decizie privind numirea domnului Dionisie Surlin în calitate de membru al Consiliului de administratie al Casei Nationale de Asigurări de Sănătate

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.817. – Ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului pentru aprobarea Instructiunilor privind revizia tehnică si întretinerea vagoanelor în exploatare nr. 250

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

37. – Circulară privind rata dobânzii plătită la rezervele minime obligatorii constituite în dolari S.U.A. începând cu perioada de aplicare 24 noiembrie – 23 decembrie 2005

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 509

din 6 octombrie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. II alin. (2) si (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 65/2004 pentru modificarea Codului de procedură civilă

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Constantin Doldur – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Ion Tiucă – procuror

Mădălina Stefania Diaconu – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. II alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 65/2004 pentru modificarea Codului de procedură civilă, exceptie ridicată de Gheorghe Mărginean în Dosarul nr. 9.587/2004 al Curtii de Apel Alba Iulia – Sectia civilă.

La apelul nominal se prezintă partea Ana Mărginean, lipsind autorul exceptiei si partea Ovidiu Moldovan, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Partea Ana Mărginean solicită amânarea judecării cauzei, pentru motive medicale care îl privesc pe sotul său, Gheorghe Mărginean, si depune un certificat medical, în sprijinul cererii sale.

Având cuvântul asupra acestei cereri, reprezentantul Ministerului Public arată că lasă la aprecierea Curtii acordarea unui nou termen pentru judecarea cauzei. Curtea, deliberând, respinge cererea de amânare formulată de partea Ana Mărginean.

Presedintele Curtii dispune să se facă apelul si în dosarele nr. 379D/2005 si nr. 547D/2005. La apelul nominal se prezintă unul dintre autorii exceptiei, Titu Stoenescu, lipsind celelalte părti, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discutie conexarea celor trei dosare, având în vedere obiectul identic al exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate.

Părtile prezente si reprezentantul Ministerului Public arată că sunt de acord cu conexarea cauzelor. În temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, Curtea dispune conexarea dosarelor nr. 379D/2005 si nr. 547D/2005 la Dosarul nr. 242D/2005, care este primul înregistrat.

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate din Dosarul nr. 547D/2005, Titu Stoenescu, solicită admiterea exceptiei, astfel cum a fost formulată în fata Curtii de Apel Craiova – Sectia civilă.

Partea Ana Mărginean arată că lasă solutionarea exceptiei la aprecierea Curtii.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, arătând că dispozitiile criticate reglementează anumite situatii procesuale tranzitorii, fără a îngrădi accesul liber la justitie. Astfel, desi, în fapt, căile de atac se judecă de aceeasi instantă cu cea care a pronuntat hotărârea atacată, acestea se solutionează de complete diferite, asigurându-se astfel respectarea tuturor drepturilor si garantiilor procesuale ale părtilor.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, retine următoarele:

Prin Încheierea din 9 martie 2005, pronuntată în Dosarul nr. 9.587/2004, Curtea de Apel Alba Iulia – Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. II alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 65/2004 pentru modificarea Codului de procedură civilă. Exceptia a fost ridicată de către Gheorghe Mărginean cu prilejul solutionării unui recurs împotriva unei decizii civile pronuntate de aceeasi curte de apel.

Prin Încheierea din 15 aprilie 2005, pronuntată în Dosarul nr. 20/M+FAM/2005, Curtea de Apel Galati – Sectia pentru cauze cu minori si de familie a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. II alin. (2) si (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 65/2004 pentru modificarea Codului de procedură civilă, exceptie ridicată de Dumitru Trifan. Prin Încheierea din 7 iunie 2005, pronuntată în Dosarul nr. 1.278/CIV/2005, Curtea de Apel Craiova – Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. II alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 65/2004 pentru modificarea Codului de procedură civilă, exceptie ridicată de Titu Stoenescu.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin, în esentă, că dispozitiile de lege criticate contravin prevederilor art. 15, art. 21 alin. (1) si (2), art. 126 alin. (1) si (3) si art. 129 din Constitutie. Astfel, “de esenta principiului neretroactivitătii este faptul că toate raporturile juridice create înainte de intrarea în vigoare a legii rămân supuse conditiilor de validitate prevăzute de legea în vigoare la data formării acestora. Or, prin dispozitiile de lege criticate, întreaga tehnică legislativă anterioară a fost înlăturată, dispunându-se ca toate procesele aflate în faza exercitării căilor de atac si care se găsesc pe rolul instantelor competente să le solutioneze la data exercitării căii de atac, vor fi trimise, pe cale de declinare de competentă, instantelor competente să le solutioneze potrivit noii competente stabilite de legiuitor“. În acest mod, se ajunge ca o instantă să solutioneze calea de atac de reformare a propriei hotărâri. Prin judecarea, de către aceeasi instantă, si a apelului si a recursului se încalcă dreptul fundamental de acces liber la justitie, prin aceea că, “acordând competentă aceleiasi instante pentru judecarea apelului si recursului, se vatămă dreptul fundamental al persoanei de a avea acces liber la justitie si dreptul la un proces echitabil [...]. Acordarea în competenta aceleiasi instante a solutionării cauzei în două grade de jurisdictie distincte este de natură a înlătura eficienta controlului judiciar specific instantei ierarhic superioare asupra hotărârilor pronuntate de instantele care au judecat cauza anterior, pierzându-se obiectivitatea în solutionarea cauzei, precum si finalitatea gradelor de jurisdictie distincte“. În sfârsit, autorii exceptiei arată că dispozitiile de lege criticate vin în contradictie cu prevederile art. 126 alin. (1) si (3) din Constitutie. Se arată că, din interpretarea dispozitiilor art. 126 alin. (1) si (3) din Constitutie, se desprinde ideea că legiuitorul constituant a dorit ca Înalta Curte de Casatie si Justitie să fie instanta competentă să judece recursurile, deci calea extraordinară de atac prin care se realizează controlul judiciar asupra judecătii din primă instantă si din apel.

Curtea de Apel Alba Iulia – Sectia civilă apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este întemeiată si ar trebui admisă. În acest sens arată că modificarea competentei de solutionare a căilor de atac, prevăzând trimiterea la tribunale, pe cale administrativă, a apelurilor aflate pe rolul curtilor de apel, respectiv trimiterea la curtile de apel a recursurilor aflate pe rolul Înaltei Curti de Casatie si Justitie, “încalcă principiul democratiei constitutionale instituit de art. 1 alin. (4) din Constitutie, în virtutea căruia principiul separatiei puterilor în stat nu este impus doar între puterile statului, ci si în interiorul acestora, pe orizontală. Dacă nu ar avea acest scop, nu ar fi necesare mai multe grade de jurisdictie. De asemenea, se încalcă prevederile art. 21 din Constitutie, prin aceea că nu se asigură un acces real la justitie, permitându-se ca aceeasi curte de apel care s-a pronuntat în calea de atac a apelului să se pronunte si asupra motivelor de nelegalitate a hotărârii curtii de apel supuse controlului judiciar“. Mai mult, consideră că textul criticat nu asigură nici echitatea procesului si încalcă si prevederile art. 124 alin. (2) din Constitutie, care acordă justitiei un caracter de unicitate, impartialitate si egalitate pentru toti.

Curtea de Apel Galati – Sectia pentru cauze cu minori si de familie apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că prevederea în dispozitiile de lege criticate a instantelor competente din punct de vedere material să judece căile de atac si, implicit, a modalitătii de sesizare a acestor instante prin intermediul declinării de competentă, prin încheiere irevocabilă, dată în camera de consiliu si fără citarea părtilor, nu este de natură a aduce atingere principiului neretroactivitătii legii si nici liberului acces la justitie. Dispozitiile de lege criticate privesc norme cu caracter procedural, referitoare la competenta materială ce revine instantelor de control judiciar si care au valoare imperativă si de ordine publică. În acest sens sunt si dispozitiile art. 725 alin. 1 din Codul de procedură civilă, care prevăd că dispozitiile legii noi de procedură se aplică din momentul intrării ei în vigoare si proceselor în curs de judecată începute sub legea veche, precum si executărilor silite începute sub legea veche. Se arată că, în aceste conditii, posibilitatea concretă si efectivă de sustinere a căilor de atac deja exercitate de părti s-a păstrat, iar reglementarea adusă competentei materiale apartinând instantelor de control judiciar nu justifică citarea părtilor în scopul punerii în discutie a unor norme cu caracter imperativ si de ordine publică. Împrejurarea că aceeasi instantă judecă si calea de atac îndreptată împotriva propriei hotărâri nu constituie un impediment în realizarea unei judecăti echitabile, pe baza garantiilor de impartialitate prevăzute în titlurile IV si V ale Codului de procedură civilă.

Curtea de Apel Craiova – Sectia civilă apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că dispozitiile de lege criticate au caracter tranzitoriu si se referă numai la cauze aflate pe rolul curtilor de apel sau pe rolul Înaltei Curti de Casatie si Justitie, pentru solutionarea unor căi de atac la data adoptării legii. Dispozitiile de lege criticate au fost introduse de legiuitor pentru a asigura egalitatea în fata legii si egalitatea de tratament a părtilor, deoarece competenta de solutionare a apelului, în cauzele expres prevăzute de lege, cum ar fi partajele si litigiile în materia fondului funciar, apartine tribunalelor, iar competenta de solutionare a recursurilor apartine curtilor de apel. De asemenea, se arată că dispozitia de lege criticată reprezintă o aplicare a art. 126 din Constitutie, care dispune în alin. (2): “Competenta instantelor judecătoresti si procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, iar în alin. (3) prevede că “Înalta Curte de Casatie si Justitie asigură interpretarea si aplicarea unitară a legii de către celelalte instante judecătoresti, potrivit competentei sale“. Textul constitutional nu dă în competenta expresă a Înaltei Curti de Casatie si Justitie solutionarea tuturor recursurilor, ci dă posibilitatea stabilirii competentei instantei supreme si a modalitătilor de a asigura aplicarea unitară a legii, ceea ce se poate realiza nu numai prin solutionarea recursurilor, ci si prin alte mijloace procesuale, cum ar fi recursul în interesul legii.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost communicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate invocată este neîntemeiată. În acest sens arată că situatia la care fac referire autorii exceptiei constituie un caz de aplicare de îndată a noilor reguli de competentă, astfel cum se statuează în art. II alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 65/2004. În continuare se arată că, dacă în materia aplicării în timp a normelor de competentă, principiul este acela al ultraactivitătii legii vechi, Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 65/2004  adoptă o solutie diferită, constând în aplicarea imediată a legii noi. O asemenea derogare este, de altfel, de competenta legiuitorului si nu contravine dispozitiilor art. 15 alin. (2) din Constitutie. Modificarea competentei, aplicarea de îndată a noilor norme si stabilirea normelor tranzitorii nu constituie o încălcare a principiilor constitutionale, întrucât, potrivit art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală, competenta instantelor judecătoresti si procedura de judecată sunt prevăzute “numai prin lege“. În acest context, textul art. 129 din Constitutie consacră dreptul la folosirea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoresti, însă numai  în conditiile legii“. Astfel, din dispozitiile art. 126 alin. (2) si ale art. 129 din Constitutie rezultă că Legea fundamentală a lăsat la latitudinea legiuitorului reglementarea competentei, procedurii, precum si a căilor de atac. În continuare se arată că situatiile tranzitorii decurgând din aplicarea imediată a normelor de competentă nu aduc atingere exercitării drepturilor procesuale ale părtilor în conformitate cu principiile fundamentale invocate, întrucât căile de atac se solutionează de complete diferite, într-o altă compunere a instantei. Asadar, textele de lege criticate asigură cadul legal pentru desfăsurarea judecătii căilor de atac cu respectarea tuturor drepturilor si garantiilor procesuale ale celor îndreptătiti să participe la această judecată.

Avocatul Poporului apreciază că exceptia de neconstitutionalitate invocată este neîntemeiată. Astfel, stabilirea prin dispozitiile de lege criticate a unor reguli privind competenta materială a instantelor judecătoresti nu contravine principiului liberului acces la justitie, Curtea Constitutională retinând, în jurisprudenta sa, că legiuitorul poate institui, în considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedură, precum si modalitătile de exercitare a drepturilor procedurale. În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. II alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 65/2004, fată de prevederile art. 129 din Constitutie, arată că aceasta nu poate fi retinută, exercitarea căilor de atac având loc în conditiile legii, de unde rezultă libertatea legiuitorului de a institui si de a reveni asupra reglementării unor căi de atac, cu respectarea celorlalte norme si principii ale Legii fundamentale. De altfel, dispozitiile de lege criticate reprezintă norme de procedură, a căror reglementare este de competenta exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedură, potrivit art. 126 alin. (2) din Constitutie.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. II alin. (2) si (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 65/2004 pentru modificarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 840 din 14 septembrie 2004, ordonantă aprobată cu modificări prin Legea nr. 493/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.071 din 18 noiembrie 2004. Textele de lege criticate au următorul continut:

“(2) Căile de atac se judecă de instantele competente, potrivit prezentei ordonante de urgentă.

(3) În cazurile prevăzute la alin. (2), apelurile aflate pe rolul curtilor de apel la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonante de urgentă se trimit la tribunale, iar recursurile aflate pe rolul înaltei Curti de Casatie si Justitie se trimit la curtile de apel. Trimiterea dosarelor se va face prin declinarea competentei, prin încheiere irevocabilă, dată în camera de consiliu, fără citarea părtilor.“

În sustinerea neconstitutionalitătii acestor texte de lege, autorii exceptiei invocă încălcarea prevederilor art. 15, art. 21 alin. (1) si (2), art. 126 alin. (1) si (3) si art. 129 din Constitutie, potrivit cărora:

– Art. 15 alin. (2): “Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile.“;

– Art. 21 alin. (1) si (2): “(1) Orice persoană se poate adresa justitiei pentru apărarea drepturilor, a libertătilor si a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.“;

– Art. 126 alin. (1) si (3): “(1) Justitia se realizează prin Înalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecătoresti stabilite de lege.

..........................................................................................

(3) Înalta Curte de Casatie si Justitie asigură interpretarea si aplicarea unitară a legii de către celelalte instante judecătoresti, potrivit competentei sale.“;

– Art. 129: “Împotriva hotărârilor judecătoresti, părtile interesate si Ministerul Public pot exercita căile de atac, în conditiile legii.“

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că dispozitiile legale criticate reglementează modificarea competentei de solutionare a căilor de atac, prevăzând trimiterea la tribunale, pe cale administrativă, a apelurilor aflate pe rolul curtilor de apel la data intrării în vigoare a legii de aprobare a ordonantei de urgentă criticate, respectiv trimiterea la curtile de apel a recursurilor aflate, la acelasi moment, pe rolul Înaltei Curti de Casatie si Justitie.

Curtea retine că stabilirea, prin dispozitiile criticate, a unor noi reguli de competentă a instantelor judecătoresti a fost determinată de necesitatea deblocării activitătii de solutionare a căilor de atac, pentru a asigura solutionarea acestora în termenul rezonabil impus de art. 21 alin. (3) din Constitutie.

Solutia criticată de autorii exceptiei a mai fost, de altfel, examinată, în esentă, de Curtea Constitutională, care a statuat, prin Decizia nr. 361 din 5 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 22 august 2005, că “dispozitiile legale criticate constituie norme de procedură, iar, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) si art. 129 din Legea fundamentală, este la latitudinea legiuitorului reglementarea competentei, a procedurii si a căilor de atac“. De asemenea, Curtea a constatat că normele criticate urmăresc reglementarea unor situatii tranzitorii, fără a îngrădi accesul liber la justitie al persoanelor, întrucât căile de atac respective – apelul si recursul – se solutionează de complete diferite de cele care au pronuntat hotărârea atacată, asigurându-se astfel respectarea tuturor drepturilor si garantiilor procesuale ale părtilor.

Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură să determine reconsiderarea jurisprudentei în materie a Curtii Constitutionale, argumentarea si solutia retinute în decizia de mai sus îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. II alin. (2) si (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 65/2004 pentru modificarea Codului de procedură civilă, exceptie ridicată de Gheorghe Mărginean în Dosarul nr. 9.587/2004 al Curtii de Apel Alba Iulia – Sectia civilă, de Dumitru Trifan în Dosarul nr. 20/M+FAM/2005 al

Curtii de Apel Galati – Sectia pentru cauze cu minori si de familie, respectiv de Titu Stoenescu în Dosarul nr. 1.278/CIV/2005 al Curtii de Apel Craiova – Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 6 octombrie 2005.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mădălina Stefania Diaconu

 

DECIZII ALE PRIMULUI-MINISTRU

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

privind unele măsuri pentru reactualizarea componentei nominale a Comisiei pentru bursa specială “Guvernul României“, aprobată prin Decizia primului-ministru nr. 393/2005

 

Având în vedere propunerea formulată de presedintele Comisiei pentru bursa specială “Guvernul României“, prin Adresa nr. 544/2005,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare, al art. 8 alin. (3) lit. h) si i), alin. (4) si (7) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 157/2004 privind instituirea bursei speciale “Guvernul României“ pentru formarea managerilor din sectorul public, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.516/2004, cu modificările si completările ulterioare,

primul-ministru emite prezenta decizie.

Art. 1. – Doamna Rodica Stefănescu se revocă, la cerere, din calitatea de membru al Comisiei pentru bursa specială “Guvernul României“.

Art. 2. – Domnul Dan Cătănet, desemnat de Junior Chamber International Romania pentru Autoritatea Natională pentru Tineret, se numeste ca membru al Comisiei pentru bursa specială “Guvernul României“.

Art. 3. – Domnul George Arion, desemnat de Clubul Român de Presă, se numeste ca membru al Comisiei pentru bursa specială “Guvernul României“.

Art. 4. – Doamna Eugenia Stanciu, desemnată de Delegatia Comisiei Europene la Bucuresti, participă la lucrările Comisiei pentru bursa specială “Guvernul României“ în calitate de observator, în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (4) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 157/2004 privind instituirea bursei speciale “Guvernul României“ pentru formarea managerilor din sectorul public, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.516/2004, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 5. – Anexa la Decizia primului-ministru nr. 393/2005 privind aprobarea componentei nominale a Comisiei pentru bursa specială “Guvernul României“, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 695 din 2 august 2005, se modifică si se înlocuieste cu anexa la prezenta decizie.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Aleodor Marian Frâncu

 

Bucuresti, 18 noiembrie 2005.

Nr. 490.

 

ANEXĂ

 

COMPONENTA NOMINALĂ

a Comisiei pentru bursa specială “Guvernul României“

 

Nr. crt.

Numele si prenumele

Functia/Structura reprezentată

Calitatea în cadrul comisiei

1.

Ioan Pânzaru

Presedintele Comisiei pentru bursa specială “Guvernul României“

presedinte

2.

Adrian Gorun

Secretar general la Ministerul Educatiei si Cercetării

membru

3.

Adrian Constantinescu

Secretar general la Ministerul Afacerilor Externe

membru

4.

Nicolae Berechet

Secretar general la Ministerul Administratiei si Internelor

membru

5.

Viorel Palască

Secretar general la Ministerul Economiei si Comertului

membru

6.

Ioan Nicolescu

Secretar general la Ministerul Finantelor Publice

membru

7.

József Birtalan

Presedintele Agentiei Nationale a Functionarilor Publici

membru

8.

Mirel Talos

Consilier de stat, consilierul primului-ministru

membru

9.

Vasile Marica

Presedintele Aliantei Federative a Sindicatelor Functionarilor Publici “SED LEX“

membru

10.

Radu Negrea

Secretar general la Asociatia Română a Băncilor

membru

11.

Academician Marius Iosifescu

Vicepresedintele Academiei Române

membru

12.

Ion Gheorghe Rosca

Rector la Academia de Studii Economice (conform desemnării Consiliului National al Rectorilor)

membru

13.

Florin Pogonaru

Copresedinte al Aliantei Confederatiilor Patronale din România

membru

14.

Dan Cătănet

Junior Chamber International România (conform desemnării Autoritătii Nationale pentru Tineret)

membru

15.

Răzvan Cirică

Seful Sectiunii guvernare, Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare

membru

16.

George Arion

Mass-media (conform desemnării Clubului Român de Presă)

membru

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

privind numirea domnului Victor Goantă în calitate de membru al Consiliului de administratie al Casei Nationale de Asigurări de Sănătate

 

În temeiul dispozitiilor art. 19 alin. (1) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare,

în baza prevederilor art. 70 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, cu modificările si completările ulterioare,

având în vedere Adresa nr. 1.453 din 24 octombrie 2005 a Consiliului National al Persoanelor Vârstnice,

primul-ministru emite următoarea decizie:

Articol unic. – Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Victor Goantă se numeste în calitate de membru al Consiliului de administratie al Casei Nationale de Asigurări de Sănătate.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Aleodor Marian Frâncu

 

Bucuresti, 18 noiembrie 2005.

Nr. 491.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIMUL-MINISTRU

 

DECIZIE

privind numirea domnului Dionisie Surlin în calitate de membru al Consiliului de administratie al Casei Nationale de Asigurări de Sănătate

 

În temeiul dispozitiilor art. 19 alin. (1) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare,

în baza prevederilor art. 70 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, cu modificările si completările ulterioare,

având în vedere Adresa nr. 1.453 din 24 octombrie 2005 a Consiliului National al Persoanelor Vârstnice,

 

primul-ministru emite următoarea decizie:

 

Articol unic. – Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Dionisie Surlin se numeste în calitate de membru al Consiliului de administratie al Casei Nationale de Asigurări de Sănătate.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Aleodor Marian Frâncu

 

Bucuresti, 18 noiembrie 2005.

Nr. 492.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR SI TURISMULUI

 

ORDIN

pentru aprobarea Instructiunilor privind revizia tehnică si întretinerea vagoanelor în exploatare nr. 250

 

În temeiul prevederilor art. 4 lit. e) ultima liniută din Regulamentul de organizare si functionare a Autoritătii Feroviare Române – AFER, prevăzut în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 626/1998 privind organizarea si functionarea Autoritătii Feroviare Române – AFER, si ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul transporturilor, constructiilor si turismului emite următorul ordin:

Art. 1. – Se aprobă Instructiunile privind revizia tehnică si întretinerea vagoanelor în exploatare nr. 250, prevăzute în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. – Prevederile prezentului ordin se aplică Companiei Nationale de Căi Ferate “C.F.R.“ – S.A., gestionarilor de infrastructură feroviară, operatorilor de transport feroviar licentiati, operatorilor de manevră feroviară autorizati si operatorilor economici care desfăsoară activităti conexe transportului feroviar.

Art. 3. – Autoritatea Feroviară Română – AFER, Compania Natională de Căi Ferate “C.F.R.“ – S.A., gestionarii de infrastructură feroviară, operatorii de transport feroviar licentiati, operatorii de manevră autorizati si operatorii economici care desfăsoară activităti conexe transportului feroviar vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. – Prevederile prezentului ordin se aplică si operatorilor economici care detin în proprietate sau cu chirie linii ferate industriale si/sau vehicule feroviare, care au acces pe infrastructura feroviară din România.

Art. 5. – Nerespectarea prevederilor prezentului ordin atrage răspunderea juridică, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Art. 6. – (1) Prezentul ordin intră în vigoare în termen de 180 de zile de la data publicării.

(2) Până la data intrării în vigoare a prezentului ordin, Compania Natională de Căi Ferate “C.F.R.“ – S.A. va edita Instructiunile privind revizia tehnică si întretinerea vagoanelor în exploatare nr. 250.

(3) Până la data intrării în vigoare a prezentului ordin, conducerea persoanelor juridice prevăzute la art. 2 si 4 va asigura instruirea si examinarea personalului în ceea ce priveste aplicarea prevederilor Instructiunilor privind revizia tehnică si întretinerea vagoanelor în exploatare nr. 250.

Art. 7. – La data intrării în vigoare a prezentului ordin Instructia revizorului tehnic de vagoane nr. 250, editia 1997, precum si orice dispozitie contrară îsi încetează aplicabilitatea.

Art. 8. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,

Gheorghe Dobre

 

Bucuresti, 26 octombrie 2005.

Nr. 1.817.


*) Anexa se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.039 bis în afara abonamentului, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome “Monitorul Oficial“, Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

 

CIRCULARĂ

privind rata dobânzii plătită la rezervele minime obligatorii constituite în dolari S.U.A. începând cu perioada de aplicare 24 noiembrie – 23 decembrie 2005

 

În baza art. 8 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Nationale a României, în aplicarea prevederilor Regulamentului Băncii Nationale a României nr. 6/2002 privind regimul rezervelor minime obligatorii, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul art. 48 alin. (2) din Legea nr. 312/2004,

Consiliul de administratie al Băncii Nationale a României hotărăste:

Articol unic. – Începând cu perioada de aplicare 24 noiembrie – 23 decembrie 2005 rata dobânzii plătită la rezervele minime obligatorii constituite în dolari S.U.A. este de 0,95% pe an.

 

Presedintele Consiliului de administratie al Băncii Nationale a României,

Mugur Constantin Isărescu,

guvernator

 

Bucuresti, 11 noiembrie 2005.

Nr. 37.