MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 173 (XVII) - Nr. 1052       LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Vineri, 25 noiembrie 2005

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 555 din 25 octombrie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 49 alin. (3) din Legea fondului funciar nr. 18/1991

 

Decizia nr. 565 din 25 octombrie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

435. – Ordin al ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei privind procedura de selectare a procesatorilor de plăti on-line cu carduri în vederea operationalizării sistemului “Ghiseu virtual de plăti“

 

1.223/512. – Ordin al ministrului sănătătii si al presedintelui Autoritătii Nationale pentru Protectia Consumatorilor privind aprobarea limitelor de competentă în efectuarea controlului pe piată al produselor cosmetice

 

5.466. – Ordin al ministrului educatiei si cercetării privind aprobarea Metodologiei si a criteriilor de acordare a gradatiei de merit si a salariului de merit în învătământul preuniversitar

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 555

din 25 octombrie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 49 alin. (3) din Legea fondului funciar nr. 18/1991

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Constantin Doldur – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Florentina Baltă – procuror

Irina Loredana Lăpădat – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 49 alin. (3) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, exceptie ridicată de Valentin Biriu în Dosarul nr. 118/2005 al Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a III-a civilă si pentru cauze cu minori si familie.

La apelul nominal răspunde autorul exceptiei, personal si asistat de avocat, lipsind partea Prefectul Judetului Ilfov.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Având cuvântul, apărătorul autorului exceptiei arată că textul de lege criticat contravine dispozitiilor constitutionale ale art. 1 alin. (4) referitor la principiul separatiei puterilor în stat, ale art. 61 alin. (1) referitor la rolul Parlamentului si ale art. 73 alin. (1) referitor la categoriile de legi adoptate de Parlament. Se sustine în acest sens că textul de lege criticat acordă unui organ executiv din subordinea Guvernului, respectiv prefectului, un drept discretionar de a invalida un titlu de proprietate legal obtinut, competentă ce apartine exclusiv instantei de judecată. Se consideră că în acest fel legiuitorul s-a substituit puterii judecătoresti, fiind încălcate dispozitiile constitutionale ale art. 124 – Înfăptuirea justitiei, ale art. 126 – Instantele judecătoresti si ale art. 123 alin. (2) referitor la atributiile prefectului. Se mai arată că sunt încălcate si dispozitiile constitutionale cuprinse în art. 44 alin. (1), alin. (2) teza întâi si alin. (3), referitoare la garantarea si ocrotirea dreptului de proprietate si la expropriere, si în art. 136 alin. (5) referitor la caracterul inviolabil al proprietătii private, solicitându-se admiterea exceptiei de neconstitutionalitate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca neîntemeiată, arătând că textul de lege criticat nu încalcă dispozitiile constitutionale invocate, ci, dimpotrivă, este în deplină concordantă cu art. 123 alin. (3) din Legea fundamentală, potrivit căruia atributiile prefectului se stabilesc prin lege organică. Se arată în acest sens că pierderea dreptului de proprietate intervine în temeiul legii, ca urmare a nerespectării unei conditii rezolutorii, astfel încât prefectul nu apreciază valabilitatea sau nevalabilitatea unui titlu de proprietate, ci aplică o sanctiune intervenită ope legis. Se mai arată că dispozitiile art. 61 alin. (1), art. 73 alin. (1), art. 124 alin. (1) si (2) si art. 126 din Constitutie nu sunt relevante în cauză.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 18 mai 2005, pronuntată în Dosarul nr. 118/2005, Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a III-a civilă si pentru cauze cu minori si familie a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 49 alin. (3) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, exceptie ridicată de Valentin Biriu.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, în esentă, că textul de lege criticat contravine dispozitiilor constitutionale referitoare la garantarea si ocrotirea dreptului de proprietate, precum si celor referitoare la separatia puterilor în stat. În opinia sa, doar instantele judecătoresti au competenta să aprecieze asupra modului de dobândire sau de transfer al unui drept de proprietate, iar această competentă nu poate reveni unui organ executiv aflat în subordinea Guvernului, respectiv prefectului. În sustinerea acestor afirmatii se mai arată că puterea legiuitoare are dreptul exclusiv de a “califica un mod civil de dobândire a proprietătii“, în temeiul art. 61 alin. (1) si art. 73 alin. (1) din Constitutie, iar puterii judecătoresti îîi revine dreptul si rolul de a judeca, de a verifica si de a se pronunta asupra valabilitătii si eficientei titlurilor de proprietate, în temeiul art. 124 alin. (1) si (2) si art. 126 din Constitutie.

Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a III-a civilă si pentru cauze cu minori si familie consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În acest sens se apreciază că textul de lege criticat nu contravine dispozitiilor constitutionale invocate, deoarece “toate actele emise în cadrul procedurii administrative prealabile instituite prin Legea nr. 18/1991 sunt supuse controlului instantelor judecătoresti“.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul apreciază că textul de lege criticat nu contravine dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 44 si în art. 136 alin. (5). Se arată în acest sens că, în temeiul prevederilor legale criticate, prefectul constată, prin ordin, pierderea dreptului de proprietate ca urmare a nerespectării unor conditii instituite prin lege. În opinia Guvernului, un titlu de proprietate este un act administrativ, iar unul dintre principiile aplicabile actelor administrative este si revocabilitatea acestora, astfel încât prefectul poate atesta atât existenta unui drept de proprietate, prin emiterea unui titlu de proprietate, cât si pierderea acestuia. Se mai arată că legiuitorul a făcut aplicarea dispozitiilor art. 44 alin. (1) teza a doua din Constitutie, potrivit cărora continutul si limitele dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege.

Avocatul Poporului consideră că prevederea legală criticată nu încalcă dispozitiile art. 44 si art. 136 alin. (5) din Constitutie. Se arată că, potrivit textului de lege criticat, prefectul este organul împuternicit să ateste, prin ordin, pierderea dreptului de proprietate constituit în temeiul legii, asupra unor terenuri agricole, ca urmare a nerespectării conditiilor prevăzute în lege, astfel încât pierderea dreptului de proprietate este o consecintă a neîndeplinirii unei conditii rezolutorii, iar solutia legiuitorului este în deplină concordantă cu dispozitiile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constitutie.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 49 alin. (3) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998.

Prevederile legale criticate au următorul continut:

“(3) Organul împuternicit să constate situatiile prevăzute la alin. (2) este prefectul, care, prin ordin, atestă pierderea dreptului de proprietate si trecerea acestuia, după caz, în proprietatea privată a comunei, a orasului sau a municipiului în a cărui rază teritorială este situat terenul.“

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor art. 1 alin. (4), art. 44 alin. (1), alin. (2) teza întâi si alin. (3), art. 61 alin. (1), art. 73 alin. (1), art. 123 alin. (2), art. 124 alin. (1) si (2), art. 126 si art. 136 alin. (1) si (5) din Constitutie, al căror continut este următorul:

– Art. 1 alin. (4): “Statul se organizează potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor – legislativă, executivă si judecătorească – în cadrul democratiei constitutionale.“;

– Art. 61 alin. (1): “Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român si unica autoritate legiuitoare a tării.“;

– Art. 73 alin. (1): “Parlamentul adoptă legi constitutionale, legi organice si legi ordinare.“;

– Art. 44 alin. (1), alin. (2) teza întâi si alin. (3):

“(1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.

(2) Proprietatea privată este garantată si ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. (...)

(3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă si prealabilă despăgubire.“;

– Art. 123 alin. (2): “Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local si conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitătile administrativteritoriale.“;

– Art. 124 alin. (1) si (2): “(1) Justitia se înfăptuieste în numele legii.

(2) Justitia este unică, impartială si egală pentru toti.“;

– Art. 126: “(1) Justitia se realizează prin Înalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecătoresti stabilite de lege.

(2) Competenta instantelor judecătoresti si procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege.

(3) Înalta Curte de Casatie si Justitie asigură interpretarea si aplicarea unitară a legii de către celelalte instante judecătoresti, potrivit competentei sale.

(4) Compunerea Înaltei Curti de Casatie si Justitie si regulile de functionare a acesteia se stabilesc prin lege organică.

(5) Este interzisă înfiintarea de instante extraordinare. Prin lege organică pot fi înfiintate instante specializate în anumite materii, cu posibilitatea participării, după caz, a unor persoane din afara magistraturii.

(6) Controlul judecătoresc al actelor administrative ale autoritătilor publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu exceptia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum si a actelor de comandament cu caracter militar. Instantele de contencios administrativ sunt competente să solutioneze cererile persoanelor vătămate prin ordonante sau, după caz, prin dispozitii din ordonante declarate neconstitutionale.“;

– Art. 136 alin. (1) si (5): “(1) Proprietatea este publică si privată. (...)

(5) Proprietatea privată este inviolabilă, în conditiile legii organice.“

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea retine următoarele:

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine, în esentă, că prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 1 alin. (4) referitoare la principiul separatiei puterilor în stat si ale art. 44 alin. (1) si alin. (2) teza întâi referitoare la garantarea si ocrotirea proprietătii private, precum si în art. 136 alin. (5) referitoare la caracterul inviolabil al proprietătii private, deoarece instantele judecătoresti au competenta exclusivă de a aprecia asupra modului de dobândire sau de transfer al unui drept de proprietate, iar această competentă nu poate reveni unui organ executiv aflat în subordinea Guvernului, respectiv prefectului.

Curtea constată că aceste sustineri nu sunt întemeiate, întrucât, potrivit textului de lege criticat, pierderea dreptului de proprietate intervine în temeiul legii, datorită nerespectării unor conditii rezolutorii, prevăzute în art. 19, 21 si 43 din Legea nr. 18/1991, referitoare la stabilirea domiciliului în localitatea în care a fost atribuit în proprietate terenul, obligatia de a lucra suprafata de teren atribuită în proprietate si, respectiv, obligatia de întemeiere a unei gospodării. Prin urmare, competenta atribuită prefectului nu constă în a aprecia asupra valabilitătii sau nevalabilitătii unui titlu de proprietate, atributie ce apartine exclusiv instantei de judecată, ci de a aplica o sanctiune ce a intervenit în temeiul legii, astfel încât nu se poate sustine o încălcare a principiului separatiei puterilor în stat, printr-o imixtiune a puterii executive în atributiile puterii judecătoresti. Mai mult, solutia legiuitorului de a sanctiona nerespectarea unor conditii rezolutorii de a căror îndeplinire depindea valabila constituire a dreptului de proprietate, prin pierderea acestui drept, este în deplină concordantă cu dispozitiile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constitutie, potrivit căruia continutul si limitele dreptului de proprietate se stabilesc prin lege. În acest sens, Curtea Constitutională s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 202 din 14 aprilie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 512 din 16 iunie 2005, referitoare la prevederile art. 49 alin. (2) si (3) din Legea nr. 18/1991, prin raportare, între alte dispozitii constitutionale, si la dispozitiile art. 44 referitoare la dreptul de proprietate privată.

În ceea ce priveste invocarea încălcării art. 61 alin. (1) din Constitutie, se constată că textul de lege criticat este în deplină concordantă cu aceste dispozitii constitutionale, potrivit cărora “(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român si unica autoritate legiuitoare a tării“. Asadar, legiuitorul este în drept să prevadă care sunt autoritătile competente să constate îndeplinirea conditiilor legale, cu respectarea tuturor principiilor si dispozitiilor constitutionale.

Curtea constată că dispozitiile art. 44 alin. (3) referitoare la expropriere, ale art. 73 alin. (1) referitoare la categoriile de legi emise de Parlament, ale art. 123 alin. (2) referitoare la calitatea prefectului de reprezentant al Guvernului pe plan local, ale art. 124 alin. (1) referitoare la înfăptuirea justitiei în numele legii si ale alin. (2) referitoare la unicitatea, impartialitatea si caracterul egalitar al justitiei, ale art. 126 – Instantele judecătoresti si ale art. 136 alin. (1) referitoare la delimitarea proprietătii în proprietate publică sau privată, nu sunt relevante în sustinerea neconstitutionalitătii textului de lege criticat.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 49 alin. (3) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, exceptie ridicată de Valentin Biriu în Dosarul nr. 118/2005 al Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a III-a civilă si pentru cauze cu minori si familie.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 25 octombrie 2005.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Irina Loredana Lăpădat

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 565

din 25 octombrie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Constantin Doldur – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Florentina Baltă – procuror

Patricia Marilena Ionea – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, exceptie ridicată de Francisc Dămoc în Dosarul nr. 2.741/AS/2005 al Tribunalului Bucuresti – Sectia a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal răspund avocat Nicolae Ivan, pentru autorul exceptiei, si consilier juridic Corneliu Frătilă, pentru Casa de Pensii a Municipiului Bucuresti.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul autorului exceptiei arată că dispozitiile art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000 creează o discriminare nejustificată între persoanele cu handicap, contravenind astfel prevederilor constitutionale care consacră egalitatea în drepturi si protectia persoanelor cu handicap. Pentru aceste motive solicită admiterea exceptiei de neconstitutionalitate. Reprezentantul Casei de Pensii a Municipiului Bucuresti solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate, sens în care arată că toate persoanele care se încadrează în ipoteza textului de lege criticat beneficiază de aceleasi drepturi. În ceea ce priveste persoanele care nu se încadrează în această categorie, întrucât au dobândit handicapul ulterior calitătii de asigurat, acestea se bucură si ele de protectie din partea legii prin dispozitiile care reglementează pensia de invaliditate. Reprezentantul Casei de Pensii pune în discutia Curtii si legalitatea încheierii de sesizare, arătând că Tribunalul Bucuresti – Sectia a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ si fiscal nu a comunicat opinia sa asupra exceptiei.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate. Astfel, referindu-se la problema legalitătii încheierii de sesizare, arată că aceasta întruneste conditiile prevăzute de lege. În ceea ce priveste constitutionalitatea dispozitiilor art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000, arată că persoanele care au dobândit handicapul anterior calitătii de asigurat se află într-o situatie obiectiv diferită de cea a persoanelor care au dobândit handicapul ulterior si astfel se justifică aplicarea unui tratament juridic diferentiat. De altfel, aminteste că si această din urmă categorie de persoane se bucură de reglementări favorabile.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 7 iunie 2005, pronuntată în Dosarul nr. 2.741/AS/2005, Tribunalul Bucuresti – Sectia a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, exceptie ridicată de Francisc Dămoc cu ocazia solutionării contestatiei formulate împotriva deciziei de respingere a cererii de înscriere la pensie.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că dispozitiile legale criticate sunt contrare prevederilor constitutionale care consacră egalitatea în drepturi si dreptul persoanelor cu handicap de a se bucura de o protectie specială din partea statului. În acest sens arată că art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000, care conditionează beneficiul reducerii stagiului de cotizare si a vârstei standard de pensionare de realizarea stagiului de cotizare în conditii de handicap preexistent calitătii de asigurat, creează, fără vreo justificare de natură obiectivă, o gravă discriminare între persoanele cu handicap preexistent calitătii de asigurat si cele care au dobândit handicapul după calitatea de asigurat. Astfel, prima categorie de persoane beneficiază de reducerea stagiului de cotizare si a vârstei standard de pensionare în conditiile unui stagiu de cotizare incomplet, în timp ce a doua categorie nu beneficiază de nici o facilitate la pensionare. Autorul exceptiei sustine, de asemenea, că textul de lege criticat este contrar si obligatiei constitutionale a statului de a acorda o protectie specială persoanelor cu handicap si de a asigura realizarea unei politici nationale de egalitate a sanselor, care se traduce, în conceptia sa, si în “posibilitatea egală pentru toate persoanele cu handicap, de a se bucura de protectia specială prevăzută prin Legea nr. 19/2000, aceea de a se pensiona pentru limită de vârstă cu reducerea stagiului de cotizare si a vârstei standard de pensionare“.

Tribunalul Bucuresti a retinut că nu există nici o cauză de inadmisibilitate a exceptiei. Încheierea de sesizare nu contine însă opinia instantei asupra exceptiei de neconstitutionalitate, iar solicitarea Curtii Constitutionale ca sesizarea să fie completată si să-i fie astfel comunicată a rămas fără nici un rezultat.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia ridicată.

Guvernul apreciază ca fiind neîntemeiate criticile de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000. În acest sens arată că textul de lege supus controlului de constitutionalitate nu încalcă prevederile constitutionale referitoare la protectia specială a persoanelor cu handicap, întrucât aceste măsuri de protectie specială fac obiectul reglementării altor acte normative, respectiv al Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 102/1999 privind protectia specială si încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 519/2002. În ceea ce priveste dreptul la pensie, arată că stabilirea categoriilor de pensie, a cerintelor si a conditiilor pentru acordarea drepturilor de pensie, inclusiv exceptarea de la îndeplinirea anumitor cerinte si conditii, sunt în competenta liberă si exclusivă a legiuitorului, potrivit art. 47 alin. (2) din Constitutie. În lumina acestor concluzii, Guvernul consideră că textul de lege criticat nu contravine prevederilor art. 16 din Constitutie, având în vedere că persoanele cu handicap accentuat care au realizat cel putin două treimi din stagiul complet de cotizare preexistent calitătii de asigurat se află într-o situatie diferită, care justifică, în mod obiectiv si rezonabil, un tratament diferit în raport cu celelalte categorii de persoane care au dobândit deficiente după încadrarea în muncă.

Avocatul Poporului apreciază că, în absenta opiniei instantei de judecată cu privire la exceptia de neconstitutionalitate invocată, sesizarea Curtii Constitutionale nu este legală. Cât priveste critica de neconstitutionalitate adusă art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000, consideră că acest text de lege este constitutional, deoarece se aplică în aceleasi conditii pentru toate categoriile de persoane asigurate aflate în aceeasi situatie, fără a determina privilegii sau discriminări.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctul lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutia României, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizată.

În ceea ce priveste punctul de vedere trimis de Avocatul Poporului, în sensul că lipsa opiniei instantei de judecată conduce la nelegalitatea sesizării Curtii, potrivit dispozitiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, Curtea constată că asupra acestei chestiuni s-a pronuntat prin Decizia nr. 47 din 5 martie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146 din 10 aprilie 1998, prin care a statuat că examinarea exceptiei de neconstitutionalitate nu poate fi împiedicată de neîndeplinirea unei obligatii în sarcina unei autorităti publice, chiar dacă aceasta este o instantă judecătorească.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, dispozitii potrivit cărora:

“(1) Persoanele asigurate care au realizat un stagiu de cotizare în conditii de handicap preexistent calitătii de asigurat, în functie de gradul handicapului, beneficiază de reducerea stagiilor de cotizare si a vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 3, astfel: [...]

b) cu 10 ani, reducerea vârstei standard de pensionare, dacă au realizat cel putin două treimi din stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap accentuat;“.

În opinia autorului exceptiei, dispozitiile legale criticate încalcă prevederile art. 16 alin. (1) si ale art. 50 din Constitutie, conform cărora:

– Art. 16 alin. (1): “Cetătenii sunt egali în fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări.“;

– Art. 50: “Persoanele cu handicap se bucură de protectie specială. Statul asigură realizarea unei politici nationale de egalitate a sanselor, de prevenire si de tratament ale handicapului, în vederea participării efective a persoanelor cu handicap în viata comunitătii, respectând drepturile si îndatoririle ce revin părintilor si tutorilor.“

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că esenta criticilor aduse prevederilor art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000 are în vedere faptul că beneficiile prevăzute de acest text de lege se acordă numai persoanelor asigurate care au realizat un stagiu de cotizare în conditii de handicap preexistent calitătii de asigurat, iar nu si celor care au dobândit handicapul după calitatea de asigurat. Astfel, se creează, potrivit opiniei autorului exceptiei, o discriminare între cele două categorii de persoane, discriminare care nu îsi găseste nici o justificare ratională si obiectivă. În plus, consideră că este neglijată obligatia pe care o are statul de a asigura o protectie specială persoanelor cu handicap.

Analizând aceste critici, Curtea constată că prevederile art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000 nu epuizează nicidecum măsurile luate pe plan legislativ pentru realizarea protectiei speciale a persoanelor cu handicap. Astfel, Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 102/1999 privind protectia specială si încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 519/2002, prevede numeroase măsuri de protectie în folosul tuturor categoriilor de persoane cu handicap.

Textul de lege supus controlului de constitutionalitate are în vedere doar exercitarea dreptului la pensie al persoanelor cu handicap, iar din cadrul acestei categorii, numai a acelor persoane care au dobândit handicapul înainte de a fi devenit asigurat în sistemul public al asigurărilor sociale, respectiv înainte de a fi încadrate în muncă. Este evident că această categorie de persoane se află într-o situatie diferită de cea a persoanelor care au dobândit handicapul în timp ce erau încadrate în muncă, fapt ce justifică în mod rezonabil instituirea unui tratament juridic diferentiat. Astfel, în timp ce persoanele la care se referă art. 47 din Legea nr. 19/2000 au dreptul de a obtine pensie pentru limită de vârstă, cu beneficiul reducerii stagiului de cotizare si a vârstei de pensionare, persoanele care au dobândit handicapul în timp ce erau încadrate în muncă se bucură de o altă categorie de pensie, anume pensia de invaliditate, prevăzută de art. 53 si următoarele din aceeasi lege. Aceasta constituie, de asemenea, o reglementare favorabilă, corespunzătoare situatiei specifice acestei din urmă categorii de persoane. Potrivit acestor prevederi legale, si persoanele care au dobândit handicapul în timp ce erau încadrate în muncă se pot înscrie la pensie înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, cu reducerea sau chiar eliminarea perioadei necesare pentru realizarea stagiului de cotizare, în raport cu gradul de invaliditate, ce se stabileste prin expertiză medicală.

Prin urmare, Curtea constată că textul de lege criticat nu contravine principiului constitutional care consacră egalitatea în drepturi si care permite instituirea unui tratament juridic diferentiat, atât timp cât situatiile de fapt avute în vedere sunt în mod obiectiv diferite. De asemenea, în lumina argumentelor expuse nu pot fi retinute nici criticile privind încălcarea obligatiei statului de a proteja persoanele cu handicap.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, exceptie ridicată de Francisc Dămoc în Dosarul nr. 2.741/AS/2005 al Tribunalului Bucuresti – Sectia a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 25 octombrie 2005.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL COMUNICATIILOR SI TEHNOLOGIEI INFORMATIEI

 

ORDIN

privind procedura de selectare a procesatorilor de plăti on-line cu carduri în vederea operationalizării sistemului “Ghiseu virtual de plăti“

 

În temeiul art. 5 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 744/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 17 si 31 din titlul II al Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitătilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei emite prezentul ordin.

Art. 1. – Prezentul ordin se aplică procesatorilor de plăti on-line cu card si stabileste criteriile pe care acestia trebuie să le îndeplinească în vederea selectării pentru procesarea plătilor prin sistemul “Ghiseu virtual de plăti“.

Art. 2. – În sensul prezentului ordin, termenii de mai jos au următoarele semnificatii:

a) plătitor – persoană care efectuează o plată către o institutie a administratiei publice centrale sau locale;

b) debitor – persoană pentru care se efectuează plata (nu este obligatoriu ca plătitorul si debitorul să fie aceeasi persoană);

c) emitent de plată – institutia care emite cererile de plată pe numele plătitorului;

d) beneficiar de plată – institutia care primeste în cont banii plătitorului;

e) administrator de sistem – persoană cu drept de administrare a solutiei informatice;

f) autoritate – institutie cu drept de consultare a bazelor de date din sistemul “Ghiseu virtual de plăti“;

g) “Ghiseu virtual de plăti“ – sistem utilizat de institutia publică a administratiei centrale fată de care cetătenii au debite, care facilitează plata acestor debite cu cardul bancar;

h) procesator de plăti on-line cu card – persoana juridică ce actionează în cadrul sistemelor de plăti cu carduri, ca intermediar între detinătorul cardului, “Ghiseul virtual de plăti“, emitentul de plată, beneficiarul de plată, emitentul cardului, banca acceptantă, alt procesator si/sau altă persoană juridică, în baza unui contract încheiat cu emitentul/banca acceptantă;

i) MAI – Ministerul Administratiei si Internelor;

j) MCTI – Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei;

k) MFP – Ministerul Finantelor Publice.

Art. 3. – (1) Selectarea procesatorilor de plăti on-line cu card în cadrul proiectului “Ghiseul virtual de plăti“ se face de către MCTI.

(2) Această selectie se face pe baza criteriilor stabilite de către MCTI prin prezentul ordin.

(3) În acest scop, în perioada 15 noiembrie – 1 decembrie a fiecărui an, începând cu anul 2006, MCTI va primi documentatia depusă de către procesatorii de plăti on-line cu card, în vederea selectării; pentru anul 2005 documentatia va fi depusă în perioada 25 noiembrie – 9 decembrie.

(4) În urma primirii documentelor de calificare din partea furnizorilor, MCTI verifică respectarea criteriilor stabilite si acordă un punctaj, în functie de gradul de îndeplinire a cerintelor, conform anexei care face parte integrantă din prezentul ordin.

(5) Vor fi selectati acei procesatori de plăti on-line cu card care întrunesc cel putin 75 de puncte.

(6) Neîndeplinirea criteriilor eliminatorii cuprinse în anexă conduce la descalificare.

(7) Evaluarea va fi efectuată de o comisie numită prin ordin al ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei. În cadrul comisiei pot fi cooptati si membri desemnati din partea MFP si MAI.

(8) Procesatorul de plăti on-line cu card care întruneste numărul maxim de puncte va fi ales de MCTI pentru procesarea plătilor în cadrul “Ghiseului virtual de plăti“.

Art. 4. – (1) Până la data de 15 decembrie a fiecărui an MCTI va întocmi lista procesatorilor de plăti on-line cu card selectati, care pot fi alesi de către beneficiarii de plată pentru încasarea datoriilor către stat de la plătitori.

(2) Orice institutie publică beneficiară poate alege un procesator de plăti on-line cu card din rândul celor selectati.

(3) Interfatarea aplicatiilor apartinând institutiilor publice emitente sau beneficiare, precum si a procesatorilor de plăti on-line cu card la “Ghiseul virtual de plăti“ se face pe cheltuiala institutiei emitente, respectiv beneficiare.

Art. 5. – Pe perioada analizării documentatiei depuse, MCTI poate solicita orice documente referitoare la activitatea procesatorilor de plăti on-line cu card.

Art. 6. – Documentele necesare pentru selectie sunt:

a) cerere adresată în acest scop MCTI;

b) certificate constatatoare privind îndeplinirea obligatiilor exigibile de plată a impozitelor si taxelor către stat, inclusiv cele locale, precum si a contributiei pentru asigurările sociale de stat (formulare-tip eliberate de autoritătile competente din tara în care candidatul/ofertantul este rezident);

c) certificat emis de oficiul registrului comertului de pe lângă camera de comert si industrie natională sau teritorială; cod fiscal (copie);

d) declaratie care contine informatii privind dotările specifice, echipamentul tehnic si alte mijloace fixe;

e) declaratie care contine informatii privind numărul mediu, în ultimele 12 luni, al personalului angajat, asigurarea cu personal de specialitate, numărul si pregătirea cadrelor de conducere;

f) bilantul contabil din anul precedent, vizat si înregistrat de organele competente;

g) cifra medie anuală de afaceri pe ultimii 3 ani obtinută din activitatea de procesare a plătilor on-line cu cardul;

h) descrierea functională a sistemului informatic prin intermediul căruia este oferit serviciul;

i) planul de securitate al sistemului informatic, cuprinzând totalitatea măsurilor tehnice si organizatorice prevăzute pentru asigurarea securitătii tranzactiilor;

j) certificări, din punct de vedere al securitătii, asupra solutiei informatice sau produselor continute în aceasta, emise de organizatii nationale sau internationale recunoscute, acolo unde există;

k) propunere de contract-cadru de operare a plătilor online cu cardul în cadrul “Ghiseului virtual de plăti“.

Art. 7. – Informatiile solicitate mai sus vor fi furnizate într-o manieră clară si relevantă, astfel încât să permită evaluarea obiectivă a criteriilor prevăzute în anexă.

Art. 8. – Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei,

Cezar Armeanu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 18 noiembrie 2005.

Nr. 435.

 

ANEXĂ*)

 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII

Nr. 1.223 din 18 noiembrie 2005

AUTORITATEA NATIONALĂ PENTRU PROTECTIA CONSUMATORILOR

Nr. 512 din 18 noiembrie 2005

 

ORDIN

privind aprobarea limitelor de competentă în efectuarea controlului pe piată al produselor cosmetice

 

Văzând Referatul de aprobare al Inspectiei Sanitare de Stat nr. E.N. 3.679/2005,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 168/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii, cu modificările si completările ulterioare, al Hotărârii Guvernului nr. 755/2003 privind organizarea si functionarea Autoritătii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, cu modificările ulterioare, si în baza art. II din Legea nr. 379/2004,

ministrul sănătătii si presedintele Autoritătii Nationale pentru Protectia Consumatorilor emit următorul ordin:

Art. 1. – Prezentul ordin stabileste limitele de competentă în efectuarea controlului pe piată al produselor cosmetice.

Art. 2. – Reprezentantii împuterniciti ai Ministerului Sănătătii au următoarele atributii:

a) efectuarea controalelor în scopul depistării pericolului de îmbolnăvire al populatiei care consumă produsele cosmetice, în conditii normale;

b) interzicerea punerii pe piată a produselor cosmetice prevăzute la art. 6 din Legea nr. 178/2000 privind produsele cosmetice, republicată;

c) interzicerea punerii pe piată a produselor cosmetice prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 178/2000, republicată;

d) verificarea si interzicerea folosirii în produsele cosmetice a substantelor clasificate ca fiind cancerigene, mutagenice sau toxice pentru reproducere, din categoriile 1, 2 si 3 prevăzute în anexa nr. 2 la Normele metodologice privind clasificarea, etichetarea si ambalarea preparatelor chimice periculoase, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 92/2003;

e) verificarea notificărilor făcute de producător, reprezentantul său autorizat, de beneficiarul fabricării produsului cosmetic sau persoana responsabilă pentru punerea pe piată a produsului cosmetic importat, care trebuie să fie înregistrati legal în România, în conditiile legale în vigoare.

Art. 3. – În cazul în care Ministerul Sănătătii constată, pe baza unor dovezi întemeiate, că un produs cosmetic, desi respectă cerintele legii, reprezintă un pericol pentru sănătate, poate interzice provizoriu comercializarea acelui produs sau poate impune conditii speciale pentru comercializarea acestuia pe teritoriul României.

Art. 4. – Ministerul Sănătătii este autoritatea natională competentă, care transmite informatii Comisiei Europene despre notificările făcute si alte modificări apărute.

Art. 5. – Reprezentantii Autoritătii Nationale pentru Protectia Consumatorilor au următoarele atributii:

1. verificarea etichetării produselor cosmetice, conform prevederilor art. 17, 18 si 20 din Legea nr. 178/2000, republicată;

2. verificarea datelor continute în dosarul produsului cosmetic, conform prevederilor art. 14, 15 si 16 din Legea nr. 178/2000, republicată.

Art. 6. – (1) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevăzute la art. 22 lit. c) din Legea nr. 178/2000, republicată, se fac de către reprezentantii împuterniciti ai Ministerului Sănătătii.

(2) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevăzute la art. 22 lit. a) si b) din Legea nr. 178/2000, republicată, se fac de către reprezentantii împuterniciti ai Autoritătii Nationale pentru Protectia Consumatorilor.

Art. 7. – Atât Ministerul Sănătătii, cât si Autoritatea Natională pentru Protectia Consumatorilor pot aplica independent prevederile art. 23 alin. (2) si (3) din Legea nr. 178/2000, republicată.

Art. 8. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătătii,

Gheorghe Eugen Nicolăescu

Presedintele Autoritătii Nationale

pentru Protectia Consumatorilor,

Cătălin Florin Teodorescu

 

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETĂRII

 

ORDIN

privind aprobarea Metodologiei si a criteriilor de acordare a gradatiei de merit si a salariului de merit în învătământul preuniversitar

 

În conformitate cu prevederile art. 50 alin. (9) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările si completările ulterioare,

în baza consultării federatiilor sindicale reprezentative la nivel de ramură învătământ,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 223/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei si Cercetării, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul educatiei si cercetării emite prezentul ordin.

Art. 1. – Se aprobă Metodologia si criteriile de acordare a gradatiei de merit si a salariului de merit în învătământul preuniversitar, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. – La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă orice dispozitie contrară prezentului ordin.

Art. 3. – Directia generală managementul resurselor umane, inspectoratele scolare si unitătile de învătământ vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul educatiei si cercetării,

József Kötö ,

secretar de stat

 

Bucuresti, 15 noiembrie 2005.

Nr. 5.466.

 

ANEXĂ

 

METODOLOGIA SI CRITERIILE

de acordare a gradatiei de merit si a salariului de merit în învătământul preuniversitar

 

SECTIUNEA I

Acordarea gradatiei de merit în învătământul preuniversitar

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. – În conformitate cu prevederile art. 50 alin. (3) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările si completările ulterioare, personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar si cel de conducere din unitătile de învătământ pot beneficia de gradatia de merit, acordată prin concurs.

Art. 2. – (1) Această gradatie se acordă pentru 10% din posturile didactice existente la nivelul inspectoratului scolar si reprezintă 20% din salariul de bază al persoanei, si anume salariul functiei didactice conform grilei, cumulat, când este cazul, cu indemnizatia de conducere.

(2) Gradatia de merit se include în salariul de bază si constituie bază de calcul pentru celelalte sporuri si alte drepturi care se acordă în raport cu salariul de bază.

(3) Numărul de gradatii care se vor acorda începând cu anul 2006 se calculează astfel: din numărul stabilit prin aplicarea a 10% din totalul posturilor didactice de predare, posturilor didactice auxiliare si de conducere se scade numărul de gradatii acordate în ultimii 3 ani, având în vedere că gradatia de merit se acordă pe o perioadă de 4 ani.

(4) Pentru acordarea gradatiei de merit se va avea în vedere numărul de posturi aprobat prin legea bugetului de stat pe anul 2006, respectiv aprobat de Ministerul Educatiei si Cercetării, după caz.

(5) În situatia în care personalului didactic, inclusiv celui din cluburile sportive scolare si din palatele copiilor, i se modifică locul de muncă, la nivelul aceluiasi judet/al municipiului Bucuresti, acesta îsi păstrează gradatia de merit.

(6) În situatia în care personalul didactic beneficiar al gradatiei de merit este detasat în alt judet, acesta îsi poate păstra gradatia de merit, conform prevederilor art. 47 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 3. – Gradatia de merit se atribuie pe o perioadă de 4 ani, începând cu 1 iulie 2006.

Art. 4. – (1) Personalul didactic care a beneficiat de gradatie de merit poate participa din nou la concurs.

(2) Un cadru didactic nu poate beneficia simultan de gradatie de merit si de salariu de merit în acelasi an calendaristic.

 

CAPITOLUL II

Înscrierea pentru acordarea gradatiei de merit

 

Art. 5. – (1) La concursul pentru acordarea gradatiei de merit poate participa:

1. personalul didactic de predare, didactic auxiliar cu contract de muncă si cel de conducere din unitătile de învătământ, cu o vechime în învătământul preuniversitar de peste 3 ani;

2. personalul didactic de predare din învătământul preuniversitar, care are performante deosebite în inovarea didactică, desfăsoară activitate de formare continuă a cadrelor didactice din învătământul preuniversitar la casa corpului didactic, în perioada 1 martie 2002–20 ianuarie 2006, si are calificativul “Foarte bine“ în fiecare an scolar din perioada evaluării.

(2) Conditiile prevăzute mai sus trebuie să le îndeplinească si:

– personalul didactic de predare de la centrele judetene/al municipiului Bucuresti de asistentă psihopedagogică si din centrele si cabinetele logopedice;

– personalul didactic de predare si de conducere de la cluburile sportive scolare, cluburile si palatele copiilor cu statut de unităti de învătământ subordonate inspectoratului scolar, precum si cel de la Palatul National al Copiilor;

– personalul didactic auxiliar din unitătile conexe din învătământul preuniversitar.

 

CAPITOLUL III

Criterii pentru acordarea gradatiei de merit

 

Art. 6. – (1) Activitatea din ultimii 4 ani a candidatilor înscrisi pentru acordarea gradatiei de merit, inclusă în raportul de autoevaluare, sustinută prin documente doveditoare, se evaluează pe baza unei fise elaborate de inspectoratul scolar/Ministerul Educatiei si Cercetării pentru palatele si cluburile copiilor, transmisă inspectoratelor scolare si Palatului National al Copiilor, tinându-se seama de următoarele criterii care trebuie îndeplinite de candidat, în perioada 1 martie 2002–20 ianuarie 2006:

1. Criteriul activitătilor complexe cu valoare instructiveducativă, cum sunt:

a) rezultate deosebite obtinute în pregătirea prescolarilor si a elevilor în raport cu standardele curriculare de performantă, materializate în progresul elevilor la clasă, în rezultate ale elevilor la clasă, la testări si examene nationale de sfârsit de ciclu, rezultate obtinute cu clasa si individual pentru disciplinele de specialitate în învătământul vocational (de exemplu, ponderea elevilor cu performante în clasa următoare);

b) initierea si aplicarea unor proiecte de predare a disciplinei prin utilizarea programului AEL în cadrul scolii, dacă există conditiile tehnice necesare;

c) performante în pregătirea elevilor distinsi la concursuri de profil/olimpiade scolare, concursuri culturalartistice si sportive recunoscute de Ministerul Educatiei si Cercetării, materializate în obtinerea locurilor I, II, III si a mentiunilor la faza internatională si a locurilor I, II, III la faza natională, judeteană si interjudeteană/regională, precum si în obtinerea de premii speciale. Este indicat să se precizeze numele cadrului didactic;

d) pregătirea loturilor olimpice pentru concursurile scolare, participarea, în calitate de membru al juriului sau al comitetului de organizare, la concursurile si olimpiadele judetene, interjudetene (incluse în programul de activităti si în calendarul inspectoratelor scolare/Ministerului Educatiei si Cercetării), nationale si internationale;

e) pregătirea loturilor olimpice, activitatea în centre de excelentă si în unităti scolare vocationale, participarea, în calitate de membru al juriului sau al comitetului de organizare, la concursurile si olimpiadele judetene, interjudetene, nationale ori internationale; organizarea de concursuri si festivaluri la nivel international, national sau interjudetean; organizarea si participarea la spectacole, expozitii, concerte, simpozioane la nivel international, national ori interjudetean;

f) rezultate notabile/măsurabile obtinute în activitătile culturale si educative organizate în scoală si finalizarea unor proiecte de parteneriat educational, cu impact la nivel local/judetean/al municipiului Bucuresti/national/international;

g) rezultatele comunicării cu părintii si cu autoritătile locale, concretizate în reducerea abandonului scolar, a delincventei juvenile, a comportamentelor marginale;

h) atragerea de finantări pentru centre de documentare si informare etc.;

i) realizarea de proiecte extracurriculare, cu finantare extrabugetară;

j) rezultate obtinute în centrele de excelentăsi centrele de pregătire zonală din cadrul unitătilor de învătământ vocationale (muzică, seminarii, scoli normale, teatru, coregrafie, arte plastice, arhitectură, sport etc.) sau cu elevi cu dificultăti de învătare;

k) activitate desfăsurată de către cadrele didactice din unitătile de învătământ cuprinse în Programul PHARE 2003/005-551.01.02 de monitorizare a învătământului profesional si tehnic;

l) activitate desfăsurată în vederea realizării echitătii în educatie (activităti de remediere scolară, grădinită de vară, activităti de desegregare, de educatie incluzivă, nediscriminatorie, de educatie multiculturală/interculturală, educatie pentru diversitate/alteritate, programe de educatie a părintilor recunoscute la nivel judetean/national);

m) rezultate măsurabile/cuantificabile obtinute în dezvoltarea unor activităti practice, educative pentru formarea de abilităti de comunicare, antreprenoriale si tehnice;

n) rezultate măsurabile/cuantificabile obtinute în finalizarea unor proiecte de parteneriat educational, la nivel local/judetean/national/international, si în activităti de voluntariat, la nivelul comunitătii locale;

o) activitate ca metodist, membru în consiliul consultativ de specialitate de la nivelul inspectoratului scolar si în comisia natională de specialitate, consilier educativ, coordonator de cerc pedagogic, îndrumarea colectivelor redactionale ale revistelor scolare;

p) participarea la cursuri de formare;

q) coordonarea activitătilor din cadrul Strategiei nationale de actiune comunitară.

2. Criteriul privind performante deosebite în inovarea didactică, materializate în:

a) contributia la elaborarea de programe scolare, regulamente, metodologii, îndrumătoare/ghiduri metodice, manuale scolare, auxiliare didactice, reviste scolare, avizate de inspectoratul scolar sau de Ministerul Educatiei si Cercetării, după caz; cărti în domeniul educational, înregistrate cu ISBN, crearea de softuri educationale în specialitate, paltforme de e-learning avizate de Ministerul Educatiei si Cercetării; elaborarea unei programe scolare pentru o disciplină optională nouă, însotită de suport de curs; elaborarea unei programe vizând curriculum pentru optional integrat în dezvoltare locală;

b) elaborarea de cărti si lucrări stiintifice publicate în domeniul didacticii, specialitătii si managementului educational, înregistrate cu ISBN;

c) activitatea de evaluator de manuale, de mentorat, de formator, activitate în domeniul sindical la nivel local/judetean/national/international, participarea cu comunicări la simpozioane judetene, regionale (zonale), nationale si/sau internationale, participarea la formarea personalului didactic prin casa corpului didactic, în calitate de formatori, contributia la cercetări stiintifice în specialitate sau în domeniul problematicii învătământului si educatiei; se va stabili un punctaj defalcat pentru cursuri cu o durată de minimum 3 zile (24 ore), care să vizeze asigurarea calitătii si personalizarea concretă de comunicare cu familia si comunitatea privind participarea si contributia la activitătile mentionate;

d) activitatea desfăsurată în cadrul unor comisii tehnice de elaborare a unor acte normative/administrative, în cadrul unor comisii consultative de dialog social si al altor structuri de dialog social si în comisiile nationale de specialitate.

3. Criteriul activitătilor desfăsurate cu copii/elevi cu cerinte educative speciale, la nivel local/judetean/national/international:

– integrarea copiilor cu cerinte educative speciale în scolile de masă si desfăsurarea activitătilor de educatie remedială.

4. Criteriul privind participarea la proiecte, în cadrul programelor de reformă educatională, coordonate de inspectoratul scolar, Ministerul Educatiei si Cercetării, de alti parteneri (Institutul Francez, British Council, PHARE, Socrates, Arion, MATRA, UNICEF, JIICA/JOCV, YOUTH, Institutul Goethe, Banca Mondială, Centrul de limbi moderne de la Graz, proiectele Kulturikontakt Austria etc.), recunoscute de Ministerul Educatiei si Cercetării.

5. Criteriul privind cresterea prestigiului unitătii de învătământ/conexe, făcând vizibile rezultatele acesteia în presă, pe site-urile educationale, prin sporirea calitătii actului educational, manifestat prin locul ocupat de scoală în ierarhia stabilită de inspectoratele scolare, ca urmare a:

a) contributiilor individuale si/sau în echipă la dezvoltarea teoriei si practicii managementului educational si institutional, în contextul reformei învătământului;

b) realizării unor proiecte cu finantare din surse extrabugetare, având ca efect sporirea calitătii institutiei si a procesului de predare-învătare-evaluare, a bazei didactico-materiale;

c) realizării de parteneriate cu institutiile din domeniul educatiei si al culturii (universităti, biblioteci, muzee, centre de cultură, case de cultură, asociatii, fundatii etc.) la nivel local, regional, national si international;

d) rezultatelor obtinute prin participarea elevilor la examenele de capacitate/teste nationale, evaluare natională, bacalaureat si de absolvire;

e) realizărilor în ceea ce priveste educatia adultilor si reconversia profesională (cursuri, programe, materiale auxiliare, platforme de învătare).

(2) Punctajul grilei de evaluare pentru fiecare categorie de personal didactic (prescolar, primar, profesor, de conducere, didactic auxiliar) se va defalca pe discipline/domenii de activitate/tipuri de activităti.

(3) Realizarea cerintelor prevăzute la alin. (1) pct. 1 lit. g), h) si i) si pct. 5 lit. a), b) si c) este obligatorie pentru personalul de conducere din unitătile de învătământ.

Art. 7. – Pentru personalul didactic auxiliar, criteriile pentru acordarea gradatiei de merit sunt stabilite în fisa de evaluare a activitătii, elaborată de inspectoratul scolar pe baza fisei postului.

Art. 8. – (1) Consiliul de administratie al inspectoratului scolar, prin aplicarea criteriilor generale, detaliază criteriile si stabileste punctajul prin câte o grilă specifică fiecărei categorii de cadre didactice si personal didactic auxiliar, punctajele cu ponderile aferente fiind separate pentru educatoare, învătători, profesori si cadre didactice din învătământul vocational, din cluburile sportive scolare, palatele si cluburile copiilor, învătământul special, personalul didactic auxiliar si personalul didactic de conducere din unitătile de învătământ.

(2) Pentru personalul didactic si personalul de conducere din cluburile sportive scolare, palatele si cluburile copiilor, Ministerul Educatiei si Cercetării, prin directia de resort, va detalia criteriile si va stabili punctajele cu ponderile aferente prin câte o grilă specifică fiecărei categorii de personal didactic, cu consultarea federatiilor sindicale reprezentative la nivel de ramură învătământ.

 

CAPITOLUL IV

Procedura de acordare a gradatiei de merit

 

Art. 9. – (1) Inspectorul scolar general numeste, prin decizie, comisia de coordonare a concursului în vederea acordării gradatiei de merit.

(2) Comisia de coordonare a concursului în vederea acordării gradatiei de merit este formată din:

a) presedinte – un inspector scolar general adjunct;

b) secretar – un referent de la compartimentul salarizare, normare;

c) membri – inspectori scolari de specialitate.

(3) Pentru Palatul National al Copiilor, comisia de coordonare a lucrărilor în vederea acordării gradatiei de merit este formată din:

a) presedinte – un inspector de specialitate din cadrul Ministerului Educatiei si Cercetării;

b) secretar – un inspector din Directia generală managementul resurselor umane din cadrul Ministerului Educatiei si Cercetării;

c) membri – inspectori scolari de specialitate din cadrul Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti.

(4) Reprezentantii federatiilor sindicale reprezentative la nivel de ramură învătământ participă în calitate de observatori la toate lucrările, au drept de acces la documentele comisiilor si pot solicita consemnarea în procesul-verbal a propriilor observatii.

Art. 10. – În conformitate cu prevederile art. 50 alin. (5) din Legea nr. 128/1997, cu modificările si completările ulterioare, procedura de atribuire a gradatiei de merit prin concurs cuprinde următoarele etape:

1. Candidatul întocmeste si depune la conducerea unitătii de învătământ/conexe raportul de autoevaluare a activitătii desfăsurate, însotit de documente doveditoare, realizat în conformitate cu fisa de evaluare, pentru acordarea gradatiei de merit, la categoria de personal în care acesta se încadrează (elaborată de inspectoratul scolar).

2. Consiliul profesoral al unitătii de învătământ/conexe, pe baza dezbaterilor asupra modului în care raportul reflectă realizările candidatului potrivit fisei de evaluare si a documentelor doveditoare, formulează o apreciere sintetică asupra activitătii candidatului, consemnată în procesulverbal de sedintă.

3. Directorul unitătii de învătământ/conexe depune la secretariatul inspectoratului scolar raportul de autoevaluare însotit de documentele doveditoare, aprecierea consiliului profesoral, precum si propria apreciere, care trebuie să fie obiectivă, cu referire si la deontologia profesională, la abilitătile de comunicare ale candidatului în cadrul unitătii de învătământ în care îsi desfăsoară activitatea. Aprecierea directorului unitătii de învătământ/conexe se face de către inspectorul de management si evaluare institutională. În cazul Palatului National al Copiilor, aprecierea personalului de conducere se face de către un inspector din Directia generală învătământ preuniversitar si de către un inspector în Directia generală managementul resurselor umane din cadrul Ministerului Educatiei si Cercetării.

4. În urma consultării consiliului consultativ, inspectorul de specialitate întocmeste un raport motivat, referitor la activitatea candidatului în specialitate, acordând punctajul ca sumă a punctelor pentru fiecare criteriu de evaluare din fisă.

5. Comisia de coordonare a lucrărilor în vederea acordării gradatiei de merit primeste raportul de autoevaluare, aprecierea consiliului profesoral si a directorului unitătii, precum si raportul motivat al inspectorului scolar de specialitate, pe care le examinează, stabileste punctajul final si întocmeste lista în ordinea descrescătoare a acestuia, pe posturi si discipline. Lista astfel întocmită va fi prezentată în consiliul de administratie al inspectoratului scolar.

6. În consiliul de administratie al inspectoratului scolar presedintele comisiei prezintă propunerile de acordare a gradatiilor de merit.

7. Consiliul de administratie aprobă lista candidatilor admisi la concurs, în ordinea descrescătoare a punctajului acordat, si o afisează la inspectoratul scolar; această listă se afisează în termen de 24 de ore de la încheierea evaluării. În cazul Palatului National al Copiilor, comisia de coordonare a lucrărilor din cadrul Ministerului Educatiei si Cercetării aprobă lista candidatilor admisi în ordinea descrescătoare a punctajului acordat si o afisează la sediul Ministerului Educatiei si Cercetării, în termen de 24 de ore de la încheierea evaluării.

8. Cadrele didactice au drept de contestatie asupra punctajului acordat, la inspectoratul scolar, în conformitate cu graficul prevăzut în anexa nr. 1 la sectiunea I.

Contestatiile se rezolvă în termen de 3 zile calendaristice de la data înregistrării acestora de către o comisie de solutionare a contestatiilor, numită prin decizie a inspectorului scolar general si formată din:

a) presedinte – inspectorul scolar general/directorul Directiei generale învătământ preuniversitar din cadrul Ministerului Educatiei si Cercetării, pentru Palatul National al Copiilor;

b) secretar – consilierul juridic;

c) membri – inspectori scolari si inspectorul scolar cu atributii privind managementul resurselor umane/inspectori de specialitate din cadrul Directiei generale învătământ preuniversitar din Ministerul Educatiei si Cercetării, pentru Palatul National al Copiilor, altii decât cei care au făcut parte din comisia de coordonare a concursului. Hotărârea comisiei de contestatii este definitivă. La lucrările comisiei de contestatii participă si reprezentantii organizatiilor sindicale afiliate la federatiile sindicale reprezentative la nivel de ramură învătământ, în calitate de observatori.

9. Hotărârea asupra rezultatului concursului, precum si ponderea pe diferite specialităti si unităti de învătământ apartine inspectorului scolar general, în baza listei întocmite în ordinea descrescătoare a punctajului pe posturi si discipline, care a fost aprobată de consiliul de administratie al inspectoratului scolar, cu conditia respectării proportiei numărului de locuri pe discipline/domenii de activitate.

10. Consiliul de administratie al inspectoratului scolar înaintează lista candidatilor validati la Directia generală managementul resurselor umane din cadrul Ministerului Educatiei si Cercetării, pentru emiterea ordinului ministrului educatiei si cercetării. Lista transmisă la Ministerul Educatiei si Cercetării, cu adresa de înaintare, contine:

a) numărul total si modul de calcul al numărului de gradatii acordate la nivelul judetului/municipiului Bucuresti/Palatului National al Copiilor;

b) observatiile liderilor de sindicat desemnati de federatiile sindicale reprezentative la nivel de ramură învătământ, care au participat la procedura de acordare a gradatiei de merit, cu statut de observatori;

c) tabelul nominal si punctajul pentru candidatii aprobati, conform anexei nr. 2 la sectiunea I.

Art. 11. – Directia generală managementul resurselor umane din cadrul Ministerului Educatiei si Cercetării verifică încadrarea în numărul de locuri, respectarea procedurii de acordare a gradatiei de merit si elaborează ordinul ministrului educatiei si cercetării pentru acordarea gradatiei de merit cadrelor didactice, conform listelor primite de la inspectoratele scolare.

Art. 12. – Locurile rămase vacante după emiterea ordinului ministrului educatiei si cercetării se vor include în numărul de locuri pentru anul următor, fără a se depăsi procentul de 10% din totalul posturilor didactice existente, în anul pentru care se face calculul.

 

ANEXA Nr. 1

la sectiunea I

 

GRAFICUL

desfăsurării concursului pentru acordarea gradatiilor de merit – sesiunea 2006

 

– 20 ianuarie – 11 februarie 2006: depunerea dosarelor care contin documentele justificative privind activitatea cadrului didactic respectiv, la registratura inspectoratului scolar;

– 14 februarie – 21 februarie 2006: analiza dosarelor de către inspectorul de specialitate, cu consultarea consiliului consultativ;

– 22 februarie – 5 martie 2006: verificarea dosarelor de către comisia de coordonare a concursului în vederea acordării gradatiei de merit;

– 22 februarie – 5 martie 2006: verificarea dosarelor de către reprezentantii federatiilor sindicale reprezentative din învătământ si refacerea punctajelor, în situatia în care observatiile sunt juste, împreună cu inspectorul de specialitate;

– 8 martie 2006: consiliul de administratie al inspectoratului scolar aprobă lista candidatilor validati;

– 9 martie 2006: afisarea listei la avizierul inspectoratului scolar;

– 13 martie – 14 martie 2006: depunerea contestatiilor;

– 15 martie – 17 martie 2006: rezolvarea contestatiilor de către comisie;

– 20 martie 2006: validarea rezultatelor finale ale concursului de către consiliul de administratie al inspectoratului scolar;

– 24 martie 2006: înaintarea la Ministerul Educatiei si Cercetării, în vederea emiterii ordinului ministrului educatiei si cercetării, a tabelului nominal cu personalul didactic de predare, didactic auxiliar si cel de conducere din unitătile de învătământ, nominalizat pentru acordarea gradatiei de merit;

– 31 mai 2006: elaborarea ordinului ministrului educatiei si cercetării.

 

NOTĂ:

Cadrele didactice de la Palatul National al Copiilor vor depune dosarele pentru concursul de acordare a gradatiei de merit la registratura Ministerului Educatiei si Cercetării, respectând graficul de mai sus.

 

ANEXA Nr. 2

la sectiunea I

 

Nr.

crt.

Numele si prenumele

Functia

Specialitatea

Vechimea

în învătământ

Unitatea

de învătământ

Punctajul

obtinut

 

 

 

 

 

 

 

 

NOTĂ:

În cazul personalului didactic de îndrumare si control, la rubrica “Unitatea de învătământ“ se va preciza unitatea de învătământ unde are obligatia de predare. Adeverintele emise de unitătile de învătământ respective se vor anexa la lista transmisă, prin postă, la Ministerul Educatiei si Cercetării.

 

SECTIUNEA a II-a

Acordarea salariului de merit în învătământul preuniversitar

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 13. – În conformitate cu prevederile art. 50 alin. (7) din Legea nr. 128/1997, cu modificările si completările ulterioare, personalul didactic si didactic auxiliar poate beneficia de salariu de merit.

Art. 14. – Numărul salariilor de merit se calculează la totalul posturilor didactice si didactice auxiliare existente la nivelul inspectoratului scolar si se distribuie pe unităti de învătământ, indiferent de numărul cadrelor didactice si didactice auxiliare al acestora, iar acordarea lor se face cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Art. 15. – (1) Salariul de merit este un procent de 15%, aplicat la salariul de bază, si anume la salariul functiei didactice conform grilei, cumulat, când este cazul, cu indemnizatia de conducere. Salariul de merit se include în salariul de bază si constituie bază de calcul pentru sporuri si alte drepturi care se acordă în raport cu salariul de bază.

(2) Persoanele care beneficiază de salariu de merit se stabilesc o dată pe an, de regulă după aprobarea bugetului de stat, în raport cu rezultatele obtinute în activitatea desfăsurată în anul precedent.

(3) Persoanele care solicită salariul de merit vor depune la conducerea unitătii de învătământ o fisă de autoevaluare, stabilită de consiliul de administratie al unitătii de învătământ.

(4) Pentru personalul nou-angajat, salariul de merit se poate acorda după o perioadă de 6 luni de la angajare.

(5) Salariul de merit poate fi acordat pentru cel mult 15% din numărul total de posturi didactice si didactice auxiliare prevăzut în statul de functii al unitătilor bugetare, din care cel putin două treimi vor fi utilizate pentru functiile de executie si cel mult o treime pentru functiile de conducere din unitătile de învătământ.

(6) În situatia în care personalului didactic, inclusiv celui din cluburile sportive scolare si celui din palatele copiilor, I se modifică locul de muncă, la nivelul aceluiasi judet/al municipiului Bucuresti, acesta îsi păstrează salariul de merit.

(7) Aceleasi drepturi le are si personalul detasat în alte judete.

Art. 16. – Pentru directorii si directorii adjuncti, salariile de merit se aprobă de consiliul de administratie al inspectoratului scolar din numărul salariilor repartizate unitătii respective.

Art. 17. – Un cadru didactic nu poate beneficia simultan de gradatie de merit si de salariu de merit în acelasi an calendaristic.

Art. 18. – Salariul de merit se acordă pe an calendaristic, începând cu 1 ianuarie 2006, pe baza punctajului realizat în urma evaluării activitătii desfăsurate în anul precedent de candidat, conform fisei de evaluare stabilite de consiliul de administratie al unitătii de învătământ, în baza prezentei metodologii.

Art. 19. – (1) Contestatiile se depun la conducerea unitătii de învătământ sau la organul ierarhic superior (inspectoratul scolar), după caz, în termen de 3 zile calendaristice de la data comunicării rezultatelor, în conformitate cu graficul prevăzut în anexa la sectiunea a II-a.

(2) Contestatiile se solutionează de către o comisie numită prin decizia directorului unitătii, respectiv inspectorului scolar general.

(3) Hotărârea comisiei de solutionare a contestatiilor este definitivă.

 

CAPITOLUL II

Criterii de bază pentru acordarea salariului de merit

 

Art. 20. – (1) Criterii privind calitatea activitătii instructiv-educative (50 de puncte):

a) calificativ “Foarte bine“ în anul scolar precedent;

b) activitate de profesor coordonator de proiecte si programe educative;

c) utilizarea Sistemului educativ informatizat, pentru cadrele didactice din unitătile de învătământ în care acesta există;

d) activităti educative desfăsurate cu elevii care au cerinte educative speciale:

1. activitate de predare, învătare, evaluare, diagnosticare si terapie desfăsurată cu copiii cu cerinte educative speciale în scolile de masă;

2. integrarea copiilor cu cerinte educative speciale în scolile de masă si desfăsurarea activitătilor de educatie remedială;

e) activitate de sef de catedră/comisie metodică, metodist, coordonator de cerc pedagogic, membru în consiliul consultativ de specialitate, formator, mentor;

f) performante obtinute în pregătirea prescolarilor sau a elevilor, în urma testărilor si a examenelor de sfârsit de ciclu;

g) rezultate obtinute cu prescolarii/elevii la concursurile si olimpiadele scolare la nivel local/judetean si national;

h) coordonarea activitătilor din cadrul Strategiei nationale de actiune comunitară.

(2) Pentru personalul de conducere si profesorii coordonatori de proiecte si programe educative, evaluarea se va face pe baza unei fise speciale elaborate la nivelul inspectoratului scolar, care va cuprinde indicatori specifici.

Art. 21. – (1) Criterii privind activitatea metodică, stiintifică si culturală (50 de puncte):

a) valorificarea competentelor dobândite în cadrul cursurilor de perfectionare, prin sustinerea de activităti demonstrative sau comunicări la sesiuni stiintifice de specialitate, în scoală;

b) sustinerea de activităti demonstrative sau comunicări la sesiuni stiintifice de specialitate, la nivel local/judetean/national;

c) elaborarea si publicarea unor studii si articole în reviste de specialitate, acreditate;

d) obtinerea unor rezultate cu elevii, în urma participării la concursurile scolare, precum si la activităti culturalartistice si sportive recunoscute de Ministerul Educatiei si Cercetării;

e) responsabilităti suplimentare, neremunerate, desfăsurate la nivel local/judetean/national (membru în comisia natională de specialitate, îndrumarea colectivelor redactionale ale revistelor scolare, coordonarea unor programe educationale în colaborare cu inspectoratul scolar, Ministerul Educatiei si Cercetării, alti parteneri – Institutul Francez, British Council, Institutul Goethe, Banca Mondială, PHARE, MATRA, UNICEF, participarea la programele de reformă a învătământului preuniversitar PHARE, initierea si derularea unor programe Socrates, Comenius etc.) recunoscute de Ministerul Educatiei si Cercetării;

f) participarea la cursuri de formare;

g) contributii la cresterea prestigiului si a calitătii activitătii unitătii de învătământ prin forme de parteneriat cu reprezentanti ai comunitătii locale, agenti economici etc.;

h) realizarea unor proiecte de finantare din surse extrabugetare;

i) activitatea desfăsurată în cadrul unor comisii tehnice de elaborare a unor acte normative/administrative cu caracter normativ, în cadrul unor comisii consultative de dialog social si al altor structuri de dialog social.

(2) Se vor puncta comunicările si lucrările elaborate si prezentate în perioada evaluată.

Art. 22. – Fiecare unitate scolară, prin consiliul de administratie, va stabili o fisă cu punctaj defalcat, pentru fiecare categorie de personal angajat, în vederea întocmirii raportului de autoevaluare a activitătii, pe baza documentelor doveditoare, depuse pentru fiecare categorie de personal angajat. Fisa cu punctajul defalcat se va afisa la avizierul unitătii scolare, înainte de întocmirea dosarelor candidatilor.

Art. 23. – La toate etapele de acordare a salariului de merit participă, în calitate de observatori, liderul/liderii organizatiilor sindicale din unitate, respectiv reprezentantii organizatiilor sindicale afiliate la federatiile reprezentative la nivel de ramură învătământ, ale căror observatii se consemnează în procesele-verbale.

Art. 24. – În situatia în care persoana care a obtinut salariul de merit a renuntat la el, chiar dacă acesteia nu i-a încetat contractul individual de muncă cu unitatea, salariul de merit poate fi redistribuit, până la expirarea perioadei de un an de zile, altei persoane din aceeasi unitate de învătământ, în ordinea descrescătoare a punctajului.

Art. 25. – Pentru personalul didactic auxiliar, salariul de merit se va acorda în urma evaluării calitătii si eficientei activitătilor cuprinse în fisa postului de către consiliul de administratie al unitătii scolare. Realizarea criteriilor prevăzute la art. 21 alin. (1) lit. g) si h) este obligatorie pentru personalul didactic de conducere.

Art. 26. – Candidatii care au obtinut salariul de merit pot să participe la concursul pentru obtinerea gradatiei de merit. În cazul în care vor fi nominalizati să obtină gradatie de merit, candidatii au obligatia să opteze pentru una dintre cele două, după emiterea ordinului ministrului educatiei si cercetării.

 

ANEXĂ

la sectiunea a II-a

 

GRAFICUL

desfăsurării actiunilor pentru acordarea salariului de merit în anul 2006

 

– 15 – 21 noiembrie 2005: inspectoratul scolar analizează, repartizează si transmite unitătilor de învătământ numărul salariilor de merit;

– 22 – 25 noiembrie 2005: personalul didactic si didactic auxiliar din învătământ cu rezultate deosebite întocmeste un raport de autoevaluare a activitătii si o cerere, care se vor depune la conducerea unitătii;

– 28 noiembrie – 5 decembrie 2005: cererea si raportul se analizează în consiliul profesoral al unitătii, care formulează o apreciere sintetică (pentru fiecare solicitant în parte) si va face propuneri, pe care le înaintează spre aprobare consiliului de administratie;

– 7 decembrie – 8 decembrie 2005: consiliul de administratie aprobă nominal personalul căruia i se atribuie salariul de merit, în limita locurilor acordate de inspectoratul scolar, si le transmite inspectoratului scolar spre validare;

– 9 decembrie 2005: validarea si afisarea rezultatelor;

– 12 decembrie – 13 decembrie 2005: depunerea contestatiilor;

– 14 decembrie – 16 decembrie 2005: solutionarea contestatiilor;

– 19 decembrie 2005: afisarea rezultatelor la contestatii.

 

NOTĂ:

1. Personalul didactic de conducere din unitătile de învătământ va întocmi si va depune raportul de autoevaluare a activitătii desfăsurate, la inspectoratul scolar.

2. Aprobarea nominală va fi dată în consiliul de administratie al inspectoratului scolar, în limita locurilor aprobate.