MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 173 (XVII) - Nr. 1059         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Sâmbătă, 26 noiembrie 2005

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

315.– Lege privind acceptarea Codului pentru constructia si echipamentul unitătilor mobile de foraj marin (Codul MODU 1979) adoptat de Adunarea Organizatiei Maritime Consultative Interguvernamentale prin Rezolutia A.414(XI) la Londra la 15 noiembrie 1979, a amendamentelor la Codul MODU 1979 adoptate de Organizatia Maritimă Internatională prin anexa 18 din Raportul Comitetului Securitătii Maritime la a cincizeci si noua sa sesiune la Londra la 13–24 mai 1991, precum si a Codului din 1989 pentru constructia si echipamentul unitătilor mobile de foraj marin (Codul MODU 1989) adoptat de Adunarea Organizatiei Maritime Internationale prin Rezolutia A.649 (16) la Londra la 19 octombrie 1989, astfel cum a fost modificat de amendamentele adoptate prin anexa 17 din Raportul Comitetului Securitătii Maritime la a cincizeci si noua sa sesiune la Londra la 13–24 mai 1991, si prin Rezolutia MSC.38 (63) a Comitetului Securitătii Maritime la Londra la 19 mai 1994

 

1.068. – Decret pentru promulgarea Legii privind acceptarea Codului pentru constructia si echipamentul unitătilor mobile de foraj marin (Codul MODU 1979) adoptat de Adunarea Organizatiei Maritime Consultative Interguvernamentale prin Rezolutia A.414(XI) la Londra la 15 noiembrie 1979, a amendamentelor la Codul MODU 1979 adoptate de Organizatia Maritimă Internatională prin anexa 18 din Raportul Comitetului Securitătii Maritime la a cincizeci si noua sa sesiune la Londra la 13–24 mai 1991, precum si a Codului din 1989 pentru constructia si echipamentul unitătilor mobile de foraj marin (Codul MODU 1989) adoptat de Adunarea Organizatiei Maritime Internationale prin Rezolutia A.649 (16) la Londra la 19 octombrie 1989, astfel cum a fost modificat de amendamentele adoptate prin anexa 17 din Raportul Comitetului Securitătii Maritime la a cincizeci si noua sa sesiune la

Londra la 13–24 mai 1991, si prin Rezolutia MSC.38 (63) a Comitetului Securitătii Maritime la Londra la 19 mai 1994

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 558 din 25 octombrie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.431. – Hotărâre privind transmiterea unor bunuri mobile, proprietate privată a statului, din administrarea Ministerului Apărării Nationale în administrarea unor consilii judetene si locale

 

1.432. – Hotărâre privind măsurile si instrumentele de reglementare a filierei vitivinicole

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

 SENATUL

 

LEGE

privind acceptarea Codului pentru constructia si echipamentul unitătilor mobile de foraj marin (Codul MODU 1979) adoptat de Adunarea Organizatiei Maritime Consultative Interguvernamentale prin Rezolutia A.414(XI) la Londra la 15 noiembrie 1979, a amendamentelor la Codul MODU 1979 adoptate de Organizatia Maritimă Internatională prin anexa 18 din Raportul Comitetului Securitătii Maritime la a cincizeci si noua sa sesiune la Londra la 13–24 mai 1991, precum si a Codului din 1989 pentru constructia si echipamentul unitătilor mobile de foraj marin (Codul MODU 1989) adoptat de Adunarea Organizatiei Maritime Internationale prin Rezolutia A.649 (16) la Londra la 19 octombrie 1989, astfel cum a fost modificat de amendamentele adoptate prin anexa 17 din Raportul Comitetului Securitătii Maritime la a cincizeci si noua sa sesiune la Londra la 13–24 mai 1991, si prin Rezolutia MSC.38 (63) a Comitetului Securitătii Maritime la Londra la 19 mai 1994*)

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 


*) Codul pentru constructia si echipamentul unitătilor mobile de foraj marin (Codul MODU 1979) adoptat de Adunarea Organizatiei Maritime Consultative Interguvernamentale prin Rezolutia A.414(XI) la Londra la 15 noiembrie 1979, amendamentele la Codul MODU 1979 adoptate de Organizatia Maritimă Internatională prin anexa 18 din Raportul Comitetului Securitătii Maritime la a cincizeci si noua sa sesiune la Londra la 13–24 mai 1991, precum si Codul din 1989 pentru constructia si echipamentul unitătilor mobile de foraj marin (Codul MODU 1989) adoptat de Adunarea Organizatiei Maritime Internationale prin Rezolutia A.649 (16) la Londra la 19 octombrie 1989, astfel cum a fost modificat de amendamentele adoptate prin anexa 17 din Raportul Comitetului Securitătii Maritime la a cincizeci si noua sa sesiune la Londra la 13–24 mai 1991, si prin Rezolutia MSC.38 (63) a Comitetului Securitătii Maritime la Londra la 19 mai 1994, se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.059 bis abonament, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome “Monitorul Oficial“, Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.

 

Art. 1. – Se acceptă Codul pentru constructia si echipamentul unitătilor mobile de foraj marin (Codul MODU 1979) adoptat de Adunarea Organizatiei Maritime Consultative Interguvernamentale prin Rezolutia A.414(XI) la Londra la 15 noiembrie 1979, aplicabil unitătilor mobile de foraj marin construite până la 1 mai 1991.

Art. 2. – Se acceptă amendamentele la Codul MODU 1979 adoptate de Organizatia Maritimă Internatională prin anexa 18 din Raportul Comitetului Securitătii Maritime la a cincizeci si noua sa sesiune la Londra la 13–24 mai 1991.

Art. 3. – Se acceptă Codul din 1989 pentru constructia si echipamentul unitătilor mobile de foraj marin (Codul MODU 1989) adoptat de Adunarea Organizatiei Maritime Internationale prin Rezolutia A.649 (16) la Londra la 19 octombrie 1989, astfel cum a fost modificat de amendamentele adoptate prin anexa 17 din Raportul Comitetului Securitătii Maritime la a cincizeci si noua sa sesiune la Londra la 13–24 mai 1991 si prin Rezolutia MSC.38 (63) a Comitetului Securitătii Maritime la Londra la 19 mai 1994, aplicabil unitătilor mobile de foraj marin construite la 1 mai 1991 sau după această dată.

Art. 4. – Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului va lua măsurile necesare în vederea punerii în aplicare a prevederilor prezentei legi.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

ADRIAN NĂSTASE

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

TEODOR VIOREL MELESCANU

 

Bucuresti, 10 noiembrie 2005.

Nr. 315.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind acceptarea Codului pentru constructia si echipamentul unitătilor mobile de foraj marin (Codul MODU 1979) adoptat de Adunarea Organizatiei Maritime Consultative Interguvernamentale prin Rezolutia A.414 (XI) la Londra la 15 noiembrie 1979, a amendamentelor la Codul MODU 1979 adoptate de Organizatia Maritimă Internatională prin anexa 18 din Raportul Comitetului Securitătii Maritime la a cincizeci si noua sa sesiune la Londra la 13–24 mai 1991, precum si a Codului din 1989 pentru constructia si echipamentul unitătilor mobile de foraj marin (Codul MODU 1989) adoptat de Adunarea Organizatiei Maritime Internationale prin Rezolutia A.649 (16) la Londra la 19 octombrie 1989, astfel cum a fost modificat de amendamentele adoptate prin anexa 17 din Raportul Comitetului Securitătii Maritime la a cincizeci si noua sa sesiune la Londra la 13–24 mai 1991, si prin Rezolutia MSC.38(63) a Comitetului Securitătii Maritime la Londra la 19 mai 1994

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. – Se promulgă Legea privind acceptarea Codului pentru constructia si echipamentul unitătilor mobile de foraj marin (Codul MODU 1979) adoptat de Adunarea Organizatiei Maritime Consultative Interguvernamentale prin Rezolutia A.414 (XI) la Londra la 15 noiembrie 1979, a amendamentelor la Codul MODU 1979 adoptate de Organizatia Maritimă Internatională prin anexa 18 din Raportul Comitetului Securitătii Maritime la a cincizeci si noua sa sesiune la Londra la 13–24 mai 1991, precum si a Codului din 1989 pentru constructia si echipamentul unitătilor mobile de foraj marin (Codul MODU 1989) adoptat de Adunarea Organizatiei Maritime Internationale prin Rezolutia A.649(16) la Londra la 19 octombrie 1989, astfel cum a fost modificat de amendamentele adoptate prin anexa 17 din Raportul Comitetului Securitătii Maritime la a cincizeci si noua sa sesiune la Londra la 13–24 mai 1991, si prin Rezolutia MSC.38(63) a Comitetului Securitătii Maritime la Londra la 19 mai 1994, si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 9 noiembrie 2005.

Nr. 1.068.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 558

din 25 octombrie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Constantin Doldur – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Florentina Baltă – procuror

Cristina Toma – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor Legii nr. 189/2000 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 105/1999 pentru modificarea si completarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, exceptie ridicată de Maria Bălan în Dosarul nr. 7.269/2004 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia de contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal răspunde autorul exceptiei. Lipseste Casa Judeteană de Pensii Iasi, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Având cuvântul, autorul exceptiei evocă aspecte ce tin de situatia de fapt, considerând că dispozitiile Decretuluilege nr. 118/1990 au fost aplicate în mod arbitrar de către instanta de judecată. Depune note scrise în acest sens.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca fiind neîntemeiată. Astfel, arată că autorul exceptiei de neconstitutionalitate critică modul de aplicare a dispozitiilor art. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 105/1999. Apreciază că prevederile de lege criticate nu contravin art. 16 alin. (1) din Constitutie, întrucât acestea nu instituie privilegii sau discriminări pentru persoane aflate în aceeasi situatie juridică.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 16 mai 2005, pronuntată în Dosarul nr. 7.269/2004, Înalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia de contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 189/2000 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 105/1999 pentru modificarea si completarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, exceptie ridicată de Maria Bălan în cadrul unui litigiu de contencios administrativ.

În motivarea exceptiei autorul acesteia sustine că Legea nr. 189/2000, prin încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, cuprinde dispozitii contrare principiului egalitătii în drepturi a tuturor cetătenilor, întrucât nu asigură ca “atât cetătenii români din stânga Prutului, cât si din dreapta Prutului, care au fost persecutati etnic, să beneficieze în mod egal de prevederile Legii nr. 189/2000“.

Înalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia de contencios administrativ si fiscal apreciază că dispozitiile Legii nr. 189/2000 sunt constitutionale.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate ridicată nu vizează compatibilitatea actului normativ contestat cu dispozitiile constitutionale, ci interpretarea acestuia de către instanta de judecată.

Invocă jurisprudenta Curtii Constitutionale, respectiv Decizia nr. 134/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 306 din 7 mai 2003, si Decizia nr. 107/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile legale criticate sunt constitutionale, deoarece nu aduc atingere principiului egalitătii cetătenilor în fata legii, aceste dispozitii aplicându-se tuturor persoanelor aflate în situatia reglementată de ipoteza normei juridice, fără privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare. Optiunea legiuitorului de a acorda reparatii numai persoanelor persecutate de regimurile instaurate în România nu contravine principiului nediscriminării, întrucât “statului român nu îi revine nici o obligatie fată de cetătenii români asupra cărora au fost exercitate măsuri politice sau dispozitii abuzive de autoritătile altor state, în afara teritoriului său“.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Conform actului de sesizare, critica de neconstitu tionalitate vizează Legea nr. 189/2000. Materia a fost si este reglementată primar de Ordonanta Guvernului nr. 105/1999, care prin Legea de aprobare nr. 189/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 8 noiembrie 2000, a fost în totalitate modificată, transformând-o dintr-un act normativ modificator al Decretului-lege nr. 118/1990 într-un act normativ de reglementare primară de sine stătătoare. Cu acest prilej a fost modificat si titlul ordonantei în “Ordonantă privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice“.

Desi, formal, critica priveste actul normativ în ansamblu, observăm că, în continut, aceasta se referă doar la modul de stabilire a categoriilor de persoane beneficiare ale drepturilor acordate, ceea ce constituie obiect de reglementare al art. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 105/1999, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 586/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 808 din 7 noiembrie 2002, si prin Legea nr. 323/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 635 din 13 iulie 2004. Astfel, numai acest articol constituie obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, care are următorul continut: “Beneficiază de prevederile prezentei ordonante persoana, cetătean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecutii din motive etnice, după cum urmează:

a) a fost deportată în ghetouri si lagăre de concentrare din străinătate;

b) a fost privată de libertate în locuri de detentie sau în lagăre de concentrare;

c) a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate;

d) a făcut parte din detasamentele de muncă fortată;

e) a fost supravietuitoare a trenului mortii;

f) este sotul sau sotia persoanei asasinate ori executate din motive etnice sau în urma masacrelor îndreptate împotriva populatiei minoritare, dacă ulterior nu s-a recăsătorit;

g) a fost evacuată din locuinta pe care o detinea.“

Autorul exceptiei sustine că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie, care au următorul cuprins: “Cetătenii sunt egali în fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări.“

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea Constitutională constată că aceasta este neîntemeiată si, în consecintă, urmează a fi respinsă pentru următoarele considerente:

Ordonanta Guvernului nr. 105/1999 este un act normativ cu caracter reparatoriu, care prevede acordarea unor drepturi cetătenilor români persecutati pe motive etnice de regimurile instaurate în România în perioada 6 septembrie 1940–6 martie 1945.

Articolul 1 din ordonantă stabileste categoriile de cetăteni care beneficiază de prevederile acestui act normativ, în raport cu modalitătile si conditiile în care au fost persecutati. Stabilirea drepturilor ce se acordă cu caracter reparatoriu si a persoanelor beneficiare tine de optiunea liberă a legiuitorului, cu conditia să nu instituie tratament juridic diferit pentru persoane care se află în situatii identice.

Textul de lege examinat nu contine dispozitii prin care s-ar institui privilegii sau discriminări. Toate persoanele aflate în aceeasi situatie beneficiază de aceleasi drepturi.

Stabilirea faptului dacă o persoană sau alta se încadrează ori nu în vreuna dintre măsurile de persecutie prevăzute în ipoteza normei juridice reprezintă o problemă de aplicare a legii, de competenta exclusivă a instantei judecătoresti.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, exceptie ridicată de Maria Bălan în Dosarul nr. 7.269/2004 al Înaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia de contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 25 octombrie 2005.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Cristina Toma

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind transmiterea unor bunuri mobile, proprietate privată a statului, din administrarea Ministerului Apărării Nationale în administrarea unor consilii judetene si locale

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 11 lit. m) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. – Se aprobă transmiterea unor bunuri mobile, proprietate privată a statului, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din administrarea Ministerului Apărării Nationale în administrarea unor consilii judetene si locale, în scopul constituirii stocurilor pentru acordarea de ajutor populatiei aflate în zonele calamitate.

Art. 2. – Patrimoniul Ministerului Apărării Nationale se diminuează cu valoarea de inventar a bunurilor mobile transmise potrivit prevederilor art. 1.

Art. 3. – Transportul si manipularea bunurilor de la locurile de depozitare la beneficiari se suportă din bugetul Ministerului Apărării Nationale.

Art. 4. – Predarea-preluarea bunurilor prevăzute la art. 1 se face pe bază de proces-verbal încheiat între părtile interesate, începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul apărării nationale,

Teodor Atanasiu

p. Ministrul administratiei si internelor,

Paul Victor Dobre,

secretar de stat

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 17 noiembrie 2005.

Nr. 1.431.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a bunurilor mobile, proprietate privată a statului, care se transmit din administrarea Ministerului Apărării Nationale în administrarea unor consilii judetene si locale

 

Nr.

crt.

Denumirea

bunurilor

U.M.

Cantitatea

(buc.)

Persoana juridică

de la care se

transmit bunurile

Persoana juridică

la care se

transmit bunurile

Caracteristicile

tehnice

Pretul

unitar

(RON)

Valoarea

(RON)

1.

Cort

comandament

5,2 x 5,2

cpl.

12

Ministerul Apărării

Nationale, U.M. 01068

Vânju Mare/SMFT

Consiliul Local al

Comunei Măru,

Judetul Teleorman

– anul de fabricatie: 1984;

– data intrării în folosintă: 1984

3,97

47,64

 

 

 

11

Ministerul Apărării

Nationale, U.M. 01035 DT

Slatina/SMFT

Consiliul Local al

Comunei Contesti,

judetul Teleorman

– anul de fabricatie: 1985;

– data intrării în folosintă: 1985

3,97

43,67

 

 

 

4

Ministerul Apărării

Nationale, U.M. 01725

Râmnicu Vâlcea/SMFT

Consiliul Judetean

Teleorman

– anul de fabricatie: 1984;

– data intrării în folosintă: 1984

3,97

15,88

 

 

 

1

Ministerul Apărării

Nationale, U.M. 01725

Râmnicu Vâlcea/SMFT

Consiliul Judetean

Teleorman

– anul de fabricatie: 1992;

– data intrării în folosintă: 1992

253,29

253,29

 

 

 

20

Ministerul Apărării

Nationale, U.M. 01261

Pitesti/SMFT

Consiliul Judetean

Bacău

– anul de fabricatie: 1988;

– data intrării în folosintă: 1988

3,97

79,4

 

 

 

30

Ministerul Apărării

Nationale, U.M. 02241

Buda/SMFA

Consiliul Judetean

Bacău

– anul de fabricatie: 1968;

– data intrării în folosintă: 1975

3.642,4

109.272

 

 

 

10

Ministerul Apărării

Nationale, U.M. 01668

Bucuresti/Cdm. Trs.

Consiliul Judetean

Teleorman

– anul de fabricatie: 1974;

– data intrării în folosintă: 1975

3,97

39,70

 

 

 

6

Ministerul Apărării

Nationale, U.M. 01753

Caransebes/Cdm. Trs.

Consiliul Local al

Comunei Mereni,

Judetul Teleorman

– anul de fabricatie: 1982;

– data intrării în folosintă: 1984

2.636,15

15.816,9

 

Nr.

crt.

Denumirea

bunurilor

U.M.

Cantitatea

(buc.)

Persoana juridică

de la care se

transmit bunurile

Persoana juridică

la care se

transmit bunurile

Caracteristicile

tehnice

Pretul

unitar

(RON)

Valoarea

(RON)

1.

Cort

comandament

5,2 x 5,2

cpl.

4

Ministerul Apărării

Nationale, U.M. 01013

Târgu Cărbunesti/

Cdm. Trs.

Consiliul Judetean

Teleorman

 

– anul de fabricatie: 1979;

– data intrării în folosintă: 1980

311,59

1.246,36

2.

Cort sanitar

4,9 x 4,9

cpl.

6

Ministerul Apărării

Nationale, U.M. 01035 DT

Slatina/SMFT

Consiliul Local al

Comunei Contesti,

judetul Teleorman

– anul de fabricatie: 1981;

– data intrării în folosintă: 1981

2,25

13,5

3.

Cort grupă

4 x 4

cpl.

3

Ministerul Apărării

Nationale, U.M. 01035 DT

Slatina/SMFT

Consiliul Local al

Comunei Contesti,

judetul Teleorman

– anul de fabricatie: 1987;

– data intrării în folosintă: 1987

2,42

7,26

13

Ministerul Apărării

Nationale, U.M. 02241

Buda/SMFA

Consiliul Judetean

Bacău

– anul de fabricatie: 1968;

– data intrării în folosintă: 1975

1.657,88

21.552,44

2

Consiliul Judetean

Bacău

– anul de fabricatie: 1968;

– data intrării în folosintă: 1975

1.493,59

2.987,18

8

Ministerul Apărării

Nationale, U.M. 02224

Râsnov/Cdm.Log. I

Consiliul Local al

Orasului Comănesti,

judetul Bacău

– anul de fabricatie: 1983;

– data intrării în folosintă: 1989

0,49

3,92

10

121,29

1.212,9

2

120

240

4.

Saltea deseu

textil

buc.

20

Ministerul Apărării

Nationale, U.M. 01517

Sihlea/Cdm. Log. I

Consiliul Local al

Comunei Vulturu,

judetul Vrancea

– anul de fabricatie: 1990;

– data intrării în folosintă: 1991

24,24

484,8

34

Ministerul Apărării

Nationale, U.M. 02066

Galati/Cdm. Log. I

Consiliul Local al

Comunei Cosmesti,

judetul Galati

– anul de fabricatie: 1988;

– data intrării în folosintă: 1989

18,73

636,82

5.

Fasole bătută

instant

kg

2.500

Ministerul Apărării

Nationale, U.M. 02316

Craiova/SMFT

Consiliul Judetean

Vrancea

9,49

23.725

2.000

Consiliul Judetean

Bacău

9,49

18.980

6.

Bucătărie

portabilă

izotermă

A 32 L

cpl.

70

Ministerul Apărării

Nationale, U.M. 02241

Buda/SMFA

Consiliul Judetean

Bacău

– anul de fabricatie: 1968;

– data intrării în folosintă: 1975

267,92

18.754,4

27

Consiliul Judetean

Vrancea

– anul de fabricatie: 1968;

– data intrării în folosintă: 1975

11

297

73

Consiliul Judetean

Vrancea

– anul de fabricatie: 1968;

– data intrării în folosintă: 1975

267,92

19.558,16

16

Consiliul Judetean

Galati

– anul de fabricatie: 1968;

– data intrării în folosintă: 1975

3.024,23

48.387,68

15

Consiliul Judetean

Galati

– anul de fabricatie: 1968;

– data intrării în folosintă: 1975

549,961

8.249,415

1

Consiliul Judetean

Galati

– anul de fabricatie: 1968;

– data intrării în folosintă: 1975

415,3

415,3

55

Consiliul Judetean

Galati

– anul de fabricatie: 1968;

– data intrării în folosintă: 1975

 

267,92

14.735,6

2

Consiliul Judetean

Galati

– anul de fabricatie: 1968;

– data intrării în folosintă: 1975

436,5

873

1

Consiliul Judetean

Galati

– anul de fabricatie: 1968;

– data intrării în folosintă: 1975

296,06

296,06

10

Consiliul Judetean

Galati

– anul de fabricatie: 1968;

– data intrării în folosintă: 1975

183,51

1.835,1

2

Consiliul Judetean

Galati

– anul de fabricatie: 1968;

– data intrării în folosintă: 1975

34

68

12

Consiliul Judetean

Galati

– anul de fabricatie: 1968;

– data intrării în folosintă: 1975

11

132

 

6

Galati

– anul de fabricatie: 1968;

– data intrării în folosintă: 1975

7,5

45

 

9

Galati

– anul de fabricatie: 1968;

– data intrării în folosintă: 1975

0,7

6,3

 

1

Galati

– anul de fabricatie: 1968;

– data intrării în folosintă: 1975

0,54

0,54

 

 

 

 

TOTAL GENERAL:

 

 

 

310.312,215

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind măsurile si instrumentele de reglementare a filierei vitivinicole

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 3 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 45/2005 privind organizarea pietei produselor agricole si agroalimentare, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 307/2005,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. – Sectorul vitivinicol reprezintă un domeniu de activitate de importantă natională, prioritar în strategia de dezvoltare durabilă a agriculturii.

Art. 2. – Organismele institutionale pentru reglementarea filierei vitivinicole sunt:

a) Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale;

b) Consiliul pe produs îstruguri, must, vin, produse pe bază de vin si produse procesate“;

c) Agentia de Plăti si Interventie pentru Agricultură;

d) alte institutii cu rol în implementarea politicilor de piată în domeniul vitivinicol, prevăzute în anexa nr. 1.

Art. 3. – Consiliul pe produs reprezintă structura organizatorică la nivel national, prin care se realizează cadrul de colaborare si parteneriat între institutiile publice cu atributii în elaborarea strategiei, politicilor sectorului vitivinicol si sectorul privat.

Art. 4. – Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale asigură realizarea cadrului juridic si a reglementărilor specifice filierei vitivinicole, în colaborare cu organismele parteneriale ale Consiliului pe produs “struguri, must, vin, produse pe bază de vin si produse procesate“.

Art. 5. – Partenerii pe filieră încheie în fiecare an de piată pentru grupa de produse struguri, must, vin, produse pe bază de vin si produse procesate acordul interprofesional, care se avizează de Consiliul pe produs si se recunoaste prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 6. – (1) Cu 30 de zile înaintea începerii anului de piată, partenerii de pe filiera vitivinicolă pot conveni în cadrul Consiliului pe produs asupra preturilor indicative, preturilor de bază sau preturilor de referintă pentru următoarele produse: struguri, must, vin, produse pe bază de vin si produse procesate.

(2) Preturile convenite conform prevederilor alin. (1) se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale.

Art. 7. – Măsurile si instrumentele de reglementare a pietei vitivinicole cuprind:

a) sprijin financiar: plăti directe către producători sau subventii acordate producătorilor din filiera vitivinicolă;

b) interventii pe piată;

c) schema privind comertul exterior cu vin si produse pe bază de vin:

– regim tarifar;

– contingente tarifare;

– subventii pentru promovarea exportului.

Art. 8. – Programul de sprijin al filierei vitivinicole poate să cuprindă si măsuri referitoare la:

a) sustinerea financiară a programelor de reconversie, restructurare a plantatiilor vitivinicole;

b) stocajul privat pentru must si vin de masă;

c) obtinerea sucului de struguri;

d) utilizarea mustului în practicile oenologice;

e) distilarea obligatorie a subproduselor vitivinicole.

Art. 9. – (1) Fondurile necesare pentru finantarea măsurilor de reglementare a pietei vitivinicole se asigură de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale, în limita prevederilor bugetare aprobate.

(2) Sustinerea financiară a măsurilor de reglementare a pietei vitivinicole se poate asigura si din fonduri private, constituite pe filiera vitivinicolă, în conditiile legii.

Art. 10. – Se aprobă Strategia de dezvoltare a sectorului vitivinicol românesc în perioada 2006–2015, prevăzută în anexa nr. 2.

Art. 11. – Consiliul pe produs sprijină activitătile institutiilor abilitate în exercitarea controlului în sectorul producerii, prelucrării, depozitării si comercializării următoarelor produse: struguri, must, vin, produse pe bază de vin si produse procesate.

Art. 12. – Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale,

Gheorghe Flutur

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 17 noiembrie 2005.

Nr. 1.432.

 

ANEXA Nr. 1

 

INSTITUTII

cu rol în implementarea politicilor de piată în domeniul vitivinicol

 

1. Organizatii profesionale ale producătorilor:

– Organizatia Natională Interprofesională Vitivinicolă – ONIV;

– Asociatii profesionale viticole regionale.

2. Organizatii patronale:

– Patronatul National al Viei si Vinului – PNVV.

3. Structuri cu rol în îndeplinirea atributiilor legate de orientarea activitătilor din domeniul viticulturii si vinificatiei, precum si pentru îndrumarea si controlul tehnic de specialitate în realizarea productiei vitivinicole:

– Inspectia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol – ISCTV;

– Oficiul National al Denumirilor de Origine pentru Vinuri si alte Produse Vitivinicole – ONDOV;

– Oficiul National al Viei si Vinului – ONVV.

4. Institutii de certificare si control:

– Laboratorul Central pentru Calitatea Semintelor si Material Săditor;

– Laboratorul Central pentru Carantină Fitosanitară;

– Institutul de Stat pentru Testarea si Înregistrarea Soiurilor;

– laboratoarele publice pentru controlul calitătii si igienei vinului: Valea Călugărească judetul Prahova, Blaj judetul Alba si Odobesti judetul Vrancea.

5. Institutie publică care functionează în subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale:

– Agentia Natională de Consultantă Agricolă – ANCA.

6. Institute de cercetare:

– Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură si Vinificatie Valea Călugărească – ICDVV – Valea Călugărească;

– Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură Stefănesti – INCDBH – Stefănesti.

 

ANEXA Nr. 2

 

STRATEGIA

de dezvoltare a sectorului vitivinicol românesc în perioada 2006–2015

 

Mecanismele si instrumentele de reglementare a pietei produselor vitivinicole se pun în aplicare de către organismele institutionale prevăzute în lege cu atributii în domeniu pentru a asigura îndeplinirea următoarelor obiective ce constituie cadrul general de dezvoltare a sectorului vitivinicol:

1. Scăderea vârstei medii a plantatiilor vitivinicole pe rod:

– de la 23 de ani în prezent la 17 ani în 2014.

2. Cresterea suprafetelor apte să producă vin DOC:

– de la 15.000 ha la minimum 30.000 ha.

3. Directiile de productie a vinului să reprezinte o pondere în suprafata viticolă astfel:

– soiuri pentru vinuri albe: de la 70% la 46%;

– soiuri pentru vinuri rosii: de la 23% la 45%;

– soiuri pentru vinuri aromate: de la 7% la 9%.

4. Ponderea din totalul productiei de vin, pe clase de calitate, să reprezinte:

– vin de masă: de la 70% la 42%;

– vin de masă cu indicatie geografică: de la 20% la 31%;

– vin cu denumire de origine controlată: de la 10% la 27%.

5. Ponderea în cultură a soiurilor de vin:

– soiuri autohtone – 50%, din care:

a) 41% soiuri albe;

b) 50% soiuri rosii;

c) 9% soiuri aromate;

– soiuri străine – 50%, din care:

a) 40% soiuri albe;

b) 50% soiuri rosii;

c) 10% soiuri aromate.

6. Cresterea productiei de vin de la 5,3 milioane hectolitri la

8 milioane hectolitri.

7. Cresterea consumului pe cap de locuitor de la 22,3 l la 37,0 l.

8. Defrisarea în perioada 2007–2014 a 30.000 ha HPD din arealele viticole în extravilanul localitătilor.

9. Adoptarea unui program de restructurare-reconversie a plantatiilor viticole, corelat cu sursele de sprijin financiar din buget MAPDR, SAPARD, UE si cu sursele proprii ale viticultorilor.