MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 173 (XVII) - Nr. 990         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 8 noiembrie 2005

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 474 din 22 septembrie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1718 din Codul civil, art. 376, art. 488 si art. 494 din Codul de procedură civilă si ale art. 79 alin. 2 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară

 

Decizia nr. 527 din 11 octombrie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 69 alin. 3 din Legea locuintei nr. 114/1996 si ale art. 31 alin. 3 din anexa nr. 2 – Regulamentul-cadru al asociatiilor de proprietari – din aceeasi lege

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.314. – Hotărâre privind modificarea alin. (1) al art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 2.028/2004 pentru autorizarea Cancelariei Primului-Ministru de a accepta o donatie în favoarea statului român

 

1.315. – Hotărâre privind aprobarea Listei societătilor comerciale din portofoliul Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Statului, care efectuează concedieri colective în baza prevederilor art. 6 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare si privatizare a unor societăti nationale, companii nationale si societăti comerciale cu capital majoritar de stat, precum si a societătilor comerciale si regiilor autonome subordonate autoritătilor administratiei publice locale

 

1.316. – Hotărâre privind transmiterea imobilului Sala Polivalentă din municipiul Resita, judetul Caras-Severin, din domeniul public al statului si din administrarea Agentiei Nationale pentru Sport, prin Clubul Sportiv Municipal Resita, în domeniul public al judetului Caras-Severin si în administrarea Consiliului Judetean Caras-Severin

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 474

din 22 septembrie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1718 din Codul civil, art. 376, art. 488 si art. 494 din Codul de procedură civilă si ale art. 79 alin. 2 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Constantin Doldur – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Aurelia Rusu – procuror

Cristina Cătălina Turcu – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1718 din Codul civil, art. 376, art. 488 si art. 494 din Codul de procedură civilă si ale art. 79 alin. 2 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară, exceptie ridicată de Ionel Bancu si Elena Mihai în Dosarul nr. 40/2005 al Tribunalului Călărasi.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Presedintele constată cauza în stare de judecată si acordă cuvântul pe fond.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, apreciind că se impune mentinerea jurisprudentei Curtii Constitutionale, respectiv a considerentelor care au stat la baza Deciziei nr. 246 din 10 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 20 iulie 2005.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 7 februarie 2005, pronuntată în Dosarul nr. 40/2005, Tribunalul Călărasi a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1718 din Codul civil, art. 376, art. 488 si art. 494 din Codul de procedură civilă si ale art. 56 alin. 2 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară, exceptie ridicată de Ionel Bancu si Elena Mihai într-o cauză având ca obiect recursul împotriva unei sentinte civile prin care a fost respinsă o contestatie la executare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că textele de lege criticate aduc atingere dispozitiilor art. 44 alin. (2) teza întâi, art. 53 alin. (1), art. 124 alin. (1), art. 126 alin. (1) si ale art. 136 alin. (5) din Constitutie. În acest sens arată că reglementarea unei posibilităti de trecere a bunurilor imobile din patrimoniul debitorului în patrimoniul creditorului, fără a exista un caz dintre cele prevăzute de art. 53 alin. (1) din Constitutie, constituie o “anulare a dreptului de proprietate privată“ al debitorului.

Pe de altă parte, consideră că textele de lege criticate sunt reglementate prin legi ordinare, contravenind astfel prevederilor art. 136 alin. (5) din Constitutie.

Dispozitiile art. 56 alin. 2 din Legea nr. 58/1998 si ale art. 376 din Codul de procedură civilă, prin care se acordă băncilor posibilitatea de a executa silit, chiar în mod arbitrar, obligatiile de restituire a unor sume de bani înscrise în contractele de credit si garantie, fără ca aceste obligatii de plată să fie stabilite printr-o hotărâre judecătorească definitivă si irevocabilă, aduc atingere prevederilor art. 124 alin. (1) si ale art. 126 alin. (1) din Constitutie.

Tribunalul Călărasi apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Astfel, textele de lege criticate privesc executarea silită, institutie procedurală al cărei scop final este realizarea definitivă si practică a drepturilor care au fost recunoscute printr-o hotărâre judecătorească sau printr-un alt titlu executoriu prevăzut de lege.

De vreme ce dispozitiile legale criticate sanctionează comportamentul ilicit al debitorului, nu se poate sustine că acestea aduc atingere dreptului său de proprietate privată, care trebuie exercitat în conditiile legii, cu respectarea drepturilor celorlalte persoane.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că dispozitiile constitutionale ale art. 15 alin. (1) consacră regula de principiu conform căreia drepturile si obligatiile persoanelor sunt cele prevăzute de lege, iar cele ale art. 44 alin. (1) teza a doua, regula potrivit căreia continutul si limitele dreptului de proprietate sunt, de asemenea, stabilite prin lege.

Art. 372 din Codul de procedură civilă prevede că executarea silită poate fi efectuată în temeiul unei hotărâri judecătoresti sau al unui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu. În acelasi sens sunt si prevederile art. 376 din Codul de procedură civilă, precum si cele ale art. 79 alin. 2 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară, prin care se conferă calitatea de titlu executoriu anumitor acte învestite cu formulă executorie, inclusiv contractului de credit.

Astfel, toti cei îndreptătiti la realizarea unor drepturi si interese legitime, în baza unui titlu executoriu, beneficiază de aplicarea prevederilor art. 488 si ale art. 494 din Codul de procedură civilă, referitoare la posibilitatea urmăririi bunurilor imobile ale debitorului.

Asadar, în cadrul realizării unui drept al creditorului nu este vorba de încălcarea în mod arbitrar a dreptului de proprietate al debitorului, ci de calea legală de urmat în vederea asigurării executării obligatiei corelative acestui drept, stabilită potrivit legii, în acord cu dispozitiile constitutionale mentionate anterior.

Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constitutionale, fiind adoptate în conformitate cu prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Legea fundamentală, potrivit cărora continutul si limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si celor ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulată, îl constituie dispozitiile art. 1718 din Codul civil, art. 376, art. 488 si art. 494 din Codul de procedură civilă si ale art. 56 alin. 2 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară, dispozitii care au următorul continut:

• Art. 1718 din Codul civil: “Oricine este obligat personal este tinut de a îndeplini îndatoririle sale cu toate bunurile sale, mobile si imobile, prezente si viitoare.“;

• Art. 376, art. 488 si art. 494 din Codul de procedură civilă:

– Art. 376: “Se învestesc cu formula executorie hotărârile care au rămas definitive ori au devenit irevocabile, înscrisurile autentificate, precum si orice alte hotărâri sau înscrisuri, pentru ca acestea să devină executorii, în cazurile anume prevăzute de lege.

Actele autentificate de o reprezentantă diplomatică sau consulară a României se vor putea învesti cu formula executorie de judecătoria domiciliului uneia dintre părtile părtase la actul autentic.

Dacă nici una din părti nu are domiciliul cunoscut în tară, învestirea cu formulă executorie se face de judecătoria sectorului III din Capitala României.“;

– Art. 488: “Sunt supuse urmăririi silite imobiliare bunurile imobile.

Pot forma obiectul urmăririi silite imobiliare si dreptul de uzufruct asupra unui bun imobil, precum si dreptul de superficie.

Dreptul de servitute poate fi urmărit silit numai o dată cu fondul dominant căruia îi profită.“;

– Art. 494: “Imobilele urmărite silit se valorifică prin vânzare la licitatie publică, vânzare directă si prin alte modalităti admise de lege. Dispozitiile art. 431 sunt aplicabile.“

În ceea ce priveste dispozitiile art. 56 alin. 2 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară, la data sesizării Curtii Constitutionale acest act normativ era republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 24 ianuarie 2005, iar ca urmare a renumerotării textelor, art. 56 alin. 2 a devenit art. 79 alin. 2, având acelasi continut. Ca atare, Curtea urmează a se pronunta asupra acestor din urmă dispozitii legale, potrivit cărora “Contractele de credit bancar, precum si garantiile reale si personale, constituite în scopul garantării creditului bancar, constituie titluri executorii“.

Autorul exceptiei sustine că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile constitutionale ale art. 41 [devenit art. 44], art. 49 [devenit art. 53], art. 123 [devenit art. 124], art. 125 [devenit art. 126] si ale art. 135 alin. (6) [devenit art. 136 alin. (5)].

Se observă din motivarea exceptiei de neconstitutionalitate că autorii acesteia raportează textele de lege criticate doar la dispozitiile art. 44 alin. (2) teza întâi, art. 53 alin. (1), art. 124 alin. (1), art. 126 alin. (1) si ale art. 136 alin. (5) din Constitutie, care au următorul cuprins:

– Art. 44 alin. (2) teza întâi: “Proprietatea privată este garantată si ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. [...]“;

– Art. 53 alin. (1): “Exercitiul unor drepturi sau al unor libertăti poate fi restrâns numai prin lege si numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securitătii nationale, a ordinii, a sănătătii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertătilor cetătenilor; desfăsurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamităti naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.“;

– Art. 124 alin. (1): “Justitia se înfăptuieste în numele legii.“;

– Art. 126 alin. (1): “Justitia se realizează prin Înalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecătoresti stabilite de lege.“;

– Art. 136 alin. (5): “Proprietatea privată este inviolabilă, în conditiile legii organice.“

Examinând exceptia, Curtea Constitutională constată că asupra constitutionalitătii dispozitiilor art. 1718 din Codul civil, art. 376, art. 488 si art. 494 din Codul de procedură civilă si ale art. 79 alin. 2 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară, raportate la aceleasi texte din Constitutie, s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 246 din 10 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 20 iulie 2005, respingând exceptia de neconstitutionalitate.

Pentru a pronunta această solutie, Curtea a retinut următoarele:

“În argumentarea criticii de neconstitutionalitate potrivit căreia textele deduse controlului reglementează posibilităti de trecere a bunurilor imobile din patrimoniul unei persoane fizice în acela al alteia, iar prin aceasta «se anulează pur si simplu dreptul de proprietate privată, ocrotit de Constitutie», autorii exceptiei utilizează o premisă gresită, rezultat al absolutizării exercitiului dreptului de proprietate.

În acest sens, se face abstractie de prevederile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constitutie, potrivit cărora continutul si limitele dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege. Curtea retine că finalitatea acestor prevederi constitutionale constă în asigurarea realizării dreptului de proprietate, ca drept subiectiv fundamental, într-o dimensiune rezonabilă, de natură să asigure respectarea drepturilor si intereselor legitime ale altor subiecte de drept cărora statul este tinut, în egală măsură, să le acorde ocrotire.

În conditiile în care participarea la circuitul civil, componentă esentială a vietii sociale, cu corolarul său – dobândirea de drepturi si asumarea de obligatii –, constituie însăsi ratiunea de a fi a oricărui subiect de drept, Curtea apreciază că ar fi fost un nonsens ca din acest circuit să fie exclus dreptul de proprietate, în maniera preconizată de autorul exceptiei. A accepta un atare punct de vedere ar însemna a institui o clauză de nerăspundere pentru titularul obligatiei asumate (debitor), pus astfel la adăpost împotriva valorificării silite a creantei de către creditorul său. Realizarea dreptului acestuia din urmă ar deveni dependentă exclusiv de bunul plac al debitorului, ceea ce ar afecta esential securitatea circuitului civil. Asa fiind, Curtea constată că, examinate în contextul acestor consideratii principiale, reglementările legale deduse controlului îsi relevă utilitatea si perenitatea, ele constituindu-se în limitări necesare ale dreptului de proprietate, impuse de ratiuni sociale majore si instituite de legiuitor în cadrul competentei sale constitutionale.“

De altfel, Curtea constată că o parte din dispozitiile legale criticate prin exceptia de neconstitutionalitate invocată, si anume art. 376 si 488 din Codul de procedură civilă, au mai fost supuse controlului de constitutionalitate.

Astfel, prin Decizia nr. 45 din 27 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 8 martie 2005, Curtea Constitutională a respins exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 376 alin. 1 din Codul de procedură civilă, iar în ceea ce priveste art. 488 din acelasi act normativ, Curtea s-a mai pronuntat prin decizii precum Decizia nr. 217 din 3 iulie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 552 din 4 septembrie 2001, si Decizia nr. 333 din 16 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 930 din 12 octombrie 2004, statuând că aceste dispozitii de lege sunt constitutionale.

Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură să determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii

Constitutionale, atât solutia, cât si considerentele cuprinse în aceste decizii îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1718 din Codul civil, art. 376, art. 488 si art. 494 din Codul de procedură civilă si ale art. 79 alin. 2 din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară, exceptie ridicată de Ionel Bancu si Elena Mihai în Dosarul nr. 40/2005 al Tribunalului Călărasi.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 22 septembrie 2005.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Cristina Cătălina Turcu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 527

din 11 octombrie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 69 alin. 3 din Legea locuintei nr. 114/1996 si ale art. 31 alin. 3 din anexa nr. 2 – Regulamentul-cadru al asociatiilor de proprietari – din aceeasi lege

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Constantin Doldur – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Florentina Baltă – procuror

Benke Károly – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 31 alin. 3 din anexa nr. 2 – Regulamentul-cadru al asociatiilor de proprietari – din Legea locuintei nr. 114/1996, exceptie ridicată de Szucs Francisc în Dosarul nr. 2.717/2003 al Judecătoriei Oradea.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, arătând că dispozitiile art. 69 alin. 3 din Legea nr. 114/1996 nu retroactivează, acestea aplicându-se din momentul intrării în vigoare a legii. Totodată se apreciază că prevederile art. 31 alin. 3 din anexa nr. 2 – Regulamentul-cadru al asociatiilor de proprietari – din aceeasi lege sunt constitutionale, în acest sens invocându-se jurisprudenta în materie a Curtii.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 5 iunie 2003, pronuntată în Dosarul nr. 2.717/2003, Judecătoria Oradea a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 31 alin. 3 din anexa nr. 2 – Regulamentul-cadru al asociatiilor de proprietari – din Legea locuintei nr. 114/1996, exceptie ridicată de Szűcs Francisc într-o cauză având ca obiect anularea unui act juridic.

Dosarul sus-mentionat a fost înaintat Curtii Constitutionale la data de 3 august 2005, în urma efectuării unor verificări administrative la Judecătoria Oradea. Dosarul în cauză a fost înregistrat la Curtea Constitutională la data de 8 august 2005.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că textul art. 31 alin. 3 din anexa nr. 2 – Regulamentul-cadru al asociatiilor de proprietari – din Legea locuintei nr. 114/1996 dispune o măsură discriminatorie si, în consecintă, neconstitutională, prin aceea că scuteste asociatiile de proprietari de plata taxelor de timbru în litigiile locative.

Totodată, în motivarea exceptiei se invocă si neconstitutionalitatea prevederilor art. 69 alin. 3 din Legea nr. 114/1996, întrucât acestea “dispun pentru trecut, [având] caracter retroactiv si aplicabilitate retroactivă“.

Judecătoria Oradea apreciază că exceptia de neconstitutionalitate ridicată este neîntemeiată. În argumentarea acestei opinii se sustine că legiuitorul este “în măsură ca pentru anumite categorii de actiuni exercitate de anumiti subiecti de drept să prevadă scutiri de la plata taxei de timbru fără ca prin aceasta să se aducă atingere egalitătii în fata legii, măsura fiind necesară pentru buna functionare a asociatiilor de proprietari“.

Instanta nu si-a exprimat opinia cu privire la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 69 alin. 3 din Legea nr. 114/1996, încălcând astfel dispozitiile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În sustinerea acestui punct de vedere, sunt invocate deciziile Curtii Constitutionale nr. 16 din 22 ianuarie 2002, nr. 163 din 4 iunie 2002, nr. 20 din 21 ianuarie 2003 si nr. 191 din 31 martie 2005, prin care au fost respinse exceptii de neconstitutionalitate cu acest obiect.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate ridicată este neîntemeiată. În acest sens, sunt invocate considerentele care au stat la baza deciziilor Curtii Constitutionale nr. 175 din 26 septembrie 2000, nr. 16 din 22 ianuarie 2002 si nr. 163 din 4 iunie 2002.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si celor ale art. 1 alin. (2) si ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispozitiile art. 69 alin. 3 din Legea locuintei nr. 114/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 31 decembrie 1997, si ale art. 31 alin. 3 din anexa nr. 2 –

Regulamentul-cadru al asociatiilor de proprietari – din aceeasi lege, cu modificările si completările ulterioare. Curtea observă că, desi a fost sesizată de către instanta de judecată numai cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 31 alin. 3 din anexa nr. 2 din Legea locuintei nr. 114/1996, se va pronunta si cu privire la art. 69 alin. 3 din lege, dar cu care nu a fost sesizată, având în vedere faptul că instanta, dintr-o posibilă eroare materială, nici nu s-a pronuntat asupra admisibilitătii acesteia si nici nu a sesizat Curtea cu solutionarea acesteia. În consecintă, în cazul în care Curtea nu s-ar pronunta asupra acestei exceptii, omisiunea s-ar răsfrânge în mod inadmisibil asupra dreptului autorului exceptiei ca aceasta să fie examinată si nu ar duce decât la o întârziere nejustificată în solutionarea cauzei, întrucât partea ar putea din nou să ridice exceptia, iar instanta de judecată va trebui să repete sesizarea Curtii, prin încheiere.

Totodată, Curtea observă că la data de 13 iulie 2005 autorul exceptiei a depus un memoriu la dosarul cauzei, prin care a ridicat si “exceptia de neconstitutionalitate“ a dispozitiilor art. 17 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 85/2001 privind organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari, asupra căreia instanta nu s-a pronuntat si nu a sesizat Curtea. Având în vedere că sesizarea Curtii cu solutionarea exceptiei se făcuse de către instantă la data de 5 iunie 2003, Curtea retine că, potrivit art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, instanta de contencios constitutional nu a fost legal sesizată în ceea ce priveste “exceptia de neconstitutionalitate“ a dispozitiilor art. 17 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 85/2001. În consecintă, Curtea nu se poate pronunta cu privire la această “exceptie“, invocată după sesizarea Curtii de către instantă, prin încheiere.

Astfel, dispozitiile criticate ca fiind neconstitutionale au următorul cuprins:

– Art. 69 alin. 3 din lege: “Până la data dobândirii personalitătii juridice a asociatiei de proprietari, asociatiile de locatari constituie potrivit Decretului Consiliului de Stat nr. 387/1977 pentru aprobarea Statutului privind organizarea si functionarea asociatiei locatarilor îsi desfăsoară activitatea pe baza statutului propriu si a dispozitiilor prezentei legi.“;

– Art. 31 alin. 3 din anexa nr. 2 la lege – Regulamentul-cadru al asociatiilor de proprietari: “Actiunea este scutită de taxă de timbru.“

Scutirea de plata taxei de timbru se referă la actiunea pe care o poate introduce asociatia de proprietari împotriva oricărui proprietar care se face vinovat de neplata cheltuielilor comune.

Astfel cum rezultă din motivarea exceptiei, textele constitutionale invocate în sustinerea acesteia sunt cele ale art. 15 alin. (2) si ale art. 16 alin. (1), care au următorul cuprins:

– Art. 15 alin. (2): “Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile.“;

– Art. 16 alin. (1): “Cetătenii sunt egali în fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări.“

În esentă, autorul exceptiei de neconstitutionalitate apreciază că prin scutirea asociatiilor de proprietari de plata taxelor de timbru în litigiile locative sunt încălcate prevederile constitutionale ale art. 16 alin. (1). De asemenea, se apreciază că prevederile art. 69 alin. 3 din Legea locuintei nr. 114/1996 “dispun pentru trecut, [având] caracter retroactiv si aplicabilitate retroactivă“.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată si urmează a fi respinsă.

Astfel, în legătură cu sustinerile referitoare la neconstitutionalitate art. 69 alin. 3 din Legea nr. 114/1996, care în opinia autorului exceptiei retroactivează, Curtea constată că aceste dispozitii se aplică unor situatii juridice existente numai din momentul intrării în vigoare a legii si nu desfiintează sau modifică situatii juridice anterioare. De asemenea, Legea nr. 114/1996 se aplică de îndată tuturor situatiilor care se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum si tuturor efectelor produse de situatiile juridice ivite după abrogarea legii vechi. În consecintă, Curtea constată că prevederile art. 69 alin. 3 din Legea locuintei nr. 114/1996 nu încalcă prevederile art. 15 alin. (2) din Constitutie.

În ceea ce priveste exceptia referitoare la dispozitiile art. 31 alin. 3 din anexa nr. 2 la Legea locuintei nr. 114/1996, Curtea retine că acestea au mai format obiect al controlului de constitutionalitate, prin raportare la aceeasi dispozitie constitutională. Astfel, prin Decizia nr. 16 din 22 ianuarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 127 din 18 februarie 2002, Curtea a respins o exceptie prin care se sustinea, ca si în prezenta cauză, încălcarea principiului egalitătii, consacrat de dispozitiile art. 16 alin. (1) din Constitutie, întrucât asociatia de proprietari este scutită de taxa de timbru, în timp ce proprietarul nu beneficiază de această scutire. Prin decizia respectivă, Curtea a respins exceptia ca nefondată.

În considerentele deciziei s-a precizat că “în jurisprudenta Curtii Constitutionale s-a stabilit că instituirea unor exceptii de la regula generală a plătii taxelor judiciare de timbru (scutiri de plata taxei) nu constituie o discriminare [...].

Potrivit art. 138 alin. (1) din Constitutie, «Impozitele, taxele si orice alte venituri ale bugetului de stat si ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege», fiind asadar la latitudinea legiuitorului să stabilească scutiri de taxe sau impozite având în vedere situatii diferite, fără ca prin aceasta să se aducă atingere principiului egalitătii în drepturi. Plata unor taxe sau impozite nu reprezintă un drept, ci o obligatie constitutională a cetătenilor, prevăzută în art. 53 alin. (1) din Legea fundamentală, în conformitate cu care «Cetătenii au obligatia să contribuie, prin impozite si taxe, la cheltuielile publice». În acest sens este, de

exemplu, Decizia nr. 175 din 26 septembrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 702 din 28 decembrie 2000“.

De asemenea, prin Decizia nr. 191 din 31 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 526 din 21 iunie 2005, Curtea a statuat, referitor la acelasi text criticat, ca si în cauza de fată, că acesta “impune un tratament juridic diferit pentru situatii de fapt diferite, având o justificare obiectivă si ratională, si anume necesitatea recuperării de către asociatiile de proprietari a cotelor de întretinere cu mai multă usurintă, tinând cont atât de multitudinea datornicilor, de debitele mari pe care acestia le au, precum si de consecintele grave ale neachitării acestora“.

Neexistând elemente noi de natură a determina schimbarea jurisprudentei Curtii, cele stabilite prin deciziile mentionate îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 69 alin. 3 din Legea locuintei nr. 114/1996 si ale art. 31 alin. 3 din anexa nr. 2 – Regulamentul-cadru al asociatiilor de proprietari – din aceeasi lege, exceptie ridicată de Szucs Francisc în Dosarul nr. 2.717/2003 al Judecătoriei Oradea.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 11 octombrie 2005.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Benke Károly

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind modificarea alin. (1) al art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 2.028/2004 pentru autorizarea Cancelariei Primului-Ministru de a accepta o donatie în favoarea statului român

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. – Alineatul (1) al articolului 1 din Hotărârea Guvernului nr. 2.028/2004 pentru autorizarea Cancelariei Primului-Ministru de a accepta o donatie în favoarea statului român, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.110 din 26 noiembrie 2004, se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art.1. – (1) Se autorizează Cancelaria Primului-Ministru să accepte oferta de donatie formulată de Primăria din Milano, Republica Italiană, constând în 55 de autobuze marca IVECO, precum si în piese de schimb.“

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Aleodor Marian Frâncu

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 27 octombrie 2005.

Nr. 1.314.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Listei societătilor comerciale din portofoliul Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Statului, care efectuează concedieri colective în baza prevederilor art. 6 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare si privatizare a unor societăti nationale, companii nationale si societăti comerciale cu capital majoritar de stat, precum si a societătilor comerciale si regiilor autonome subordonate autoritătilor administratiei publice locale

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 6 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare si privatizare a unor societăti nationale, companii nationale si societăti comerciale cu capital majoritar de stat, precum si a societătilor comerciale si regiilor autonome subordonate autoritătilor administratiei publice locale, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 569/2003, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. – Se aprobă Lista societătilor comerciale din portofoliul Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Statului, cuprinsă în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, care efectuează concedieri colective în baza prevederilor art. 6 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare si privatizare a unor societăti nationale, companii nationale si societăti comerciale cu capital majoritar de stat, precum si a societătilor comerciale si regiilor autonome subordonate autoritătilor administratiei publice locale, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 569/2003, cu modificările si completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Presedintele interimar al Autoritătii

pentru Valorificarea Activelor Statului,

Giliola Ciorteanu

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Aleodor Marian Frâncu

Ministrul muncii, solidaritătii sociale si familiei,

Gheorghe Barbu

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 27 octombrie 2005.

Nr. 1.315.

 

ANEXĂ

 

LISTA

societătilor comerciale din portofoliul Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Statului, care efectuează concedieri colective în baza prevederilor art. 6 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare si privatizare a unor societăti nationale, companii nationale si societăti comerciale cu capital majoritar de stat, precum si a societătilor comerciale si regiilor autonome subordonate autoritătilor administratiei publice locale

 

Nr.

crt.

Denumirea societătii comerciale

Numărul personalului existent la data

întocmirii pogramului de restructurare

Numărul de persoane propus

pentru disponibilizare

1.

Societatea Comercială “MOLDOPLAST“ – S.A. Iasi

370

200

2.

Societatea Comercială “TEROM“ – S.A. Iasi

1.885

1.113

3.

Societatea Comercială “ABROM“ – S.A. Bârlad

203

170

 

TOTAL GENERAL:

2.458

1.483

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind transmiterea imobilului Sala Polivalentă din municipiul Resita, judetul Caras-Severin, din domeniul public al statului si din administrarea Agentiei Nationale pentru Sport, prin Clubul Sportiv Municipal Resita, în domeniul public al judetului Caras-Severin si în administrarea Consiliului Judetean Caras-Severin

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 9 alin. (1) si al art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. – Se aprobă transmiterea imobilului Sala Polivalentă, situat în municipiul Resita, judetul Caras-Severin, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din domeniul public al statului si din administrarea Agentiei Nationale pentru Sport, prin Clubul Sportiv Municipal Resita, în domeniul public al judetului Caras-Severin si în administrarea Consiliului Judetean Caras-Severin.

Art. 2. – (1) Consiliul Judetean Caras-Severin are obligatia să mentină destinatia actuală a imobilului, respectiv de organizare si desfăsurare a activitătii de educatie fizică si sport.

(2) Consiliul Judetean Caras-Severin este obligat să asigure folosirea cu titlu gratuit a imobilului prevăzut la art. 1, de către Directia pentru Sport a Judetului Caras-Severin, Clubul Sportiv Municipal Resita si alte structuri sportive, pentru desfăsurarea activitătilor de pregătire si competi tionale ale acestora.

Art. 3. – Predarea-preluarea imobilului prevăzut la art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între părtile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Aleodor Marian Frâncu

Presedintele Agentiei Nationale pentru Sport,

Florian Gheorghe

p. Ministrul administratiei si internelor,

Anghel Andreescu,

secretar de stat

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 27 octombrie 2005.

Nr. 1.316.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a Sălii Polivalente din municipiul Resita, judetul Caras-Severin, care se transmite din domeniul pubic al statului si din administrarea Agentiei Nationale pentru Sport, prin Clubul Sportiv Municipal Resita, în domeniul public al judetului Caras-Severin si în administrarea Consiliului Judetean Caras-Severin

 

Denumirea imobilului

si adresa unde

este situat

Numărul

de inventar

al M.F.P.

Codul de

clasificare

Persoana juridică

de la care se

transmite imobilul

Persoana juridică

la care se

transmite imobilul

Caracteristicile tehnice

ale imobilului

Sala Polivalentă,

Piata 1 Decembrie 1918,

Resita,

judetul Caras-Severin

101.506

8.29.13

Statul român –

Agentia Natională

pentru Sport,

prin Clubul Sportiv

Municipal Resita

 

Judetul

Caras-Severin,

Consiliul Judetean

Caras-Severin

Sală cu suprafată de

1.800 m2 si cu tribună

de 2.000 de locuri