MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 173 (XVII) - Nr. 913         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 12 octombrie 2005

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 467 din 20 septembrie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din România, republicată

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.195. – Hotărâre privind donarea unor bunuri, apartinând domeniului privat al statului, pentru Muzeul National Tehnic din Košice – Republica Slovacă

 

1.198. – Hotărâre privind trecerea unor constructii aflate în administrarea Ministerului Administratiei si Internelor din domeniul public al statului în domeniul privat al statului

 

1.199. – Hotărâre pentru modificarea pct. VI din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 87/2005 privind aprobarea cifrelor de scolarizare pentru învătământul preuniversitar si superior de stat în anul scolar/universitar 2005–2006

 

1.203. – Hotărâre privind transmiterea din domeniul public al statului în domeniul public al municipiului Giurgiu a unui imobil aflat în administrarea Consiliului Local al Municipiului Giurgiu

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 467

din 20 septembrie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din România, republicată

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Constantin Doldur – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Aurelia Rusu – procuror

Claudia Margareta Nită – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor “art. 6 alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 184/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945–22 decembrie 1989, precum si pentru stabilirea unor măsuri pentru accelerarea aplicării acesteia si a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din România, aprobată, cu modificări si completări, prin Legea nr. 501/2002“, exceptie ridicată de Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca, reprezentat prin primar Emil Boc, în Dosarul nr. 15.223/2004 al Judecătoriei Cluj-Napoca. La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată. În acest sens se arată că, potrivit art. I pct. 16 din titlul II al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente, dispozitiile art. VI alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 184/2002 au fost preluate în substanta lor juridică prin art. 41 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 94/2000, iar prin dispozitiile art. VI din titlul II al aceleiasi legi, dispozitiile art. VI alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 184/2002 au fost abrogate în mod expres.

Totodată dispozitiile art. VI alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 184/2002 au mai fost supuse examenului de constitutionalitate, iar prin Decizia nr. 284 din 7 iunie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 743 din 16 august 2005, Curtea Constitutională a constatat că acestea nu contravin prevederilor art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 20 alin. (2) si ale art. 44 alin. (2) din Legea fundamentală si nici dispozitiilor art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia asupra drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, invocate a fi încălcate si în prezenta cauză.

Întrucât solutia legislativă cuprinsă în dispozitiile de lege criticate a fost preluată în totalitate de art. 41 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 94/2000, se apreciază că nu au intervenit elemente noi de natură să determine reconsiderarea jurisprudentei în materie a Curtii, astfel că solutia si considerentele retinute în decizia amintită se mentin si în prezenta cauză.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 7 martie 2005, pronuntată în Dosarul nr. 15.223/2004, Judecătoria Cluj-Napoca a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor îart. 6 alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 184/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945–22 decembrie 1989, precum si pentru stabilirea unor măsuri pentru accelerarea aplicării acesteia si a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din România, aprobată, cu modificări si completări, prin Legea nr. 501/2002“. Exceptia a fost ridicată de Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca, reprezentat prin primar Emil Boc, într-o cauză civilă având ca obiect constatarea nulitătii absolute a unui contract de vânzare-cumpărare a unui imobil.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arată că textul de lege criticat încalcă principiul neretroactivitătii legii, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constitutie, deoarece Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 94/2000 se aplică si unor situatii legal constituite pe baza unei legi anterioare. De asemenea, este nesocotit si principiul egalitătii în drepturi, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constitutie, prin aceea că introduce o discriminare înejustificată, nelegală si imorală. Se înlătură, astfel, beneficiul bunei-credinte în privinta vânzării-cumpărării unei categorii de imobile preluate de stat în mod abuziv, instituind astfel un tratament juridic discriminatoriu pentru unii cetăteni care, de fapt, se află într-o situatie identică cu cea a altor cumpărători, ale căror acte de cumpărare îsi păstrează valabilitatea“.

Se mai sustine că textul de lege atacat contravine totodată si art. 44 din Constitutie, deoarece “proprietatea privată nu mai este garantată si ocrotită în mod egal de lege, creându-se, în acest fel, o situatie discriminatorie“, încălcându-se astfel si art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, în raport cu art. 20 alin. (2) din Legea fundamentală. În sfârsit, se afirmă si contrarietatea dintre dispozitiile de lege criticate si prevederile art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, “în raport de jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului“.

Judecătoria Cluj-Napoca apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată si ca atare urmează a fi respinsă, deoarece art. 6 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 184/2002 nu vine în contradictie cu prevederile art. 15 alin. (2), ale art. 16 alin. (1) si ale art. 44 din Constitutie.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Guvernul, în punctul său de vedere, apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Dispozitiile art. VI alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 184/2002 nu instituie o încălcare a principiului neretroactivitătii legii civile, prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constitutie, ci, dimpotrivă, reprezintă chiar o consacrare a acestuia. Textul de lege criticat nu face decât să constate nulitatea absolută a unor acte, ca urmare a nerespectării unor dispozitii imperative ale legilor în vigoare la momentul încheierii lor, iar sanctiunea care intervine este aceeasi atât la momentul încheierii actului juridic civil, cât si în cazul noii legi, existând o continuitate care exclude retroactivitatea.

Nu pot fi retinute nici sustinerile potrivit cărora dispozitiile de lege mentionate îintroduc o discriminare nejustificată, nelegală sau imorală“ împotriva exigentelor principiului egalitătii în drepturi al cetătenilor, statuat în art. 16 din Constitutie. Aceasta deoarece, pe de o parte, Curtea Constitutională nu are în vedere, la examinarea constitutionalitătii unui text de lege, compatibilitatea acestuia cu alte prevederi legale, ci doar cu principiile si prevederile fundamentale, iar, pe de altă parte, dispozitiile de lege în cauză se referă, distinct, la două categorii de persoane aflate în situatii juridice diferite, respectiv dobânditorii de bună-credintă ai unor imobile preluate de stat fără titlu valabil si dobânditorii unor imobile ce au apartinut cultelor religioase. Or, principiul egalitătii în drepturi nu interzice, ci, dimpotrivă, presupune tratament juridic diferit pentru persoane aflate în situatii deosebite.

În ceea ce priveste pretinsa încălcare a art. 44 din Constitutie, se precizează că “scopul Ordonantei Guvernului nr. 94/2000 a fost acela de a restitui fostilor proprietari imobile ce au apartinut cultelor religioase din România, iar nu acela de a legifera o expropriere, fără dreaptă si prealabilă despăgubire, asa cum sustine autorul exceptiei“.

Legiuitorul nu a făcut altceva decât să aplice dispozitiile constitutionale ale art. 44 din Constitutie, respectând totodată si prevederile art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, care, “potrivit jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, permit statelor să reglementeze exercitarea dreptului de proprietate în concordantă cu interesul general, adoptând în acest sens legile necesare“.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile art. VI alin. (3) din titlul II al Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 184/2002 sunt constitutionale.

În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate în raport cu art. 15 alin. (2) din Constitutie, se mentionează că textul de lege atacat, “instituind sanctiunea nulitătii absolute pentru actele juridice de înstrăinare încheiate cu încălcarea prevederilor legale în vigoare la data înstrăinării“, reprezintă tocmai “consacrarea principiului tempus regis actum, cauza de nulitate existând încă de la data încheierii actului“. De asemenea, se apreciază că nu poate fi retinută nici critica de neconstitutionalitate fată de art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, deoarece textul de lege criticat “se aplică tuturor persoanelor prevăzute în ipoteza normei legale, respectiv celor ce au dobândit imobile prin acte juridice încheiate cu încălcarea dispozitiilor imperative ale legilor în vigoare la acea dată, fără nici o discriminare pe criterii arbitrare“.

În sfârsit, dispozitiile art. VI alin. (3) al titlului II din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 184/2002 sunt în deplină concordantă cu prevederile art. 44 din Constitutie si ale art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale. Potrivit acestora, continutul si limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege, iar “garantarea si ocrotirea proprietătii operează în conditiile dobândirii dreptului de proprietate cu respectarea prevederilor legale si nu prin contracte de vânzare-cumpărare încheiate cu încălcarea dispozitiilor imperative ale legilor în vigoare la epoca respectivă“.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor, concluziile procurorului si dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2) si ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare si notelor scrise ale autorului exceptiei, dispozitiile îart. 6 alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 184/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945–22 decembrie 1989, precum si pentru stabilirea unor măsuri pentru accelerarea aplicării acesteia si a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din România, aprobată, cu modificări si completări, prin Legea nr. 501/2002“. Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 184/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 929 din 18 decembrie 2002, a fost aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 48/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 25 martie 2004.

La data sesizării Curtii Constitutionale, textul de lege criticat avea următorul continut:

– Art. VI alin. (3): “Actele juridice de înstrăinare a imobilelor care fac obiectul Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 94/2000, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 501/2002, sunt lovite de nulitate absolută dacă au fost încheiate cu încălcarea dispozitiilor imperative ale legilor în vigoare la data înstrăinării.“

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că, ulterior sesizării sale, art. VI alin. (1)–(4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 184/2002 a fost abrogat expres prin art. VI din titlul II al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005.

Dispozitiile art. VI alin. (3), prevăzute la titlul II al Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 184/2002, au fost preluate, cu un continut identic, în art. 41 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 94/2000, potrivit art. I pct. 16 din titlul II al Legii nr. 247/2005 intitulat “Modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din România“.

În jurisprudenta sa, Curtea Constitutională a statuat în mod constant că, atunci când dispozitia legală criticată pentru neconstitutionalitate a fost abrogată, exceptia este admisibilă numai în măsura în care noua reglementare mentine în substanta sa reglementarea anterioară. Având în vedere că în cauza de fată această cerintă este îndeplinită, Curtea umează să se pronunte asupra exceptiei de neconstitutionalitate asa cum aceasta a rezultat din modificările Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 94/2000.

Este de observat că Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 94/2000 a fost ulterior republicată, în temeiul art. V din titlul II al Legii nr. 247/2005, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 797 din 1 septembrie 2005, iar ca urmare a renumerotării textelor, art. 41 alin. (2) a devenit art. 6 alin. (2). Asadar, Curtea Constitutională urmează să se pronunte asupra acestui din urmă text de lege, care are următorul continut:

– Art. 6 alin. (2): “Actele juridice de înstrăinare a imobilelor care fac obiectul prezentei ordonante de urgentă sunt lovite de nulitate absolută dacă au fost încheiate cu încălcarea dispozitiilor imperative ale legilor în vigoare la data înstrăinării.“

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile constitutionale ale art. 15 alin. (2) referitoare la neretroactivitatea legii civile, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetătenilor, fără privilegii si fără discriminări, ale art. 20 alin. (2) referitoare la prioritatea reglementărilor internationale privitoare la drepturile fundamentale, cu exceptia cazului în care legile interne contin dispozitii mai favorabile, si ale art. 44 referitoare la dreptul de proprietate privată. De asemenea, se sustine si încălcarea art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, referitor la protectia proprietătii, precum si a art. 6 paragraful 1 din aceeasi conventie, privind dreptul la un proces echitabil.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea Constitutională constată că aceasta este neîntemeiată si în consecintă urmează să fie respinsă.

Textul de lege criticat sanctionează cu nulitatea absolută actele juridice de înstrăinare a imobilelor ce fac obiect de reglementare al Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din România, dacă aceste acte au fost încheiate cu încălcarea dispozitiilor imperative ale legilor în vigoare la data înstrăinării.

Dispozitiile de lege criticate au mai fost supuse examenului de constitutionalitate prin raportare la aceleasi texte din Constitutie si din documentele internationale invocate, în parte, si în prezenta cauză, cu prilejul solutionării exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. VI alin. (3) din titlul II al Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 184/2002, dispozitii ale căror continut si solutie legislativă au fost preluate de art. 6 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din România, republicată.

Astfel, prin Decizia nr. 284 din 7 iunie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 743 din 16 august 2005, si prin Decizia nr. 374 din 5 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 782 din 29 august 2005, Curtea a constatat conformitatea dispozitiilor art. VI alin. (3) din titlul II al Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 184/2002 fată de prevederile si principiile fundamentale cuprinse în art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 20 alin. (2) si art. 44 alin. (2) teza întâi din Constitutie, precum si fată de dispozitiile art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, referitor la protectia proprietătii, retinând în esentă următoarele: sanctionând cu nulitatea absolută actele de înstrăinare a unor bunuri imobile prevăzute de Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 94/2000, încheiate cu încălcarea dispozitiilor imperative ale legilor în vigoare la data înstrăinării, textul de lege criticat nu reprezintă decât consacrarea legală a aplicării sanctiunii nulitătii actului juridic civil, fără a i se putea imputa asadar nesocotirea principiului neretroactivitătii legii civile; fostii proprietari ai imobilelor preluate de către stat de la cultele religioase si cumpărătorii unor asemenea imobile se află în situatii juridice diferite, astfel că un tratament juridic diferentiat este pe deplin justificat, în lumina exigentelor principiului egalitătii, care nu este sinonim cu uniformitatea, ci impune aplicarea unor solutii diferite pentru situatii diferite; în sfârsit, principiul constitutional al garantării si ocrotirii proprietătii private operează în conditiile dobândirii legale a dreptului de proprietate, nu si în cazul în care dreptul este dobândit prin încălcarea normelor imperative ale legilor în vigoare la data încheierii actelor juridice de înstrăinare, solutia judicioasă pentru această situatie fiind cea a aplicării sanctiunii nulitătii actului juridic civil.

Dată fiind identitatea de continut juridic dintre dispozitiile art. VI alin. (3) din titlul II al Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 184/2002 si prevederile art. 6 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 94/2000, republicată, si observând totodată că temeiurile constitutionale invocate atât în deciziile mentionate mai sus, cât si în prezenta cauză sunt aceleasi, Curtea constată că solutiile adoptate si argumentele ce au stat la baza acestora se mentin si în cauza de fată, întrucât nu au intervenit elemente noi de natură să determine reconsiderarea jurisprudentei în materie a Curtii.

În ceea ce priveste sustinerile potrivit cărora dispozitiile de lege criticate contravin si prevederilor art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil, Curtea constată că argumentarea pretinsei contrarietăti se referă doar la “jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului“, fără a se indica însă o cauză anume, solutionată de instanta europeană în sensul celor afirmate. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, “Sesizările trebuie făcute în formă scrisă si motivate“, astfel că aceste critici nu pot fi retinute.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase din România, republicată, exceptie ridicată de Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca, reprezentat prin primar Emil Boc, în Dosarul nr. 15.223/2004 al Judecătoriei Cluj-Napoca.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 20 septembrie 2005.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Claudia Margareta Nită

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind donarea unor bunuri, apartinând domeniului privat al statului, pentru Muzeul National Tehnic din Košice – Republica Slovacă

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 5 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 11 lit. m) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. – (1) Se aprobă donarea, pentru Muzeul National Tehnic din Košice – Republica Slovacă, a unor bunuri mobile, apartinând domeniului privat al statului, aflate în administrarea Ministerului Apărării Nationale, care în această operatiune reprezintă statul. Aceste bunuri sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

(2) Bunurile prevăzute la alin. (1) se scad din evidenta Ministerului Apărării Nationale.

Art. 2. – Se autorizează Compania Natională “Romtehnica“ – S.A. să îndeplinească formalitătile de export al bunurilor.

Art. 3. – Cheltuielile necesare pentru ducerea la îndeplinire a activitătii de donare a bunurilor prevăzute la art. 1 se suportă de partea slovacă.

Art. 4. – Predarea-preluarea bunurilor prevăzute la art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între părti, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul apărării nationale,

Teodor Atanasiu

Ministrul afacerilor externe,

Mihai Răzvan Ungureanu

p. Ministrul finantelor publice,

Mara Rîmniceanu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 5 octombrie 2005.

Nr. 1.195.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a bunurilor mobile, apartinând domeniului privat al statului, aflate în administrarea Ministerului Apărării Nationale, care se donează Muzeului National Tehnic din Košice – Republica Slovacă

 

Nr.

crt.

Denumirea

bunurilor

Cantitatea

(buc.)

Persoana juridică

ce donează bunurile

Persoana juridică

căreia i se donează

bunurile

Caracteristicile tehnice

Pretul unitar

– lei (RON) –

Valoarea

– lei (RON) –

Observatii

1.

Avion

1

Statul român,

Ministerul Apărării

Nationale,

U.M. 01965

Otopeni

Statul slovac,

Muzeul National

Tehnic din Košice

Marcă: IAR-93 SC preserie II

Serie fabricatie: 93-1-82-157

Anul fabricatiei: 1982

Anul intrării în folosintă: 1982

Durata de utilizare: 18 ani

4.521,639

4.521,639

 

2.

Motor

1

Ministerul Apărării

Nationale,

U.M. 01965

Otopeni

Statul slovac,

Muzeul National

Tehnic din Košice

Marcă: VIPER 632-41 R

Serie fabricatie: 632525

Anul fabricatiei: 1982

Anul intrării în folosintă: 1982

Durata de utilizare: 20 de ani

660,107

660,107

 

3.

Motor

1

Ministerul Apărării

Nationale,

U.M. 01965

Otopeni

Statul slovac,

Muzeul National

Tehnic din Košice

Marcă: VIPER 632-41 R

Serie fabricatie: 632425

Tehnic din Kosˇice Anul fabricatiei: 1979

Anul intrării în folosintă: 1982

Durata de utilizare: 20 de ani

660,107

660,107

 

 

TOTAL VALOARE:

5.841,853 lei (RON)

 

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind trecerea unor constructii aflate în administrarea Ministerului Administratiei si Internelor din domeniul public al statului în domeniul privat al statului

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 112/2000 pentru reglementarea procesului de scoatere din functiune, casare si valorificare a activelor corporale care alcătuiesc domeniul public al statului si al unitătilor administrativ-teritoriale, aprobată prin Legea nr. 246/2001,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. – Se aprobă trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al statului a unor constructii aflate în administrarea Ministerului Administratiei si Internelor, situate în municipiul Bucuresti, sos. Stefan cel Mare nr. 13, sectorul 2, identificate potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. – Trecerea în domeniul privat al statului a constructiilor prevăzute la art. 1 se face în vederea scoaterii din functiune si casării acestora.

Art. 3. – După scoaterea din functiune si casarea constructiilor, Ministerul Administratiei si Internelor îsi va actualiza în mod corespunzător datele din evidenta cantitativ-valorică.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

p. Ministrul finantelor publice,

Mara Rîmniceanu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 5 octombrie 2005.

Nr. 1.198.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a constructiilor aflate în administrarea Ministerului Administratiei si Internelor, care trec din domeniul public al statului în domeniul privat al statului

 

Adresa imobilului

Persoana juridică care administrează

imobilul

Caracteristicile tehnice ale constructiilor

Numărul de inventar

atribuit de Ministerul Finantelor Publice

Municipiul Bucuresti,

sos. Stefan cel Mare nr. 13, sectorul 2

Ministerul Administratiei si Internelor

Corp E – birouri

– suprafata construită = 796 m2

– suprafata desfăsurată = 796 m2

– valoarea de inventar = 62.840,4109 lei (RON)

– numărul cadastral = 53.01.05

Corp F – depozite si garaj auto

– suprafata construită = 241 m2

– suprafata desfăsurată = 241 m2

– valoarea de inventar = 24.103,2292 lei (RON)

– numărul cadastral = 53.01.06

38.318 (partial)

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea pct. VI din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 87/2005 privind aprobarea cifrelor de scolarizare pentru învătământul preuniversitar si superior de stat în anul scolar/universitar 2005–2006

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. – Punctul VI “Învătământ superior“ din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 87/2005 privind aprobarea cifrelor de scolarizare pentru învătământul preuniversitar si superior de stat în anul scolar/universitar 2005–2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 133 din 14 februarie 2005, cu modificările ulterioare, se modifică si va avea următorul cuprins:

“VI. Învătământ superior

Numărul locurilor pentru studenti în anul I 61.3256)

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul administratiei si internelor,

Anghel Andreescu,

secretar de stat

Ministrul educatiei si cercetării,

Mircea Miclea

p. Ministrul finantelor publice,

Mara Rîmniceanu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 5 octombrie 2005.

Nr. 1.199.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind transmiterea din domeniul public al statului în domeniul public al municipiului Giurgiu a unui imobil aflat în administrarea Consiliului Local al Municipiului Giurgiu

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 9 alin. (1) si al art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. – Se aprobă transmiterea din domeniul public al statului în domeniul public al municipiului Giurgiu a imobilului aflat în administrarea Consiliului Local al Municipiului Giurgiu, situat în municipiul Giurgiu, bd. Mihai Viteazul bl. 208/3S, sc. C si D, judetul Giurgiu, identificat potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. – Predarea-preluarea imobilului care se transmite potrivit art. 1 se face pe bază de protocol, încheiat între părtile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul administratiei si internelor,

Anghel Andreescu,

secretar de stat

p. Ministrul finantelor publice,

Mara Rîmniceanu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 5 octombrie 2005.

Nr. 1.203.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a imobilului care se transmite din domeniul public al statului în domeniul public al municipiului Giurgiu, aflat în administrarea Consiliului Local al Municipiului Giurgiu

 

Locul unde este situat

Imobilul

care se transmite

Persoana juridică

de la care

se transmite imobilul

Persoana juridică

la care

se transmite imobilul

Caracteristicile tehnice ale imobilului

(numărul atribuit de Ministerul Finantelor Publice – 108.544 partial)

Municipiul Giurgiu,

bd. Mihai Viteazul

bl. 208/3S, sc. C si D

Statul român –

Consiliul Local

al Municipiului Giurgiu

Municipiul Giurgiu –

Consiliul Local

al Municipiului Giurgiu

– suprafata construită = 711,12 m2

– suprafata desfăsurată = 6.535,48 m2

– suprafata terenului aferent = 850,02 m2