MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI
P A R T E A I
Anul 173 (XVII) - Nr. 927 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Marti, 18 octombrie 2005
SUMAR
DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE
Decizia nr. 463 din 20 septembrie
2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 36
alin. (1) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a
falimentului
HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
1.174. – Hotărâre privind
modificarea si completarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 1.424/2003 pentru
aprobarea Strategiei nationale în domeniul proprietătii intelectuale
(2003–2007) si privind aprobarea Planului de actiune pentru implementarea
Strategiei nationale în domeniul proprietătii intelectuale (2005–2007)
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI
PUBLICE CENTRALE
5.021. – Ordin al
ministrului educatiei si cercetării pentru aprobarea Metodologiei privind
continuarea studiilor după finalizarea învătământului obligatoriu
DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
din 20 septembrie 2005
referitoare
la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 36 alin. (1) din
Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului
Ioan Vida – presedinte
Nicolae Cochinescu – judecător
Aspazia Cojocaru – judecător
Constantin Doldur – judecător
Acsinte Gaspar – judecător
Kozsokár Gábor – judecător
Petre Ninosu – judecător
Ion Predescu – judecător
Serban Viorel Stănoiu – judecător
Aurelia Rusu – procuror
Benke Károly – magistrat-asistent
Pe rol se află solutionarea exceptiei de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 32 din Legea nr.
64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului,
exceptie ridicată de Societatea Comercială “Dunaco Invest“ – S.R.L. Galati în Dosarul
nr. 198/LJ/2004 al Tribunalului Galati – Sectia comercială, maritimă si
fluvială si de contencios administrativ.
La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, invocând în acest sens
jurisprudenta Curtii în materie.
CURTEA,
având în vedere actele si lucrările dosarului,
constată următoarele:
Prin Încheierea din 20 mai 2005, pronuntată în Dosarul
nr. 198/LJ/2004, Tribunalul Galati – Sectia comercială, maritimă si fluvială
si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 32 din Legea nr.
64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului, exceptie
ridicată de Societatea Comercială “Dunaco Invest“ – S.R.L. Galati în Dosarul
nr. 198/LJ/2004 într-o cauză având ca obiect solutionarea unei cereri de
deschidere a procedurii de reorganizare judiciară si faliment.
În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul
acesteia sustine că dispozitiile art. 29 din Legea nr.
64/1995 încalcă textele constitutionale ale art. 16, 21 si 24. Se consideră
că “perioada de minimum 30 de zile în care un debitor si-a încetat plătile să
fie pus în stare de insolventă“ este mult prea scurtă, având în vedere dispozitiile
art. 3 din Decretul nr. 167/1958 privind prescriptia extinctivă, precum si
“volumul operatiunilor de decontări financiare fată de creditori“. Totodată,
autorul exceptiei apreciază că dispozitiile legale criticate constituie atât o
“sanctiune mult prea severă“, cât si “o constrângere mult prea rigidă fată de
posibilitătile economice, financiare“.
Tribunalul Galati – Sectia comercială, maritimă si
fluvială si de contencios administrativ apreciază că exceptia de
neconstitutionalitate ridicată este neîntemeiată.
În argumentarea acestei optiuni instanta arată că
dispozitiile legale criticate “nu aduc nici o atingere principiului egalitătii
în drepturi, întrucât se aplică tuturor persoanelor aflate în situatii
identice, fără a crea vreo discriminare între cetăteni“.
De asemenea, în sustinerea acestei opinii instanta
invocă jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale, si anume deciziile nr.
202 din 7 octombrie 2002, nr.
341 din 5 decembrie 2002 si nr.
332 din 16 septembrie 2004.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul consideră că exceptia de
neconstitutionalitate este neîntemeiată. În argumentarea acestui punct de
vedere, Guvernul arată, în esentă, că norma contestată are dublu efect
protector, urmărind “atât recuperarea creantelor, cât si salvgardarea
debitorului, prin relansarea activitătii sale“. Totodată, se mai apreciază că
dreptul formulării cererii introductive pentru declansarea procedurii prevăzute
de Legea nr.
64/1995 “este conditionat de caracterul creantelor si de cuantumul minim al
acestora, pentru a împiedica abuzul de drept prin formularea unor cereri, în
cadrul procedurii speciale, pentru orice creantă si în orice valoare
nesemnificativă“.
Guvernul apreciază că principiul egalitătii nu
înseamnă uniformitate si, în consecintă, “se poate concluziona că procedura
specială creată prin Legea nr.
64/1995, în general, si, în particular, dispozitiile articolului 36,
constituie o reglementare diferită a unor situatii diferite, prin urmare nu sunt
întrunite conditiile calificării acesteia ca tratament disciminatoriu“.
Totodată, se consideră că nu sunt încălcate nici prevederile art. 24 din
Constitutie, întrucât “stabilirea unor termene procedurale mai scurte, dar care
nu impietează asupra aspectelor privind asigurarea apărării, răspunde si
preocupării debitorului de a fi elucidate, cât mai rapid, îndoielile cu privire
la starea de insolventă invocată de creditor în cererea sa de deschidere a
procedurii de reorganizare judiciară sau de faliment“.
Guvernul apreciază că art. 21 din Constitutie, invocat
de autorul exceptiei în sustinerea acesteia, nu este incident în cauză,
termenul de 30 de zile nefiind un termen procedural, ci este “un termen a cărui
expirare marchează starea de insolventă a debitorului, [iar] scurgerea acestuia
nu influentează dreptul debitorului de a se adresa instantei pentru a se
pronunta asupra realitătii acestei stări si/sau pentru a-i solicita punerea în
miscare a garantiilor procedurale prevăzute de legea insolventei“.
Totodată, în sustinerea punctului de vedere comunicat,
Guvernul invocă si jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.
Avocatul Poporului apreciază că exceptia de
neconstitutionalitate ridicată este neîntemeiată. În sustinerea acestui punct
de vedere se arată că “dispozitiile legale criticate se aplică tuturor
persoanelor aflate în situatii identice, fără a se crea vreo discriminare între
cetăteni pe criterii arbitrare“. Totodată, Avocatul Poporului arată că
dispozitia potrivit căreia orice îcreditor, care are o creantă certă, lichidă
si exigibilă, poate introduce la tribunal o cerere împotriva unui debitor care,
timp de cel putin 30 de zile, a încetat plătile, reprezintă o concretizare a
principiului constitutional al accesului liber la justitie“. În sensul celor de
mai sus este invocată si jurisprudenta Curtii Constitutionale.
De asemenea, se apreciază că “părtile interesate,
debitori sau creditori, pot formula, din momentul deschiderii procedurii
reorganizării judiciare si falimentului, toate apărările pe care le consideră
necesare, nefiind astfel încălcat dreptul la apărare“.
Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au
comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate,
raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr.
47/1992, retine următoarele: Curtea Constitutională a fost legal sesizată
si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie,
precum si celor ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr.
47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel
cum a fost formulat, îl constituie textul art. 29 din Legea nr.
64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului, care,
în urma republicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din
17 noiembrie 2004, a devenit art. 36. În consecintă, Curtea retine că, în
realitate, critica de neconstitutionalitate priveste în mod exclusiv
prevederile în vigoare ale art. 36 alin. (1) din Legea nr.
64/1995, care au următorul cuprins:
“(1) Orice creditor care are una sau mai multe creante
certe, lichide si exigibile poate introduce la tribunal o cerere împotriva unui
debitor care este prezumat în insolventă din cauza încetării plătilor fată de
acesta timp de cel putin 30 de zile, în următoarele conditii:
a) dacă creantele izvorăsc din raporturi de muncă sau raporturi obligationale civile, acestea trebuie să aibă un cuantum superior valorii însumate a 6 salarii medii pe economie, stabilite în conditiile legii si calculate la data formulării cererii introductive;
b) în celelalte cazuri creantele trebuie să aibă un
cuantum superior echivalentului în lei al sumei de 3.000 euro, calculat la data
formulării cererii introductive;
c) în cazul unui creditor care detine creante din
ambele categorii mentionate la lit. a) si b), cuantumul total al creantelor
trebuie să fie superior valorii însumate a 6 salarii medii pe economie,
stabilite în conditiile legii si calculate la data formulării cererii
introductive“.
Textele constitutionale invocate în mod expres în
sustinerea exceptiei sunt cele ale art. 16, 21 si 24. În realitate, astfel cum
rezultă din motivarea exceptiei, autorul exceptiei se referă numai la
prevederile constitutionale ale art. 16 alin. (1), ale art. 21 alin. (1)–(3) si
ale art. 24, care au următorul cuprins:
– Art. 16 alin. (1): “Cetătenii sunt egali în fata
legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări.“;
– Art. 21 alin. (1)–(3): “(1) Orice persoană se
poate adresa justitiei pentru apărarea drepturilor, a libertătilor si a
intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui
drept.
(3) Părtile au dreptul la un proces echitabil si la
solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil.“;
– Art. 24: “(1) Dreptul la apărare este garantat.
(2) În tot cursul procesului, părtile au dreptul să
fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.“
În esentă, autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine
că termenul de cel putin 30 de zile, după expirarea căruia debitorul este
prezumat a fi în insolventă dacă a încetat plătile fată de un creditor, în
conditiile prevăzute de dispozitiile art. 36 alin. (1) din Legea nr.
64/1995, este mult prea scurt si constituie atât o “sanctiune mult prea
severă“, cât si “o constrângere mult prea rigidă fată de posibilitătile
economice, financiare“ ale sale, ceea ce este de natură a încălca principiile
egalitătii, al liberului acces la justitie, precum si dreptul la apărare.
Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea constată că textul art. 36 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 [anterior republicării, art. 29] a mai format obiectul controlului de constitutionalitate. Prin numeroase decizii, de exemplu, Decizia nr. 97 din 4 martie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 339 din 19 aprilie 2004, Decizia nr. 73 din 26 februarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 25 martie 2004, Decizia nr. 245 din 10 iunie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 30 iulie 2003, Decizia nr. 332 din 16 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.034 din 9 noiembrie 2004, Curtea Constitutională a stabilit conformitatea textului cu prevederile Constitutiei. Astfel, Curtea, prin Decizia nr. 245 din 10 iunie 2003 a retinut că “dispozitiile art. 29 din Legea nr. 64/1995, republicată, cu modificările si completările ulterioare, fac parte din capitolul III «Procedura», sectiunea 1 «Cererile introductive», subsectiunea 2 «Cererile creditorilor ori ale camerelor de comert si industrie teritoriale» si prevăd conditiile în care un creditor poate introduce la tribunalul în a cărui rază teritorială îsi are sediul debitorul o cerere de deschidere a procedurii reorganizării judiciare sau a falimentului unui debitor persoană juridică.
Scopul Legii privind procedura reorganizării judiciare
si a falimentului este, potrivit art. 2 din Legea nr.
64/1995, republicată, instituirea unei proceduri pentru plata pasivului
debitorului în încetare de plăti, fie prin reorganizarea întreprinderii si
activitătii acestuia sau prin lichidarea unor bunuri din averea lui până la
acoperirea pasivului, fie prin faliment. Astfel, dispozitiile legii au fost
instituite si pentru protejarea intereselor debitorului, având în vedere faptul
că acesta este supus unei singure urmăriri silite, iar nu câte uneia sau chiar
mai multor executări silite efectuate de fiecare creditor. [...] Totodată,
Curtea retine că procedura prevăzută de Legea nr.
64/1995 a fost instituită de legiuitor ca un mijloc de constrângere a
debitorului care nu si-a îndeplinit obligatiile de plată de bunăvoie, iar
dreptul de proprietate si prerogativele sale, în special dreptul de dispozitie,
trebuie exercitate în conditiile legii, cu respectarea drepturilor
creditorilor. În acest sens, dispozitiile art. 1718 din Codul civil stabilesc, cu
valoare de principiu, că patrimoniul unei persoane reprezintă gajul general al
creditorilor acesteia pentru asigurarea îndeplinirii obligatiilor sale“.
Prin Decizia nr.
341 din 5 decembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 15 din 13 ianuarie 2003, Curtea a stabilit că “aceste prevederi
nu aduc nici o atingere principiului egalitătii în drepturi, statuat în art. 16
din Legea fundamentală, întrucât se aplică tuturor persoanelor aflate în
situatii identice, fără a crea vreo discriminare între cetăteni“. De asemenea,
Curtea, prin Decizia nr.
304 din 8 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 816 din 3 septembrie 2004, a statuat, în legătură cu invocarea încălcării
art. 21 din Constitutie, că “reglementarea cuprinsă în textul art. 29 alin. (1)
din Legea nr.
64/1995, republicată, cu modificările si completările ulterioare, prevede
că, în anumite conditii, orice creditor care are o creantă certă, lichidă si
exigibilă poate introduce la tribunal o cerere împotriva unui debitor care,
timp de cel putin 30 de zile, a încetat plătile. Acest fapt nu împiedică, sub
nici un aspect, accesul liber la justitie, atât creditorii, cât si debitorii
având posibilitatea de a formula pretentii si apărări. De altfel, asa cum a
statuat Curtea Constitutională în jurisprudenta sa, în acord cu cea a Curtii
Europene a Drepturilor Omului, «liberul acces la justitie este compatibil cu
instituirea unor proceduri speciale»“. De altfel, Curtea retine că, prin Legea nr.
249/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr.
64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 678 din 28 iulie
2005, s-a reafirmat la alin. (7) al art. 38 dreptul debitorului de a contesta
starea de insolventă. În consecintă, nu se poate retine critica de
neconstitutionalitate a autorului exceptiei în raport cu dispozitiile art. 21
si 24 din Constitutie.
În ceea ce priveste referirea pe care autorul
exceptiei o face cu privire la termenul general de prescriptie, căutând astfel
să demonstreze neconstitutionalitatea textului de lege criticat, Curtea retine
că termenul de 30 de zile prevăzut de art. 36 alin. (1) din Legea nr.
64/1995 nu are legătură cu acesta, nefiind un termen de prescriptie.
Neexistând elemente noi de natură a determina
schimbarea jurisprudentei Curtii, considerentele si solutia deciziilor
mentionate îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.
146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1–3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate
a dispozitiilor art. 36 alin. (1) din Legea nr.
64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului, exceptie
ridicată de Societatea Comercială “Dunaco Invest“ – S.R.L. Galati în Dosarul
nr. 198/LJ/2004 al Tribunalului Galati – Sectia comercială, maritimă si
fluvială si de contencios administrativ.
Definitivă si general obligatorie.
Pronuntată în sedinta publică din data de 20
septembrie 2005.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Benke Károly
HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
GUVERNUL ROMÂNIEI
privind
modificarea si completarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 1.424/2003 pentru
aprobarea Strategiei nationale în domeniul proprietătii intelectuale
(2003–2007) si privind aprobarea Planului de actiune pentru implementarea
Strategiei nationale în domeniul proprietătii intelectuale (2005–2007)
În temeiul art. 108 din Constitutia
României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Art. I. – Anexa la Hotărârea Guvernului nr.
1.424/2003 pentru aprobarea Strategiei nationale în domeniul proprietătii
intelectuale (2003–2007), publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 905 din 18 decembrie 2003, se modifică si se completează după cum urmează:
1. După punctul 3 se introduce un nou punct,
punctul 31, cu următorul cuprins:
“31. Directii
de actiune
Strategia natională în
domeniul proprietătii intelectuale (2003–2007) este orientată pe următoarele directii
de actiune:
a) îmbunătătirea cadrului legislativ;
b) întărirea capacitătii administrative a
institutiilor implicate;
c) îmbunătătirea aplicării legislatiei.“
2. Punctul 4 va avea următorul cuprins:
“4. Obiective strategice
a) Asigurarea compatibilitătii legislatiei nationale
cu acquis-ul comunitar în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală
(DPI)
b) Întărirea capacitătii administrative a Ministerului
Public
c) Întărirea capacitătii administrative a Oficiului
Român pentru Drepturile de Autor
d) Întărirea capacitătii administrative a
Inspectoratului General al Politiei Române
e) Întărirea capacitătii administrative a
Inspectoratului General al Politiei de Frontieră
f) Întărirea capacitătii administrative a Autoritătii
Nationale a Vămilor
g) Realizarea unei cooperări eficiente între
institutiile de stat cu atributii în aplicarea drepturilor de proprietate
intelectuală, sub coordonarea Ministerului Public
h) Intensificarea activitătii de aplicare a
legislatiei
i) Îmbunătătirea activitătii de control în vamă.“
3. Punctele 5, 6, 7, 8, 9 si 10 vor avea următorul
cuprins:
“5. Măsuri strategice privind
asigurarea compatibilitătii legislatiei nationale cu acquis-ul comunitar în
domeniul drepturilor de proprietate intelectuală
a) Adoptarea proiectului de lege pentru modificarea si
completarea Legii nr. 16/1995 privind protectia topografiilor circuitelor
integrate, cu modificările ulterioare, în vederea armonizării cu Directiva
Consiliului 87/54/CEE din 16 decembrie 1986 privind protectia juridică a
topografiilor produselor semiconductoare
b) Adoptarea proiectului de lege pentru modificarea si
completarea Legii nr.
255/1998 privind protectia noilor soiuri de plante în vederea aplicării
directe a prevederilor Regulamentului Consiliului (CE) nr. 2.100 din 27 iulie
1994
c) Adoptarea proiectului de lege pentru modificarea si
completarea Legii nr.
129/1992 privind protectia desenelor si modelelor industriale, cu
modificările si completările aduse prin Legea nr. 585/2002, în vederea
transpunerii Directivei 98/71/CEE si a aplicării directe a prevederilor
Regulamentului Consiliului CE nr. 6/2002 din 12 decembrie 2001
d) Adoptarea proiectului de lege pentru modificarea si
completarea Legii nr.
84/1998 privind mărcile si indicatiile geografice în vederea asigurării
conformitătii cu reglementările comunitare pentru trecerea la sistemul mărcii
comunitare, (Prima Directivă a Consiliului 89/104/CE, Regulamentul Consiliului
CE nr. 40/1994)
e) Adoptarea proiectului de lege privind unele măsuri
pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală în cadrul
operatiunilor de vămuire, în vederea aplicării directe a Regulamentului
Consiliului (CE) nr. 1.383/2003.
6. Măsuri strategice privind întărirea capacitătii
administrative a Ministerului Public
a) Înfiintarea în cadrul Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casatie si Justitie a unui Serviciu pentru coordonarea
activitătii procurorilor în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală
b) Asigurarea resurselor umane necesare functionării
Serviciului pentru coordonarea activitătii procurorilor în domeniul drepturilor
de proprietate intelectuală:
– 10 posturi de procurori;
– 3 posturi de grefieri;
– 2 posturi de informaticieni.
c) Asigurarea logisticii necesare functionării
Serviciului pentru coordonarea activitătii procurorilor în domeniul drepturilor
de proprietate intelectuală
d) Asigurarea la parchetele din teritoriu a unor
procurori, cu caracter permanent, desemnati pentru instrumentarea
infractiunilor la regimul drepturilor de proprietate intelectuală
e) Suplimentarea numărului de posturi pentru
procurorii desemnati pentru drepturile de proprietate intelectuală la nivel de
tribunal (câte 2 la fiecare parchet de pe lângă tribunale)
f) Asigurarea la parchetele din tară a resurselor
logistice necesare organizării unei baze de date informatizate privind
solutiile dispuse în cauzele privind infractiuni la regimul drepturilor de
proprietate intelectuală: un calculator la fiecare parchet din tară cu acces
permanent la Internet
g) Asigurarea unor specialisti pentru realizarea
programelor necesare înfiintării bazei de date prin sistem Intranet
h) Crearea prin sistem Intranet, la nivelul
departamentului specializat din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casatie si Justitie, a unei baze de date de interes operativ, pe baza
informărilor privind încălcări ale drepturilor de proprietate intelectuală.
7. Măsuri strategice privind întărirea capacitătii
administrative a Oficiului Român pentru Drepturile de Autor
Asigurarea unui număr de experti ai Oficiului Român
pentru Drepturile de Autor si a logisticii necesare, corespunzător numărului de
judete, în vederea efectuării constatărilor tehnico-stiintifice privind
produsele pirat.
8. Măsuri strategice privind întărirea capacitătii
administrative a Inspectoratului General al Politiei Române
a) Desemnarea unor ofiteri de politie cu competente
exclusive în investigarea infractiunilor la regimul drepturilor de proprietate
intelectuală (la inspectoratele de politie judetene – câte un ofiter, la
Directia Generală de Politie a Municipiului Bucuresti – Serviciul de
investigare a fraudelor – 2 + 6 ofiteri si la Directia de investigare a
fraudelor – 2 ofiteri)
b) Suplimentarea numărului de ofiteri desemnati cu
investigarea infractiunilor la regimul drepturilor de proprietate intelectuală,
prin redistribuire, cu încadrarea în numărul de posturi maxim aprobat (51 de
posturi)
c) Resurse materiale – logistica necesară pentru
desfăsurarea activitătilor profesionale de evidentă, cooperare –, schimb de
date on-line cu institutiile implicate în aplicarea legii în acest domeniu si
investigare a fraudelor privind proprietatea intelectuală:
– la nivelul celor 41 de judete – câte un calculator
cu acces la sistemul Internet si Intranet, o imprimantă laser, o cameră
digitală, un telefon mobil si un fax;
– la Serviciul de investigare a fraudelor din cadrul
Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti – două calculatoare cu
acces la sistemul Internet si Intranet, o imprimantă laser cu copiator, un
scanner cu program OCR, 3 camere digitale, 3 telefoane mobile si un fax;
– la Directia de investigare a fraudelor – 3
calculatoare, un laptop cu acces la sistemul Internet si Intranet, un server,
un videoproiector, o imprimantă laser cu copiator, un scanner cu program OCR, 3
camere digitale, 3 telefoane mobile si un fax.
d) Închirierea de spatii de depozitare a bunurilor
contrafăcute, ridicate în vederea confiscării
e) Îmbunătătirea nivelului de pregătire si specializare
a personalului din structurile implicate în lupta împotriva fraudelor din
domeniul proprietătii intelectuale:
– includerea politistilor specializati în domeniul
drepturilor de proprietate intelectuală în programe de pregătire si
perfectionare, cu prioritate în domeniile informaticii;
– includerea în programele de pregătire ale
institutiilor de învătământ de nivel preuniversitar si universitar din
Ministerul Administratiei si Internelor, precum si ale Centrului de Studii
Postuniversitare al Ministerului Administratiei si Internelor a unor tematici
privind dreptul proprietătii intelectuale.
9. Măsuri strategice privind întărirea capacitătii
administrative a Inspectoratului General al Politiei de Frontieră
a) Desemnarea unor ofiteri de politie de frontieră cu
competente exclusive în investigarea infractiunilor la regimul drepturilor de
proprietate intelectuală (câte 2 ofiteri la fiecare directie a Politiei de
Frontieră, câte 2 ofiteri la fiecare inspectorat judetean al Politiei de
Frontieră, 4 ofiteri la Inspectoratul General al Politiei de Frontieră –
Serviciul pentru combaterea infractionalitătii transfrontaliere)
b) Suplimentarea numărului de ofiteri desemnati cu investigarea infractiunilor la regimul drepturilor de proprietate intelectuală, prin redistribuire, cu încadrarea în numărul de posturi maxim aprobat (58 de posturi)
c) Resurse materiale – logistica necesară pentru
desfăsurarea activitătilor profesionale de evidentă, cooperare –, schimb de
date on-line cu institutiile implicate în aplicarea legii în acest domeniu si
investigare a fraudelor privind proprietatea intelectuală:
– la nivelul celor 6 directii ale Politiei de
Frontieră, precum si al celor 21 de inspectorate judetene ale Politiei de
Frontieră – câte un calculator cu acces la sistemul Internet si Intranet, o
imprimantă laser, o cameră digitală, un telefon mobil si un fax;
– la Serviciul pentru combaterea infractionalitătii
transfrontaliere din cadrul Directiei pentru combaterea infractionalitătii
transfrontaliere din Inspectoratul General al Politiei de Frontieră – 4
calculatoare, un laptop cu acces la sistemul Internet si Intranet, un server,
un videoproiector, o imprimantă laser cu copiator, un scanner cu program OCR, 4
camere digitale, 4 telefoane mobile si un fax.
d) Închirierea de spatii de depozitare a bunurilor
contrafăcute, ridicate în vederea confiscării si expertizarea acestora în timp
util
e) Îmbunătătirea nivelului de pregătire si
specializare a personalului Politiei de Frontieră din structurile implicate în
lupta împotriva fraudelor din domeniul drepturilor de proprietate intelectuală:
– includerea politistilor specializati în domeniul
drepturilor de proprietate intelectuală în programe de pregătire si
perfectionare cu prioritate în domeniile informaticii;
– includerea în programele de pregătire ale
institutiilor de învătământ de nivel preuniversitar si universitar din
Ministerul Administratiei si Internelor, precum si ale Centrului de Studii
Postuniversitare al Ministerului Administratiei si Internelor a unor tematici
privind dreptul proprietătii intelectuale.
10. Măsuri strategice privind întărirea capacitătii
administrative a Autoritătii Nationale a Vămilor
a) Organizarea unor sesiuni de instruire a
personalului vamal în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală
b) Desemnarea unor lucrători vamali în domeniul
drepturilor de proprietate intelectuală în cadrul birourilor vamale relevante
din punct de vedere al traficului cu mărfuri contrafăcute (Constanta, Otopeni,
Băneasa, Albita, Siret, Negru-Vodă, Giurgiu).“
4. După punctul 10 se introduc trei noi puncte,
punctele 11, 12 si 13, cu următorul cuprins:
“11. Măsuri strategice privind realizarea
unei cooperări eficiente între institutiile de stat cu atributii în aplicarea
drepturilor de proprietate intelectuală, sub coordonarea Ministerului Public
a) Asigurarea unei supravegheri si coordonări eficiente de către procurorii desemnati pentru cauzele de proprietate intelectuală a activitătilor de constatare si cercetare a infractiunilor din domeniul proprietătii intelectuale, efectuate de politistii specializati din structurile teritoriale (judetene/Directia Generală de Politie a Municipiului Bucuresti)
b) Revizuirea protocoalelor de colaborare încheiate de Oficiul de Stat pentru Inventii si Mărci si Oficiul Român pentru Drepturile de Autor cu Inspectoratul General al Politiei Române, Inspectoratul General al Politiei de Frontieră si Autoritatea Natională a Vămilor, în scopul eficientizării aplicării legislatiei în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală si punerii la dispozitie a informatiilor necesare organelor de politie pentru efectuarea cercetărilor penale în materie
c) Asigurarea de către fiecare institutie responsabilă
a listelor cu persoanele de contact însărcinate cu atributii în domeniul
drepturilor de proprietate intelectuală.
12. Măsuri strategice privind intensificarea
activitătii de aplicare a legislatiei
a) Supravegherea circulatiei produselor purtătoare de
drepturi de autor si de drepturi conexe prin măsuri administrative (sistemul
hologramelor) si aplicarea de sanctiuni contraventionale corespunzătoare
(amenzi contraventionale, anulări de certificate de functionare)
b) Monitorizarea de către Parchetul de pe lângă Înalta
Curte de Casatie si Justitie a cauzelor declansate prin actiuni comune cu
celelalte institutii abilitate, prin informarea periodică de către procurorii
desemnati din tară cu privire la stadiul solutionării dosarelor si la măsurile
dispuse în vederea aplicării legislatiei în domeniu
c) Elaborarea unei metodologii privind tehnicile si
metodele specifice de investigare a infractiunilor în acest domeniu d)
Întocmirea de analize semestriale privind starea infractională în domeniul
drepturilor de roprietate intelectuală si modul de solutionare a cauzelor în
această materie de către parchete:
– examinarea solutiilor dispuse de parchetele din
teritoriu la cauzele de proprietate intelectuală, în vederea identificării
deficientelor privind aplicarea gresită a legii; si
– dispunerea de măsuri în vederea îndreptării erorilor
constatate.
e) Prelucrarea la parchetele din tară a analizelor
semestriale privind starea infractională în domeniul drepturilor de proprietate
intelectuală
f) Realizarea de către Inspectoratul General al
Politiei Române si Inspectoratul General al Politiei de Frontieră a unei analize
de risc în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală, în vederea
stabilirii unor priorităti în actiunile ce se vor desfăsura, pe baza
informatiilor relevante furnizate.
13. Măsuri strategice privind îmbunătătirea
activitătii de control în vamă
a) Cresterea numărului de actiuni de control în
domeniul proprietătii intelectuale, inclusiv a actiunilor din oficiu ale vămii
b) Realizarea unor analize a operatiunilor de
import/export/tranzit cu mărfuri supuse riscului de contrafacere
c) Realizarea unor buletine informative lunare ce vor
fi transmise pe Intranet birourilor vamale.“
Art. II. – Se aprobă Planul de actiune
pentru implementarea Strategiei nationale în domeniul proprietătii intelectuale
(2005–2007), prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta
hotărâre.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul justitiei,
Monica Luisa Macovei
Ministrul integrării europene,
Anca Daniela Boagiu
p. Ministrul culturii si cultelor,
Ioan Onisei,
secretar de stat
p. Ministrul administratiei si internelor,
Anghel Andreescu,
secretar de stat
p. Ministrul finantelor publice,
Mara Rîmniceanu,
secretar de stat
Bucuresti,
29 septembrie 2005.
Nr.
1.174.
ANEXĂ*)
pentru implementarea Strategiei nationale în domeniul
proprietătii intelectuale (2005–2007)
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI
PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL
EDUCATIEI SI CERCETĂRII
pentru
aprobarea Metodologiei privind continuarea studiilor după finalizarea învătământului
obligatoriu
În baza prevederilor Legii învătământului nr.
84/1995, republicată, cu modificările si completările ulterioare,
în temeiul Hotărârii Guvernului nr.
223/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei si
Cercetării,
ministrul educatiei si cercetării emite
prezentul ordin.
Art. 1. – Se aprobă
Metodologia privind continuarea studiilor după finalizarea învătământului
obligatoriu, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. – Prezentul ordin se va publica în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
Art. 3. – Directia generală învătământ preuniversitar,
Directia generală învătământ în limbile minoritătilor, Directia generală
managementul resurselor umane, Centrul National de Dezvoltare a Învătământului
Profesional si Tehnic, inspectoratele scolare judetene/al municipiului
Bucuresti, conducerile scolilor gimnaziale, liceelor si ale scolilor de arte si
meserii vor duce la îndeplinire prezentul ordin.
Ministrul educatiei si cercetării,
Mircea Miclea
Bucuresti,
23 septembrie 2005.
Nr.
5.021.
ANEXĂ
METODOLOGIE
privind continuarea studiilor după finalizarea
învătământului obligatoriu
CAPITOLUL I
Art. 1. – (1) Prezenta metodologie reglementează
modalitătile prin care absolventii învătământului obligatoriu si cei ai anului
de completare îsi pot continua studiile.
(2) Potrivit legii, învătământul obligatoriu se
încheie după clasa a X-a a ciclului inferior al liceului sau a scolii de arte
si meserii.
Art. 2. – (1) Absolventii ciclului inferior al
liceului dobândesc, potrivit legii, certificat de absolvire, portofoliu
personal pentru educatie permanentă si, la cerere, foaia matricolă.
(2) Absolventii scolilor de arte si meserii dobândesc
certificat de absolvire, portofoliu personal pentru educatie permanentă si, la cerere,
foaia matricolă. Absolventii care sustin si promovează examenul de certificare
a competentelor profesionale dobândesc si certificat de calificare profesională
nivel 1.
(3) Absolventii anului de completare dobândesc
certificat de absolvire, portofoliu personal pentru educatie permanentă si, la
cerere, foaia matricolă. Absolventii anului de completare care sustin si
promovează examenul de certificare a competentelor profesionale dobândesc si
certificat de calificare profesională nivel 2.
Art. 3. – (1) După finalizarea învătământului
obligatoriu, absolventii îsi pot continua studiile în conformitate cu
prevederile legale.
(2) Absolventii clasei a X-a, ciclul inferior al
liceului, îsi pot continua studiile, la cerere, în ciclul superior al liceului.
(3) Absolventii clasei a X-a, scoala de arte si
meserii, cu certificat de absolvire si cu certificat de calificare profesională
nivel 1 îsi pot continua studiile, la cerere, în anul de completare.
(4) Absolventii anului de completare, cu certificat de
absolvire si cu certificat de calificare profesională nivel 2 îsi pot continua
studiile, la cerere, în ciclul superior al liceului.
Art. 4. – (1) Continuarea studiilor se poate face la
aceeasi filieră, acelasi profil/domeniu, aceeasi specializare/calificare profesională
sau prin schimbarea filierei, profilului/domeniului, specializării/calificării
profesionale.
(2) Absolventii învătământului obligatoriu si cei ai
anului de completare pot solicita continuarea studiilor în aceeasi unitate de
învătământ sau în alta.
Art. 5. – (1) Pentru continuarea studiilor în aceeasi
filieră, acelasi profil/domeniu, aceeasi specializare/calificare profesională,
admiterea absolventilor învătământului obligatoriu, respectiv ai anului de
completare, se face fără examen, prin înscriere la unitatea scolară la care
acestia doresc să îsi continue studiile, în limita locurilor disponibile si,
după caz, cu aplicarea criteriilor de departajare prevăzute în prezenta
metodologie.
(2) Candidatii care doresc continuarea studiilor în
altă filieră, alt profil/domeniu sau altă specializare/calificare profesională
trebuie să sustină si să promoveze examene de diferente. Examenele de diferente
se sustin la:
– disciplinele pe care candidatii nu le-au studiat în
clasele a IX-a si a X-a si, după caz, în anul de completare;
– disciplinele pe care candidatii le-au studiat, dar
ale căror alocări orare pentru trunchiul comun, respectiv pentru curriculum
diferentiat, sunt diferite fată de cele de la specializarea/calificarea
profesională la care se solicită înscrierea.
(3) Nu se sustin examene de diferente la disciplinele
din curriculumul la decizia scolii.
(4) Organizarea si desfăsurarea examenelor de
diferente se fac în conformitate cu prevederile Regulamentului de organizare si
functionare a unitătilor de învătământ preuniversitar.
(5)
Disciplinele/Modulele pentru care se sustin examene de diferente se stabilesc
de către consiliul de curriculum din unitatea de învătământ care organizează
examene de diferente. Programele pentru examenele de diferente sunt stabilite
de către catedrele de specialitate ale unitătii scolare respective, în
conformitate cu planurile cadru, programele scolare si cu standardele de
pregătire profesională, si se aprobă de către consiliul de curriculum.
Art. 6. – (1) Alocarea locurilor pentru fiecare
unitate de învătământ se va face astfel încât să se asigure continuarea
studiilor de către toti absolventii ciclului inferior al liceului, ai scolii de
arte si meserii sau ai anului de completare din scoala respectivă, care
solicită acest lucru.
(2) Numărul de locuri alocat unei unităti de
învătământ pentru clasa a XI-a de liceu, pentru fiecare specializare/calificare
profesională, este cel putin egal cu numărul de elevi existent în clasa a X-a
la aceeasi specializare/calificare profesională, în anul scolar precedent.
Se vor respecta prevederile legale referitoare la
efectivele de elevi pe clasă.
(3) Numărul de locuri alocat unei unităti de
învătământ pentru anul de completare, pentru fiecare domeniu de pregătire, este
cel putin egal cu numărul de elevi existent în clasa a X-a în acelasi domeniu
de pregătire, în anul scolar precedent. Se vor respecta prevederile legale
referitoare la efectivele de elevi pe clasă.
(4) Numărul de locuri alocat unei unităti de
învătământ pentru clasa a XII-a de liceu, ruta de profesionalizare prin scoala
de arte si meserii si anul de completare, pentru fiecare domeniu de pregătire,
este cel putin egal cu numărul de elevi existent în anul de completare în
acelasi domeniu de pregătire, în anul scolar precedent. Se vor respecta
prevederile legale referitoare la efectivele de elevi pe clasă.
(5) În cazuri exceptionale, bine fundamentate,
formatiunile constituite în vederea continuării studiilor de către absolventii
învătământului obligatoriu sau de cei ai anului de completare pot functiona sub
efectivul minim sau peste efectivul maxim, prevăzut de lege, numai cu aprobarea
Ministerului Educatiei si Cercetării.
CAPITOLUL II
Admiterea candidatilor care solicită continuarea
studiilor în aceeasi unitate de învătământ
Art. 7. – (1) În fiecare unitate de învătământ elevii
din clasa a X-a si din anul de completare depun, până la data de 1 martie,
optiuni referitoare la continuarea studiilor. (2) Fiecare elev va preciza dacă
doreste să îsi continue studiile în ciclul superior al liceului, respectiv în
anul de completare, mentionând filiera, profilul/domeniul,
specializarea/calificarea profesională la care doreste să se înscrie si dacă
solicită continuarea studiilor în aceeasi unitate de învătământ sau în alta.
(3) Informatiile mentionate anterior se centralizează
într-un tabel, care va fi semnat de elevi si de dirigintele clasei si va fi
depus de diriginte la secretariatul scolii.
Art. 8. – (1) Până la data de 15 martie, secretariatul
scolii centralizează datele referitoare la optiunile elevilor si afisează
situatia solicitărilor existente pentru fiecare filieră, profil/domeniu,
specializare/calificare profesională, precum si numărul estimat de locuri
disponibile la fiecare dintre acestea, în functie de numărul de elevi care
doresc să părăsească unitatea de învătământ sau să schimbe
filiera/profilul/specializarea în cadrul aceluiasi liceu.
(2) Până la data de 1 aprilie, fiecare unitate de
învătământ va anunta disciplinele/modulele si programele pentru examenele de
diferente. Lista disciplinelor/modulelor se afisează la avizierul unitătii de
învătământ, iar programele se depun la biblioteca scolii.
Art. 9. – (1) Până la data de 15 aprilie, elevii din
clasa a X-a, respectiv din anul de completare, îsi vor definitiva optiunile
referitoare la continuarea studiilor în aceeasi unitate de învătământ sau în
alta, în aceeasi filieră, acelasi profil/domeniu, aceeasi
specializare/calificare profesională sau în alta. În cazul în care apar
schimbări în raport cu optiunile exprimate initial, elevii vor depune o cerere
individuală la secretariatul scolii, în care vor preciza modificările în
optiunile referitoare la continuarea studiilor.
(2) Până la data de 1 mai, fiecare unitate de
învătământ va anunta lista nominală a propriilor elevi care, după promovarea
clasei a X-a, respectiv a anului de completare, vor fi admisi, în conformitate
cu optiunile exprimate, pentru continuarea studiilor în anul de completare,
respectiv în ciclul superior al liceului, în aceeasi specializare/calificare
profesională.
(3) Se va avea în vedere, în măsura în care este
posibil, păstrarea colectivelor de elevi existente în clasa a X-a, respectiv în
anul de completare.
(4) Locurile candidatilor din unitatea de învătământ
care au solicitat înscrierea în aceeasi unitate de învătământ, în aceeasi
filieră, acelasi profil/domeniu, aceeasi specializare/calificare profesională,
în perioada prevăzută de prezenta metodologie, dar au rămas corigenti, nu vor
fi publicate ca fiind disponibile decât după încheierea sesiunii de corigente,
în cazul nepromovării de către acestia a examenelor respective.
Art. 10. – Lista candidatilor declarati admisi conform
art. 9 se actualizează după încheierea anului scolar, respectiv după sesiunea
de corigente si anuntarea repetentilor.
Art. 11. – (1) În
perioada 1–15 mai se sustin examenele de diferente de către elevii din unitatea
de învătământ care solicită continuarea studiilor în aceeasi unitate de
învătământ, dar schimbând filiera, profilul/ domeniul,
specializarea/calificarea profesională.
(2) Rezultatele examenelor de diferente se afisează
până la data de 16 mai.
Art. 12. – (1) În ultima zi a semestrului al doilea,
după încheierea situatiei scolare, unitătile de învătământ afisează lista
candidatilor din scoala respectivă care sunt admisi în altă filieră, alt
profil/domeniu, altă specializare/calificare profesională, în unitatea de
învătământ respectivă.
(2) Admiterea candidatilor se face pe locurile
disponibile, în ordinea descrescătoare a mediilor de admitere în ciclul
superior al liceului, respectiv în anul de completare, definite în conformitate
cu prezenta metodologie.
(3) Dacă pe ultimul loc se află mai multi candidati
având aceeasi medie de admitere în ciclul superior al liceului, respectiv în
anul de completare, departajarea se face folosindu-se, în ordine, următoarele
criterii:
– media claselor a IX-a si a X-a, respectiv a anului
de completare, la toate disciplinele/modulele din aria curriculară
corespunzătoare specializării/calificării profesionale la care se doreste
continuarea studiilor (MDS);
– media la disciplina principală de
specialitate/modulul principal de specialitate din aria curriculară
corespunzătoare specializării/calificării profesionale la care se doreste
continuarea studiilor.
(4) În situatia în care egalitatea se mentine si după
aplicarea criteriilor de departajare mentionate la alin. (3), departajarea
candidatilor se face după criterii stabilite de consiliul de administratie al
unitătii de învătământ si făcute publice odată cu afisarea programelor pentru
examenele de diferente.
Art. 13. – (1) Locurile candidatilor din unitatea de
învătământ care au promovat examenele de diferente, în perioada prevăzută de
prezenta metodologie, dar au rămas corigenti, nu vor fi publicate ca fiind
disponibile decât după încheierea sesiunii de corigente, în cazul nepromovării
de către acestia a examenelor respective.
(2) Lista candidatilor declarati admisi, conform art.
12 alin. (1), se actualizează după sesiunea de corigente si anuntarea
repetentilor.
Art. 14. – Candidatii care nu au promovat examenele de
diferente sau care au promovat examenele de diferente, dar nu pot fi admisi,
din lipsă de locuri, la altă filieră, alt profil/domeniu, altă
specializare/calificare profesională, au dreptul să îsi continue studiile, la
cerere, în unitatea scolară respectivă, la filiera, profilul/domeniul,
specializarea sau calificarea profesională corespunzătoare celei pe care au
urmat-o în anul precedent.
Art. 15. – (1) Media de admitere în ciclul superior al
liceului, respectiv în anul de completare, pentru absolventii ciclului inferior
al liceului, respectiv ai scolii de arte si meserii, se calculează după cum
urmează:
MDS + MG/2 ,
unde:
– MDS este media claselor a IX-a si a X-a la toate
disciplinele/modulele din aria curriculară corespunzătoare specializării/calificării
profesionale la care se doreste continuarea studiilor. În cazul absolventilor
scolii de arte si meserii, aria curriculară corespunzătoare calificării
profesionale este aria curriculară tehnologii;
– MG este media generală de absolvire a claselor a IX-a si a X-a.
(2) Media la disciplinele/modulele din aria
curriculară corespunzătoare specializării/calificării profesionale la care se
doreste continuarea studiilor (MDS) se calculează ca medie aritmetică, cu două
zecimale, fără rotunjire, din media generală a claselor a IX-a si a X-a la
disciplinele/modulele respective.
(3) Media de admitere în ciclul superior al liceului,
respectiv în anul de completare, se calculează cu două zecimale, fără
rotunjire.
(4) În situatia în care candidatul sustine examene de
diferente la unele discipline/module din aria curriculară corespunzătoare
specializării/calificării profesionale, în calculul mediei claselor a IX-a si a
X-a la disciplinele/modulele din aria
curriculară corespunzătoare specializării/calificării profesionale la care se
doreste continuarea studiilor (MDS), nota obtinută la examenul de diferente la
o disciplină/un modul înlocuieste media claselor a IX-a si a X-a la
disciplina/modulul respectiv.
Art. 16. – (1) Media de admitere în ciclul superior al
liceului, pentru absolventii anului de completare, se calculează astfel:
MDS + MG/2 ,
unde:
– MDS este media generală obtinută în anul de
completare la toate displinele/modulele din aria curriculară corespunzătoare
specializării/calificării profesionale la care se doreste continuarea
studiilor;
– MG este media generală obtinută în anul de
completare.
(2) Media la disciplinele/modulele din aria
curriculară corespunzătoare specializării/calificării profesionale la care se
doreste continuarea studiilor (MDS) se calculează ca medie aritmetică, cu două
zecimale, fără rotunjire, din media obtinută în anul de completare la
disciplinele/ modulele respective.
(3) Media de admitere în ciclul superior al liceului se
calculează cu două zecimale, fără rotunjire.
(4) În situatia în care candidatul sustine diferente
la unele discipline din aria curriculară corespunzătoare
specializării/calificării profesionale, în calculul mediei anului de
completare, la disciplinele din aria curriculară corespunzătoare
specializării/calificării profesionale la care se doreste continuarea studiilor
(MDS), nota obtinută la examenul de diferente la o disciplină/un modul
înlocuieste media anului de completare la disciplina/modulul respectiv.
CAPITOLUL III
Admiterea candidatilor care solicită continuarea
studiilor în altă unitate de învătământ
Art. 17. – Până la
data de 25 mai, unitătile de învătământ afisează numărul locurilor din anul de
completare, respectiv din primul an al ciclului superior al liceului,
disponibile pentru a fi ocupate de candidati din alte unităti de învătământ, pe
filiere, profiluri/domenii, specializări/calificări profesionale.
Art. 18. – (1) Până la data de 31 mai are loc
înscrierea elevilor clasei a X-a sau ai anului de completare, care solicită
continuarea studiilor în alte unităti de învătământ, în altă filieră, alt
profil/domeniu, altă specializare/calificare profesională, pentru examene de
diferente.
(2) Înscrierea candidatilor mentionati la alin. (1)
pentru examenele de diferente, în vederea admiterii în ciclul superior al
liceului sau în anul de completare, se face la secretariatul unitătii de
învătământ la care se solicită continuarea studiilor.
Art. 19. – (1) Examenele de diferente, pentru
candidatii mentionati la art. 18, se sustin în perioada 1–12 iunie.
(2) Afisarea rezultatelor la examenele de diferente
mentionate la alin. (1) se face până la data de 14 iunie.
Art. 20. – (1) În perioada 1–7 iulie are loc depunerea
dosarelor de înscriere ale absolventilor învătământului obligatoriu sau ai
anului de completare, care îndeplinesc conditiile legale pentru continuarea
studiilor si care solicită să fie admisi în altă unitate de învătământ decât
cea în care au studiat în clasa anterioară.
(2) Pot participa la înscriere atât candidatii care
solicită continuarea studiilor în aceeasi filieră, acelasi profil/domeniu,
aceeasi specializare/calificare profesională, cât si candidatii care solicită
continuarea studiilor în altă filieră, alt profil/domeniu, altă specializare/calificare
profesională si care au sustinut examene de diferente în unitatea de învătământ
respectivă.
Art. 21. – (1) Admiterea candidatilor proveniti din
alte unităti de învătământ, pe locurile rămase libere din anul de completare,
respectiv din ciclul superior al liceului, se face în ordinea descrescătoare a
mediilor de admitere, în conformitate cu prevederile art. 15 si 16.
(2) Lista candidatilor mentionati la alin. (1), admisi
în unitatea de învătământ, se afisează până la data de 10 iulie.
Art. 22. – (1) Înscrierea candidatilor declarati
admisi conform art. 21 se face, în conformitate cu prevederile legale, până la
data de 20 iulie.
(2) Dosarul de înscriere al fiecărui candidat admis
contine:
a) certificatul de nastere – în copie, certificată ca
fiind conformă cu originalul;
b) actul de identitate – în copie, certificată ca
fiind conformă cu originalul;
c) certificatul de absolvire a ciclului inferior al
liceului, respectiv a scolii de arte si meserii, respectiv a anului de
completare – în copie, certificată ca fiind conformă cu originalul;
d) certificatul de calificare profesională nivel 1 –
pentru absolventii scolii de arte si meserii – în copie, certificată ca fiind
conformă cu originalul;
e) certificatul de calificare profesională nivel 2 – pentru
absolventii anului de completare – în copie, certificată ca fiind conformă cu
originalul;
f) foaia matricolă pentru clasele a IX-a si a X-a,
respectiv pentru anul de completare (cu calculul mediei generale);
g) fisa medicală;
h) cerere de înscriere.
Art. 23. – (1) Consiliile de administratie ale
unitătilor de învătământ stabilesc în luna septembrie o sesiune de ocupare a
locurilor rămase neocupate după repartizările anterioare si după repartizarea
corigentilor.
(2) Consiliile de administratie ale unitătilor de
învătământ pot aproba recunoasterea diferentelor sustinute în alte unităti de
învătământ de către candidatii care solicită înscrierea pe locurile disponibile
în anul de completare sau în ciclul superior al liceului, la
specializarea/calificarea profesională pentru care s-au sustinut diferentele.
CAPITOLUL IV
Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 24. – Disciplinele/modulele principale de
specialitate mentionate în cuprinsul prezentei metodologii se stabilesc de
Ministerul Educatiei si Cercetării si se dau publicitătii până la data de 1
februarie a anului în care se desfăsoară admiterea.
Art. 25. – (1) Absolventii scolilor de
ucenici/scolilor complementare din seriile anterioare sau din seria curentă –
învătământ special, care au sustinut si au promovat examenul de absolvire, pot
continua studiile în anul de completare, după sustinerea si promovarea
examenelor de diferente.
(2) Absolventii scolilor de ucenici/scolilor
complementare din seriile anterioare, care nu au promovat sau nu au sustinut
examenul de absolvire, sunt obligati, pentru a-si putea continua studiile în
conditiile prevăzute la alin. (1), să sustină examenul de certificare a
competentelor profesionale pentru obtinerea certificatului de calificare
profesională nivel 1.
(3) Examenele de diferente si admiterea în anul de
completare a absolventilor scolilor de ucenici/scolilor complementare din
seriile anterioare au loc în perioada prevăzută de prezenta metodologie pentru
candidatii care solicită continuarea studiilor în alte unităti de învătământ.
Art. 26. – (1) Absolventii scolilor profesionale din
seriile anterioare sau din seria curentă – învătământ special, care au sustinut
si au promovat examenul de absolvire, îsi pot continua studiile în ciclul
superior al liceului, cursuri de zi, serale sau cu frecventă redusă, după
sustinerea si promovarea examenelor de diferente.
(2) Absolventii scolilor profesionale din seriile
anterioare, care nu au sustinut sau care nu au promovat examenul de absolvire,
îsi pot continua studiile în ciclul superior al liceului, după parcurgerea
obligatorie a următoarelor etape în care beneficiază de recunoasterea partială
a pregătirii initiale:
– sustinerea unor examene de diferente, rezultate din
compararea curriculumului parcurs de absolvent si curriculumul în vigoare la
scoala de arte si meserii si la anul de completare;
– sustinerea si promovarea examenului de certificare a
competentelor profesionale pentru obtinerea certificatului de calificare
profesională nivel 2.
(3) Examenele de diferente si admiterea în ciclul
superior al liceului a absolventilor scolilor profesionale din seriile
anterioare si din seria curentă – învătământ special au loc în perioada
prevăzută de prezenta metodologie pentru candidatii care solicită continuarea
studiilor în alte unităti de învătământ.
Art. 27. – (1) Elevii
din anul III al scolilor de ucenici sau al scolilor profesionale din
învătământul special, declarati repetenti la sfârsitul anului scolar 2005–2006,
se pot înscrie la scoala de arte si meserii – învătământ special, în clasa a
XI-a, după sustinerea si promovarea examenelor de diferente.
(2) Elevii din anul IV al scolilor profesionale din
învătământul special, declarati repetenti la sfârsitul anului scolar 2006–2007,
se pot înscrie la scoala de arte si meserii – învătământ special, în clasa a
XI-a, după sustinerea si promovarea examenelor de diferente.
Art. 28. – Pentru absolventii din seriile anterioare, înscrierea în ciclul superior al liceului, cursuri de zi, se poate face în primii 2 ani de la absolvirea ciclului inferior, respectiv a anului de completare, dacă la data începerii anului scolar elevul nu a depăsit vârsta de 18 ani. Înscrierea se va face în conformitate cu prevederile prezentei metodologii.
