MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 173 (XVII) - Nr. 1067         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 29 noiembrie 2005

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 507 din 6 octombrie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru si ale Cărtii V din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 508 din 6 octombrie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 si art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.399. – Hotărâre pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Institutului National de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Geologiei, Geofizicii, Geochimiei si Teledetectiei – I.G.R. Bucuresti

 

1.401. – Hotărâre pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice si Moleculare – I.N.C.D.T.I.M. Cluj-Napoca

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 507

din 6 octombrie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru si ale Cărtii V din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Constantin Doldur – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Ion Tiucă – procuror

Mădălina Stefania Diaconu – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru si ale Cărtii V din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Aurel Ionescu în Dosarul nr. 1.159/2005 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucuresti.

La apelul nominal se prezintă, personal, părtile Exacustodian Păusescu si Mircea Iovu, lipsind autorul exceptiei, Aurel Ionescu, precum si părtile Ioana David si Nicolae Zadarojnea, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Partea Exacustodian Păusescu solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate, arătând că aceasta a mai fost ridicată, în repetate rânduri, de Aurel Ionescu, iar Curtea Constitutională a respins toate criticile formulate.

Partea Mircea Iovu arată că îsi Onsuseste punctul de vedere exprimat de Judecătoria Sectorului 5 Bucuresti, de Avocatul Poporului, de Guvern si de judecătorul-raportor si solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ridicate ca neîntemeiată în ceea ce priveste dispozitiile Cărtii V din Codul de procedură civilă si ca inadmisibilă în ceea ce priveste art. 2 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, deoarece consideră că această ultimă critică nu a fost motivată de autorul exceptiei.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 17 februarie 2005, pronuntată în Dosarul nr. 1.159/2005, Judecătoria Sectorului 5 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru si ale Cărtii V din Codul de procedură civilă. Exceptia a fost ridicată de către Aurel Ionescu cu prilejul solutionării unei contestatii la executare silită imobiliară.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că dispozitiile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 “nu detaliază progresiv cu art. 20 alin. (1) taxele de timbru pentru contestatii“, iar prevederile Cărtii V din Codul de procedură civilă sunt neconstitutionale, deoarece încalcă dreptul de proprietate garantat de art. 1 din primul Protocol aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Judecătoria Sectorului 5 Bucuresti apreciază că exceptia de neconstitutionalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că, potrivit dispozitiilor art. 126 alin. (2) din Constitutie, instituirea unor taxe de timbru este lăsată la latitudinea legiuitorului si, ca atare, nu constituie o încălcare a dreptului de proprietate garantat de art. 44 din Legea fundamentală si de art. 1 din primul Protocol aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale. În ceea ce priveste dispozitiile Cărtii V din Codul de procedură civilă, instanta apreciază că aceste dispozitii sunt constitutionale, deoarece, în conformitate cu prevederile art. 126 alin. (2) din Constitutie, competenta si procedura de judecată sunt stabilite de lege.

Din ansamblul acestor reglementări rezultă că părtile au acces la justitie, iar debitorul are la dispozitie garantii procedurale care îi permit să se adreseze instantei de judecată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul apreciază că textele de lege criticate nu contravin dispozitiilor constitutionale invocate. Astfel, dispozitiile Cărtii V din Codul de procedură civilă si în special ale art. 3731 nu îngrădesc principiile enuntate de autorul exceptiei, ci, dimpotrivă, constituie expresia aplicării lor, garantând desfăsurarea procedurii de executare silită, cu respectarea Constitutiei. În aplicarea dispozitiilor art. 126 alin. (2) din Constitutie, art. 3731 din Codul de procedură civilă instituie norme privind executarea silită, institutie procedurală al cărei scop este realizarea definitivă si practică a unor drepturi recunoscute printr-o hotărâre judecătorească sau alt titlu executoriu. În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 146/1997, instanta de contencios constitutional a statuat că prevederile art. 21 din Legea fundamentală nu instituie nici o interdictie cu privire la taxele în justitie, fiind legal si normal ca justitiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfăsurată de autoritătile judecătoresti să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. De altfel, contributia justitiabilului, prin avansarea unei părti din aceste cheltuieli, poate fi recuperată, în temeiul art. 274 alin. 1 din Codul de procedură civilă, de la partea care cade în pretentii. În ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a normelor privind taxele de timbru fată de principiul garantării dreptului de proprietate, arată că instituirea taxei de timbru nu afectează nici existenta si nici protectia acestui drept.

Avocatul Poporului arată că exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 146/1997, fată de dispozitiile art. 44 din Constitutie si ale art. 1 din primul Protocol aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, nu poate fi retinută.

Astfel, taxa aferentă contestatiei la executare silită poate diminua patrimoniul celui executat sau poate atinge unele atribute ale dreptului de proprietate, dar nu poate fi considerată ca fiind contrară garantării si ocrotirii dreptului de proprietate. De asemenea, nu poate fi retinută nici critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3731 din Codul de procedură civilă si a Cărtii V din Codul de procedură civilă, deoarece aceste texte de lege nu îngrădesc accesul liber la justitie. Faptul că instanta încuviintează executarea silită prin încheiere dată în camera de consiliu, fără citarea părtilor, este impus de exigenta solutionării cu celeritate a procesului dedus judecătii.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie următoarele prevederi legale:

– dispozitiile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din data de 29 iulie 1997; cuantumul taxei judiciare de timbru prevăzute de art. 2 alin. (2) a fost actualizat prin Hotărârea Guvernului nr. 783/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 482 din 28 mai 2004. Textul legal criticat are următorul continut:

“În cazul contestatiei la executarea silită, taxa se calculează la valoarea bunurilor a căror urmărire se contestă sau la valoarea debitului urmărit, când acest debit este mai mic decât valoarea bunurilor urmărite. Taxa aferentă acestei contestatii nu poate depăsi suma de 1.830.000 lei, indiferent de valoarea contestată.“

– dispozitiile Cărtii V din Codul de procedură civilă referitoare la executarea silită. Codul de procedură civilă a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 26 iulie 1993.

În sustinerea neconstitutionalitătii acestor texte de lege autorul exceptiei invocă încălcarea prevederilor art. 1 din primul Protocol aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, text care are următorul continut:

“Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică si în conditiile prevăzute de lege si de principiile generale ale dreptului international.

Dispozitiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosinta bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contributii, sau a amenzilor.“

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine următoarele:

I. Cu privire la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 146/1997, Curtea constată că autorul exceptiei nu indică nici o dispozitie sau un principiu din Legea fundamentală care ar fi încălcat prin prevederile criticate. Asa fiind, nu sunt întrunite conditiile de sesizare a Curtii Constitutionale prevăzute la art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, potrivit cărora “Sesizările trebuie făcute în formă scrisă si motivate“, exceptia de neconstitutionalitate cu privire la acest text legal urmând a fi respinsă ca inadmisibilă.

II. Referitor la critica de neconstitutionalitate a Cărtii V din Codul de procedură civilă, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată. Cartea V se referă la executarea silită, stabilind scopul si obiectul executării, procedura de sesizare a organului de executare, persoanele si bunurile supuse executării, procedura cautiunii, a contestatiei la executare, a întoarcerii executării, urmărirea silită a bunurilor mobile si imobile, distribuirea sumelor realizate prin executarea silită si predarea silită a bunurilor, proceduri asupra cărora Curtea Constitutională s-a pronuntat în numeroase rânduri, stabilind că acestea nu încalcă dispozitiile Legii fundamentale sau ale conventiilor internationale la care România este parte. În acest sens sunt Decizia nr. 30 din 25 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 24 februarie 2005, Decizia nr. 288 din 1 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 724 din 11 august 2004, Decizia nr. 488 din 16 decembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 14 ianuarie 2004, Decizia nr. 336 din 16 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 922 din 11 octombrie 2004, si Decizia nr. 467 din 28 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.084 din 22 noiembrie 2004.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudentei în materie a Curtii Constitutionale, argumentarea si solutia retinute în deciziile de mai sus îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicată de Aurel Ionescu în Dosarul nr. 1.159/2005 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucuresti.

2. Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Cărtii V din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de acelasi autor în acelasi dosar.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 6 octombrie 2005.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mădălina Stefania Diaconu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 508

din 6 octombrie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 si art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Constantin Doldur – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Ion Tiucă – procuror

Mădălina Stefania Diaconu – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 si 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Incomex“ – S.A. din Târgoviste în Dosarul nr. 5.289/2004 al Judecătoriei Târgoviste.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, arătând că în legătură cu textele de lege criticate există o bogată jurisprudentă a Curtii Constitutionale, prin care s-a statuat că acestea nu aduc atingere principiilor constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 31 ianuarie 2005, pronuntată în Dosarul nr. 5.289/2004, Judecătoria Târgoviste a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 si 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. Exceptia a fost ridicată de Societatea Comercială “Incomex“ – S.A. din Târgoviste cu prilejul solutionării unei actiuni comerciale.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, sumar, neconstitutionalitatea “normelor juridice privind timbrajul actiunii noastre. Pentru egalitate de tratament, vă cerem să ne scutiti de taxa de timbru a cererii, asa cum si Directia Generală a Finantelor Publice a fost scutită“.

Judecătoria Târgoviste apreciază că exceptia de neconstitutionalitate ridicată în spetă nu a fost precis motivată, iar “nstanta nu se poate substitui autorului exceptiei [...] si nu-si poate exprima opinia asupra acesteia“.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia ridicată.

Guvernul apreciază că textele de lege criticate nu contravin dispozitiilor constitutionale invocate. Astfel, se arată că în legătură cu textele de lege supuse controlului de constitutionalitate există o bogată jurisprudentă a Curtii Constitutionale, prin care s-a statuat că textul de lege criticat nu aduce atingere principiului egalitătii în drepturi, deoarece nu face nici un fel de diferentiere între contribuabili. Principiul egalitătii în fata legii si a autoritătilor publice nu poate primi semnificatia unei egalităti între cetăteni si autoritătile publice. Asa cum rezultă din dispozitiile constitutionale ale art. 16, cetătenii se bucură de drepturile prevăzute în Constitutie si în legi, fiind egali în fata acestora si a autoritătilor publice, în timp ce autoritătile publice exercită atributiile ce le sunt stabilite de lege, potrivit competentei lor.

Avocatul Poporului arată că textele de lege criticate sunt constitutionale. Astfel, consideră că art. 16 din Legea fundamentală garantează egalitatea în drepturi a cetătenilor, iar nu a persoanelor colective (persoanelor juridice).

Scutirea autoritătilor publice de taxele judiciare de timbru este justificată în mod obiectiv si rational de faptul că acesti creditori bugetari sunt finantati de la bugetul de stat pentru a putea functiona, iar taxele respective se fac venit tot la bugetul de stat.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Din motivarea autorului exceptiei reiese că acesta se referă la neconstitutionalitatea “normelor juridice privind timbrajul actiunii“ sale, care au fost identificate de instantă drept art. 1 si 17 din Legea nr. 146/1997. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie, asadar, prevederile art. 1 si 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările si completările ulterioare, prevederi ce au următoarea redactare:

– Art. 1. “Actiunile si cererile introduse la instantele judecătoresti, precum si cererile adresate Ministerului Justitiei si Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justitie sunt supuse taxelor judiciare de timbru, prevăzute în prezenta lege, si se taxează în mod diferentiat, după cum obiectul acestora este sau nu evaluabil în bani, cu exceptiile prevăzute de lege.“;

– Art. 17: “Sunt scutite de taxa judiciară de timbru cererile si actiunile, inclusiv căile de atac formulate, potrivit legii, de Senat, Camera Deputatilor, Presedintia României, Guvernul României, Curtea Constitutională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, de Ministerul Public si de Ministerul Finantelor, indiferent de obiectul acestora, precum si cele formulate de alte institutii publice, indiferent de calitatea procesuală a acestora, când au ca obiect venituri publice.“

În sustinerea neconstitutionalitătii acestor texte de lege autorul exceptiei invocă încălcarea principiului egalitătii de tratament, care este prevăzut în Legea fundamentală la art. 16 alin. (1):

“Cetătenii sunt egali în fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări.“

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că în legătură cu textele de lege supuse controlului de constitutionalitate există o bogată jurisprudentă a instantei de contencios constitutional. Astfel, prin numeroase decizii, precum Decizia nr. 202 din 29 aprilie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 520 din 9 iunie 2004, Decizia nr. 151 din 25 martie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 19 aprilie 2004, Decizia nr. 373 din 2 octombrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 801 din 13 noiembrie 2003, ori Decizia nr. 509 din 18 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 20 ianuarie 2005, Curtea Constitutională a analizat prevederile art. 1 si 17 din Legea nr. 146/1997 în raport cu dispozitiile constitutionale si internationale invocate în prezenta cauză, respingând de fiecare dată criticile de neconstitutionalitate ca neîntemeiate.

În ceea ce priveste constitutionalitatea art. 1 din Legea nr. 146/1997 în raport cu principiul constitutional al egalitătii în drepturi, Curtea a statuat că textul de lege criticat nu aduce atingere acestui principiu, deoarece nu face nici un fel de diferentiere între contribuabili. De asemenea, a constatat că art. 21 din Constitutie nu instituie nici o interdictie cu privire la taxele judiciare, asa încât este legal si firesc ca justitiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfăsurată de autoritătile judecătoresti să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. Mai mult, potrivit dispozitiilor art. 53 alin. (1) din Constitutie, în conformitate cu care “Cetătenii au obligatia să contribuie, prin impozite si prin taxe, la cheltuielile publice“, plata taxelor sau impozitelor reprezintă o obligatie constitutională a cetătenilor. Pe de altă parte, Curtea a arătat că echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor de judecată stabilite de instanta de judecată prin hotărârea pe care o pronuntă în cauză, plata acestora revenind părtii care cade în pretentii.

Cu privire la constitutionalitatea art. 17 în raport cu dispozitiile constitutionale invocate si în prezenta cauză, Curtea Constitutională a retinut că “Principiul egalitătii prevăzut de Constitutie pentru cetăteni nu poate ca, prin extensie, să primească semnificatia unei egalităti între cetăteni si autoritătile publice. Asa cum rezultă din dispozitiile constitutionale ale art. 16, cetătenii se bucură de drepturile prevăzute în Constitutie si în legi, fiind egali în fata acestora si a autoritătilor publice, în timp ce autoritătile publice exercită atributiile ce le sunt stabilite de lege, potrivit competentei lor, în realizarea functiilor pentru care sunt create“.

Cu acelasi prilej, Curtea a arătat că scutirea autoritătilor publice vizate de textele criticate de taxele judiciare de timbru este justificată în mod obiectiv si rational de faptul că autoritătile respective – creditori bugetari – sunt finantate de la bugetul de stat pentru a putea functiona, iar taxele respective se fac venit tot la bugetul de stat, astfel că ar fi absurd ca autoritătile în cauză să fie obligate (formal) să plătească din buget o taxă care revine aceluiasi buget.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudentei în materie a Curtii Constitutionale, argumentarea si solutia retinute în deciziile de mai sus îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 si 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Incomex“ – S.A. din Târgoviste în Dosarul nr. 5.289/2004 al Judecătoriei Târgoviste.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 6 octombrie 2005.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mădălina Stefania Diaconu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Institutului National de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Geologiei, Geofizicii, Geochimiei si Teledetectiei – I.G.R. Bucuresti

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 19 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea stiintifică si dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. – Se aprobă Regulamentul de organizare si  functionare a Institutului National de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Geologiei, Geofizicii, Geochimiei si Teledetectiei – I.G.R. Bucuresti, persoană juridică română cu sediul în municipiul Bucuresti, str. Caransebes nr. 1, sectorul 1, aflat în coordonarea Autoritătii Nationale pentru Cercetare Stiintifică, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. – Structura organizatorică a Institutului National de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Geologiei, Geofizicii, Geochimiei si Teledetectiei – I.G.R. Bucuresti se aprobă prin ordin al presedintelui Autoritătii Nationale pentru Cercetare Stiintifică, la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 3. – Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă prevederile art. 4, 6 si 9, ale anexei nr. 1 “Structura organizatorică“ si ale anexei nr. 2 “Regulamentul de organizare si functionare a Institutului Geologic al României – I.G.R. Bucuresti, institut national de cercetaredezvoltare în domeniul geologiei, geofizicii, geochimiei si teledetectiei“ la Hotărârea Guvernului nr. 1.302/1996 privind înfiintarea Institutului national de cercetare-dezvoltare în domeniul geologiei, geofizicii, geochimiei si teledetectiei – I.G.R. Bucuresti, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 332 din 10 decembrie 1996, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 4. – Prezenta hotărâre intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul educatiei si cercetării,

József Kötö,

secretar de stat

Ministrul muncii, solidaritătii sociale si familiei,

Gheorghe Barbu

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 10 noiembrie 2005.

Nr. 1.399.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT DE ORGANIZARE SI FUNCfiIONARE

a Institutului National de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Geologiei, Geofizicii, Geochimiei si Teledetectiei – I.G.R. Bucuresti

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. – (1) Institutul National de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Geologiei, Geofizicii, Geochimiei si Teledetectiei, cu denumirea de Institutul Geologic al României – I.G.R., cu sediul în municipiul Bucuresti, str. Caransebes nr. 1, sectorul 1, denumit în continuare institut national, este persoană juridică română în coordonarea Autoritătii Nationale pentru Cercetare Stiintifică, denumită în continuare organ coordonator.

(2) Institutul national functionează pe bază de gestiune economică si autonomie financiară, calculează amortismente, conduce evidenta contabilă în regim economic si îsi desfăsoară activitatea în conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea stiintifică si dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările ulterioare, precum si cu prevederile prezentului regulament.

Art. 2. – Institutul national are ca scop desfăsurarea activitătii de cercetare stiintifică si dezvoltare tehnologică în domeniul geologiei, geofizicii, geochimiei si teledetectiei.

 

CAPITOLUL II

Obiectul de activitate

 

Art. 3. – (1) Obiectul de activitate al institutului national cuprinde, în principal:

A. Activităti de cercetare-dezvoltare si inovare, cod CAEN 731:

a) în cadrul Planului national pentru cercetare stiintifică si dezvoltare tehnologică:

I. cercetări fundamentale si de bază, realizate în scopul cresterii nivelului cunostintelor în domeniile: mineralogie, paleontologie, stratigrafie, geochimie, geologie regională, hidrogeologie, geotehnică, resurse minerale, magnetometrie, gravimetrie, geoelectricitate, seismică, teledetectie, geotermie etc., care se materializează în studii privind:

I.1. descifrarea structurii, alcătuirii si evolutiei geologice a teritoriului tării si corelarea cu regiunile învecinate, cod CAEN 7310;

I.2. întocmirea, editarea si imprimarea hărtilor nationale geologice, hidrogeologice, geofizice si metalogenetice la diverse scări, cod CAEN 7310;

I.3. elaborarea de modele genetice de acumulare, în vederea conturării zonelor si obiectivelor de perspectivă pentru substante minerale utile solide si fluide, inclusiv pentru ape minerale si geotermale, cod CAEN 7310;

I.4. cercetarea si analiza distributiei câmpurilor: geomagnetic, gravific, geotermic si electromagnetic pe teritoriul României, cod CAEN 7310;

I.5. geochimia mediului ambiant si monitorizarea acestuia, cod CAEN 7310;

I.6. dezvoltarea cercetărilor geonomice integrate, incluzând sistemul geoinformational (GIS), geoidul si analiza imaginilor satelitare, cod CAEN 7310;

I.7. cercetări aplicative pentru realizarea de modele experimentale si tehnologii noi sau modernizate privind:

I.7.1. perfectionarea metodelor si tehnologiilor de investigare geofizică si prin teledetectie pentru stabilirea conditiilor de acumulare si de valorificare a substantelor minerale utile, cod CAEN 7310;

I.7.2. îmbunătătirea procedeelor tehnologice de preparare a diverselor tipuri de substante minerale utile, utilizând metode nepoluante, cod CAEN 7310;

I.7.3. reevaluarea prognozelor de substante minerale utile pentru valorificarea cercetărilor geologice, cod CAEN 7310;

I.7.4. dinamica unor fenomene geologice cu potential de hazard national, cod CAEN 7310;

I.8. elaborarea de studii privind tendintele de dezvoltare a stiintelor pământului în functie de conjunctura economică internatională, cod CAEN 7310;

b) alte activităti de cercetare stiintifică si dezvoltare tehnologică:

– exercitarea atributiilor de serviciu geologic national care asigură organizarea, gestionarea si valorificarea publică a fondului national de date geologice, conservarea si valorificarea carotelor de foraje, a colectiilor de minerale, roci si flori de mină, precum si monitorizarea stării mediului din zonele miniere, cod CAEN 9252;

– elaborarea, la cererea beneficiarilor, a unor documentatii tehnico-economice pentru aprofundarea cunoasterii geologice a unor obiective privind materiile prime minerale, cod CAEN 7420;

– expertize, asistentă tehnică si consultantă pentru lucrări geologice magistrale (lucrări miniere si foraje), executate de firme de stat si private din tară si din străinătate, cod CAEN 7420;

– elaborarea unor studii geologice privind amplasarea unor obiective industriale de interes national (inclusiv energetice), cod CAEN 7420;

– colectarea, inventarierea si sistematizarea carotelor din cele mai importante foraje de referintă executate în tară, în special prin colectivul de la Litoteca natională, cod CAEN 9252;

c) pentru realizarea planurilor sectoriale si a programelor nucleu, cod CAEN 7420;

d) în cadrul programelor internationale de cercetaredezvoltare si inovare prin mentinerea si extinderea acordurilor de cooperare cu institutiile similare din străinătate, pe baza bilaterală, multilaterală, în cadrul C.E.I. (Initiativa Central Europeană), I.G.C.P. (programe internationale de corelare geologică sub egida UNESCO), FOREGS (Forumul serviciilor geologice nationale din Europa), I.U.G.S. (Uniunea Internatională a Stiintelor

Geologice), I.U.G.G. (Uniunea Internatională de Geodezie si Geofizică) etc., cod CAEN 7310.

B. Activităti conexe activitătii de cercetare-dezvoltare, desfăsurate în domeniul propriu de activitate, cu aprobarea ministerului coordonator si, după caz, cu autorizarea institutiilor abilitate, constând în:

a) participare la elaborarea strategiei domeniului, cod CAEN 7420;

b) formare si specializare profesională prin asigurarea conditiilor de perfectionare profesională a tinerilor cercetători din institutul national prin conducere de doctorate, burse si stagii de perfectionare în tară si în străinătate, îndrumarea unor masteranzi care si-au exprimat dorinta de a lucra în cercetare, în cooperare cu institutii de învătământ superior, cod CAEN 8042;

c) consultantă si asistentă de specialitate, cod CAEN 7420;

d) editare si tipărire a publicatiilor de specialitate, cod CAEN 2211, 2222:

I. publicatii:

I.1. Anuarul Institutului Geologic al României (editat în limbile română si engleză);

I.2. RJ Of Mineralogy;

I.3. RJ Of Petrology;

I.4. RJ Of Stratigraphy;

I.5. RJ Of Mineral Deposits;

I.6. RJ Of Tectonics and Regional Geology;

I.7. RJ Of Geophysics;

II. hărti nationale geotematice la diverse scări;

e) organizare de manifestări stiintifice din domeniul propriu de activitate si de coparticipare la organizarea manifestărilor stiintifice din domeniul conexe, cod CAEN 7310;

f) prestări de servicii în domeniul propriu de activitate si în domenii conexe acestuia, cod CAEN 7420;

g) participare la realizarea transferului tehnologic al rezultatelor cercetării stiintifice geologice în domeniul prospectiunii si explorării geologice, prin:

– distribuirea hărtilor geologice, hidrogeologice, geofizice ca bază pentru proiectarea lucrărilor geologice de orice tip, cod CAEN 5247;

– elaborarea studiilor pentru proiectarea forajelor adânci de referintă, pe baza modelelor geologice create de institutul national, cod CAEN 7310;

h) activităti de comert interior si de import-export aferente obiectului său de activitate, în conditiile legii.

(2) În cadrul obiectului său de activitate, institutul national poate colabora si la realizarea unor activităti de cercetare-dezvoltare privind domeniile strategice si de apărare natională sau poate desfăsura si alte activităti conexe, cu aprobarea organului coordonator.

 

CAPITOLUL III

Patrimoniul

 

Art. 4. – Patrimoniul actualizat al institutului national, stabilit pe baza situatiilor financiare la data de 30 iunie 2005, este de 9.742.778 mii lei, din care: imobilizări corporale si necorporale 6.617.690 mii lei si active circulante 3.125.088 mii lei.

Art. 5. – (1) Institutul national administrează cu diligenta unui bun proprietar bunuri proprietate publică si privată a statului, precum si bunuri proprii dobândite în conditiile legii sau realizate din venituri proprii. Bunurile proprietate publică a statului administrate de institutul national, precum si bunurile proprii dobândite în conditiile legii sau realizate din venituri proprii, după caz, se înregistrează distinct în patrimoniul acestuia.

(2) Institutul national poate realiza servicii sau activităti de microproductie prin asociere în participatiune, în scopul stimulării valorificării rezultatelor cercetării, cu aprobarea organului coordonator.

Art. 6. – Rezultatele cercetării obtinute în baza derulării unui contract finantat din fonduri publice apartin institutului national, în calitate de persoană juridică executantă, precum si ordonatorului principal de credite în egală măsură, dacă prin contract nu s-a prevăzut altfel.

Administrarea, înregistrarea în evidenta contabilă a institutului national, precum si înstrăinarea, închirierea sau concesionarea si casarea rezultatelor cercetărilor obtinute în baza derulării unui contract finantat din fonduri publice se fac potrivit Ordonantei Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările ulterioare.

Art. 7. – În exercitarea atributiilor sale, institutul national posedă si foloseste bunuri aflate în patrimoniul său si, după caz, dispune de acestea în conditiile legii, în scopul realizării obiectului său de activitate.

Art. 8. – Patrimoniul institutului national poate fi modificat conform prevederilor legale în vigoare.

 

CAPITOLUL IV

Structura organizatorică si functională

 

Art. 9. – Institutul national, în cadrul structurii sale organizatorice, are următoarele subunităti fără personalitate juridică necesare realizării obiectului său de activitate:

a) Filiala Cluj-Napoca – cu sediul în municipiul Cluj-Napoca, str. Fântânele nr. 30, judetul Cluj;

b) Observatorul Geomagnetic National Surlari “Liviu Constantinescu“, cu sediul în satul Lipia, comuna Gruiu, judetul Ilfov;

c) Statia de Observare Geomagnetică “Dreptu“, cu sediul în satul Dreptu, comuna Poiana Teiului, judetul Neamt;

d) Litoteca Natională Bucuresti, cu sediul în municipiul Bucuresti, Sos. Chitilei nr. 58, sectorul 1;

e) Muzeul Geologic National, cu sediul în municipiul Bucuresti, sos. Kiseleff nr. 2, sectorul 1.

Art. 10. – Structura organizatorică a institutului national si modificarea ei se aprobă prin ordin al presedintelui organului coordonator.

Art. 11. – În functie de specificul activitătii, prin decizie a directorului general, cu aprobarea consiliului de administratie, se pot organiza colective specializate sau colective interdisciplinare proprii ori în colaborare cu alte unităti din tară sau din străinătate.

 

CAPITOLUL V

Organele de conducere

 

Art. 12. – Conducerea institutului national este asigurată de:

a) consiliul de administratie;

b) comitetul de directie;

c) directorul general.

Art. 13. – (1) Orientarea si coordonarea activitătii tehnico-stiintifice din institutul national sunt asigurate de consiliul stiintific.

(2) Relatiile dintre subunitătile aflate în structura institutului national, precum si relatiile acestora cu tertii sunt stabilite de directorul general, care poate acorda împuterniciri de reprezentare în numele institutului national, cu avizul consiliului de administratie.

(3) Conducătorii subunitătilor din structura institutului national răspund în fata consiliului de administratie si a directorului general de îndeplinirea tuturor atributiilor, responsabilitătilor si competentelor încredintate de acestia.

 

SECTIUNEA 1

Consiliul de administratie

 

Art. 14. – (1) Consiliul de administratie este format din 7 membri, cetăteni români, numiti prin ordin al conducătorului ministerului coordonator, la propunerea conducerii autoritătii de stat de la care acestia provin, pentru un mandat de 4 ani, care poate fi reînnoit din 4 în 4 ani.

(2) Din consiliul de administratie fac parte în mod obligatoriu:

a) directorul general al institutului national, care este presedintele consiliului de administratie;

b) presedintele consiliului stiintific al institutului national;

c) un reprezentant al autoritătii de stat pentru cercetaredezvoltare;

d) un reprezentant al Ministerului Finantelor Publice;

e) un reprezentant al Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei.

(3) Ceilalti membri ai consiliului de administratie sunt specialisti din domeniu, propusi de organul coordonator.

(4) Revocarea membrilor consiliului de administratie se face de acelasi organ care a făcut numirea, în caz de abateri ori de nerespectare a îndatoririlor ce le revin.

Art. 15. – (1) Membrii consiliului de administratie îsi păstrează calitatea de angajat la institutia sau la unitatea de la care provin, precum si toate drepturile si obligatiile care derivă din această calitate.

(2) Pentru activitatea desfăsurată în calitate de membru al consiliului de administratie, acestia beneficiază de o indemnizatie lunară stabilită de consiliul de administratie, dar nu mai mult de 20% din salariul de bază al directorului general al institutului national.

(3) Persoanele numite ca membri ai consiliului de administratie nu pot face parte din mai mult de două consilii de administratie ale institutelor nationale si nu pot participa în aceeasi calitate la alte unităti cu care institutul national are relatii contractuale sau interese concurente.

(4) Sunt incompatibili cu calitatea de membru al consiliului de administratie cei care personal, sotul/sotia ori rudele până la gradul al doilea inclusiv sunt în acelasi timp patroni sau asociati la alte unităti cu acelasi profil sau cu care institutul national se află în relatii comerciale directe.

Art. 16. – (1) Consiliul de administratie are, în principal, următoarele atributii:

a) aprobă, la propunerea consiliului stiintific, strategia si programele concrete de dezvoltare a institutului national, de introducere a unor tehnologii de vârf si de modernizare a celor existente, în concordantă cu strategia generală a domeniului propriu de activitate;

b) propune modificarea structurii organizatorice si functionale a institutului national, înfiintarea, desfiintarea si comasarea de subunităti din structura acestuia;

c) analizează si avizează proiectul bugetului de venituri si cheltuieli, care se depune la organul coordonator în vederea aprobării conform reglementărilor legale;

d) analizează si avizează situatiile financiare anuale, pe care le supune spre aprobare organului coordonator, si aprobă raportul de gestiune asupra activitătii desfăsurate de institutul national în anul precedent;

e) analizează realizarea criteriilor de performantă si raportarea trimestrială privind activitatea realizată de institutul national si aprobă măsuri pentru desfăsurarea acesteia în conditii de echilibru al bugetului de venituri si cheltuieli;

f) analizează, aprobă sau, după caz, propune spre aprobare, potrivit prevederilor legale, investitiile care urmează să fie realizate de institutul national;

g) propune spre aprobare majorarea sau diminuarea patrimoniului, precum si concesionarea ori închirierea unor bunuri din patrimoniul institutului national, în conditiile legii;

h) aprobă valorificarea bunurilor proprii dobândite, cu respectarea prevederilor legale;

i) aprobă volumul creditelor bancare prevăzute la art. 36 si stabileste modul de rambursare a acestora;

j) aprobă utilizarea disponibilitătilor în valută;

k) aprobă mandatul pentru negocierea contractului colectiv de muncă;

l) aprobă criteriile si comisiile de concurs pentru ocuparea posturilor vacante din cadrul institutului national;

m) aprobă, la propunerea consiliului stiintific, delegatiile în străinătate.

(2) Consiliul de administratie exercită orice atributii stabilite potrivit prevederilor legale.

Art. 17. – Consiliul de administratie îsi desfăsoară activitatea pe baza regulamentului propriu de organizare si functionare, avizat de organul coordonator. Acesta hotărăste în problemele privind activitatea institutului national, cu exceptia celor care, potrivit legii, sunt date în competenta altor organe.

Art. 18. – (1) Consiliul de administratie se întruneste, de regulă, o dată pe lună sau ori de câte ori interesele institutului national o cer, la convocarea presedintelui sau, după caz, a vicepresedintelui, precum si la solicitarea unei treimi din numărul membrilor consiliului de administratie.

(2) Dezbaterile consiliului de administratie sunt conduse de presedintele consiliului, iar în lipsa acestuia, de către vicepresedintele ales de membrii consiliului.

Art. 19. – (1) Consiliul de administratie îsi desfăsoară activitatea în prezenta a cel putin 5 membri. Dacă nu este îndeplinită această conditie, sedinta consiliului de administratie poate fi reprogramată într-un interval de cel mult 15 zile, având aceeasi ordine de zi.

(2) Hotărârile consiliului de administratie se iau cu majoritatea voturilor membrilor prezenti, dar nu mai putin de 4 membri.

Art. 20. – La sedintele consiliului de administratie participă în calitate de invitat permanent un reprezentant al sindicatului reprezentantiv din institutul national sau un reprezentant al salariatilor, în cazul în care acestia nu sunt constituiti în sindicat.

Art. 21. – Pentru luarea unor decizii vizând probleme complexe consiliul de administratie poate atrage în activitatea de analiză consilieri si consultanti din diferite sectoare de activitate. Activitatea acestora va fi remunerată conform prevederilor legale.

Art. 22. – (1) Membrii consiliului de administratie sunt răspunzători, în conditiile legii, pentru îndeplinirea atributiilor ce le revin si răspund solidar pentru gestionarea patrimoniului institutului national.

(2) Membrii consiliului de administratie care s-au abtinut ori s-au împotrivit luării unei decizii ce s-a dovedit păgubitoare pentru institutul national nu răspund, dacă au consemnat expres punctul lor de vedere în registrul de sedinte al consiliului de administratie si dacă au anuntat în scris despre aceasta ministerul coordonator.

(3) Membrii consiliului de administratie care nu respectă prevederile art. 15 alin. (3) si (4) răspund, potrivit legii, pentru daunele cauzate institutului national ca urmare a acestui fapt.

Art. 23. – În primul trimestru al fiecărui an consiliul de administratie prezintă organului coordonator un raport asupra activitătii desfăsurate în anul precedent si asupra programului de activitate pentru anul în curs.

Art. 24. – Secretariatul consiliului de administratie este asigurat de institutul national. Atributiile secretariatului sunt prevăzute în regulamentul de organizare si functionare a consiliului de administratie.

 

SECTIUNEA a 2-a

Comitetul de directie

 

Art. 25. – (1) Conducerea operativă a institutului national este asigurată de un comitet de directie, compus din directorul general si conducătorii principalelor compartimente din structura organizatorică a institutului national.

(2) La sedintele comitetului de directie participă, în calitate de invitat permanent, un reprezentant al sindicatului reprezentativ din institutul national sau un reprezentant al salariatilor, în cazul în care acestia nu sunt constituiti în sindicat.

Art. 26. – (1) Comitetul de directie exercită atributii si are răspunderi în limita competentelor propuse de directorul general si aprobate de consiliul de administratie.

(2) Comitetul de directie stabileste actiunile concrete necesare pentru realizarea obiectivelor rezultate din:

a) strategia programelor de dezvoltare a institutului national;

b) programul anual de cercetare-dezvoltare;

c) bugetul de venituri si cheltuieli;

d) programul de investitii;

e) sistemul de asigurare a calitătii;

f) alte obligatii.

Art. 27. – (1) Comitetul de directie se întruneste decadal si ori de câte ori interesele institutului national o impun, la convocarea directorului general sau, după caz, a înlocuitorului acestuia.

(2) La nivelul subunitătilor din institutul national se organizează si functionează comitetul de conducere, care îsi desfăsoară activitatea în conformitate cu propriul regulament de organizare si functionare aprobat de consiliul de administratie al institutului national si este prezidat de directorul subunitătii respective.

(3) Comitetul de conducere exercită atributii si are răspunderi în limita competentelor stabilite de directorul general al institutului national si aprobate de consiliul de administratie.

 

SECTIUNEA a 3-a

Directorul general

 

Art. 28. – (1) Activitatea curentă a institutului national este condusă de directorul general, numit pentru o perioadă de 4 ani, pe baza rezultatelor concursului de selectie organizat conform metodologiei elaborate de autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare. La expirarea acestui termen, în functie de performantele realizate, numirea directorului general poate fi prelungită pentru o perioadă de cel mult 4 ani.

(2) Numirea si eliberarea din functie a directorului general se fac prin ordin al conducătorului organului coordonator.

Art. 29. – Directorul general are, în principal, următoarele atributii si responsabilităti:

a) reprezintă, personal sau prin delegat, interesele institutului national în relatiile cu celelalte organe, organizatii si operatori economici, precum si cu persoane fizice din tară si din străinătate;

b) stabileste atributiile, competentele si relatiile la nivelul subunitătilor si departamentelor institutului national, precum si relatiile acestora cu tertii, cu avizul consiliului de administratie;

c) propune consiliului de administratie modificarea structurii organizatorice si functionale a institutului national;

d) numeste directorii si conducătorii compartimentelor din structura organizatorică a institutului national, în urma concursului organizat pe baza criteriilor propuse de comitetul de directie, si îi revocă, după caz, cu avizul consiliului de administratie;

e) angajează si concediază personalul institutului national, conform prevederilor legale si ale contractului colectiv de muncă;

f) asigură negocierea contractului colectiv de muncă la nivelul institutului national si a salariilor personalului acestuia, prin comitetul de directie; aprobă salariile rezultate din negocierea directă;

g) răspunde de administrarea întregului patrimoniu, cu respectarea prevederilor legale;

h) adoptă măsuri si urmăreste realizarea operatiunilor de comert interior si de import-export, prin compartimentele proprii specializate;

i) analizează lunar stadiul valorificării rezultatelor cercetării, inclusiv activitatea compartimentului de marketing;

j) are atributii si răspunderi similare unui ordonator de credite pentru sumele alocate institutului national de la bugetul de stat;

k) poate delega, în conditiile legii, o parte din atributiile sale celorlalte persoane din conducerea institutului national;

l) exercită orice alte atributii ce îi sunt delegate de consiliul de administratie.

 

SECTIUNEA a 4-a

Consiliul stiintific

 

Art. 30. – (1) Consiliul stiintific este format din 11 membri, reprezentând principalele compartimente din cadrul institutului national care desfăsoară activităti de cercetare-dezvoltare.

(2) Consiliul stiintific este alcătuit din cercetători atestati, salariati ai institutului national, alesi pe o perioadă de 4 ani prin vot secret de către cercetători din compartimentele de cercetare ale institutului national.

(3) Din consiliul stiintific fac parte, de drept, directorul general si directorul stiintific al institutului national.

(4) Consiliul stiintific este condus de un presedinte si de un vicepresedinte, alesi prin vot secret de către membrii consiliului stiintific.

(5) Consiliul stiintific se organizează si functionează în conformitate cu regulamentul propriu, aprobat de consiliul de administratie.

Art. 31. – Atributiile principale ale consiliului stiintific sunt următoarele:

a) participă la elaborarea strategiei de dezvoltare a activitătii de cercetare-dezvoltare în domeniul si la elaborarea planurilor proprii de cercetare-dezvoltare;

b) analizează, avizează si urmăreste realizarea lucrărilor de cercetare stiintifică;

c) propune spre aprobare consiliului de administratie programul anual de cercetare-dezvoltare si inovare al institutului national;

d) avizează hotărârile consiliului de administratie care implică politica de cercetare a institutului national si a ramurii;

e) propune măsuri pentru perfectionarea profesională, încadrarea personalului de cercetare în grade profesionale;

f) organizează si coordonează desfăsurarea manifestărilor cu caracter stiintific;

g) avizează actiunile de cooperare, interne si internationale, cu scop stiintific;

h) avizează acordarea de burse de studii si stagii de perfectionare în tară si în străinătate.

 

CAPITOLUL VI

Bugetul de venituri si cheltuieli si executia acestuia.

Relatii financiare

 

Art. 32. – (1) Institutul national întocmeste annual bugetul de venituri si cheltuieli, situatiile financiare anuale, potrivit reglementărilor legale în vigoare.

(2) Situatiile financiare anuale se aprobă de organul coordonator, în conditiile legii.

Art. 33. – (1) Veniturile si cheltuielile institutului national se stabilesc prin buget pentru fiecare exercitiu financiar.

(2) Bugetul de venituri si cheltuieli se întocmeste pe baza indicatorilor de performantă stabiliti de organul coordonator si se aprobă prin ordin al conducătorului organului coordonator, cu avizul Ministerului Finantelor Publice si al Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei.

Art. 34. – Institutul national determină anual volumul de venituri de realizat si de cheltuieli totale de efectuat, corelat cu contractele încheiate pentru activitatea programată.

Art. 35. – (1) Salariile individuale ale personalului se stabilesc prin negociere, conform reglementărilor legale si prevederilor contractului colectiv de muncă, în limita fondului total destinat plătii salariilor, prevăzut în bugetul de venituri si cheltuieli, stabilit potrivit legii.

(2) Salariul de bază al directorului general se stabileste prin ordin al conducătorului organului coordonator, potrivit reglementărilor legale în vigoare.

Art. 36. – (1) Pentru acoperirea cheltuielilor curente, în situatia în care, în cursul unui an, resursele financiare ale institutului national nu sunt suficiente, acesta poate contracta credite bancare în valoare de cel mult 20% din veniturile brute realizate în anul precedent.

(2) Contractarea de credite bancare peste plafonul stabilit se efectuează cu aprobarea ministerului coordonator, pe baza avizului prealabil al Ministerului Finantelor Publice.

Art. 37. – (1) Institutul national hotărăste cu privire la investitiile ce urmează a fi realizate, potrivit obiectului său de activitate, finantarea efectuându-se din surse proprii si din credite bancare, precum si din surse bugetare, prin organul coordonator, potrivit legii.

(2) Organul coordonator va cuprinde în bugetul său de venituri si cheltuieli fondurile necesare realizării unor investitii, dotări, achizitionări de aparatură, echipamente si instalatii pentru institutul national.

(3) Executia investitiilor prevăzute la alin. (1) si (2) se adjudecă potrivit legii.

Art. 38. – (1) Operatiunile de încasări si plăti ale institutului national se efectuează prin conturi deschise la bănci comerciale cu sediul în România si prin unităti de trezorerie.

(2) Institutul national poate efectua operatiuni de încasări si plăti în lei si în valută, prin casieria proprie, cu respectarea nivelului plafonului de casă si a normativelor de disciplină financiar-valutară stabilite prin actele normative în vigoare.

(3) Institutul national poate efectua operatiuni de comert exterior aferente obiectului său de activitate, potrivit legii. Operatiunile de încasări si plăti cu străinătatea se vor efectua prin conturi bancare deschise la unitătile bancare specializate, cu sediul în România.

Art. 39. – Institutul national îsi organizează controlul financiar preventiv propriu si auditul financiar, potrivit legii.

 

CAPITOLUL VII

Dispozitii finale

 

Art. 40. – Litigiile institutului national cu persoane fizice sau juridice, nesolutionate pe cale amiabilă, sunt supuse spre rezolvare instantelor judecătoresti române de drept comun.

Art. 41. – Modificările si completările regulamentului de organizare si functionare a institutului national se pot face la propunerea consiliului de administratie, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Art. 42. – Statutul de institut national de cercetaredezvoltare se reînnoieste prin reacreditare, care are loc într-un interval de maximum 5 ani sau la modificarea obiectului de activitate al acestuia.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice si Moleculare – I.N.C.D.T.I.M. Cluj-Napoca

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 19 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea stiintifică si dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. – Se aprobă Regulamentul de organizare si functionare a Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice si Moleculare – I.N.C.D.T.I.M. Cluj-Napoca, persoană juridică română cu sediul în municipiul Cluj-Napoca, str. Donath nr. 65–103, judetul Cluj, aflat în coordonarea Autoritătii Nationale pentru Cercetare Stiintifică, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. – Structura organizatorică a Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice si Moleculare – I.N.C.D.T.I.M. Cluj-Napoca se aprobă prin ordin al presedintelui Autoritătii Nationale pentru Cercetare Stiintifică, la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 3. – Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă art. 1 alin. (2), art. 3 si 7, precum si anexele nr. 1 si 2 la Hotărârea Guvernului nr. 408/1999 privind înfiintarea Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice si Moleculare – I.N.C.D.T.I.M. Cluj-Napoca, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 254 din 3 iunie 1999.

Art. 4. – Prezenta hotărâre intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul educatiei si cercetării,

József Kötö,

secretar de stat

Ministrul muncii, solidaritătii sociale si familiei,

Gheorghe Barbu

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 10 noiembrie 2005.

Nr. 1.401.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT DE ORGANIZARE SI FUNCfiIONARE

a Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice si Moleculare – I.N.C.D.T.I.M. Cluj-Napoca

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. – Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice si Moleculare – I.N.C.D.T.I.M. Cluj-Napoca, denumit în continuare institut national, este persoană juridică română în coordonarea Autoritătii Nationale pentru Cercetare Stiintifică, denumită în continuare organ coordonator.

Art. 2. – Institutul national functionează pe bază de gestiune economică si autonomie financiară, calculează amortismente si conduce evidenta contabilă în regim economic si îsi desfăsoară activitatea în conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea stiintifică si dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările ulterioare, precum si ale prezentului regulament.

Art. 3. – Institutul national are ca scop desfăsurarea activitătii de cercetare stiintifică si dezvoltare tehnologică în domeniul izotopilor stabili si al fizicii moleculare.

 

CAPITOLUL II

Obiectul de activitate

 

Art. 4. – (1) Obiectul de activitate al institutului national constă în activităti de cercetare-dezvoltare în domeniul propriu de activitate, cod CAEN 73/731/7310 – cercetaredezvoltare în stiinte fizice si naturale si cuprinde, în principal:

A. Activităti de cercetare-dezvoltare:

A.1. în cadrul Planului national pentru cercetaredezvoltare si inovare:

A.1.1. cercetare fundamentală de bază si orientată, cod CAEN 7311, realizată în scopul cresterii nivelului cunostintelor în următoarele domenii ale fizicii:

a) fizica izotopilor stabili;

b) fizica moleculară;

c) biofizica: interactiunea câmpurilor electromagnetice cu structurile biologice, investigarea mecanismelor care stau la baza proceselor fundamentale la nivel celular, analiza structurală si functională a moleculelor de interes biologic: proteine si acizi nucleici;

d) fizica stării condensate în medii moleculare;

A.1.2. cercetare aplicativă de tip precompetitiv pentru realizarea de studii si cercetări, cod CAEN 7312:

a) cercetarea si elaborarea de tehnologii pentru separarea izotopilor stabili si pentru obtinerea de compusi marcati cu izotopi stabili;

b) cercetarea, proiectarea si elaborarea de aparatură de analiză izotopică si chimică;

c) cercetarea si elaborarea de metode de analiză a compusilor utilizati, respectiv rezultati în procesele de separare izotopică;

d) cercetarea si elaborarea de metodologii de utilizare a izotopilor de mediu în concentratie naturală în hidrogeologie, rezerve naturale, ecosisteme schimbări climatice globale si sisteme vii;

e) cercetarea si elaborarea de materiale specifice domeniului fizicii si tehnologiei izotopilor stabili;

f) investigarea unor procese de separare a amestecurilor izotopice si moleculare;

g) utilizarea tehnicilor spectroscopice moderne pentru investigarea compozitiei, structurii si proprietătilor fizicochimice ale compusilor moleculari, supramoleculari si biomoleculari, dezvoltarea de aparatură si metodologii în domeniu;

h) elaborarea si caracterizarea sistemelor nanostructurate, multifunctionale;

i) investigarea la nivel molecular a proceselor din ecosisteme;

A.1.3. alte activităti de cercetare stiintifică si dezvoltare tehnologică:

a) cercetare aplicativă si/sau dezvoltare tehnologică pentru solutionarea unor probleme concrete din domeniul de activitate si din domenii conexe;

b) asistentă tehnică, transferul de tehnologii, elaborarea de studii de specialitate si consultantă, atestarea metrologică si elaborarea de certificate de calitate si buletine de analiză pentru beneficiari din tară si străinătate;

c) efectuarea de teste, probe si măsurători în vederea autorizării tehnice si omologării aparaturii, instalatiilor, sistemelor si serviciilor din domeniile: fizica izotopilor stabili, fizica moleculară si biofizica;

d) elaborarea programelor de cercetare-dezvoltare;

e) certificarea calitătii în domeniul izotopilor stabili si a aparaturii de analiză fizico-chimică;

f) certificarea metrologică a cromatografelor de gaze si a spectrometrelor de masă;

A.1.4. activităti pentru realizarea planurilor sectoriale si a programelor-nucleu:

a) activităti contractuale pentru dezvoltarea strategiei în domeniul proceselor izotopice, fizicii moleculare si biofizicii;

b) cercetări fundamentale si elaborarea de strategii, programe si studii de diagnoză privind dezvoltarea domeniilor specifice institutului national;

c) activităti de coordonare a programului-nucleu constând în cercetări avansate privind procesele elementare de separare izotopică si controlul automat al instalatiilor de separare, cercetări avansate privind obtinerea de noi compusi marcati cu izotopi stabili, sisteme de detectie cromatografice si spectrometrice de masă performante, specifice analizelor de urme, metode spectrometrice de masă în studiul interactiunilor la nivel de ecosistem si identificări de surse de poluare, investigarea interactiunilor intermoleculare si procesarea acestora cu radiatie electromagnetică, calorimetrie si spectroscopie fototermică pentru detectia proceselor moleculare si izotopice;

A.1.5. activităti în cadrul programelor internationale de cercetare-dezvoltare si inovare: participarea la programul CORINT pentru proiecte din PC 5, PC 6, COST, NATO, EUREKA, INCO COPERNICUS, AIEA, CERN, IUCN-Dubna si altele, precum si la proiecte dezvoltate în cadrul acordurilor interguvernamentale si bilaterale.

B. Activităti conexe activitătii de cercetare-dezvoltare, desfăsurate în domeniul propriu de activitate, conform prevederilor legale, constând în:

a) participarea si elaborarea strategiei domeniului pentru realizarea de:

1. tehnologii pentru separarea izotopilor stabili;

2. tehnologii pentru obtinerea de noi compusi marcati;

3. spectrometre de masă si echipamente mecanice si electronice specifice;

4. cromatografe de gaze si lichide si echipamente mecanice si electronice specifice;

b) formare si specializare profesională:

1. desfăsurarea unor activităti de specializare si perfectionare în vederea formării unor specialisti în domeniile specifice institutului national;

2. formarea de cadre de cercetare si de tehnicieni de înaltă calificare, necesare activitătilor institutului national;

3. activităti de pregătire a personalului propriu si a operatorilor economici în domeniile de activitate specifice institutului national si în domenii conexe;

4. activităti de coordonare a lucrărilor de doctorat, licentă si masterat, în conditiile legii;

c) consultantă si asistentă de specialitate;

d) activităti de investitii în domeniul de activitate;

e) marketing în domeniile izotopilor, compusilor marcati, spectrometrelor de masă, cromatografelor de gaze si în alte domenii conexe;

f) efectuarea de teste, probe si măsurători în vederea autorizării tehnice si omologării aparaturii, instalatiilor, sistemelor si serviciilor din domeniile de activitate;

g) organizarea de manifestări stiintifice nationale si internationale specifice institutului national;

h) activităti de documentare, editare si tipărire de materiale de specialitate, reviste, preprinturi, cărti, materiale publicitare;

i) prestări de servicii aferente obiectului său de activitate în conditiile legii;

j) participare la realizarea transferului tehnologic prin promovarea activitătilor de valorificare a cercetării prin transferul rezultatelor cercetării operatorilor economici;

k) executie de unicate si serii mici, în cadrul activitătii de microproductie, ale aparaturii, echipamentelor si dispozitivelor, precum si elaborarea de softuri în domeniile de activitate specifice institutului national si conexe;

l) activităti de transport de produse si substante periculoase necesare domeniilor de activitate ale institutului national;

m) activităti de comert interior si de import-export, aferente obiectului său de activitate, în conditiile legii. Conform Hotărârii Guvernului nr. 656/1997 privind aprobarea Clasificării activitătilor din economia natională – CAEN, cu modificările ulterioare, activitătile conexe corespund următoarelor coduri CAEN:

7221 – editare de programe;

7222 – consultantă si furnizare de alte produse software;

7230 – prelucrarea informatică a datelor;

7240 – activităti legate de bazele de date;

9251 – activităti ale bibliotecilor si arhivelor;

2213 – editarea revistelor si periodicelor;

7430 – activităti de testări si analize tehnice;

3320 – productie de aparatură, instrumente de măsură, verificare si control (cu exceptia echipamentelor de măsură, reglare si control pentru procesele industriale);

3330 – executie de echipamente de măsură, reglare si control pentru procesele industriale;

7484 – alte activităti de servicii prestate în principal întreprinderilor;

5186 – comert cu ridicata cu alte componente si echipamente electronice;

6024 – transporturi rutiere de mărfuri;

– organizarea de manifestări stiintifice nationale si internationale specifice institutului national.

Art. 5. – În cadrul obiectului său de activitate, institutul national poate colabora si la realizarea unor activităti de cercetare-dezvoltare privind domeniile strategice si de apărare natională sau poate desfăsura si alte activităti conexe, cu aprobarea organului coordonator.

 

CAPITOLUL III

Patrimoniul

 

Art. 6. – Patrimoniul institutului national, reactualizat, stabilit pe baza situatiilor financiare încheiate la data de 30 iunie 2005, are valoarea de 15.075.877 mii lei, din care: imobilizări corporale si necorporale 9.054.296 mii lei, active circulante 5.445.026 mii lei, alte creante 576.555 mii lei.

Art. 7. – (1) Institutul national administrează cu diligenta unui bun proprietar bunuri proprietate publică si privată a statului, precum si bunurile proprii dobândite în conditiile legii sau realizate din venituri proprii. Bunurile proprietate publică si privată a statului, administrate de institutul national, precum si bunurile proprii dobândite în conditiile legii sau realizate din venituri proprii, după caz, prevăzute în hotărârea Guvernului de înfiintare a institutului national, se înregistrează distinct în patrimoniul acestuia.

(2) În exercitarea drepturilor sale, institutul national posedă si foloseste bunurile aflate în patrimoniul său si, după caz, dispune de acestea în conditiile legii, în scopul realizării obiectului său de activitate.

Art. 8. – (1) Rezultatele cercetărilor obtinute în baza derulării unui contract finantat din fonduri publice apartin institutului national, în calitate de persoană juridică executantă, si ordonatorului principal de credite, în egală măsură, dacă prin contract nu s-a prevăzut altfel. Administrarea, înregistrarea în evidenta contabilă a institutului national, precum si înstrăinarea, închirierea sau concesionarea si casarea rezultatelor cercetărilor obtinute în baza derulării unui contract finantat din fonduri publice se fac potrivit Ordonantei Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările ulterioare.

(2) Institutul national poate realiza servicii sau activităti de microproductie prin asociere în participatiune, în scopul stimulării valorificării rezultatelor cercetării, cu aprobarea organului coordonator.

Art. 9. – Patrimoniul institutului national poate fi modificat conform prevederilor legale.

 

CAPITOLUL IV

Structura organizatorică si functională

 

Art. 10. – Institutul national poate avea în structură subunităti, cu sau fără personalitate juridică, departamente, sectii, laboratoare si alte structuri organizatorice necesare realizării obiectului său de activitate. Sediul subunitătilor se prevede în hotărârea de înfiintare a institutului national, înfiintarea sau desfiintarea acestora fiind aprobată prin hotărâre a Guvernului.

Art. 11. – Structura organizatorică a institutului national se aprobă prin ordin al conducătorului organului coordonator si cuprinde, pe lângă structura organizatorică prevăzută la art. 10, si următoarele compartimente: compartimentul juridic, compartimentul de marketing, compartimentul financiar-contabil, compartimentul de audit si control financiar, compartimentul de diseminare a informatiilor, relatii publice si mass-media.

Art. 12. – În functie de specificul activitătii, prin decizie a directorului general, cu aprobarea consiliului de administratie, se pot organiza colective specializate sau colective interdisciplinare proprii ori în colaborare cu alte unităti din tară sau din străinătate.

 

CAPITOLUL V

Organele de conducere

 

Art. 13. – Conducerea institutului national este asigurată de:

a) consiliul de administratie;

b) comitetul de directie;

c) directorul general.

Art. 14. – Orientarea si coordonarea activitătii tehnico-stiintifice din institutul national sunt asigurate de consiliul stiintific.

Art. 15. – (1) Relatiile dintre subunitătile aflate în structura institutului national, precum si relatiile acestora cu tertii sunt stabilite de directorul general, care poate acorda împuterniciri de reprezentare în numele institutului national, cu avizul consiliului de administratie.

(2) Conducătorii subunitătilor din structura institutului national răspund în fata consiliului de administratie si a directorului general de îndeplinirea tuturor atributiilor, responsabilitătilor si competentelor încredintate de acestia.

Consiliul de administratie

Art. 16. – (1) Consiliul de administratie este format din 7 membri, cetăteni români, numiti prin ordin al conducătorului organului coordonator, la propunerea conducerii autoritătii de la care acestia provin, pentru un mandat de 4 ani, care poate fi reînnoit din 4 în 4 ani.

(2) Din consiliul de administratie fac parte în mod obligatoriu:

a) directorul general al institutului national, care este presedintele consiliului de administratie;

b) presedintele consiliului stiintific al institutului national;

c) un reprezentant al organului coordonator;

d) un reprezentant al Ministerului Finantelor Publice;

e) un reprezentant al Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei.

(3) Ceilalti membri ai consiliului de administratie sunt specialisti din domeniu, propusi de organul coordonator.

(4) Revocarea membrilor consiliului de administratie se face de acelasi organ care a făcut numirea, în caz de abateri sau de nerespectare a îndatoririlor ce le revin.

Art. 17. – (1) Membrii consiliului de administratie îsi păstrează calitatea de angajat la institutia sau unitatea de la care provin, precum si toate drepturile si obligatiile care derivă din această calitate.

(2) Pentru activitatea desfăsurată în calitate de membri ai consiliului de administratie, acestia beneficiază de o indemnizatie lunară stabilită de consiliul de administratie, dar nu mai mult de 20% din salariul de bază al directorului general al institutului national.

(3) Persoanele numite ca membri ai consiliului de administratie nu pot face parte din mai mult de două consilii de administratie ale institutelor nationale si nu pot participa în aceeasi calitate la alte unităti cu care institutul national are relatii contractuale sau interese concurente.

(4) Sunt incompatibili cu calitatea de membru al consiliului de administratie cei care, personal, sotul/sotia ori rudele până la gradul al doilea inclusiv, sunt în acelasi timp patroni sau asociati la alte unităti cu acelasi profil ori cu care institutul national se află în relatii comerciale directe.

Art. 18. – (1) Consiliul de administratie are, în principal, următoarele atributii:

a) aprobă, la propunerea consiliului stiintific, strategia si programele concrete de dezvoltare a institutului national, de introducere a unor tehnologii de vârf si de modernizare a celor existente, în concordantă cu strategia generală a domeniului propriu de activitate;

b) propune modificarea structurii organizatorice si functionale a institutului national, înfiintarea, desfiintarea si comasarea de subunităti din structura acestuia;

c) analizează si avizează proiectul bugetului de venituri si cheltuieli, care se depune la organul coordonator în vederea aprobării, conform reglementărilor legale;

d) analizează si avizează bilantul contabil si contul de profit si pierdere, pe care le supune spre aprobare organului coordonator, si aprobă raportul de gestiune asupra activitătii desfăsurate de institutul national în anul precedent;

e) analizează realizarea criteriilor de performantă si raportarea trimestrială privind activitatea realizată de institutul national si aprobă măsuri pentru desfăsurarea acesteia în conditii de echilibru al bugetului de venituri si cheltuieli;

f) analizează, aprobă sau, după caz, propune spre aprobare, potrivit prevederilor legale, investitiile care urmează să fie realizate de institutul national;

g) propune spre aprobare majorarea sau diminuarea patrimoniului, precum si concesionarea sau închirierea unor bunuri din patrimoniul institutului national, în conditiile legii;

h) aprobă valorificarea bunurilor proprii dobândite, cu respectarea prevederilor legale;

i) aprobă volumul creditelor bancare prevăzute la art. 39 si stabileste modul de rambursare a acestora;

j) aprobă utilizarea disponibilitătilor în valută;

k) aprobă mandatul pentru negocierea contractului colectiv de muncă;

l) aprobă criteriile si comisiile de concurs pentru ocuparea posturilor vacante din cadrul institutului national.

(2) Consiliul de administratie exercită orice alte atributii stabilite potrivit prevederilor legale.

Art. 19. – Consiliul de administratie îsi desfăsoară activitatea pe baza regulamentului propriu de organizare si functionare, avizat de organul coordonator. Acesta hotărăste în problemele privind activitatea institutului national, cu exceptia celor care, potrivit legii, sunt date în competenta altor organe.

Art. 20. – (1) Consiliul de administratie se întruneste de regulă o dată pe lună sau ori de câte ori interesele institutului national o cer, la convocarea presedintelui sau, după caz, a vicepresedintelui ori la solicitarea a cel putin 3 membri.

(2) Sedintele consiliului de administratie sunt conduse de presedintele consiliului, iar în lipsa acestuia, de vicepresedintele ales de membrii consiliului.

Art. 21. – (1) Consiliul de administratie îsi desfăsoară activitatea în prezenta a cel putin 5 membri. Dacă nu este îndeplinită această conditie, sedinta consiliului de administratie se va tine într-un termen de cel mult 15 zile, având aceeasi ordine de zi.

(2) Hotărârile consiliului de administratie se iau cu majoritatea voturilor membrilor prezenti, dar nu mai putin de votul a cel putin 4 membri.

Art. 22. – La sedintele consiliului de administratie participă, în calitate de invitat permanent, un reprezentant al sindicatului reprezentativ din institutul national sau un reprezentant al salariatilor, în cazul în care acestia nu sunt constituiti în sindicat.

Art. 23. – Pentru luarea unor decizii vizând probleme complexe, consiliul de administratie poate atrage în activitatea de analiză consilieri si consultanti din diferite sectoare de activitate. Activitatea acestora va fi remunerată conform prevederilor legale.

Art. 24. – (1) Membrii consiliului de administratie sunt răspunzători, în conditiile legii, pentru îndeplinirea atributiilor ce le revin si răspund solidar pentru gestionarea patrimoniului institutului national.

(2) Membrii consiliului de administratie care s-au abtinut ori s-au împotrivit luării unei decizii ce s-a dovedit păgubitoare pentru institutul national nu răspund dacă au consemnat expres punctul lor de vedere în registrul de sedinte al consiliului de administratie si dacă au anuntat în scris despre aceasta organul coordonator.

(3) Membrii consiliului de administratie care nu respectă prevederile art. 17 alin. (3) si (4) răspund, potrivit legii, pentru daunele cauzate institutului national ca urmare a acestui fapt.

Art. 25. – În primul trimestru al fiecărui an consiliul de administratie prezintă organului coordonator un raport asupra activitătii desfăsurate în anul precedent si asupra programului de activitate pentru anul în curs.

Art. 26. – Secretariatul consiliului de administratie este asigurat de institutul national. Atributiile secretariatului sunt prevăzute în regulamentul de organizare si functionare a consiliului de administratie.

Comitetul de directie

Art. 27. – (1) Conducerea operativă a institutului national este asigurată de un comitet de directie, compus din directorul general si conducătorii principalelor compartimente din structura organizatorică a institutului national.

(2) La sedintele comitetului de directie participă, în calitate de invitat permanent, un reprezentant al sindicatului reprezentativ din institutul national sau un reprezentant al salariatilor, în cazul în care acestia nu sunt constituiti în sindicat.

Art. 28. – (1) Comitetul de directie exercită atributii si are răspunderi în limita competentelor propuse de directorul general si aprobate de consiliul de administratie.

(2) Comitetul de directie stabileste actiunile concrete necesare pentru realizarea obiectivelor rezultate din:

a) strategia programelor de dezvoltare a institutului national;

b) programul anual de cercetare-dezvoltare;

c) bugetul de venituri si cheltuieli;

d) programul de investitii;

e) sistemul de asigurare a calitătii;

f) alte obligatii.

Art. 29. – Comitetul de directie se întruneste decadal si ori de câte ori interesele institutului national o impun.

Art. 30. – (1) La nivelul subunitătilor din institutul national se organizează si functionează comitetul de conducere, care îsi desfăsoară activitatea în conformitate cu propriul regulament de organizare si functionare, aprobat de consiliul de administratie al institutului national, si este prezidat de directorul subunitătii respective.

(2) Comitetul de conducere exercită atributii si are răspunderi în limita competentelor stabilite de directorul general al institutului national si aprobate de consiliul de administratie.

Directorul general

Art. 31. – (1) Activitatea curentă a institutului national este condusă de directorul general, numit pentru o perioadă de 4 ani, pe baza rezultatelor concursului de selectie organizat conform prevederilor legale. La expirarea acestui termen, în functie de performantele realizate, numirea directorului general poate fi prelungită pentru o perioadă de cel mult 4 ani.

(2) Numirea si eliberarea din functie a directorului general se fac prin ordin al conducătorului organului coordonator.

Art. 32. – Directorul general are, în principal, următoarele atributii si responsabilităti:

a) reprezintă, personal sau prin delegat, interesele institutului national în relatiile cu celelalte organe, organizatii si operatori economici, precum si cu persoane fizice din tară si din străinătate;

b) stabileste atributiile, competentele si relatiile la nivelul subunitătilor si departamentelor institutului national, precum si relatiile acestora cu tertii, cu avizul consiliului de administratie;

c) propune consiliului de administratie modificarea structurii organizatorice si functionale a institutului national;

d) numeste directorii si conducătorii compartimentelor din structura organizatorică a institutului national, în urma concursului organizat pe baza criteriilor propuse de comitetul de directie, si îi revocă, după caz, cu avizul consiliului de administratie;

e) angajează si concediază personalul institutului national, conform prevederilor legale si ale contractului colectiv de muncă;

f) asigură negocierea contractului colectiv de muncă la nivelul institutului national si a salariilor personalului acestuia, prin comitetul de directie; aprobă salariile rezultate din negocierea directă;

g) răspunde de administrarea întregului patrimoniu, cu respectarea prevederilor legale;

h) adoptă măsuri si urmăreste realizarea operatiunilor de comert interior si de import-export, prin compartimentele proprii specializate;

i) analizează lunar stadiul valorificării rezultatelor cercetării, inclusiv activitatea compartimentului de marketing;

j) are atributii si răspunderi similare unui ordonator de credite pentru sumele alocate institutului national de la bugetul de stat, în conditiile legii;

k) poate delega, în conditiile legii, o parte din atributiile sale celorlalte persoane din conducerea institutului national;

l) exercită orice alte atributii ce îi sunt delegate de consiliul de administratie.

Consiliul stiintific

Art. 33. – (1) Consiliul stiintific este format din minimum 5 membri, reprezentând principalele compartimente din cadrul institutului national care desfăsoară activităti de cercetare-dezvoltare.

(2) Consiliul stiintific este alcătuit din cercetători cu realizări deosebite în domeniu, salariati ai institutului national, alesi pe 4 ani prin vot secret de către cadrele cu studii superioare din institutul national.

(3) Din consiliul stiintific fac parte de drept directorul general si directorul stiintific ai institutului national.

(4) Consiliul stiintific este condus de un presedinte si un vicepresedinte, alesi prin vot secret de către membrii consiliului stiintific.

(5) Consiliul stiintific se organizează si functionează în conformitate cu regulamentul propriu, aprobat de consiliul de administratie.

Art. 34. – Atributiile principale ale consiliului stiintific sunt următoarele:

a) participă la elaborarea strategiei de dezvoltare a activitătii de cercetare-dezvoltare a domeniului si la elaborarea planurilor proprii de cercetare-dezvoltare;

b) analizează, avizează si urmăreste realizarea lucrărilor de cercetare stiintifică;

c) propune spre aprobare consiliului de administratie programul anual de cercetare-dezvoltare si inovare al institutului national;

d) avizează hotărârile consiliului de administratie care implică politica de cercetare a institutului national si a ramurii;

e) propune măsuri pentru perfectionarea profesională si încadrarea personalului de cercetare în grade profesionale;

f) organizează si coordonează desfăsurarea manifestărilor cu caracter stiintific;

g) avizează actiunile de cooperare, interne si internationale, cu scop stiintific;

h) avizează acordarea de burse de studii si stagii de perfectionare în tară si în străinătate personalului institutului national.

 

CAPITOLUL VI

Bugetul de venituri si cheltuieli si executia acestuia.

Relatii financiare

 

Art. 35. – (1) Institutul national întocmeste annual bugetul de venituri si cheltuieli si situatii financiare, potrivit normelor metodologice elaborate de Ministerul Finantelor Publice.

(2) Bilantul contabil anual se aprobă de către organul coordonator, în conditiile legii.

Art. 36. – (1) Veniturile si cheltuielile institutului national se stabilesc prin buget pentru fiecare exercitiu financiar.

(2) Bugetul de venituri si cheltuieli se întocmeste pe baza indicatorilor de performantă stabiliti de organul coordonator si se aprobă prin ordin al organului coordonator, cu avizul Ministerului Finantelor Publice si al Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei.

Art. 37. – Institutul national determină anual volumul de venituri de realizat si de cheltuieli totale de efectuat, corelat cu contractele încheiate pentru activitatea programată.

Art. 38. – (1) Salariile individuale ale personalului se stabilesc prin negociere, conform reglementărilor legale si prevederilor contractului colectiv de muncă, în limita fondului total destinat plătii salariilor, prevăzut în bugetul de venituri si cheltuieli, stabilit potrivit legii.

(2) Salariul de bază al directorului general se stabileste prin ordin al conducătorului organului coordonator, potrivit reglementărilor legale.

Art. 39. – (1) Pentru acoperirea cheltuielilor curente, în situatia în care, în cursul unui an, resursele financiare ale institutului national nu sunt suficiente, acesta poate contracta credite bancare în valoare de cel mult 20% din veniturile brute realizate în anul precedent.

(2) Contractarea de credite peste plafonul stabilit se efectuează cu aprobarea organului coordonator, pe baza avizului prealabil al Ministerului Finantelor Publice.

Art. 40. – (1) Institutul national hotărăste cu privire la investitiile ce urmează să fie realizate, potrivit obiectului său de activitate, finantarea efectuându-se din surse proprii si din credite bancare, precum si din surse bugetare, prin organul coordonator, potrivit legii.

(2) Organul coordonator va cuprinde în bugetul său de venituri si cheltuieli fondurile necesare realizării unor investitii, dotări, achizitionării de aparatură, echipamente si instalatii pentru institutul national.

(3) Executia investitiilor prevăzute la alin. (1) si (2) se adjudecă potrivit legii.

Art. 41. – (1) Operatiunile de încasări si plăti ale institutului national se efectuează prin conturi deschise la bănci comerciale cu sediul în România si prin trezorerie, potrivit legii.

(2) Institutul national poate efectua operatiuni de încasări si plăti în lei si în valută, prin casieria proprie, cu respectarea nivelului plafonului de casă si a normativelor de disciplină financiar-valutară stabilite prin actele normative.

(3) Institutul national poate efectua operatiuni de comert exterior, aferente obiectului său de activitate, potrivit legii. Operatiunile de încasări si plăti cu străinătatea se vor efectua prin conturi bancare deschise la unitătile bancare specializate cu sediul în România.

Art. 42. – Institutul national îsi va organiza controlul financiar preventiv propriu si auditul financiar, potrivit legii.

 

CAPITOLUL VII

Dispozitii finale

 

Art. 43. – Litigiile institutului national cu persoane fizice sau cu persoane juridice, nesolutionate pe cale amiabilă, sunt supuse spre rezolvare instantelor judecătoresti române de drept comun.

Art. 44. – Statutul de institut national se reînnoieste periodic prin reacreditare, care are loc într-un interval de maximum 5 ani, sau la modificarea obiectului de activitate al institutului national.