MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

P A R T E A I

Anul 173 (XVII) - Nr. 1041 LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE Miercuri, 23 noiembrie 2005

SUMAR

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

Decizia nr. 517 din 11 octombrie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 47 si ale art. 48 din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicatiilor

HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

1.404. – Hotãrâre pentru modificarea anexelor privind subventiile unitare pentru companiile, societãtile nationale si societãtile comerciale aflate sub autoritatea sau în coordonarea Ministerului Economiei si Comertului pe anul 2005, aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr. 144/2005

1.414. – Hotãrâre privind suplimentarea bugetului Ministerului Sãnãtãtii din Fondul de rezervã bugetarã la dispozitia Guvernului, prevãzut în bugetul de stat pe anul 2005

1.435. – Hotãrâre privind alocarea unei sume din Fondul de rezervã bugetarã la dispozitia Guvernului, prevãzut în bugetul de stat pe anul 2005, pentru judetul Iasi

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

1.226/236. – Ordin al ministrului sãnãtãtii si al presedintelui Casei Nationale de Asigurãri de Sãnãtate pentru aprobarea Metodologiei de analizã, evaluare si restructurare a unitãtilor sanitare cu paturi în vederea prevenirii înregistrãrii de noi datorii si decontãrii obligatiilor restante la data de 31 mai 2005

1.252. – Ordin al ministrului sãnãtãtii privind modificarea Ordinului ministrului sãnãtãtii nr. 10/2005 pentru aprobarea derulãrii programelor si subprogramelor de sãnãtate finantate din bugetul de stat în anul 2005

Rectificãri la:

- Hotãrârea Guvernului nr. 1.253/2005

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

CURTEA CONSTITUTIONALÃ

DECIZIA Nr. 517

din 11 octombrie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 47 si ale art. 48 din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicatiilor

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecãtor

Aspazia Cojocaru – judecãtor

Constantin Doldur – judecãtor

Acsinte Gaspar – judecãtor

Kozsokár Gábor – judecãtor

Petre Ninosu – judecãtor

Ion Predescu – judecãtor

Serban Viorel Stãnoiu – judecãtor

Ion Tiucã – procuror

Claudia Margareta Nitã – magistrat-asistent

Pe rol se aflã solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 47 si ale art. 48 din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicatiilor, exceptie ridicatã de Societatea Comercialã “Argirom International“ – S.A. din Bucuresti în Dosarul nr. 5.232/2004 al Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal rãspund autorul exceptiei, prin avocat Florin Andreescu, si partea Autoritatea Nationalã de Reglementare în Comunicatii, prin reprezentant Vlad Mihai Cercel.

Apãrãtorul autorului exceptiei de neconstitutionalitate solicitã admiterea acesteia, arãtând, mai întâi, cã instanta de judecatã a transat definitiv problema admisibilitãtii sau inadmisibilitãtii exceptiei, motivând solutia de admisibilitate prin aceea cã, indiferent de textele actelor normative ce ar putea fi invocate, toate fac trimitere la modul de calcul al cifrei de afaceri mentionate în art. 47 si art. 48 din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 79/2002.

Textele de lege criticate sunt contrare prevederilor art. 56 alin. (2) din Constitutie, întrucât, în esentã, veniturile încasate ca urmare a aplicãrii tarifului de monitorizare nu reprezintã doar o sursã de finantare din venituri proprii pentru cheltuieli curente si de capital ale Autoritãtii Nationale de Reglementare în Comunicatii, ci reprezintã o sarcinã fiscalã, în sensul unei impuneri stabilite prin acte administrative în temeiul unor legi sau ordonante cu caracter de lege. Taxele impuse se încadreazã în categoria cheltuielilor publice, deoarece de domeniul comunicatiilor si serviciilor se ocupã agentii special înfiintate, a cãror activitate este asimilatã celei a administratiei publice centrale, iar actele normative ale ministrilor de resort din respectivul domeniu se încadreazã în categoria actelor administratiei publice centrale. Actele elaborate de agentiile înfiintate pe domenii de interes national sunt acte administrative si au caracter obligatoriu pentru categoriile de contribuabili cãrora li se adreseazã, chiar dacã sumele obtinute din aceste taxe sunt considerate venituri proprii ale acestor agentii. Mai mult, însãsi Agentia Nationalã de Reglementare în Comunicatii recunoaste cã, în calitate de institutie publicã, are rolul de a pune în aplicare politica nationalã în domeniul comunicatiilor electronice si al serviciilor postale, de unde rezultã cã veniturile astfel obtinute au caracter public. În consecintã, impunerile vizate au caracterul unor sarcini fiscale, fiind taxe datorate cheltuielilor publice, si, în concordantã cu prevederile art. 56 din Constitutie, statul trebuie sã asigure justa lor asezare.

În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate fatã de dispozitiile art. 148 alin. (2) din Constitutie, se aratã cã sarcinile fiscale ale contribuabililor sunt asemãnãtoare si se aliniazã la politica Uniunii Europene, chiar si pânã la momentul aderãrii României la Uniunea Europeanã. Mai mult, dubla impunere economicã, interzisã în Uniunea Europeanã, reprezintã principiul de bazã si în dreptul român, în sensul cã baza de calcul a veniturilor este depãsitã prin luarea în calcul si a altor venituri decât cele care vizau domeniul comunicatiilor.

În ceea ce priveste contrarietatea art. 47 si a art. 48 din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 79/2002 fatã de art. 139 alin. (3) din Constitutie, referitor la destinatia veniturilor impuse în diverse domenii, se aratã cã folosirea veniturilor potrivit destinatiei acestora implicã în mod obligatoriu si stabilirea acestora potrivit provenientei lor.

În sfârsit, considerã cã modificãrile legislative din domeniul comunicatiilor reprezintã o recunoastere implicitã a neconstitutionalitãtii dispozitiilor art. 47 si ale art. 48 din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 79/2002, care sunt abrogate începând cu data de 31 decembrie 2005. Depune note scrise.

Reprezentantul Autoritãtii Nationale de Reglementare în Comunicatii considerã cã exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibilã, datoritã lipsei legãturii textelor de lege criticate cu solutionarea cauzei în fond. În continuare, sustine cã tariful de monitorizare anual se determinã în functie de cifra de afaceri, asa cum aceasta rezultã din situatiile financiare prevãzute de Legea contabilitãtii nr. 82/1991, republicatã, si transmise de furnizorii de retele sau servicii de comunicatii electronice, în temeiul art. 47 alin. (7) din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 79/2002. Aceste situatii financiare reprezintã singurele documente financiar-contabile care oferã garantii privind corectitudinea datelor din contabilitatea furnizorului, în conditiile în care nici Legea contabilitãtii si nici alt act normativ nu reglementeazã evidentierea distinctã a veniturilor obtinute din desfãsurarea unor activitãti diferite de cãtre acelasi furnizor.

Pe de altã parte, aratã cã prin modul de determinare a tarifului de monitorizare, stabilit potrivit art. 47 din ordonanta criticatã, se realizeazã si obiectivul referitor la protectia concurentei loiale, deoarece, prin stabilirea în sarcina furnizorilor care desfãsoarã si alte activitãti decât furnizarea retelelor sau serviciilor de comunicatii electronice a obligatiei de platã a tarifului de monitorizare determinat în functie de întreaga lor cifrã de afaceri, se încurajeazã crearea unor entitãti cu personalitate juridicã distinctã având ca obiect de activitate doar furnizarea de retele sau servicii de comunicatii electronice, în conditii de egalitate de tratament si evitare a subventionãrii încrucisate.

În final, precizeazã cã tariful de monitorizare nu reprezintã o sarcinã fiscalã, în sensul de contributie la cheltuielile publice, ci este o modalitate de constituire a resurselor financiare ale Autoritãtii Nationale de Reglementare în Comunicatii. Spre deosebire de tariful de monitorizare, sarcinile fiscale nu se caracterizeazã prin interdependentã, în sensul cã stabilirea unei sarcini fiscale pentru un anumit operator economic nu poate avea nici un efect direct cu privire la sarcina fiscalã datoratã de un alt operator economic. Prin urmare, nu se poate retine neconstitutionalitatea dispozitiilor care reglementeazã tariful de monitorizare fatã de prevederile art. 56 alin. (2) din Constitutie, întrucât tariful de monitorizare nu poate fi asimilat taxelor sau impozitelor, acesta având altã naturã juridicã.

În ceea ce priveste pretinsa contrarietate a textelor de lege criticate fatã de dispozitiile art. 139 alin. (3) si ale art. 148 alin. (2) din Constitutie, precizeazã cã nici acestea nu au incidentã în cauzã.

În concluzie, solicitã respingerea exceptiei de neconstitutionalitate, mai întâi ca inadmisibilã, iar în mãsura în care Curtea nu-si va însusi aceastã solutie si va proceda la examinarea pe fond a textelor de lege criticate, exceptia sã fie respinsã ca neîntemeiatã, sens în care depune si note scrise.

Reprezentantul Ministerului Public solicitã respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiatã. În acest sens sustine cã textele de lege criticate nu stabilesc sarcini fiscale, ci determinã doar modul de calcul al tarifului de monitorizare. Veniturile astfel obtinute au caracter extrabugetar, constituindu-se în surse de finantare pentru cheltuieli curente si de capital ale Autoritãtii Nationale de Reglementare în Comunicatii. Pe de altã parte, se aratã cã baza de calcul a tarifului de monitorizare este diferitã de cea a impozitului pe profit, astfel cã nu se poate invoca dubla impunere, prin încãlcarea art. 56 alin. (2) din Constitutie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrãrile dosarului, retine urmãtoarele:

Prin Încheierea din 10 mai 2005, pronuntatã în Dosarul nr. 5.232/2004, Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionalã cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor “art. 47–48 din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicatiilor, aprobatã prin Legea nr. 591/2002“. Exceptia a fost ridicatã de Societatea Comercialã “Argirom International“ – S.A. din Bucuresti în dosarul cu numãrul de mai sus, având ca obiect solutionarea unei actiuni în contencios administrativ formulate de aceasta în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Nationalã de Reglementare în Comunicatii.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine cã textele de lege criticate instituie o dublã impunere, mai întâi prin stabilirea unor taxe asupra întregii cifre de afaceri a unei societãti comerciale si apoi prin supunerea aceleiasi cifre de afaceri unei alte impozitãri asupra profiturilor obtinute. Astfel se realizeazã o “încãlcare gravã a prevederilor constitutionale“ cuprinse în art. 56 alin. (2), referitoare la justa asezare a sarcinilor fiscale.

În cauzã, autorul exceptiei contestã o decizie a Autoritãtii Nationale de Reglementare în Comunicatii, sustinând cã la stabilirea sarcinilor fiscale datorate cãtre aceasta trebuie avute în vedere doar veniturile realizate de o societate comercialã din activitãtile de furnizare a serviciilor publice de comunicatii electronice, si nu întreaga cifrã de afaceri, care poate include si venituri înregistrate ca urmare a prestãrii unor alte activitãti ce excedeazã domeniului comunicatiilor. Se aratã în acest sens cã atât Legea gazelor nr. 351/2004, cât si Legea nr. 304/2003 pentru serviciul universal si drepturile utilizatorilor cu privire la retelele si serviciile de comunicatii electronice instituie taxe care, potrivit art. 139 alin. (3) din Constitutie, se folosesc numai în domeniul specific de reglementare al legii respective, astfel cã tarifarea acestor taxe din venituri obtinute din alte domenii contravine normei constitutionale indicate.

Se mai sustine si încãlcarea art. 148 alin. (2) din Legea fundamentalã, arãtându-se cã supraimpozitarea contribuabililor a constituit o preocupare permanentã la nivel international, iar codul nostru fiscal, care corespunde conventiilor internationale de evitare a dublei impozitãri, respectã acest principiu nu numai în ceea ce priveste contribuabilii din state diferite, dar si în plan intern, astfel încât nici o lege nu poate avea efecte prin care sã se ajungã la impozitatea repetatã a aceleiasi materii. Chiar dacã obligatiile fiscale în spetã sunt impuse de legi speciale, si nu în mod direct de Codul fiscal, se apreciazã cã acestea trebuie “sã se supunã prevederilor constitutionale în materie fiscalã“.

Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal apreciazã cã dispozitiile art. 47 si ale art. 48 din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 79/2002 nu încalcã prevederile constitutionale invocate.

“Contributia pentru compensarea costului net al furnizãrii serviciilor din sfera serviciului universal nu este o sarcinã fiscalã în sensul de contributie la cheltuielile publice, ci reprezintã o modalitate de constituire a resurselor financiare ale unei activitãti finantate integral din venituri proprii, conform art. 32 din Decizia nr. 1.074/EN/2004 a presedintelui Autoritãtii Nationale de Reglementare în Comunicatii privind implementarea serviciului universal în sectorul comunicatiilor electronice, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 750/2004.”

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicatã presedintilor celor douã Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicatã.

Guvernul apreciazã cã exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 47 si ale art. 48 din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicatiilor este neîntemeiatã.

În ceea ce priveste pretinsa contrarietate a textelor de lege criticate fatã de art. 56 alin. (2) din Constitutie, se aratã cã acestea nu au ca obiect de reglementare stabilirea unor “sarcini fiscale“, ci stabilesc modul de calcul al tarifului de monitorizare perceput de Autoritatea Nationalã de Reglementare în Comunicatii de la toti furnizorii de retele si servicii de comunicatii electronice, iar potrivit art. 41 din ordonanta criticatã, veniturile obtinute de Autoritatea Nationalã de Reglementare în Comunicatii în urma încasãrii tarifului legal de monitorizare nu constituie surse ale bugetului de stat, ci au natura unor venituri extrabugetare la bugetul Autoritãtii Nationale de Reglementare în Comunicatii. Mai mult, se precizeazã cã textele de lege criticate nu impun o dublã impozitare, asa cum sustine autorul exceptiei, ci tariful de monitorizare are ca bazã de determinare cifra de afaceri a furnizorilor serviciilor prevãzute de lege, în timp ce impozitul pe profit se determinã, în esentã, potrivit regulilor generale prevãzute de art. 19 din Codul fiscal, prin aplicarea cotei de impozitare de 16% la profitul impozabil, care constituie o bazã de calcul diferitã de cifra de afaceri.

În ceea ce priveste sustinerile potrivit cãrora supraimpozitarea contribuabililor, ca urmare a aplicãrii art. 47–48 din ordonanta criticatã, reprezintã si o încãlcare a normelor internationale în materie, precum si a art. 148 alin. (2) din Constitutie, se sustine cã si aceste critici sunt neîntemeiate. Pentru aplicarea principiului evitãrii dublei impozitãri, invocat de autorul exceptiei si consacrat atât la nivel international, cât si în plan intern prin art. 87–91 din Codul fiscal, este necesarã prezenta unui element de extraneitate. Or, prevederile art. 47–48 din ordonanta criticatã nu contin un asemenea element, astfel cã nu au nici o legãturã cu dubla impunere.

În final, se mentioneazã cã în Proiectul de lege privind modificarea si completarea unor acte normative din domeniul comunicatiilor, trimis Presedintelui României spre promulgare în data de 6 iulie 2005, se prevãd, la art. II pct. 4, abrogarea art. 47–48 din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 79/2002 si introducerea unui capitol distinct referitor la tariful de monitorizare. Tototdatã, la art. II pct. 5 din acest proiect de lege “se preconizeazã ca, pentru calcularea tarifului de monitorizare, sã fie avute în vedere, din cifra de afaceri, numai veniturile realizate din activitatea desfãsuratã în domeniul comunicatiilor“.

Avocatul Poporului considerã cã dispozitiile art. 47 si ale art. 48 din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 79/2002 sunt constitutionale.

În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a textelor de lege indicate fatã de prevederile art. 56 alin. (2) din Constitutie, se apreciazã cã aceasta nu poate fi retinutã. “Tariful de monitorizare datorat de furnizorii de servicii de comunicatii electronice reprezintã sursa pentru finantarea cheltuielilor curente si de capital ale Autoritãtii Nationale de Reglementare în Comunicatii“, ceea ce nu constituie o încãlcare a dispozitiilor din Legea fundamentalã referitoare la justa asezare a sarcinilor fiscale. În plus, se mentioneazã cã “modul de stabilire a cuantumului tarifului de monitorizare reprezintã atributul legiuitorului si nu constituie o problemã de constitutionalitate“.

În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 47 si ale art. 48 din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 79/2002 fatã de prevederile art. 139 alin. (3) si ale art. 148 alin. (2) din Constitutie, se apreciazã cã acestea nu au incidentã în cauza de fatã.

Presedintii celor douã Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecãtorul-raportor, sustinerile pãrtilor, concluziile procurorului si dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmãtoarele:

Curtea Constitutionalã a fost legal sesizatã si este competentã, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2) si ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sã solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicatã.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 47 si ale art. 48 din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicatiilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din 27 iunie 2002, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 591/2002, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 791 din 30 octombrie 2002, cu modificãrile si completãrile ulterioare. Dispozitiile de lege criticate au urmãtorul continut:

– Art. 47: “(1) Furnizorii de retele si de servicii de comunicatii electronice autorizati în conditiile prezentei ordonante de urgentã datoreazã ANRC un tarif de monitorizare anual, calculat ca un procent din cifra de afaceri a fiecãrui furnizor.

(2) Procentul prevãzut la alin. (1) este egal pentru toti furnizorii de retele si de servicii de comunicatii electronice si se determinã anual, fãrã a depãsi 0,5%, ca raport între:

a) cheltuielile estimate pe anul în curs, prevãzute în bugetul aprobat potrivit art. 42, din care se scad veniturile estimate a se realiza din alte surse, prevãzute în bugetul aprobat; si

b) cifra de afaceri cumulatã, corespunzãtoare anului anterior, a tuturor furnizorilor de retele si de servicii de comunicatii electronice autorizati în conditiile art. 4.

(3) Tariful de monitorizare datorat de fiecare furnizor de retele sau de servicii de comunicatii electronice se stabileste prin decizie a presedintelui ANRC, ca produs între:

a) procentul determinat potrivit prevederilor alin. (2); si

b) cifra de afaceri a furnizorului respectiv, corespunzãtoare anului anterior.

(4) Decizia prin care se stabileste tariful de monitorizare datorat pentru un an se comunicã în scris fiecãrui furnizor, pânã la data de 15 mai a anului respectiv, prin serviciul de trimitere recomandatã cu confirmare de primire.

(5) Tariful de monitorizare datorat trebuie achitat în douã transe egale, prima în cel mult 45 de zile de la data comunicãrii deciziei prevãzute la alin. (4), iar cea de-a doua pânã la data de 31 decembrie a anului respectiv.

(6) În scopul aplicãrii prevederilor prezentului capitol cifra de afaceri este suma veniturilor realizate din vânzãrile de produse sau din prestãrile de servicii efectuate de agentul economic în cursul unui exercitiu financiar.

(7) În vederea determinãrii cifrei de afaceri furnizorii de retele si de servicii de comunicatii electronice au obligatia de a transmite ANRC un exemplar al situatiilor financiare anuale, o datã cu depunerea acestora la directia generalã a finantelor publice judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, în termenul prevãzut de lege.

(8) Sunt exceptate de la plata tarifului de monitorizare annual persoanele autorizate în conditiile art. 4, care furnizeazã exclusiv pentru nevoi proprii retele si servicii de comunicatii electronice ce utilizeazã frecvente radioelectrice.“;

– Art. 48: “(1) La încetarea activitãtii în domeniul comunicatiilor electronice, indiferent de forma acestei încetãri, orice furnizor de retele sau de servicii de comunicatii electronice autorizat potrivit art. 4, cu exceptia celor prevãzuti la art. 47 alin. (8), are obligatia de a achita un tarif de monitorizare corespunzãtor, stabilit astfel:

a) în cazul în care încetarea activitãtii se produce înainte de stabilirea tarifului de monitorizare anual, în conditiile art. 47, furnizorul datoreazã un tarif de monitorizare ce reprezintã produsul dintre procentul stabilit de ANRC în conditiile art. 47 alin. (2) pentru anul anterior si cifra de afaceri cumulatã a anului anterior si a anului în curs a furnizorului respectiv;

b) în cazul în care încetarea activitãtii se produce dupã stabilirea tarifului de monitorizare anual, în conditiile art. 47, pe lângã acest tarif furnizorul datoreazã si un tarif suplimentar, calculat ca produs între procentul stabilit de ANRC în conditiile art. 47 alin. (2) pentru anul în curs si cifra de afaceri a furnizorului pe anul în curs.

(2) Tariful de monitorizare prevãzut la alin. (1) trebuie achitat la data determinãrii, în conditiile legii, a cifrei de afaceri.“

Autorul exceptiei sustine cã prevederile legale mentionate încalcã dispozitiile art. 56 alin. (2), art. 139 alin. (3) si ale art. 148 alin. (2) din Constitutie, care au urmãtorul continut:

– Art. 56 alin. (2): “Sistemul legal de impuneri trebuie sã asigure asezarea justã a sarcinilor fiscale.“;

– Art. 139 alin. (3): “Sumele reprezentând contributiile la constituirea unor fonduri se folosesc, în conditiile legii, numai potrivit destinatiei acestora.“;

– Art. 148 alin. (2): “Ca urmare a aderãrii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementãri comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fatã de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.“

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea Constitutionalã retine urmãtoarele:

Critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 47 si ale art. 48 din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicatiilor vizeazã contrarietatea acestora fatã de prevederile art. 56 alin. (2), art. 139 alin. (3) si ale art. 148 alin. (2) din Constitutie. Astfel, autorul exceptiei sustine, în esentã, cã prin modul de calcul al tarifului de monitorizare anual datorat de fiecare furnizor de retele sau de servicii de comunicatii electronice se realizeazã o dublã impunere a acestora, în conditiile în care suma datoratã se determinã prin raportarea la cifra de afaceri obtinutã ca urmare a desfãsurãrii activitãtii respectivului furnizor, indiferent dacã aceasta se include sau nu în domeniul comunicatiilor.

În ceea ce priveste sustinerea Autoritãtii Nationale de Reglementare în Comunicatii de inadmisibilitate a exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 47 si ale art. 48 din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 79/2002, Curtea nu si-o Onsuseste, întrucât solutia stabilitã în domeniul comunicatiilor electronice privitoare la “cifra de afaceri“ este cea consacratã de art. 47 alin. (6) din ordonantã, si, sub acest aspect, textele de lege criticate au legãturã cu solutionarea cauzei.

Curtea constatã cã, potrivit art. 37 din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 79/2002, Autoritatea Nationalã de Reglementare în Comunicatii este o institutie publicã cu personalitate juridicã aflatã în subordinea Guvernului, finantatã integral din venituri extrabugetare, care are rolul de a pune în aplicare politica nationalã în domeniul comunicatiilor electronice si al serviciilor postale. În exercitarea atributiilor sale, Autoritatea Nationalã de Reglementare în Comunicatii are, potrivit art. 5 din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 79/2002, dreptul de a stabili conditiile în care se realizeazã aceastã activitate, precum si drepturile si obligatiile care revin furnizorilor fiecãrui tip de retea sau de serviciu. Printre obligatii este prevãzutã, la art. 5 alin. (2) lit. b) din ordonantã, si plata tarifului de monitorizare anual. Dispozitiile art. 47 prevãd cã acest tarif este calculat ca un procent din cifra de afaceri a fiecãrui furnizor, cã procentul este egal pentru toti furnizorii de retele si de servicii de comunicatii electronice si se determinã anual, fãrã a depãsi 0,5%, ca raport între cheltuielile estimate pe anul în curs, prevãzute în bugetul aprobat de Guvern, potrivit art. 42, din care se scad veniturile estimate a se realiza din alte surse, prevãzute în bugetul aprobat si cifra de afaceri cumulatã, corespunzãtoare anului anterior, a tuturor furnizorilor de retele si de servicii de comunicatii electronice autorizati potrivit legii.

Curtea constatã, totodatã, cã aspectul esential vizat de critica de neconstitutionalitate formulatã de autorul prezentei exceptii priveste natura tarifului de monitorizare, respectiv dacã acesta se încadreazã sau nu în categoria sarcinilor fiscale, asa cum acestea sunt prevãzute de art. 139 din Constitutie si asupra cãrora art. 56 alin. (2) din aceasta impune o asezare justã.

Pentru ca tariful de monitorizare anual sã reprezinte, asa cum sustine autorul exceptiei, o contributie financiarã destinatã cheltuielilor publice, deci bugetului de stat, acesta ar trebui sã aibã natura juridico-economicã de impozit, de taxe sau de alte contributii care, potrivit legii, constituie sursã de venituri la bugetul de stat.

Potrivit art. 2 pct. 29 din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597 din 13 august 2002, impozitul este acea “prelevare obligatorie, fãrã contraprestatie si nerambursabilã, efectuatã de cãtre administratia publicã pentru satisfacerea necesitãtilor de interes general“, iar potrivit pct. 40 al aceluiasi articol, taxa este “suma plãtitã de o persoanã fizicã sau juridicã, de regulã, pentru serviciile prestate acesteia de cãtre un agent economic, o institutie publicã sau un serviciu public“. Pe de altã parte, tariful exprimã pretul oficial stabilit pentru serviciile prestate sau lucrãrile executate, în functie de importanta, volumul si valoarea acestora.

Prin urmare, Curtea retine cã tariful de monitorizare anual, stabilit prin decizia Autoritãtii Nationale de Reglementare în Comunicatii în sarcina fiecãrui furnizor de retele sau servicii de comunicatii electronice, nu reprezintã o sarcinã fiscalã, în sensul de impozite sau de taxe ce constituie venituri la bugetul de stat, ci este o platã legalã pentru activitatea de supraveghere si control al pietei comunicatiilor electronice, desfãsuratã de Autoritatea Nationalã de Reglementare în Comunicatii. Pe de altã parte, chiar din economia dispozitiilor Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 79/2002 rezultã faptul cã sumele încasate din tariful de monitorizare datorat, în conformitate cu prevederile art. 47 si 48, se retin integral ca venituri proprii extrabugetare, cu titlu permanent, la dispozitia Autoritãtii Nationale de Reglementare în Comunicatii si sunt folosite în conformitate cu prevederile bugetului de venituri si cheltuieli, aprobat potrivit legii. Chiar dacã modul de calcul al tarifului de monitorizare anual se raporteazã la cifra de afaceri ca sumã a veniturilor realizate din vânzãrile de produse sau din prestãrile de servicii efectuate de agentul economic în cursul unui exercitiu financiar, aceasta nu permite o asimilare a tarifului cu impozitul pe profit, care, potrivit reglementãrilor Codului fiscal, are o altã formulã de calcul, respectiv o cotã de impozitare de 16% din profitul impozabil.

În consecintã, Curtea constatã cã în spetã nu este incidentã problema unei duble impuneri, astfel cã pretinsa contrarietate a dispozitiilor art. 47 si 48 din ordonantã fatã de prevederile art. 56 alin. (2) si ale art. 139 alin. (3) din Constitutie nu poate fi retinutã. În ceea ce priveste invocarea art. 148 alin. (2) din Constitutie ca pretins a fi încãlcat, Curtea constatã, de asemenea, cã nici aceastã criticã nu poate fi retinutã, în conditiile în care normele constitutionale indicate au aplicabilitate dupã momentul aderãrii României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene.

În sfârsit, Curtea considerã ca fiind oportunã adoptarea unor reglementãri care sã prevadã posibilitatea utilizãrii unor evidente contabile distincte, în functie de activitãtile pe care un agent economic le desfãsoarã în cadrul aceleiasi entitãti juridice. În acest sens, Curtea constatã cã art. II pct. 4 din Legea nr. 239/2005 privind modificarea si completarea unor acte normative din domeniul comunicatiilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 26 iulie 2005, prevede abrogarea art. 47 si a art. 48 din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 79/2002, care, potrivit art. III, intrã în vigoare la data de 31 decembrie 2005. Totodatã, Legea nr. 239/2005 introduce, prin art. II pct. 5, un nou capitol – Capitolul VIII1 – “Tariful de monitorizare“, în cuprinsul cãruia, la art. 484 alin. (2), se prevede cã furnizorii de retele publice de comunicatii electronice, furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului sau furnizorii de servicii postale pot solicita, în vederea determinãrii tarifului de monitorizare aplicabil, luarea în consideratie a veniturilor rezultate din furnizarea de retele sau de servicii de comunicatii electronice ori din furnizarea de servicii postale, în locul cifrei de afaceri prevãzute în situatiile financiare anuale întocmite pentru anul anterior celui pentru care se datoreazã tariful de monitorizare estimativ.

În ceea ce priveste modul de determinare a contributiei pentru compensarea costului net al furnizãrii serviciilor din sfera serviciului universal la plata cãreia a fost obligatã Societatea Comercialã “Argirom International“ – S.A. din Bucuresti, Curtea constatã cã aceasta nu este o problemã de constitutionalitate, ci o problemã de interpretare si aplicare a textelor de lege, care este de competenta instantei de judecatã sesizate cu judecarea cauzei în fond.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALÃ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 47 si ale art. 48 din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 79/2002 privind cadrul general de reglementare a comunicatiilor, exceptie ridicatã de Societatea Comercialã “Argirom International“ – S.A. din Bucuresti în Dosarul nr. 5.232/2004 al Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.

Definitivã si general obligatorie.

Pronuntatã în sedinta publicã din data de 11 octombrie 2005.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Claudia Margareta Nitã

HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE

pentru modificarea anexelor privind subventiile unitare pentru companiile, societãtile nationale si societãtile comerciale aflate sub autoritatea sau în coordonarea Ministerului Economiei si Comertului pe anul 2005, aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr. 144/2005

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicatã,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

Articol unic. – (1) Anexa nr. II (1–7 si 9–11) la Hotãrârea Guvernului nr. 144/2005 privind aprobarea bugetelor de venituri si cheltuieli pentru anul 2005 pentru companiile, societãtile nationale si societãtile comerciale aflate sub autoritatea sau în coordonarea Ministerului Economiei si Comertului, precum si a transferurilor pentru societãtile comerciale, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 4 martie 2005, cu modificãrile si completãrile ulterioare, se modificã si se înlocuieste cu anexa nr. II (1–7 si 9–11)*) care face parte integrantã din prezenta hotãrâre.

(2) Cu sumele prevãzute în anexa la prezenta hotãrâre se suplimenteazã în mod corespunzãtor, atât la venituri, cât si la cheltuieli, bugetele de venituri si cheltuieli ale companiilor, societãtilor nationale si societãtilor comerciale aflate sub autoritatea sau în coordonarea Ministerului Economiei si Comertului pe anul 2005.

PRIM-MINISTRU

CÃLIN POPESCU-TÃRICEANU

Contrasemneazã:

p. Ministrul economiei si comertului,

Octavian Nichifor Bîgiu,

secretar de stat

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlãdescu

Bucuresti, 11 noiembrie 2005.

Nr. 1.404.

ANEXA

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a

Pagina a 4-a

Pagina a 5-a

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE

privind suplimentarea bugetului Ministerului Sãnãtãtii din Fondul de rezervã bugetarã la dispozitia Guvernului, prevãzut în bugetul de stat pe anul 2005

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicatã, al art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificãrile ulterioare, si al art. 21 lit. a) din Legea bugetului de stat pe anul 2005 nr. 511/2004, cu modificãrile si completãrile ulterioare,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

Art. 1. – Se aprobã suplimentarea bugetului Ministerului Sãnãtãtii, la capitolul 58.01 “Sãnãtate“, titlul 38 “Transferuri“, art. 40 “Transferuri neconsolidabile“, alin. 40.79 “Transferuri pentru aparatura medicalã de mare performantã“, si a Programului de administratie sanitarã si politici de sãnãtate cu suma de 115 mii lei (RON) din Fondul de rezervã bugetarã la dispozitia Guvernului, prevãzut în bugetul de stat pe anul 2005, pentru achizitionarea de aparate de anestezie generalã necesare interventiilor chirurgicale si oftalmologice la Spitalul Clinic de Urgentã “Sfânta Treime“ Iasi.

Art. 2. – Ministerul Finantelor Publice, la propunerea ordonatorului principal de credite, este autorizat sã introducã modificãrile corespunzãtoare în structura bugetului de stat si în volumul si structura bugetului Ministerului Sãnãtãtii pe anul 2005.

PRIM-MINISTRU

CÃLIN POPESCU-TÃRICEANU

Contrasemneazã:

Ministrul sãnãtãtii,

Gheorghe Eugen Nicolãescu

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlãdescu

Bucuresti, 17 noiembrie 2005.

Nr. 1.414.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE

privind alocarea unei sume din Fondul de rezervã bugetarã la dispozitia Guvernului, prevãzut în bugetul de stat pe anul 2005, pentru judetul Iasi

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicatã, al art. 30 alin. (2) si (3) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificãrile ulterioare, si al art. 21 lit. a) din Legea bugetului de stat pe anul 2005 nr. 511/2004, cu modificãrile si completãrile ulterioare,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

Art. 1. – Se aprobã suplimentarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adãugatã pentru sustinerea sistemului de protectie a persoanelor cu handicap, culturã, culte si echilibrarea bugetelor locale pe anul 2005 cu suma de 1.448,2 mii lei (RON) pentru judetul Iasi, din Fondul de rezervã bugetarã la dispozitia Guvernului, prevãzut în bugetul de stat pe anul 2005, si alocarea acesteia bugetelor locale ale unitãtilor administrativ-teritoriale prevãzute în anexa care face parte integrantã din prezenta hotãrâre, pentru finantarea unor lucrãri de reparatii, consolidãri si investitii.

Art. 2. – Utilizarea sumei prevãzute la art. 1 se va face de cãtre ordonatorii principali de credite, potrivit dispozitiilor legale.

Art. 3. – Ministerul Finantelor Publice este autorizat sã introducã modificãrile corespunzãtoare în volumul si în structura bugetului de stat pe anul 2005.

PRIM-MINISTRU

CÃLIN POPESCU-TÃRICEANU

Contrasemneazã:

p. Ministrul administratiei si internelor,

Paul Victor Dobre,

secretar de stat

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlãdescu

Bucuresti, 17 noiembrie 2005.

Nr. 1.435.

ANEXÃ

SITUATIA

sumelor repartizate pe unitãti administrativ-teritoriale din judetul Iasi, pentru finantarea unor lucrãri de reparatii, consolidãri si investitii

Nr. crt.	Unitatea administrativ-teritorialã	Destinatia	Suma – mii lei (RON) –
1.	Comuna Belcesti	Sala de sport de la Grupul scolar “Victor Mihãilescu Craiu“	186,6
2.	Comuna Helesteni	Centrul educativ pentru copii sãraci	261,6
3.	Comuna Mogosesti –Siret, satul Muncelu de Sus	Grãdinita cu program normal	500,0
4.	Orasul Târgu Frumos	Casa de culturã	500,0
	TOTAL:		1.448,2

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL SÃNÃTÃTII Nr. 1.226 din 21 noiembrie 2005

CASA NATIONALÃ DE ASIGURÃRI DE SÃNÃTATE Nr. 236 din 21 noiembrie 2005

ORDIN

pentru aprobarea Metodologiei de analizã, evaluare si restructurare a unitãtilor sanitare cu paturi în vederea prevenirii înregistrãrii de noi datorii si decontãrii obligatiilor restante la data de 31 mai 2005

În temeiul prevederilor Legii nr. 100/1998 privind asistenta de sãnãtatea publicã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, ale Ordonantei de urgentã a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate, cu modificãrile si completãrile ulterioare, ale Hotãrârii Guvernului nr. 168/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Sãnãtãtii,

având în vedere Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 154/2005 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2005,

vãzând Referatul de aprobare nr. E.N./4.201/3.928 din 21 noiembrie 2005 al secretarului general al Ministerului Sãnãtãtii si al directorului general al Casei Nationale de Asigurãri de Sãnãtate,

ministrul sãnãtãtii si presedintele Casei Nationale de Asigurãri de Sãnãtate emit urmãtorul ordin:

Art. 1. – Se aprobã Metodologia de analizã, evaluare si restructurare a unitãtilor sanitare cu paturi în vederea prevenirii înregistrãrii de noi datorii si decontãrii obligatiilor restante la data de 31 mai 2005, prevãzutã în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin.

Art. 2. – Directiile de specialitate ale Ministerului Sãnãtãtii si ale Casei Nationale de Asigurãri de Sãnãtate, directiile de sãnãtate publicã judetene si a municipiului Bucuresti, casele de asigurãri de sãnãtate, precum si unitãtile sanitare cu paturi vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. – Metodologia prevãzutã la art. 1 se aplicã si unitãtilor sanitare cu paturi aflate în subordinea altor ministere.

Art. 4. – Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul sãnãtãtii, Gheorghe Eugen Nicolãescu

Presedintele Casei Nationale de Asigurãri de Sãnãtate, Cristian Vlãdescu

ANEXÃ

METODOLOGIE

de analizã, evaluare si restructurare a unitãtilor sanitare cu paturi în vederea prevenirii înregistrãrii de noi datorii si decontãrii obligatiilor restante la data de 31 mai 2005

Art. 1. – În sensul prezentei metodologii, obligatiile restante de platã ale unitãtilor sanitare cu paturi sunt sumele datorate furnizorilor de bunuri si servicii înregistrate în contabilitatea spitalelor pânã la data de 31 mai 2005 pe baza documentatiei justificative, aprobatã si avizatã de persoanele în drept.

Art. 2. – (1) Sunt recunoscute ca obligatii restante de platã acele bunuri si servicii achizitionate de unitãtile sanitare cu paturi prin aplicarea procedurilor legale privind achizitiile publice.

(2) În acest sens conducãtorii unitãtilor sanitare cu paturi au obligatia de a certifica printr-o declaratie pe proprie rãspundere respectarea procedurilor legale, conform modelului din anexa nr. 1 la metodologie.

Art. 3. – (1) Sumele datorate furnizorilor pentru anul 2004 si rãmase nedecontate se suportã de unitãtile sanitare cu paturi din sumele aferente serviciilor medicale realizate si nedecontate de casele de asigurãri de sãnãtate.

(2) Sumele datorate furnizorilor pentru perioada 1 ianuarie–31 mai 2005 si rãmase nedecontate se suportã de unitãtile sanitare cu paturi din sumele aferente serviciilor medicale realizate si nedecontate de casele de asigurãri de sãnãtate.

Art. 4. – (1) Plãtile obligatiilor restante cãtre furnizorii de bunuri si servicii se efectueazã de unitãtile sanitare cu paturi, dupã analiza, evaluarea si restructurarea acestora.

(2) Restructurarea unitãtilor sanitare cu paturi se realizeazã prin ordin al ministrului sãnãtãtii si, respectiv, al ministrilor care au în subordine unitãti sanitare cu paturi, pe baza datelor cuprinse în rapoartele comisiilor mixte de analizã si evaluare.

Art. 5. – (1) Pentru punerea în aplicare a prevederilor art. 4 ministrul sãnãtãtii si presedintele Casei Nationale de Asigurãri de Sãnãtate, în calitate de ordonatori principali de credite, stabilesc componenta comisiilor mixte de analizã si evaluare.

(2) Comisiile mixte de analizã si evaluare îsi desfãsoarã activitatea în institutia din care este nominalizat presedintele comisiei.

Art. 6. – Comisiile mixte de analizã si evaluare constituite conform prevederilor art. 5 au urmãtoarele atributii:

a) analiza si evaluarea serviciilor medicale realizate si nedecontate, precum si stabilirea cuantumului în limita cãruia se pot plãti arieratele prevãzute la art. 3;

b) analiza si evaluarea unitãtilor sanitare cu paturi, care au înregistrat arierate potrivit lit. a), în scopul prevenirii înregistrãrii de noi datorii. Analiza si evaluarea se efectueazã pe baza indicatorilor financiari si de performantã ai managementului spitalelor.

Art. 7. – Referitor la art. 6 lit. a) comisiile mixte de analizã si evaluare au urmãtoarele atributii:

a) analizeazã evolutia aerieratelor înregistrate la sfârsitul anilor 2002, 2003 si 2004 de unitãtile sanitare cu paturi;

b) analizeazã serviciile medicale realizate si nedecontate de la fiecare unitate sanitarã din judet, respectiv din municipiul Bucuresti, care a înregistrat arierate conform datelor furnizate de casele de asigurãri de sãnãtate;

c) analizeazã fundamentarea cererilor spitalelor, transmise la casele de asigurãri de sãnãtate;

d) analizeazã situatia facturilor, în ordine cronologicã, rãmase neachitate cãtre furnizorii de bunuri si servicii, situatie care se anexeazã la cererea mentionatã la lit. c), care va fi întocmitã de spitale conform machetei prevãzute în anexa nr. 2 la metodologie;

e) stabilesc sumele ce pot fi achitate, potrivit legii;

f) întocmesc situatia centralizatã pe judet si, respectiv, pe municipiul Bucuresti a sumelor ce urmeazã sã fie decontate conform machetei din anexa nr. 3 la metodologie, pe care o transmit Casei Nationale de Asigurãri de Sãnãtate.

Art. 8. – (1) Referitor la art. 6 lit. b) comisiile mixte de analizã si evaluare au ca atributii analiza si evaluarea indicatorilor medico-economici ai managementului spitalului, cel putin a urmãtorilor:

a) numãrul de pacienti externati;

b) durata medie de spitalizare;

c) rata de utilizare a paturilor;

d) proportia urgentelor din totalul pacientilor internati;

e) indicele de complexitate al cazurilor;

f) procentul pacientilor cu interventii chirurgicale din totalul pacientilor externati din sectiile chirurgicale;

g) numãrul pacientilor reinternati (fãrã programare) în intervalul de 30 de zile de la externare;

h) procentul pacientilor internati si transferati cãtre alte spitale;

i) raportul dintre numãrul spitalizãrilor de o zi si numãrul spitalizãrilor de lungã duratã;

j) costul total pe zi de spitalizare, pe bolnav internat, pe pat;

k) costul medicamentelor pe zi, pe bolnav internat, pe pat;

l) numãrul de bolnavi internati/medic;

m) numãr de bolnavi internati/asistentã medicalã;

n) numãr de bolnavi internati/infirmierã;

o) procentul personalului medical din spital din totalul personalului angajat al spitalului;

p) procentul personalului medical cu studii superioare din totalul personalului medical;

q) procentul personalului medical cu studii medii din totalul personalului medical;

r) numãrul personalului cu studii superioare economice;

s) procentul pacientilor care vin cu bilet de trimitere de la medicul de familie;

s) rata infectiilor nosocomiale;

t) rata mortalitãtii în spitale;

t) decese în primele 24 de ore de la internare;

u) concordanta dintre diagnosticul la internare si cel de la externare;

v) modul de utilizare a fondurilor pe anul 2005 fatã de bugetul aprobat;

x) planul de achizitii.

(2) Datele se analizeazã pe tipuri de sectii si pe total spital, avându-se în vedere valorile medii nationale pe anii 2004 si 2005 ai acestor indicatori si valorile cuprinse în contractul de administrare al spitalului.

(3) Informatiile solicitate, precum si cele din anexele nr. 1 si 2 la metodologie se vor pune la dispozitie comisiilor mixte de analizã si evaluare, în termen de 24 de ore de la data solicitãrii;

Art. 9. – (1) Comisiile mixte de analizã si evaluare întocmesc rapoarte pe judet, respectiv pe municipiul Bucuresti, cu referire la analiza indicatorilor aferenti fiecãrei unitãti sanitare cu paturi evaluate, precum si a sumelor propuse a fi decontate pentru arieratele verificate.

(2) Rapoartele mentionate se transmit Comisiei centrale de analizã si evaluare.

Art. 10. – (1) Comisia centralã de analizã si evaluare îsi desfãsoarã activitatea la Ministerul Sãnãtãtii.

(2) Componenta nominalã a membrilor Comisiei centrale de analizã si evaluare este stabilitã prin ordin comun al ministrului sãnãtãtii si al presedintelui Casei Nationale de Asigurãri de Sãnãtate.

(3) Presedintele Comisiei centrale de analizã si evaluare este un secretar de stat din Ministerul Sãnãtãtii.

Art. 11. – Comisia centralã de analizã si evaluare are urmãtoarele atributii:

a) analizeazã rapoartele comisiilor mixte de analizã si evaluare;

b) prezintã ministrului sãnãtãtii rezultatele analizei, în vederea luãrii mãsurilor de restructurare.

Art. 12. – Casa Nationalã de Asigurãri de Sãnãtate centralizeazã situatiile primite, mentionate la art. 7, de la comisiile mixte (conform machetei din anexa nr. 3 la metodologie) si supune aprobãrii ordonatorului principal de credite cuantumul sumelor în limita cãrora casele de asigurãri de sãnãtate vor face plãtile.

Art. 13. – Dupã aprobarea sumelor prevãzute la art. 12, casele de asigurãri de sãnãtate vireazã în contul spitalelor sumele pentru plata obligatiilor restante.

Art. 14. – Spitalele au obligatia sã justifice utilizarea sumelor primite si în acest scop prezintã casei de asigurãri de sãnãtate, în termen de 48 de ore de la data efectuãrii plãtii, ordinele de platã cãtre furnizori, cu viza trezoreriei.

Art. 15. – Anexele nr. 1–3 fac parte integrantã din prezenta metodologie.

ANEXA Nr. 1

la metodologie

DECLARATIE

Subsemnatul/Subsemnata ...................................................., având functia de (director general, contabil-sef) ........................... la ................................................., declar pe propria rãspundere, cunoscând prevederile art. 292 din Codul penal cu privire la falsul în declaratii, cã bunurile si serviciile cuprinse în situatia facturilor rãmase nedecontate cãtre furnizorii de bunuri si servicii (anexa nr. 2 la metodologie) au fost achizitionate cu respectarea prevederilor legale privind achizitiile publice, cuprinse în Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 60/2001 si, respectiv, în Ordonanta Guvernului nr. 20/2002, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 468/2003, cu modificãrile ulterioare, încheindu-se cu furnizorii contracte legale de furnizare de bunuri si servicii.

Data .........................

Semnãtura .................................

ANEXA Nr. 2

la metodologie

SPITALUL ...........................

SITUATIA

facturilor rãmase nedecontate cãtre furnizorii de bunuri si servicii

– lei (RON) –

Nr. crt.	Denumirea furnizorilor, cu indicarea facturilor în ordine cronologicã	Numãrul si data facturii		Natura bunurilor sau serviciilor	Procedura de achizitie	Obligatiile nedecontate utilizatã
		Numãrul	Data			31 decembrie2004	1 ianuarie - 31 mai 2005	Total
1.
2.
3.
	Total general:

Rãspundem de realitatea si exactitatea datelor.

Director, .........................

Contabil-sef, ...........................

ANEXA Nr. 3

la metodologie

SITUATIA CENTRALIZATÃ

a sumelor ce urmeazã sã fie decontate, pentru obligatiile restante, cãtre furnizorii de bunuri si servicii

– lei (RON) –

Nr. crt.	Denumirea unitãtii sanitare cu paturi	Valoarea serviciilor medicale realizate peste valoarea de contract în anul 2004	Valoarea decontatã conform Hotãrârii Guvernului nr. 1.006/2005	Valoarea serviciilor medicale rãmase nedecontate din anul 2004	Obligatiile de platã la finele anului 2004 si nedecontate în limita indicatorilor realizati în anul 2004	Valoarea serviciilor medicale realizate în anul 2005 si nedecontate	Obligatiile de platã ale unitãtilor sanitare cu paturi nedecontate si care pot fi decontate în limita serviciilor medicale prestate
1	2	3	4	5=3-4	6	7	8

Presedintele Comisiei mixte de analizã si evaluare,*) .........................................................

Comisia mixtã de analizã si evaluare:*) .............................................

NOTÃ: Sumele cuprinse în coloanele 6 si 8 nu pot depãsi sumele evidentiate în coloana 5 si, respectiv, în coloana 7.

---

*) Se vor trece numele, prenumele si semnãtura presedintelui si membrilor Comisiei mixte de analizã si evaluare.

MINISTERUL SÃNÃTÃTII

ORDIN

privind modificarea Ordinului ministrului sãnãtãtii nr. 10/2005 pentru aprobarea derulãrii programelor si subprogramelor de sãnãtate finantate din bugetul de stat în anul 2005

În temeiul prevederilor Legii bugetului de stat pe anul 2005 nr. 511/2004, cu modificãrile si completãrile ulterioare, ale Hotãrârii Guvernului nr. 168/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Sãnãtãtii, cu modificãrile si completãrile ulterioare,

vãzând Referatul de aprobare al Directiei generale de asistentã medicalã, structuri sanitare si salarizare si al Directiei de sãnãtate publicã nr. EN 4.315/2005,

ministrul sãnãtãtii emite urmãtorul ordin:

Art. I. – Ordinul ministrului sãnãtãtii nr. 10/2005 pentru aprobarea derulãrii programelor si subprogramelor de sãnãtate finantate din bugetul de stat în anul 2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 61 din 18 ianuarie 2005, cu modificãrile si completãrile ulterioare, se modificã si se completeazã dupã cum urmeazã:

1. Articolul 8 se completeazã cu alineatul (4), cu urmãtorul cuprins:

“(4) În cadrul programului comunitar de sãnãtate publicã, subprogramul 1.1 «Supravegherea si controlul bolilor transmisibile», se cuprind si cheltuieli pentru constituirea la nivelul directiilor de sãnãtate publicã judetene si a municipiului Bucuresti a rezervei antiepidemice pentru interventii în situatii epidemiologice cu risc pentru sãnãtatea populatiei."

2. La anexa nr. II, punctul II/1 “Program comunitar de sãnãtate publicã“, subprogramul 1.5 “Promovarea sãnãtãtii si educatia pentru sãnãtate“, obiectivul 1 “Dezvoltarea atitudinilor si comportamentelor favorabile sãnãtãtii prin metode de promovare a sãnãtãtii si educatie pentru sãnãtate“, activitãtile de la nr. 15 “Realizarea de studii calitative privind atitudini si comportamente în rândul populatiei generale si al diverselor grupuri populationale la nivel local si regional folosite ca bazã pentru realizarea campaniilor IEC, ca si de evaluarea impactului acestora la nivel local si regional“, se noteazã cu** cu urmãtorul cuprins:

“** Activitãtile mentionate la pct. 15 fac obiectul contractului încheiat între Ministerul Sãnãtãtii si Institutul National de Cercetare-Dezvoltare în Sãnãtate.“

3. La anexa nr. II, punctul II/1 “Program comunitar de sãnãtate publicã“, subprogramul 1.4 “Evaluarea stãrii de sãnãtate si a factorilor de risc“, obiectivul 1 “Protejarea sãnãtãtii si prevenirea îmbolnãvirilor asociate factorilor de risc din mediul de viatã“ se completeazã cu urmãtoarea activitate:

“18. Procurarea de multivitamine destinate copiilor în vârstã de 0–16 ani, în vederea prevenirii aparitiei îmbolnãvirilor datorate agresiunii factorilor de mediu (calamitãti naturale).“

4. La anexa nr. II, punctul II/2 “Program de prevenire si control al bolilor netransmisibile“, subprogramul 2.10 “Reabilitarea serviciilor de urgentã prespitaliceascã“, rubrica “Activitãti“ se completeazã cu:

“– Completarea trusei de urgentã pentru serviciile de urgentã judetene si substatiile acestora.“

Art. II. – Prezentul ordin se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul sãnãtãtii,

Gheorghe Eugen Nicolãescu

Bucuresti, 22 noiembrie 2005.

Nr. 1.252.

RECTIFICÃRI

La Hotãrârea Guvernului nr. 1.253/2005 privind alocarea unei sume din Fondul de rezervã bugetarã la dispozitia Guvernului, prevãzut în bugetul de stat pe anul 2005, pentru judetul Vaslui, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.001 din 11 noiembrie 2005, se face urmãtoarea rectificare (care nu apartine Redactiei “Monitorul Oficial“, Partea I):

– la art. 1, în loc de: “Se aprobã suplimentarea sumelor defalcate din impozitul pe venit pentru bugetele locale pe anul 2005...“, se va citi: “Se aprobã suplimentarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adãugatã pentru sustinerea sistemului de protectie a persoanelor cu handicap, culturã, culte si echilibrarea bugetelor locale pe anul 2005...“.