MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 173 (XVII) - Nr. 1061         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 28 noiembrie 2005

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 548 din 18 octombrie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 24, art. 25, art. 26 si art. 27 alin. (2) din Legea nr. 22/1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garantii si răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor agentilor economici, autoritătilor sau institutiilor publice

 

ORDONANTE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

163. – Ordonantă de urgentă pentru modificarea Legii nr. 102/2005 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Autoritătii Nationale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal

 

1.360. – Hotărâre pentru modificarea si completarea Hotărârii Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de actiune pentru protectia apelor împotriva poluării cu nitrati proveniti din surse agricole

 

1.438. – Hotărâre privind înfiintarea Sport Club Municipal Deva în subordinea Agentiei Nationale pentru Sport

 

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 548

din 18 octombrie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 24, art. 25, art. 26 si art. 27 alin. (2) din Legea nr. 22/1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garantii si răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor agentilor economici, autoritătilor sau institutiilor publice

 

 

 

Ioan Vida – presedinte

Aspazia Cojocaru – judecător

Constantin Doldur – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Ion Tiucă – procuror

Benke Károly – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 22/1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garantii si răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor agentilor  economici, autoritătilor sau institutiilor publice, exceptie ridicată de Sandu Gârbăcea în Dosarul nr. 611/2005 al Tribunalului Ialomita – Sectia civilă.

La apelul nominal răspund autorul exceptiei, personal si asistat de avocat, precum si Regia Natională a Pădurilor – Directia Silvică Ialomita, prin consilier juridic, procedura de citare fiind legal îndeplinită.

Reprezentantul autorului exceptiei solicită acordarea unui nou termen de judecată pentru ca, în baza prevederilor art. 17 alin. (2) din Regulamentul de organizare si functionare a Curtii Constitutionale, să se înainteze dosarul instantei de fond Curtii Constitutionale, iar aceasta să poată lua la cunostintă toate dovezile si argumentele scrise depuse. De asemenea, se mai arată că această măsură este necesară si pentru a cunoaste solutia pronuntată în recurs de Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a VIII-a civilă împotriva Încheierii din 16 mai 2005 a Tribunalului Ialomita – Sectia civilă cu privire la exceptia de nelegalitate a unor acte administrative.

Reprezentantul Regiei Nationale a Pădurilor – Directia Silvică Ialomita solicită respingerea cererii autorului exceptiei, arătând, totodată, că recursul formulat împotriva Încheierii din 16 mai 2005 a Tribunalului Ialomita – Sectia civilă cu privire la exceptia de nelegalitate a respectivelor acte administrative a fost respins de Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a VIII-a civilă.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererii de acordare a unui nou termen de judecată. Curtea respinge cererea autorului exceptiei, întrucât apreciază că solutia pronuntată în recurs împotriva Încheierii din 16 mai 2005 a Tribunalului Ialomita – Sectia civilă cu privire la exceptia de nelegalitate a unor acte administrative nu are relevantă în fata Curtii Constitutionale, care este sesizată prin Încheierea din 16 mai 2005 cu exceptia de neconstitutionalitate a Legii nr. 22/1969. De asemenea, Curtea nu consideră necesară solicitarea trimiterii Dosarului nr. 611/2005 al Tribunalului Ialomita – Sectia civilă, în care s-a ridicat exceptia de neconstitutionalitate, întrucât sesizarea sa s-a făcut conform prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul autorului exceptiei de neconstitutionalitate solicită admiterea acesteia, întrucât consideră că Legea nr. 22/1969 este anacronică. În acest sens, se arată că prin stabilirea de către ministere si organele centrale a functiilor prin a căror ocupare angajatul dobândeste calitatea de gestionar se ajunge la situatia ca sectorul privat să nu mai aibă nici un cuvânt de spus; totodată se apreciază că art. 4 din lege încalcă dreptul moral si penal la reabilitare, precum si prezumtia de nevinovătie consacrată de art. 23 alin. (11) din Constitutie. De asemenea, reprezentantul autorului exceptiei consideră că prevederile referitoare la garantii si răspunderi cuprinse în lege încalcă art. 53 din Constitutie.

Reprezentantul Regiei Nationale a Pădurilor – Directia Silvică Ialomita solicită respingerea exceptiei. În acest sens, se arată că prevederile legale care instituie răspunderea gestionarului sunt în concordantă cu art. 23 alin. (11) din Constitutie, având în vedere că textul constitutional se referă la prezumtia de nevinovătie în materie penală.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, arătând că prevederile legale criticate sunt în concordantă cu dispozitiile art. 23 alin. (11) din Constitutie. Se mai arată că prezumtia de culpă a gestionarului a fost instituită pe cale jurisprudentială, prin Decizia de îndrumare nr. 1/1976 a Plenului Tribunalului Suprem, însă textul legal criticat nu consacră decât răspunderea materială a gestionarului pentru faptele sale culpabile. Reprezentantul Ministerului Public apreciază că art. 53 si art. 124 alin. (1) din Constitutie nu au incidentă în cauză. Totodată se arată că solutionarea eventualelor contradictii între prevederile legale nu intră în competenta Curtii.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 16 mai 2005, pronuntată în Dosarul nr. 611/2005, Tribunalul Ialomita – Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 22/1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garantii si răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor agentilor economici, autoritătilor sau institutiilor publice, exceptie ridicată de Sandu Gârbăcea într-o cauză având ca obiect solutionarea unei cereri pentru stabilirea răspunderii patrimoniale a unui pădurar.

În motivarea exceptiei autorul acesteia sustine că dispozitiile art. 24, 25, 26 si ale art. 27 alin. (2) din Legea nr. 22/1969 încalcă “principiul de drept constitutional, democrat al prezumtiei de nevinovătie“. Se apreciază că “Legea nr. 22/1969 creează prezumtia răspunderii materiale a gestionarului pentru pagubele din gestiunea sa, ceea ce este nelegal si contrar Constitutiei României si ordinii de drept instaurate după 1989, când nimeni nu poate fi obligat să suporte vreo despăgubire decât în baza «răspunderii civile contractuale» în raporturile de muncă si dacă a fost dovedită «vina» sa în legătură cu munca prestată“. În consecintă, în opinia autorului exceptiei, dispozitiile legii încalcă atât prevederile art. 23 alin. (11), ale art. 44 alin. (8), ale art. 53 si ale art. 124 alin. (1) din Constitutie, cât si pe cele ale art. 270 si 271 din Codul muncii.

De asemenea, în sustinerea motivelor de neconstitutionalitate a Legii nr. 22/1969 se invocă si faptul că “functia de serviciu de pădurar de canton silvic nu este o functie de gestionar în sensul legii [criticate]“, precizânduse că nici “contractul individual de muncă si salarizarea nu prevăd functia de pădurar ca functie de gestiune în sensul Legii nr. 22/1969 si al hotărârii de aplicare“.

Tribunalul Ialomita – Sectia civilă apreciază că exceptia de neconstitutionalitate ridicată este neîntemeiată. În argumentarea acestei opinii, se apreciază că “prezumtia de nevinovătie este statuată constitutional numai în materie penală, în dreptul privat instituirea prin lege a unor prezumtii de vinovătie necontrazicând norma constitutională“. În acest sens, sunt invocate deciziile Curtii Constitutionale nr. 45 din 24 aprilie 1996 si nr. 446 din 26 octombrie 2004.

Totodată instanta consideră că “sustinerile [...] potrivit cărora functia de pădurar nu este o functie de gestionare în sensul Legii nr. 22/1969, iar serviciul de pază nu se încadrează printre categoriile prevăzute de Legea nr. 22/1969, nu privesc constitutionalitatea actului normativ atacat, ci tin de aplicarea legii, fiind de competenta instantelor judecătoresti“. În acest sens, sunt invocate si dispozitiile art. 23 din Legea nr. 24/2000 privind Normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, întrucât prezumtia de nevinovătie, prevăzută de art. 23 alin. (11) din Constitutie, este reglementată în legătură cu libertatea individuală a persoanei. În acest sens, sunt invocate deciziile Curtii Constitutionale nr. 39 din 5 aprilie 1995, nr. 446 din 26 octombrie 2004 si nr. 45 din 24 aprilie 1996.

Totodată Guvernul apreciază că “sustinerile autorului exceptiei, potrivit cărora functia de pădurar nu este o functie de gestionar în sensul Legii nr. 22/1969, iar serviciul de pază nu se încadrează printre categoriile prevăzute de această lege, [...] nu vizează constitutionalitatea actului normativ atacat, fiind o problemă ce tine de aplicarea legii, care se află în competenta instantei de judecată.“

Avocatul Poporului apreciază că exceptia de neconstitutionalitate ridicată este neîntemeiată, având în vedere că “dispozitiile art. 23 alin. (11) din Legea fundamentală consacră prezumtia de nevinovătie exclusiv pentru ipoteza răspunderii penale, această concluzie rezultând nu numai din reglementarea constitutională care face referire explicită la «hotărârea judecătorească de condamnare», dar si din economia reglementărilor constitutionale referitoare la prezumtia de nevinovătie“.

Totodată se arată că dispozitiile criticate nu contin norme contrare prevederilor art. 44 alin. (8) din Constitutie.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile Legii nr. 22/1969 înu pun în discutie restrângerea exercitiului unor drepturi sau libertăti fundamentale“, neîncălcând astfel textul art. 53 din Constitutie.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor, concluziile scrise depuse de autorul exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare a Curtii Constitutionale, îl constituie dispozitiile Legii nr. 22/1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garantii si răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor agentilor economici, autoritătilor sau institutiilor publice, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 132 din 18 noiembrie 1969, modificată si completată prin Legea nr. 54 din 8 iulie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 181 din 15 iulie 1994.

Curtea observă că, astfel cum rezultă din memoriul prin care a fost ridicată exceptia de neconstitutionalitate a Legii nr. 22/1969, autorul acesteia critică numai dispozitiile art. 24, 25, 26 si ale art. 27 alin. (2) din Legea nr. 22/1969. În consecintă, Curtea se va pronunta asupra exceptiei de neconstitutionalitate cu privire la aceste dispozitii legale, care au următorul cuprins:

– Art. 24: “Angajatii răspund material, potrivit Codului muncii si prevederilor prezentei legi, pentru pagubele cauzate în gestiuni prin fapte ce nu constituie infractiuni.“

– Art. 25: “Gestionarul răspunde integral fată de agentii economici, autoritătile sau institutiile publice pentru pagubele pe care le-a cauzat în gestiunea sa.

Primirea bunurilor în cantităti inferioare celor înscrise în actele însotitoare sau cu vicii aparente, fără a se fi întocmit acte legale de constatare, precum si nesolicitarea asistentei tehnice de specialitate la primirea bunurilor, desi aceasta era necesară, atrag răspunderea gestionarului în conditiile alineatului 1.“

– Art. 26: “Gestionarul răspunde integral si în cazul în care atributiile sale fiind exercitate, potrivit dispozitiilor legale, de un delegat sau de o comisie, se constată o pagubă fără a se putea stabili că aceasta s-a produs în absenta gestionarului.“

– Art. 27 alin. (2): “Dacă nu se poate determina măsura în care fiecare a contribuit la producerea pagubei, despăgubirea se repartizează între cei în cauză proportional cu câstigul mediu al fiecăruia pe ultimele 3 luni; în cazul pagubei constatate într-o gestiune în care manipularea bunurilor se face în colectiv de mai multi angajati sau în schimburi succesive, fără predare de gestiune între schimburi, despăgubirea se repartizează si proportional cu timpul lucrat de fiecare, de la ultima inventariere, în gestiunea în care s-a produs paguba.“

Textele constitutionale invocate în sustinerea exceptiei sunt cele ale art. 23 alin. (11), ale art. 44 alin. (8), ale art. 53 si ale art. 124 alin. (1), care au următorul cuprins:

– Art. 23 alin. (11): “Până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoresti de condamnare, persoana este considerată nevinovată.“

– Art. 44 alin. (8): “Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.“

– Art. 53: “(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertăti poate fi restrâns numai prin lege si numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securitătii nationale, a ordinii, a sănătătii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertătilor cetătenilor; desfăsurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamităti naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proportională cu situatia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu si fără a aduce atingere existentei dreptului sau a libertătii.“

– Art. 124 alin. (1): “Justitia se înfăptuieste în numele legii.“

Totodată în sustinerea exceptiei sunt invocate si prevederile art. 270 si ale art. 271 din Codul muncii. Autorul exceptiei consideră, în esentă, că prevederile legale criticate instituie o prezumtie de culpă în sarcina gestionarului, ceea ce este de natură a contraveni, în principal, prevederilor constitutionale ale art. 23 alin. (11), dar si celor ale art. 44 alin. (8), ale art. 53 si ale art. 124 alin. (1).

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea retine:

I. Articolul 27 alin. (2) din Legea nr. 22/1969 se referă la determinarea cuantumului despăgubirilor între persoanele care au contribuit la producerea pagubei în gestiune. În consecintă, Curtea constată că, potrivit art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 27 alin. (2) din Legea nr. 22/1969 este inadmisibilă, neavând legătură cu solutionarea cauzei, întrucât aceasta are ca obiect solutionarea unei cereri pentru stabilirea răspunderii patrimoniale a unui pădurar pentru o gestiune de care răspunde exclusiv, iar nu de o gestiune colectivă.

II. În legătură cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 24 si 25 din Legea nr. 22/1969 în raport cu art. 23 alin. (11) din Constitutie, Curtea s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 45 din 24 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 129 din 21 iunie 1996, iar cu privire la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 26 din Legea nr. 22/1969, prin Decizia nr. 446 din 26 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 15 din 5 ianuarie 2005. Astfel, prin Decizia nr. 45 din 24 aprilie 1996, Curtea a retinut, în esentă, că “art. 23 alin. (8) din Constitutie [devenit, după revizuirea si republicarea Constitutiei, art. 23 alin. (11)] consacră într-adevăr prezumtia de nevinovătie, dar exclusiv pentru ipoteza răspunderii penale. Această concluzie rezultă nu numai din termenii reglementării constitutionale, făcându-se referire explicită la «hotărârea judecătorească de condamnare», dar si din economia reglementărilor, prevederile art. 23 alin. (8) [devenit art. 23 alin. (11)] fiind înscrise în cuprinsul dispozitiilor cu privire la «libertatea individuală». Asa fiind, prevederile art. 23 alin. (8) din Constitutie [devenit art. 23 alin. (11)] nu pot fi considerate un obstacol pentru instituirea prin lege a unei prezumtii de vinovătie în alte ipoteze de răspundere juridică decât cea penală“.

În ceea ce priveste constitutionalitatea prevederilor art. 26 din Legea nr. 22/1969 în raport cu art. 23 alin. (11) din Constitutie, prin Decizia nr. 446 din 26 octombrie 2004 Curtea a stabilit că “drepturile si îndatoririle, ca si sarcinile de serviciu, sunt concretizate pentru toate categoriile de salariati, inclusiv pentru gestionari, în contractele individuale de muncă. În cazul producerii unor prejudicii materiale, faptul dacă acestea s-au produs în legătură cu munca anumitor salariati si din vina acestora se examinează în raport cu sarcinile concrete, prevăzute în contractul individual de muncă, si cu modul de îndeplinire a acestora“.

Prin aceeasi decizie Curtea a retinut că “în situatia reglementată de dispozitiile criticate, gestionarul răspunde patrimonial pentru o pagubă cauzată în gestiune prin fapte ce nu constituie infractiune, nefiind vorba, în acest caz, despre o răspundere penală, ci despre o răspundere patrimonială“.

De asemenea, în ceea ce priveste invocarea de către autorul exceptiei a principiului referitor la prezumtia de nevinovătie, Curtea a constatat “că acesta nu poate fi desprins din contextul său constitutional. Prezumtia de nevinovătie este reglementată în legătură cu libertatea individuală a persoanei, privind retinerea, arestarea si solutionarea procesului penal, până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare“.

Neexistând elemente noi de natură a determina schimbarea jurisprudentei Curtii în această materie, solutiile pronuntate prin aceste decizii, precum si considerentele care au stat la baza acestora îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

În ceea ce priveste invocarea în sustinerea exceptiei a încălcării prevederilor art. 44 alin. (8) din Constitutie, Curtea retine că textele de lege criticate nu cuprind dispozitii prin care se prezumă caracterul ilicit al dobândirii averii, nu răstoarnă sarcina probei în această privintă si nici nu dispun confiscarea averii. În baza acestor texte legale, care stabilesc răspunderea patrimonială a gestionarului în anumite cazuri, se poate recupera prejudiciul cauzat de către acesta ca urmare a faptei sale culpabile si nicidecum nu se poate sustine că în acest mod averea dobândită în mod licit ar fi confiscată. Curtea constată că prevederile art. 53 si ale art. 124 alin. (1) din Constitutie, invocate în sustinerea exceptiei, nu au incidentă în cauză, tinând seama de continutul dispozitiilor respective.

În ceea ce priveste neconcordanta sesizată de autorul exceptiei între referirea pe care o face textul art. 25 din Legea nr. 22/1969 la răspunderea materială a angajatului, potrivit Codului muncii, si prevederile actuale ale art. 270 alin. (1) din noul Cod al muncii, potrivit cărora “salariatii răspund patrimonial, în temeiul normelor si principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si în legătură cu munca lor“,

Curtea observă că aceasta nu este o problemă de constitutionalitate, în sensul prevederilor art. 2 alin. (1) si (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, revenind instantei de judecată să se pronunte asupra interpretării si aplicării legii.

De asemenea, Curtea retine că depăsesc cadrul controlului de constitutionalitate consideratiile autorului exceptiei referitoare la faptul că prin îcontractul individual de muncă si salarizarea nu [se] prevede functia de pădurar ca functie de gestiune în sensul Legii nr. 22/1969 si al hotărârii de aplicare“ sau că “functia de serviciu de pădurar de canton silvic nu este o functie de gestionar în sensul legii [criticate]“. Examinarea acestor aspecte semnalate de autorul exceptiei revine în exclusivitate instantei judecătoresti competente să aplice legea în cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

I. Respinge ca fiind inadmisibilă exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 27 alin. (2) din Legea nr. 22/1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garantii si răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor agentilor economici, autoritătilor sau institutiilor publice, exceptie ridicată de Sandu Gârbăcea în Dosarul nr. 611/2005 al Tribunalului Ialomita – Sectia civilă.

II. Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 24, 25 si 26 din Legea nr. 22/1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garantii si răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor agentilor economici, autoritătilor sau institutiilor publice, exceptie ridicată de acelasi autor în acelasi dosar.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din 18 octombrie 2005.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Benke Károly

 

ORDONANTE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ DE URGENTĂ

pentru modificarea Legii nr. 102/2005 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Autoritătii Nationale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal

 

Având în vedere:

– numirea presedintelui Autoritătii Nationale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal la data de 22 septembrie 2005, prin Hotărârea Senatului nr. 20, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 865 din 26 septembrie 2005;

– aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Autoritătii Nationale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal de către Biroul permanent al Senatului României, în cadrul sedintei din 2 noiembrie 2005

– constatarea întârzierii înregistrate în operationalizarea efectivă a Autoritătii Nationale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, prin Raportul de monitorizare comprehensiv pentru România, dat publicitătii de Comisia Europeană la 25 octombrie 2005;

– necesitatea operationalizării Autoritătii Nationale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, prin trecerea personalului de specialitate de la Avocatul Poporului sub autoritatea presedintelui autoritătii;

– rolul deosebit al Autoritătii Nationale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal de gardian al drepturilor si libertătilor fundamentale ale persoanelor fizice, în special al dreptului la viată intimă, familială si privată, în legătură cu prelucrarea acestor date;

– urgenta remedierii acestei stări de fapt;

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de urgentă.

 

Art. I. – Legea nr. 102/2005 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Autoritătii Nationale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 391 din 9 mai 2005, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 19 va avea următorul cuprins:

“Art.19. – (1) Autoritatea natională de supraveghere preia activitatea de protectie a persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal, personalul aferent acestei activităti, precum si baza de date, evidentele, arhiva si celelalte documente detinute si gestionate de institutia Avocatul Poporului, ca autoritate de supraveghere.

(2) Personalul aferent activitătii de protectie a persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal se preia potrivit Regulamentului de organizare si functionare al Autoritătii nationale de supraveghere, aprobat potrivit art. 15 alin. (3).

(3) În situatia în care Guvernul nu va putea asigura până cel târziu la data de 1 decembrie 2005 un spatiu adecvat pentru desfăsurarea activitătii Autoritătii nationale de supraveghere, aceasta poate proceda la închirierea unui imobil corespunzător de pe piata imobiliară, cheltuielile necesare în acest scop, precum si cele pentru dotările aferente functionării fiind asigurate prin alocarea de fonduri din bugetul institutiei Avocatul Poporului si din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia Guvernului.

(4) Autoritatea natională de supraveghere va încadra personalul necesar pentru îndeplinirea atributiilor prevăzute de lege, cu respectarea dispozitiilor art. 15 alin. (2).“

2. Alineatul (1) al articolului 20 va avea următorul cuprins:

“Art.20. – (1) Fondurile aferente numărului de posturi prevăzut pentru Autoritatea natională de supraveghere după rectificarea bugetară din cursul anului 2005, precum si functiilor de demnitate publică se asigură de Ministerul Finantelor Publice.“

3. Articolul 21 va avea următorul cuprins:

“Art.21. – Avocatul Poporului îndeplineste atributiile de protectie a persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal, până la preluarea activitătii si a personalului de către Autoritatea natională de supraveghere.“

Art. II. – Dispozitiile art. 19 alin. (1) si ale art. 20 alin. (1) din Legea nr. 102/2005, cu modificările ulterioare si cu cele aduse prin prezenta ordonantă de urgentă, se duc la îndeplinire în termen de 5 zile de la intrarea în vigoare a prezentului act normativ.

Art. III. – Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă se abrogă Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 131/2005 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 19 alin. (1) din Legea nr. 102/2005 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Autoritătii Nationale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 883 din 3 octombrie 2005.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul integrării europene,

Anca Daniela Boagiu

p. Ministrul finantelor publice,

Doina-Elena Dascălu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 24 noiembrie 2005.

Nr. 163.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea si completarea Hotărârii Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de actiune pentru protectia apelor împotriva poluării cu nitrati proveniti din surse agricole

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. – Hotărârea Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de actiune pentru protectia apelor împotriva poluării cu nitrati proveniti din surse agricole, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 526 din 25 octombrie 2000, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La anexa “Planul de actiune pentru protectia apelor împotriva poluării cu nitrati proveniti din surse agricole“, alineatul (3) al articolului 4 va avea următorul cuprins:

“(3) Metodele de măsurare si analiză de referintă sunt cele prevăzute în anexa nr. 2. Metodele de măsurare si analiză de referintă, corespunzătoare standardelor indicate, au caracter voluntar, iar alte metode alternative pot fi folosite dacă se demonstrează că au aceeasi limită de detectie, precizie si acuratete cu a celor prevăzute în anexa nr. 2. Reactualizarea metodelor de măsurare si analiză de referintă se face pe baza progreselor în domeniu si a metodelor noi de măsurare si analiză cu performante ale limitei de detectie, preciziei si acuratetei cel putin echivalente celor prevăzute în anexa nr. 2.“

2. La anexa nr. 1 “Criterii pentru identificarea apelor afectate de poluarea cu nitrati si a apelor care sunt susceptibile să fie expuse unei astfel de poluări“ la Planul de actiune, literele a) si b) ale punctului 1 vor avea următorul cuprins:

“a) dacă apa dulce de suprafată, utilizată sau în perspectivă de a fi utilizată ca sursă de apă potabilă, contine sau este susceptibilă să contină cantităti (concentratii) ale azotului din nitrati mai mari decât cele prevăzute în anexa nr. 1 b) la normativul prevăzut în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafată utilizate pentru potabilizare NTPA-013 si a Normativului privind metodele de măsurare si frecventa de prelevare si analiză a probelor din apele de suprafată destinate producerii de apă potabilă, cu modificările ulterioare, dacă nu se actionează conform prevederilor art. 6 din planul de actiune;

b) dacă apele subterane contin sau sunt susceptibile să contină cantităti de nitrati în concentratii mai mari decât limita maximă admisibilă prin normativele în vigoare, dacă nu se actionează conform prevederilor art. 6 din planul de actiune.“

3. Anexa nr. 2 “Metode de măsurare – Îngrăsăminte chimice“ la Planul de actiune se înlocuieste cu anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. II. – Hotărârea Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de actiune pentru protectia apelor împotriva poluării cu nitrati proveniti din surse agricole, publicată îm Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 526 din 25 octombrie 2000, cu modificările si completările aduse prin prezenta hotărâre, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul mediului si gospodăririi apelor,

Attila Korodi,

secretar de stat

Ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale,

Gheorghe Flutur

Ministrul sănătătii,

Gheorghe Eugen Nicolăescu

 

Bucuresti, 10 noiembrie 2005.

Nr. 1.360.

 

ANEXĂ

 

METODE DE MĂSURARE SI ANALIZĂ DE REFERINfTĂ

 

Îngrăsăminte chimice

 

Metodele de referintă pentru determinarea compusilor azotului din îngrăsăminte sunt:

1. SR ISO 4176/1994

Îngrăsăminte. Dozarea azotului nitric. Metoda Gravimetrică cu nitron

2. SR ISO 5314/1994

Îngrăsăminte. Dozarea azotului amoniacal. Metoda titrimetrică după distilare.

Apă dulce, ape costale si ape marine

Concentratia în azotati se determină cu ajutorul următoarelor metode de referintă:

3. SR ISO 7890-1/1998

Calitatea apei. Determinarea continutului de azotati.

Partea 1: Metoda spectrometrică cu 2,6-dimetilfenol

4. SR ISO 7890-2/2000

Calitatea apei. Determinarea continutului de azotati.

Partea a 2-a: Metoda spectometrică cu 4-fluorfenol după distilare

5. SR ISO 7890-3/2000

Calitatea apei. Determinarea continutului de azotati.

Partea a 3-a: Metoda spectrometrică cu acid sulfsalicilic.

6. STAS 8900/1-1971

Ape de suprafată si ape uzate. Determinarea azotatilor

7. STAS 12999/1991

Apă de mare. Determinarea continutului de azotati.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind înfiintarea Sport Club Municipal Deva în subordinea Agentiei Nationale pentru Sport

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 22 alin. (2) si al art. 29 alin. (1) din Legea educatiei fizice si sportului nr. 69/2000, cu modificările si completările ulterioare, precum si al art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. – Se înfiintează Sport Club Municipal Deva, institutie publică cu personalitate juridică în subordinea Agentiei Nationale pentru Sport, cu sediul în municipiul Deva, str. Octavian Goga nr. 1, judetul Hunedoara, prin reorganizarea Directiei pentru Sport a Judetului Hunedoara.

Art. 2. – (1) Sport Club Municipal Deva are următoarele atributii principale:

a) realizarea performantei, selectia, pregătirea si participarea la competitii interne si internationale;

b) promovarea spiritului de fair-play, combaterea si prevenirea violentei si dopajului în activitatea sportivă;

c) promovarea uneia sau mai multor discipline sportive;

d) administrarea bazei materiale sportive proprii;

e) organizarea de competitii sportive în conformitate cu statutele si regulamentele federatiilor sportive nationale.

(2) Sport Club Municipal Deva poate desfăsura si alte activităti în vederea realizării atributiilor sale, în conditiile legii.

Art. 3. – Bunurile imobile proprietate publică a statului, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, precum si celelalte bunuri aflate în administrarea unitătii de administrare a bazelor sportive din subordinea Directiei pentru Sport a Judetului Hunedoara se transmit în administrarea Sport Club Municipal Deva.

Art. 4. – Bunurile prevăzute la art. 3 se preiau pe bază de protocol de predare-preluare încheiat între Directia pentru Sport a Judetului Hunedoara din subordinea Agentiei Nationale pentru Sport si Sport Club Municipal Deva, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, pe baza situatiei financiare la data de 30 iunie 2005.

Art. 5. – (1) Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale Sport Club Municipal Deva se asigură din venituri proprii si din subventii de la bugetul de stat.

(2) În anul 2005 subventia de la bugetul de stat pentru Sport Club Municipal Deva se asigură din prevederile bugetare aprobate Agentiei Nationale pentru Sport.

Art. 6. – (1) Structura organizatorică, statul de functii si Regulamentul de organizare si functionare ale Sport Club Municipal Deva se aprobă prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale pentru Sport.

(2) Numărul de posturi aferent statului de functii al Sport Club Municipal Deva se stabileste cu încadrarea în numărul maxim de personal aprobat pentru unitătile care functionează în subordinea Agentiei Nationale pentru Sport.

(3) Personalul salariat de la unitatea de administrare a bazelor sportive din subordinea Directiei pentru Sport a Judetului Hunedoara se preia de către Sport Club Municipal Deva.

(4) Salarizarea personalului din cadrul Sport Club Municipal Deva se face potrivit prevederilor legale în vigoare, aplicabile personalului din unitătile bugetare.

Art. 7. – (1) Sport Club Municipal Deva este condus de un director, numit prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale pentru Sport, în conditiile legii.

(2) Directorul Sport Club Municipal Deva are în principal următoarele atributii:

a) organizează si conduce activitatea clubului si răspunde de îndeplinirea obiectivelor stabilite;

b) reprezintă, personal sau prin delegat, clubul în relatiile cu organismele sportive interne si/sau internationale, cu celelalte institutii publice ori private, organe jurisdictionale, organizatii sau agenti economici, precum si cu persoanele fizice si juridice române si străine;

c) în calitate de ordonator tertiar de credite, îndeplineste toate atributiile ce îi revin, conform dispozitiilor legale în vigoare, si răspunde potrivit legii de utilizarea creditelor bugetare, realizarea veniturilor, folosirea cu eficientă si eficacitate a sumelor primite de la bugetul de stat, integritatea bunurilor încredintate clubului, organizarea si tinerea la zi a contabilitătii, prezentarea la termen a dărilor de seamă contabile asupra executiei bugetare;

d) stabileste si deleagă atributii pe trepte ierarhice si functii, având în vedere regulamentul de organizare si functionare propriu si structura organizatorică;

e) orice alte atributii, cu exceptia celor date, potrivit reglementărilor legale, în competenta altor organe.

Art. 8. – Anexa nr. 2 “Unitătile care functionează în subordinea Agentiei Nationale pentru Sport si sursele de finantare ale acestora“ la Hotărârea Guvernului nr. 759/2003 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Sport, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 497 din 9 iulie 2003, cu modificările si completările ulterioare, se completează la litera A punctul II cu pozitia 48, cu următorul cuprins:

 

Nr.

crt.

Denumirea unitătii

Sursa de finantare

“48.

Sport Club Municipal Deva

Venituri proprii si subventii de la bugetul de stat“

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANUI

Contrasemnează:

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Aleodor Marian Frâncu

Ministrul muncii, solidaritătii sociale si familiei,

Gheorghe Barbu

p. Presedintele Agentiei Nationale pentru Sport,

Constantin Liviu Cepoi

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 17 noiembrie 2005.

Nr. 1.438.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a bunurilor imobile proprietate publică a statului, care se transmit de la Directia pentru Sport a Judetului Hunedoara în administrarea Sport Club Municipal Deva

 

Codul de

clasificare

Nr. M.F.P.

Adresa si denumirea

imobilelor care

se transmit

Persoana juridică

de la care se

transmit imobilele

Persoana juridică

la care se

transmit imobilele

Caracteristicile tehnice

ale imobilelor

8.29.13

39.243

Sediu administrativ,

str. Octavian Goga

nr. 1, municipiul Deva,

judetul Hunedoara

Agentia Natională pentru Sport, prin

Directia pentru Sport a Judetului Hunedoara

Agentia Natională pentru Sport,

Sport Club

Municipal Deva

3 birouri: suprafata

prin construită = 36,78 m2

8.29.13

39.245

Sală de gimnastică,

str. Axente Sever

nr. 3, municipiul Deva,

judetul Hunedoara

Agentia Natională pentru Sport, prin

Directia pentru Sport a Judetului

Hunedoara

Agentia Natională pentru Sport,

Sport Club

Municipal Deva

Sală de gimnastică cu tribună de 120 de locuri si anexe:

– suprafata totală = 4.409,426 m2;

– suprafata construită = 1.460 m2

8.29.13

101.723

Sala Sporturilor,

str. Mărăsti nr. 30,

municipiul Deva,

judetul Hunedoara

Agentia Natională pentru Sport, prin

Directia pentru Sport a Judetului

Hunedoara

Agentia Natională pentru Sport,

Sport Club

Municipal Deva

Sală de jocuri cu tribună de 1.000 de locuri si anexe, P+1:

– suprafata totală = 5.195,55 m2;

– suprafata construită = 2.670,045 m2