MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 173 (XVII) - Nr. 935         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 20 octombrie 2005

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 455 din 20 septembrie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 85/2001 privind organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari

 

Decizia nr. 456 din 20 septembrie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 12 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor

 

ORDONANTE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

137. – Ordonantă de urgentă pentru autorizarea Casei Nationale de Asigurări de Sănătate să garanteze deschiderea unei linii de credit

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.094. – Ordin al ministrului sănătătii privind Planul national de interventie în pandemia de gripă si constituirea Comitetului national si a comitetelor judetene de interventie în caz de pandemie de gripă

 

1.700. – Ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului privind modificarea si completarea Reglementărilor privind conditiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească vehiculele rutiere în vederea admiterii în circulatie pe drumurile publice din România – RNTR 2, aprobate prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor si locuintei nr. 211/2003, cu modificările si completările ulterioare

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 455

din 20 septembrie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 85/2001 privind organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Constantin Doldur – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Aurelia Rusu – procuror

Mihai Paul Cotta – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 85/2001 privind organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari, exceptie ridicată de Ioan Sîrbu în Dosarul nr. 6.715/C/2004 al Judecătoriei Galati.

La apelul nominal, lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, ca neîntemeiată, considerând că regula majoritătii, instituită de Codul civil în cazul administrării imobilelor, se justifică din punct de vedere constitutional. În consecintă, se apreciază că nu sunt încălcate dispozitiile art. 44 alin. (1) din Constitutie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 10 noiembrie 2004, pronuntată în Dosarul nr. 6.715/C/2004, înregistrat la Curtea Constitutională la 6 mai 2005, Judecătoria Galati a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 85/2001, exceptie ridicată de Ioan Sîrbu în dosarul mentionat, având ca obiect solutionarea actiunii formulate de o asociatie de proprietari pentru evacuarea autorului exceptiei dintr-un spatiu comercial denumit “dependintă“.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine că prevederile art. 11 alin. (1) din Legea nr. 234/2002 încalcă dispozitiile art. 41 alin. (1) din Constitutie [devenit art. 44 alin. (1) după republicarea Constitutiei].

În motivarea acestei sustineri, se arată că “atributele dreptului de proprietate asupra unui bun sunt dreptul de folosintă, de a-i culege fructele si de a dispune de acestea potrivit vointei proprietarului. În conditiile în care un bun se află în proprietatea comună a mai multor persoane, nici un fel de act nu poate fi făcut fără acordul unanim al copărtasilor; este asa numita regulă a unanimitătii“. Or, se arată în continuare, prevederile legale criticate sunt neconstitutionale, deoarece prevăd ca “folosinta spatiului să fie încredintată pe baza hotărârii adunării generale a proprietarilor unei asociatii de proprietari, în conditiile în care o asociatie de proprietari este alcătuită din proprietari ai unor imobile din mai multe blocuri, cu mai multe scări [...]“.

Acestia din urmă nu numai că “nu sunt proprietarii spatiului pentru a-si da acordul, dar nu au nici un interes în această chestiune“. De asemenea, autorul exceptiei sustine că, potrivit dispozitiilor criticate, “un spatiu aflat în proprietate comună poate fi folosit doar «pe baza hotărârii adunării generale a proprietarilor unei asociatii de proprietari, cu acordul proprietarilor direct afectati»“,

încălcându-se astfel regula unanimitătii.

Judecătoria Galati consideră că dispozitiile criticate sunt constitutionale, întrucât regula unanimitătii priveste doar actele de dispozitie, nu si actele de administrare. Or, precizează instanta, dispozitiile criticate prevăd că administrarea spatiilor aflate în proprietate comună se face “pe baza hotărârii adunării generale a proprietarilor, care decid cu majoritate simplă si cu acordul proprietarilor direct afectati“. În consecintă, instanta consideră că nu se încalcă dreptul de proprietate al coproprietarilor, întrucât regula unanimitătii ar duce la imposibilitatea efectuării oricărui act.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Referitor la invocarea încălcării art. 44 alin. (1) din Constitutie, se arată că, “în ce priveste continutul si limitele dreptului de proprietate, prevederile constitutionale fac trimitere la lege, astfel că sarcina stabilirii acestora îi revine autoritătii legiuitoare“.

Regula unanimitătii, apreciază Guvernul, “care, de altfel, este prevăzută de dispozitiile Codului civil, si nu de Constitutie, se aplică numai în cazul actelor de dispozitie, nu si al celor de administrare, cum sunt cele la care se referă art. 11 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 85/2001. Aplicarea unanimitătii si în cazul închirierii sau dării în folosintă a unui spatiu aflat în proprietate comună ar conduce, practic, la imposibilitatea efectuării unor astfel de acte, dat fiind că unanimitatea este greu de obtinut, mai ales în situatia asociatiilor de locatari, unde numărul coproprietarilor este unul mai mare“.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile criticate sunt constitutionale. În argumentarea acestei sustineri, în punctul de vedere prezentat se arată că dispozitiile constitutionale invocate referitoare la dreptul de proprietate nu sunt aplicabile în materia contractului de închiriere. În acest sens, sunt mentionate deciziile Curtii Constitutionale nr. 6/1992 si nr. 22/2005. În consecintă, Avocatul Poporului consideră că închirierea sau folosirea de către persoanele fizice ori persoanele juridice a spatiilor aflate în proprietatea comună a asociatiilor de proprietari nu aduce nici o atingere dreptului de proprietate al acestora.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si celor ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispozitiile “art. 11 alin 1 din Legea nr. 234/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 85/2001“. În realitate, legea în cauză având un singur articol, este evident că autorul exceptiei se referă la dispozitiile art. 11 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 85/2001 privind organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 din 1 septembrie 2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 234/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 296 din 30 aprilie 2002.

Dispozitiile criticate, asupra cărora Curtea urmează să se pronunte, au următorul cuprins:

– Art. 11. alin. (1): “Închirierea sau folosirea de către persoanele fizice ori juridice a spatiilor aflate în proprietatea comună a proprietarilor se face numai prin contract de închiriere sau de folosintă, semnat din partea asociatiei de proprietari de către presedinte, pe baza hotărârii adunării generale a proprietarilor, cu acordul proprietarilor direct afectati.“

Dispozitiile constitutionale considerate a fi fost încălcate prin textul criticat sunt cele ale art. 44 alin. (1), care au următorul cuprins: “(1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.“

Autorul exceptiei sustine, în esentă, că prevederile legale criticate sunt neconstitutionale, deoarece stabilesc ca “folosinta spatiului să fie încredintată pe baza hotărârii adunării generale a proprietarilor [...], în conditiile în care o asociatie de proprietari este alcătuită din proprietari ai unor imobile din mai multe blocuri, cu mai multe scări [...]“, desi acestia înu sunt proprietarii spatiului pentru a-si da acordul [si] nu au nici un interes în această chestiune“. De asemenea, se sustine că textul criticat prevede că “închirierea de către persoanele fizice ori juridice a spatiilor aflate în proprietatea comună a proprietarilor se face numai prin contract de închiriere sau folosintă, semnat de presedinte, pe baza hotărârii adunării generale a proprietarilor, cu acordul proprietarilor direct afectati“, ceea ce încalcă “regula unanimitătii“.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că, în cauză, se pune problema limitelor stabilite prin lege cu privire la dreptul de proprietate în cazul bunurilor aflate în coproprietate fortată si perpetuă (condominium pro indiviso) în blocurile de locuinte cu mai multe locuinte, în care, potrivit legii, se constituie asociatii de proprietari [art. 69 alin. 1 din Legea locuintei nr. 114/1996, respectiv art. 1 si 2 din Ordonanta Guvernului nr. 85/2001].

În legătură cu aceasta, Curtea observă că textul criticat al Ordonantei Guvernului nr. 85/2001 stabileste conditiile de închiriere sau folosire a spatiilor aflate în proprietatea comună a proprietarilor, inclusiv aprobarea prealabilă prin hotărâre a adunării generale a proprietarilor, cu acordul proprietarilor direct afectati. Potrivit art. 5 din Ordonanta Guvernului nr. 85/2001, adunarea generală a proprietarilor exercită conducerea asociatiei de proprietari adoptând hotărâri cu votul a cel putin jumătate plus unul din numărul proprietarilor apartamentelor si spatiilor cu altă destinatie decât aceea de locuintă din cadrul unei clădiri [art. 4 alin. (1) din Regulamentul-cadru al asociatiilor de proprietari – anexa nr. 2 din Legea locuintei nr. 114/1996].

De asemenea, Curtea retine că dispozitiile art. 44 alin. (1) din Constitutie, care reglementează garantarea dreptului de proprietate privată, prevăd, în acelasi timp, că atât limitele, cât si continutul acestui drept “sunt stabilite de lege“.

Rezultă, în mod evident, că limitele aduse prin lege dreptului de proprietate, în spetă asupra părtilor destinate folosirii în comun de către toti proprietarii dintr-o clădire cu mai multe locuinte, se justifică constitutional prin asigurarea posibilitătii efective de administrare, folosire, întretinere si exploatare a imobilului în interesul tuturor proprietarilor de locuinte din acel imobil.

În ceea ce priveste sustinerea autorului exceptiei, referitoare la respectarea, în spetă, a conditiilor prevăzute de lege cu privire la asigurarea folosirii spatiului comun în litigiu, inclusiv a conditiilor de constituire a asociatiei de proprietari, Curtea retine că aceasta nu reprezintă o problemă de constitutionalitate, ci de aplicare a legii de competenta exclusivă a instantei judecătoresti.

Potrivit considerentelor expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 85/2001 privind organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari, exceptie ridicată de Ioan Sîrbu în Dosarul nr. 6.715/C/2004 al Judecătoriei Galati.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 20 septembrie 2005.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihai Paul Cotta

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 456

din 20 septembrie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 12 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Constantin Doldur – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Aurelia Rusu – procuror

Mihai Paul Cotta – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 12 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Transbus Codreanu“ – S.R.L. Iasi în Dosarul nr. 7.758/2004 al Tribunalului Iasi.

La apelul nominal, răspunde autorul exceptiei, prin avocat, lipsind cealaltă parte, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul autorului exceptiei solicită admiterea acesteia astfel cum a fost formulată. Se arată că, după întocmirea procesului-verbal de contraventie, contestat în prezenta cauză, Legea nr. 521 a fost abrogată, iar art. 12 alin. (1) din ordonanta criticată nu prevede ce se întâmplă în situatia în care fapta pentru care s-a stabilit o sanctiune nu mai este considerată contraventie, iar sanctiunea nu a fost executată sub imperiul vechii reglementări.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, ca neîntemeiată, arătând că, în realitate, autorul exceptiei nu ridică o problemă de constitutionalitate, ci de lămurire si aplicare a legii.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 8 februarie 2005, pronuntată în Dosarul nr. 7.758/2004, Tribunalul Iasi a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 12 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Transbus Codreanu“ – S.R.L. Iasi în dosarul mentionat, având ca obiect judecarea contestatiei în anulare formulate de autorul exceptiei împotriva unei decizii civile.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine că prevederile art. 12 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 încalcă dispozitiile art. 15 alin. (2) din Constitutie, care, în urma revizuirii, a consacrat principiul retroactivitătii legii si în materie contraventională. Se arată că prevederile legale criticate reprezintă o normă anterioară Constitutiei republicate, neputând opera o abrogare implicită a acesteia, în temeiul art. 154 alin. (1) din Legea fundamentală, ci este necesară o abrogare expresă a dispozitiei legale neconstitutionale, care să fie constatată de Curtea Constitutională.

Autorul exceptiei consideră că dispozitia legală criticată este neconstitutională în măsura în care un organ constatator a aplicat sanctiunea, iar ulterior a intervenit un act normativ nou care a abrogat expres vechiul act normativ si care nu mai prevede si nu mai sanctionează contraventional fapta respectivă. Dacă principiul constitutional al retroactivitătii a fost consacrat si în materie contraventională în aceeasi măsură ca în materia penală, înseamnă, în opinia autorului exceptiei, că atât consecintele, cât si efectele vor fi aceleasi. Ca atare, se arată în continuare, dacă un organ constatator a aplicat o sanctiune contraventională si, ulterior, printr-un act normativ, fapta nu mai este considerată contraventie, ea nu se mai execută, contravenientul bucurându-se de toate drepturile, fără a mai suporta consecintele pecuniare ale faptei săvârsite.

Tribunalul Iasi consideră că exceptia de neconstitutionalitate este întemeiată. Se arată că “în raport cu art. 15 alin. (2) si art. 148 alin. (2) din Constitutie, coroborate cu prevederile art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, nu s-ar putea angaja o eventuală răspundere contraventională unei persoane pentru o contraventie săvârsită în trecut, în conditiile în care această faptă nu mai este considerată contraventie, chiar si atunci când sanctiunea a fost aplicată si nu a fost executată până la aparitia noului act normativ care o dezincriminează“.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În argumentarea acestui punct de vedere, se arată că dispozitiile legale criticate “instituie, în materia faptelor ce constituie contraventii, o solutie similară celei existente în dreptul penal cu privire la aplicarea retroactivă a legii penale mai favorabile“. Totodată, se apreciază că textul constitutional al art. 15 nu este încălcat “atâta timp cât dispozitiile criticate fac referire la nesanctionarea faptelor ce nu mai sunt calificate drept contraventie, fără a se face distinctie dacă această nesanctionare priveste aplicarea sau executarea sanctiunii“.

În punctul de vedere prezentat, este mentionată Decizia Curtii Constitutionale nr. 537 din 7 decembrie 2004, referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 12 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001.

Guvernul arată că prin decizia respectivă Curtea a constatat că, “în realitate, autorul exceptiei nu ridică o problemă de constitutionalitate, ci o problemă de aplicare a legii, de competenta instantei de judecată“.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile criticate sunt constitutionale. În motivarea acestui punct de vedere, se arată, referitor la critica de neconstitutionalitate fată de prevederile art. 15 alin. (2) din Constitutie si cele ale art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, că “prevederile legale criticate au ca obiect dezincriminarea cu titlu general a faptei săvârsite si produc efecte pentru viitor începând cu momentul intrării în vigoare a actului normativ si, prin urmare, efectele care s-au produs sub imperiul actului normativ anterior rămân câstigate cauzei si încetează de la data aparitiei noului act normativ“.

Avocatul Poporului face referire la deciziile Curtii Constitutionale nr. 25/2003, nr. 197/2003, nr. 318/2003, nr. 323/2003 si nr. 83/2004, prin care s-a statuat că legislatia din România intră sub incidenta prevederilor art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale. Astfel, se arată în continuare, “o eventuală sanctionare contraventională a unei persoane pentru o faptă săvârsită în trecut, în conditiile în care această faptă nu mai constituie, în prezent, contraventie, apare ca fiind nejustificată“.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile autorului exceptiei si ale procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si celor ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 12 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 180/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 22 aprilie 2002, cu modificările si completările ulterioare.

Dispozitiile criticate ca fiind neconstitutionale au următorul cuprins:

– Art. 12 alin. (1): “(1) Dacă printr-un act normativ fapta nu mai este considerată contraventie, ea nu se mai sanctionează, chiar dacă a fost săvârsită înainte de data intrării în vigoare a noului act normativ.“

Textul constitutional invocat în sustinerea exceptiei este art. 15 alin. (2), care are următorul cuprins:

“(2) Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile“.

Autorul acesteia apreciază, în esentă, că dispozitiile criticate încalcă principiul legii contraventionale mai favorabile, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constitutie, întrucât, ulterior, “a intervenit un act normativ nou care a abrogat expres vechiul act normativ si care nu mai prevede si nu mai sanctionează fapta respectivă ca contraventie“.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că în jurisprudenta sa s-a mai pronuntat asupra exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 12 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 în sensul respingerii acesteia.

Prin Decizia nr. 537 din 7 decembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 74 din 21 ianuarie 2005, Curtea a respins exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 12 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001, prin raportare la dispozitiile art. 15 alin. (2) din Constitutie. În considerentele deciziei, Curtea a retinut că îîntre dispozitia legală criticată si textul constitutional invocat nu există incompatibilitate. În realitate, autorul exceptiei nu ridică o problemă de constitutionalitate, ci o problemă de aplicare a legii, de competenta instantei de judecată, eventual, de completare a acesteia, ceea ce depăseste competenta Curtii Constitutionale, întrucât, potrivit dispozitiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, «Curtea Constitutională se pronuntă numai asupra constitutionalitătii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului»“.

Solutia Curtii Constitutionale în cauza respectivă, precum si considerentele care au stat la baza acesteia îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată, întrucât nu se invocă elemente noi de natură a schimba această jurisprudentă.

Potrivit considerentelor expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 12 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Transbus Codreanu“ – S.R.L. Iasi în Dosarul nr. 7.758/2004 al Tribunalului Iasi.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 20 septembrie 2005.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihai Paul Cotta

 

ORDONANTE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ DE URGENTĂ

pentru autorizarea Casei Nationale de Asigurări de Sănătate să garanteze deschiderea unei linii de credit

 

Având în vedere că bugetul pentru anul 2005 al Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate nu contine resurse suficiente pentru acoperirea arieratelor aferente anului 2004 si pentru acoperirea pachetului de servicii medicale de bază si contravalorii medicamentelor acordate în anul 2005, precum si riscul de blocare a acordării serviciilor medicale si medicamentelor în ambulatoriu pentru asigurati ca urmare a neîndeplinirii angajamentelor financiare prevăzute de Ordonanta Guvernului nr. 42/2005 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul sanitar, este necesară identificarea în regim de urgentă a unor noi solutii de plată, care să asigure continuarea acordării asistentei medicale pentru populatie.

În temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de urgentă.

 

Art. 1. – (1) Se autorizează Casa Natională de Asigurări de Sănătate să garanteze deschiderea unei linii de credit la institutii bancare agreate de Ministerul Sănătătii, Casa Natională de Asigurări de Sănătate si Ministerul Finantelor Publice, în limita sumelor prevăzute de Ordonanta Guvernului nr. 42/2005 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul sanitar si nedecontate până la 1 octombrie 2005, cu termen de scadentă 31 ianuarie 2006.

(2) În bugetul Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2006 se vor cuprinde sume pentru acoperirea sumelor utilizate din linia de credit.

Art. 2. – (1) Plătile efectuate din linia de credit către furnizorii de servicii medicale si medicamente în termenul prevăzut la art. 1 alin. (1) se vor face în conditiile în care furnizorii optează să suporte costurile de finantare, aplicate paritar în functie de data la care se va folosi linia de credit.

(2) Costurile aferente utilizării liniei de credit deschise la o institutie bancară în conditiile prevăzute la art. 1 alin. (1), după data de 31 ianuarie 2006, se vor suporta din Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate.

Art. 3. – Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Sănătătii si Casa Natională de Asigurări de Sănătate vor elabora norme de aplicare a prevederilor art. 1 si 2 în termen de 15 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei ordonante de urgentă.

Art. 4. – Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă se abrogă art. 5, 6 si art. 7 alin. (1), precum si alte dispozitii contrare din Ordonanta Guvernului nr. 42/2005 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul sanitar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 26 iulie 2005.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul sănătătii,

Gheorghe Eugen Nicolăescu

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

Presedintele Casei Nationale de Asigurări de Sănătate,

Cristian Vlădescu

 

Bucuresti, 29 septembrie 2005.

Nr. 137.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII

 

ORDIN

privind Planul national de interventie în pandemia de gripă si constituirea Comitetului national si a comitetelor judetene de interventie în caz de pandemie de gripă

 

În temeiul prevederilor Legii nr. 100/1998 privind asistenta de sănătate publică, cu modificările si completările ulterioare, si ale Hotărârii Guvernului nr. 168/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii, cu modificările si completările ulterioare,

văzând Referatul de aprobare al Directiei de sănătate publică nr. E.N. 2.274 din 11 octombrie 2005,

ministrul sănătătii emite prezentul ordin.

Art. 1. – Se aprobă Planul national de interventie în pandemia de gripă, prevăzut în anexa nr. I.

Art. 2. – Se aprobă componenta Comitetului national si a comitetelor judetene de interventie în caz de pandemie de gripă, prevăzută în anexa nr. II.

Art. 3. – Se abrogă prevederile Ordinului ministrului sănătătii nr. 861/2004 privind organizarea Comitetului national si a comitetelor judetene de interventie în caz de pandemie de gripă, precum si alte dispozitii contrare.

Art. 4. – Anexele nr. I si II fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 5. – Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătătii,

Gheorghe Eugen Nicolăescu

 

Bucuresti, 13 octombrie 2005.

Nr. 1.094.

 

ANEXA Nr. I

 

PLAN NATIONAL

de interventie în pandemia de gripă

 

Abrevieri:

MS – Ministerul Sănătătii

CNIP – Comitetul National de Interventie în caz de Pandemie de Gripă

CJIP – Comitetul judetean de interventie în caz de pandemie de gripă

CNG – IC – Centrul National de Gripă – Institutul Cantacuzino

CNAS – Casa Natională de Asigurări de Sănătate

OMS – Organizatia Mondială a Sănătătii

ANM – Agentia Natională a Medicamentului

DSP – Directia de sănătate publică

ISP – Institutul de Sănătate Publică

MAI – Ministerul Administratiei si Internelor

MApN – Ministerul Apărării Nationale

MTCT – Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului

MJ – Ministerul Justitiei

MEC – Ministerul Educatiei si Cercetării

SRI – Serviciul Român de Informatii

SIE – Serviciul de Informatii Externe

INCDMI “Cantacuzino“ – Institutul National de Cercetare-Dezvoltare în Microbiologie si Imunologie “Cantacuzino“

 

 

Declaratie de principii:

– MS este de acord si sustine participarea României la măsurile de interventie natională, regională si internatională în cazul unei pandemii de gripă.

– MS, prin ministrul sănătătii, va asigura implicarea Guvernului si a organelor administrative locale în luarea unor decizii politice, economico-financiare si sociale în cazul aparitiei unei pandemii de gripă.

– Pandemia de gripă fiind considerată calamitate, Guvernul si implicit MS vor asigura participarea la măsurile de interventie a reprezentantilor tuturor segmentelor de activitate ale societătii.

A. Obiective:

– reducerea îmbolnăvirilor, complicatiilor si a deceselor;

– limitarea disruptiei sociale si a pierderilor economice.

B. Directii (activităti/actiuni)

I. Măsuri generale (organizatorice):

– constituirea CNIP si a CJIP;

– elaborarea planurilor locale (judetene) de interventie

în pandemia de gripă.

II. Măsuri specifice:

1. supraveghere;

2. managementul cazurilor;

3. chimioprofilaxia si vaccinarea extensivă a populatiei;

4. terapia antivirală a gripei severe si/sau complicate.

III. Faze ale pandemiei de gripă si nivelurile de pregătire

Perioada interpandemică

Faza 1. Nici un nou subtip de virus gripal nu a fost detectat în populatia umană. Un subtip de virus gripal care a cauzat infectie umană poate fi prezent la animale. Dacă este prezent la animale, riscul1) infectiei sau bolii la om trebuie să fie considerat scăzut.

Faza 2. Nici un nou subtip de virus gripal nu a fost detectat în populatia umană. Totusi un subtip de virus gripal circulant la animale are un risc1) important de boală la om.

Perioada de alertă pandemică

Faza 3. Infectie (infectii) umană (umane) cu un nou subtip, dar fără transmitere de la persoană la persoană sau, în cele mai rare situatii, cu răspândire la un contact strâns2).

Faza 4. Mic focar (mici focare) cu noul subtip de virus cu transmitere limitată de la persoană la persoană, dar răspândirea este bine localizată geografic, sugerând că virusul nu este bine adaptat la om2).

Faza 5. Focar mai mare (focare mai mari), dar transmiterea de la persoană la persoană este încă limitată, sugerând că virusul devine din ce în ce mai bine adaptat la om, dar nu poate fi încă pe deplin transmisibil (este un risc important de pandemie)2).

Perioada pandemică

Faza 6. Transmitere crescută si sustinută în populatia generală2).

Perioada postpandemică

Revenirea la perioada interpandemică.

IV. Comunicatii:

– circuitul informatiilor specializate;

– circuitul informatiilor de interes public;

– alertarea/avertizarea populatiei.


1) Diferenta dintre fazele 1 si 2 se bazează pe riscul infectiei umane sau al bolii cauzate de tulpini circulante la animale. Distinctia se bazează pe diferiti factori si pe importanta lor conform cu cunostintele stiintifice. Factorii pot include: patogenitatea la animal si om; aparitia la animalele domestice si din ferme sau numai la cele sălbatice; dacă virusul este enzoonotic ori epizoonotic, localizat geografic sau larg răspândit; alte informatii despre genomul viral si/sau alte informatii stiintifice.

2) Distinctia dintre fazele 3, 4, 5 si 6 se bazează pe evaluarea riscului unei pandemii. Trebuie să fie luati în considerare diferiti factori si importanta lor conform cu cunostintele stiintifice. Factorii pot include: rata de transmitere; localizarea geografică si răspândirea; severitatea bolii; prezenta genelor provenind din tulpini umane (dacă virusul a derivat dintr-o tulpină animală); alte informatii despre genomul viral si/sau alte informatii stiintifice.

 

C. Metodologie

I. Măsuri generale

a. Structuri de comandă/coordonare/decizie

1. la nivel central: CNIP (MS, CNG–IC) – componenta (model OMS)

• lărgită:

a) reprezentanti ai autoritătii (care poate functiona în caz de necesitate):

– MS – Directia de sănătate publică (director, director adjunct);

– DSP judetene si a municipiului Bucuresti (director executiv, director adjunct – medicină preventivă);

– ANM (presedinte sau sef compartiment produse biologice);

– MS – Directia generală farmaceutică si aparatură medicală (director general);

– CNG – IC (sef centru si responsabil compartiment diagnostic);

– directorul Institutului de Virusologie si/sau seful laboratorului de gripă;

– copresedintii Comisiei Nationale de Epidemiologie;

– copresedintii Comisiei Nationale de Boli Infectioase;

b) Asociatia Natională a Medicilor de Familie (presedinte); asociatiile judetene ale medicilor de familie (presedinti); directorul Institutului National de Pneumologie “Marius Nasta“; sefii sectiilor de pneumologie judetene sau pneumologi desemnati de acestia; reprezentant al sindicatului sau al Asociatiei Nationale a Asistentilor Medicali; un reprezentant al Colegiului Medicilor din România si un reprezentant al Colegiului Farmacistilor din România;

c) sefii compartimentelor de virusologie si epidemiologie din ISP-uri (Bucuresti, Cluj-Napoca, Timisoara, Iasi); sefii catedrelor de microbiologie sau ai disciplinelor de virusologie (Bucuresti, Arad, Craiova, Cluj-Napoca, Brasov, Iasi, Constanta, Sibiu, Oradea, Timisoara); sefii disciplinelor de epidemiologie din aceleasi universităti; sefii clinicilor si ai catedrelor de boli infectioase;

d) directorul Laboratorului Central de Diagnostic Veterinar si/sau seful compartimentului de virologie; sefii laboratoarelor sanitar-veterinare judetene si/sau virologi desemnati; sefii catedrelor de microbiologie sau ai disciplinelor de virologie din facultătile de medicină veterinară;

e) reprezentanti ai producătorului national de vaccin gripal (directorul adjunct de productie si coordonatorul ariei de productie a vaccinului gripal din INCDMI “Cantacuzino“);

f) reprezentanti ai Asociatiei Importatorilor si Exportatorilor de Produse Farmaceutice si ai distribuitorilor;

g) un reprezentant al Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei;

h) reprezentanti ai directiilor judetene de asistentă si protectie socială;

i) seful compartimentului de combatere si profilaxie a bolilor infectioase din directiile de sănătate ale MApN si MAI;

j) un reprezentant al apărării civile – organ central;

k) un reprezentant al Crucii Rosii – organism central si, eventual, al Semilunii Rosii;

l) reprezentant/reprezentanti al/ai cultelor religioase;

m) reprezentanti ai mass-media (ziare, televiziuni, agentii de presă, radio);

• nucleu central (executiv) cu activitate permanentă:

– un reprezentant al directiei de sănătate publică (director);

– un reprezentant al Directiei generale farmaceutice si aparatură medicală din MS;

– un reprezentant al Directiei generale de asistentă medicală, structuri sanitare si salarizare (director general/director adjunct) din MS;

– un reprezentant al CNG – IC (sef centru);

– director adjunct programe de sănătate din INCDMI “Cantacuzino“;

– un specialist în productia de vaccin gripal;

– directorul general al INCDMI “Cantacuzino“;

– un reprezentant al Institutului National de

Pneumologie “Marius Nasta“ (director);

– un reprezentant al Directiei medicale din MapN (director adjunct);

– un reprezentant al Directiei medicale din MAI (director adjunct);

– un reprezentant al Directiei medicale din MTCT (epidemiolog-sef);

– un reprezentant al structurii medicale din MJ;

– un reprezentant al structurii medicale din SRI;

– un reprezentant al structurii medicale din SIE;

– un reprezentant al MAI (personal nemedical, ca reprezentant al administratiei locale);

– un reprezentant al Inspectoratului General pentru Situatii de Urgentă (personal de specialitate, nemedical);

– copresedintii Comisiei Nationale de Epidemiologie a MS;

– copresedintii Comisiei Nationale de Boli Infectioase a MS;

– un reprezentant al ANM (sef compartiment produse biologice);

– un reprezentant al Asociatiei Nationale a Medicilor de Familie;

– un reprezentant al mass-media;

2. la nivel local: componenta recomandată a CJIP (DSP):

– director adjunct medicină preventivă din DSP;

– sef compartiment epidemiologie din DSP;

– sefi ai clinicilor universitare/sectiilor cu profil de boli infectioase, medicină internă, pediatrie, pneumologie;

– un reprezentant al colegiului judetean al farmacistilor;

– sef laborator judetean microbiologie al DSP;

– un reprezentant al casei judetene de asigurări de sănătate;

– un reprezentant medical al MAI, din cadrul centrelor medicale judetene, respectiv al municipiului Bucuresti, din reteaua proprie;

– un reprezentant medical al MAI;

– un reprezentant al structurii medicale din SRI;

– un reprezentant al structurii medicale din SIE;

– un reprezentant al autoritătii judetene sanitar-veterinare;

– presedintele asociatiei judetene a medicilor de familie;

– directorul statiei de salvare judetene;

– un reprezentant al mass-media.

b. Unităti efectoare:

– supraveghere: DSP-uri judetene si a municipiului Bucuresti (cabinete medici de familie, laboratoare judetene, compartiment epidemiologie), directii medicale (compartiment epidemiologie: MApN/MAI/MTCT, CNG – IC, Institutul de Diagnostic si Sănătate Animală);

– managementul cazurilor: DSP-uri judetene (medici de familie, spitale, statii de ambulantă, farmacii, depozite de medicamente);

– chimioprofilaxia si vaccinarea extensivă a populatiei: DSP-uri judetene (cabinete medici de familie, centre de vaccinare);

– productia de vaccin: INCDMI “Cantacuzino“ (în functie de posibilităti, suplimentare de doze prin achizitii/redistribuiri

– OMS); distributia de vaccin si antivirale: natională (MS), locală (DSP-uri, farmacii si depozite);

– tratamentul antiviral al gripei severe/complicate: cabinete medici de familie, spitale.

II. Măsuri specifice

1. Supraveghere:

a) monitorizarea circulatiei virusurilor gripale umane prin izolarea/detectia de virusuri din produsele patologice recoltate în orice zonă a tării din focare si de la persoane cu afectiuni compatibile cu gripă, din ambulator, internate sau care provin/au efectuat călătorii din/în zone afectate în sezonul curent sau în afara acestuia în cazul izbucnirii unei pandemii;

b) monitorizarea circulatiei virusurilor gripale animale de către autoritătile sanitare veterinare cu asistenta CNG – IC;

c) extinderea folosirii diagnosticului serologic cu asistenta CNG – IC în toate laboratoarele judetene (DSP) si/sau în laboratoarele din clinicile (spitalele) de boli infectioase (unde este cazul, dotare si instruire de personal);

d) prepararea si furnizarea de reactivi pentru diagnosticul serologic (HI) laboratoarelor judetene de către CNG – IC;

e) supravegherea evolutiei indicatorilor nespecifici ai activitătii gripale (morbiditate, mortalitate, absenteism, consum de medicamente etc.);

f) prepararea de reactivi pentru diagnosticul virologic (caracterizarea antigenică a izolatelor) din virusurile de referintă pentru sezonul curent si din virusul pandemic (sursa OMS) de către CNG – IC.

2. Managementul cazurilor:

a) asigurarea asistentei primare (consultatii, vizite la domiciliu);

b) asigurarea asistentei de urgentă (ambulantă, camere de gardă, terapie intensivă);

c) asigurarea spatiilor de spitalizare;

d) asigurarea rezervelor de medicamente si a materialelor sanitare (seringi, ace, măsti etc.).

3. Chimioprofilaxia si vaccinarea extensivă a populatiei:

– alegerea strategiei vaccinale si stabilirea necesarului optim de doze de vaccin;

– stabilirea necesarului de antivirale pentru profilaxie si tratarea cazurilor severe.

III. Descrierea fazelor si nivelurilor de pregătire:

Perioada interpandemică

Faza 1. Nici un nou subtip de virus gripal nu a fost detectat în populatia umană. Un subtip de virus gripal care a cauzat infectie umană poate fi prezent la animale. Dacă este prezent la animale, riscul infectiei sau bolii la om trebuie să fie considerat scăzut.

Faza 2. Nici un nou subtip de virus gripal nu a fost detectat în populatia umană. Totusi un subtip de virus gripal circulant la animale posedă un risc important de boală la om.

Actiuni ce trebuie luate: supravegherea si controlul gripei conform cu planul anual de actiune.

Perioada de alertă pandemică

Faza 3. Infectie (infectii) umană (umane) cu un nou subtip, dar fără transmitere de la persoană la persoană, sau în cele mai rare situatii, cu răspândire la un contact strâns.

Acest nivel de pregătire se instituie după primele raportări privind izolarea unui nou subtip viral, fără să existe dovezi clare de răspândire a unui astfel de virus sau a unei activităti în focar asociate noului virus.

Actiuni ce trebuie luate:

– intensificarea supravegherii prin cresterea izolatelor de virus gripal si diagnostic serologic;

– cererea de reactivi – de la OMS – pentru noul subtip de virus gripal;

– caracterizarea antigenică, izolatele care diferă semnificativ de tulpinile circulante sunt trimise centrelor regionale de referintă;

– monitorizarea persoanelor care călătoresc către sau dinspre zonele unde noul subtip de virus gripal a fost izolat.

Faza 4. Mic focar (mici focare) cu noul subtip de virus cu transmitere limitată de la persoană la persoană, dar răspândirea este bine localizată geografic, sugerând că virusul nu este bine adaptat la om.

Acest nivel de pregătire se instituie în momentul în care s-au confirmat două sau mai multe cazuri de infectie cu noul subtip viral la om, dar când capacitatea virusului de a se răspândi imediat de la om la om si de a cauza multiple focare care ar putea duce la aparitia epidemiilor rămâne redusă (mică).

Actiuni ce trebuie luate:

– transmiterea definitiei de caz referitoare la noul subtip viral tuturor partenerilor din sistemul de supraveghere;

– intensificarea supravegherii nationale prin cresterea numărului de izolate si caracterizarea lor, folosindu-se reagenti preparati pentru noul subtip viral – trimiterea de urgentă a izolatelor asemănătoare noului subtip viral la centrele regionale de referintă;

– supravegherea persoanelor;

– participarea intensă la supravegherea regională si internatională;

– pregătirea producătorului national în vederea preparării vaccinului cu noul subtip viral;

– cresterea capacitătii de productie, autorizarea si distribuirea rapidă a vaccinului;

– activarea planului de pregătire pandemică.

Faza 5. Focar mai mare (focare mai mari), dar transmiterea de la persoană la persoană este încă limitată, sugerând că virusul devine din ce în ce mai bine adaptat la om, dar nu poate fi încă pe deplin transmisibil (este un risc important de pandemie).

Acest nivel de pregătire se referă la situatia în care transmiterea la om a noului subtip viral a fost confirmată de existenta unor dovezi clare privind răspândirea de la om la om, în rândul populatiei generale, cum ar fi cazurile secundare care rezultă în urma contactului cu un caz indice, cu cel putin un focar având o durată de minimum două săptămâni într-o tară.

Actiuni ce trebuie luate:

– transmiterea definitiei de caz referitoare la noul subtip viral tuturor partenerilor din sistemul de supraveghere;

– cresterea numărului de izolate si caracterizarea lor, folosindu-se reagenti preparati pentru noul subtip viral si cele care sunt diferite de tulpinile de referintă sunt trimise la centrul regional de referintă pentru gripă;

– prepararea vaccinului, folosindu-se noul subtip, simultan cu prepararea vaccinului pentru sezonul curent;

– evaluarea capacitătii de productie, alocarea de fonduri guvernamentale pentru productie, optimizarea distributiei vaccinului si studierea posibilitătii (prin consultări internationale – via OMS) pentru a cumpăra de la alti producători un număr de doze pentru a creste acoperirea vaccinală a populatiei;

– intensificarea diseminării informatiilor primite de la OMS cu privire la caracteristici particulare la noul virus, răspândirea si controlul acestuia;

– folosirea informatiilor referitoare la noul subtip pentru activarea si reactualizarea planului national de pregătire. Perioada pandemică

Faza 6. Transmitere crescută si sustinută în populatia generală2).

Debutul unei pandemii se declară în momentul în care OMS confirmă faptul că un virus cu un nou subtip hemaglutininic, în comparatie cu tulpinile epidemice recente, începe să provoace aparitia mai multor focare în cel putin o tară si să se răspândească în alte tări, având un model epidemiologic al bolii care indică existenta unei mari probabilităti de aparitie a morbiditătii severe si a mortalitătii în cel putin un segment al populatiei.

Acest nivel de pregătire este necesar în momentul în care apar focare si epidemii în mai multe tări si are loc o răspândire a virusului de la o regiune la alta.

Cresterea activitătii în statele sau regiunile afectate initial a încetat sau s-a modificat, dar în alte zone continuă să apară focare si epidemii.

Pe baza experientei acumulate, se asteaptă ca în decurs de 3–9 luni de la data primei epidemii să apară cel putin al doilea val sever de epidemie în unele state.

Actiuni ce trebuie luate:

– diseminarea recomandărilor OMS cu privire la compozitia si folosirea vaccinului preparat cu noul subtip (doze, scheme);

– asigurarea acoperirii vaccinale conform optiunilor strategice adoptate si cresterea acesteia prin import de vaccinuri;

– diseminarea instructiunilor de folosire a antiviralelor;

– reactualizarea măsurilor de răspuns, în functie de caracteristicile noului virus si implementarea lor rapidă conform cu planul national de pregătire;

– monitorizarea intensificată a virusurilor gripale (izolare si caracterizare) si supravegherea evolutiei indicatorilor nespecifici (mortalitate, morbiditate, absenteism etc.);

– participarea la activităti comune cu diferite state (vecini);

– continuarea monitorizării noului subtip de virus gripal si impactului său;

– evaluarea distributiei de vaccin, acoperirii vaccinale si posibilitătilor de crestere;

– diseminarea instructiunilor reactualizate de folosire a antiviralelor;

– evaluarea eficientei măsurilor de interventie si necesitatea sprijinului international pentru situatii speciale;

– continuarea participării la actiuni regionale;

– continuarea supravegherii intensive a evolutiei pandemiei;

– evaluarea eficientei antiviralelor si necesitatea sprijinului international pentru asigurarea unor cantităti suficiente pentru controlul pandemiei;

– evaluarea nivelului de acoperire vaccinală fată de rata de atac.

Perioada postpandemică

Revenirea la perioada interpandemică.

OMS va raporta momentul în care perioada pandemiei s-a încheiat, existând o mare probabilitate de reaparitie în decurs de 2–3 ani.

Actiuni ce trebuie luate:

– evaluarea impactului pandemic global si eficienta măsurilor de interventie, precum si modificarea corespunzătoare a planului national de pregătire.

IV. Comunicatii

1. Circuitul informatiilor specializate

a) perioadele interpandemice:

OMS (FLUNET/e-mail/WER) CNG/MS (e-mail, fax, tel., Basic) DSP-uri (unităti sanitare)/ISP-uri EISS/EUROGROG (site-internet/buletine/e-mail) CNG (e-mail/fax, tel., Basic) DSP-uri/ISP-uri (unităti santinelă);

b) în pandemie:

OMS (celula de criză)/EISS (FLUNET, site-EISS, e-mail, fax, tel., buletine electronice CNIP &MS&CNG) (email, fax, tel., buletine zilnice) DSP/ISP-uri (toate unitătile sanitare)

2. Circuitul informatiilor de interes public:

a) în perioadele interpandemice:

MS & CNG – birou de presă (comunicate periodice, note, conferinte de presă, buletine, site-MS/CNG, publicatii, radio, tv., agentii de presă);

b) în pandemie:

CNIP (MS/CNG) – birou de presă (comunicate zilnice, conferinte de presă, buletin zilnic, site-MS/CNG – pentru mass-media publicatii, radio-tv, agentii de presă

3. Alertarea/avertizarea populatiei

– directă prin: postere, afise, fluturasi, site-CNIP pentru public, hote-line telefonic;

– indirectă prin mass-media (publicatii, radio-tv).

D. Legislatie si reglementări

E. Baza materială a interventiei

PREGĂTIREA INTERVENfiIEI

A. Măsuri specifice:

I. Supraveghere

1. Gripă umană

1.1. Perioadele interpandemice:

a) izolări si detectii de virusuri gripale:

– se vor recolta produse patologice si se vor trimite la CNG – IC (conform unui protocol transmis unitătilor sanitare prin DSP-uri): săptămânal (monizorizare activă) de către cele 17 unităti santinelă în perioada octombrie–aprilie si în orice moment al sezonului, de către toate unitătile sanitare din tară, în cazul aparitiei de focare sau episoade epidemice (suspiciuni). Trimiterea produselor patologice se poate face prin curier sau prin postă rapidă;

– în spitalele de boli infectioase (cel putin în cele din centrele universitare) sau în orice spital (în functie de posibilităti) se poate efectua un diagnostic rapid (ELISA) la cazurile clinice de gripă severă sau complicată dacă se are în vedere un tratament antiviral, dar în mod obligatoriu se vor trimite produse patologice si pentru izolare de virusuri gripale (monitorizarea noilor variante);

– în functie de posibilităti, se va încerca selectarea cazurilor si implicit a produselor patologice cu teste rapide de tip directigen de către medicii din sistemul santinelă (după o analiză cost-beneficiu);

b) diagnosticul serologic:

– se poate efectua în orice laborator de spital sau centru de diagnostic si tratament (de stat ori privat), pe seruri perechi recoltate de la bolnavii în faza de debut si convalescentă, cu conditia folosirii reagentilor de diagnostic adaptati sezonului curent si procurati de la CNG – IC;

– este obligatoriu de executat în spitalele de boli infectioase si în laboratoarele compartimentelor de epidemiologie judetene, furnizorul de reactivi fiind CNG – IC;

– CNG – IC prepară reagentii de diagnostic din virusurile gripale circulante în sezonul curent trimise de OMS;

2) Vezi nota 2) de la pag. 7.

c) supravegherea serologică:

– se efectuează în 16 laboratoare judetene pe seruri unice recoltate de la persoane aparent sănătoase apartinând grupelor de vârstă: 0–6, 7–14, 15–29, 30– 59, > 60 de ani;

– dă indicatii asupra circulatiei virusurilor gripale si a statusului imun al populatiei.

1.2. Perioadele pandemice:

a) izolarea si detectarea de virusuri gripale:

– la indicatia expresă a OMS, izolarea tulpinii pandemice se poate limita la laboratoarele de tip P3, pentru că, de regulă, virusul nou poate fi de origine aviară sau porcină care are o agresivitate excesivă pentru om.

CNG – IC va elabora o metodologie specială care va specifica cine si cum va recolta produsele patologice, unde si cum se vor trimite;

– dacă OMS nu indică măsuri speciale de manipulare a produselor patologice, acestea se vor trimite în mod obligatoriu de urgentă la CNG – IC fără a mai încerca un diagnostic rapid;

– în cazul bolnavilor de gripă care vin din zonele în care a apărut focarul cu noul virus (confirmare OMS), acestia vor fi izolati (spital), iar recoltarea de produse patologice va fi efectuată doar cu avizul CNG – IC si eventual de specialistii acestuia;

b) diagnosticul serologic:

– tinând cont că prepararea reagentilor din noua tulpină pentru testul HI poate dura circa două luni, se poate folosi RFC care poate preciza diagnosticul de gripă, mai ales dacă se are în vedere instituirea unui tratament antiviral;

– reactivii pentru RFC sunt preparati de CNG – IC si vor fi pusi la dispozitie laboratoarelor judetene.

II. Managementul cazurilor

1. Diagnosticul clinic (definitie de caz):

a) în perioadele interpandemice se va utiliza de către medicii practicieni definitia OMS: boală cu un debut brutal al unor simptome respiratorii (tuse, coriză, rinită) într-un context infectios acut (febră, astenie, cefalee, mialgii etc.).

Se va insista pe diagnosticul diferential al gripei cu răcelile obisnuite (common cold);

N.B. – aparitia testelor rapide de diagnostic a dus la formularea definitiei TRS (test rapid de supraveghere): debut brutal cu febră la care se asociază cel putin unul dintre simptomele generale (frison, transpiratii, astenie, mialgii, somnolentă) si cel putin un simptom respirator (tuse, faringită, coriză, rinită);

b) în perioada pandemică expertii OMS vor formula definitia de caz adaptată manifestărilor clinice ale variantei nou-apărute si o vor difuza imediat autoritătilor nationale si organismelor implicate în interventia în caz de pandemie;

– CNG (IC)–MS–CNIP–DSP–CJIP vor transmite definitia de caz tuturor unitătilor sanitare de stat si private.

2. Asistenta bolnavilor:

a) consultatii si vizite la domiciliu:

– rata de atac medie a epidemiilor este de 3% (1%–5%), iar în cazul unor rate de 10%, 25% si chiar 50% este de asteptat ca numărul consultatiilor si vizitelor la domiciliu să crească de 3, 8 si, respectiv, 16 ori, ceea ce impune o sporire a numărului medicilor din asistenta primară prin rezidenti si studenti medicinisti din anii clinici, dar si al personalului mediu, prin elevii din liceele sanitare sau scolile sanitare postliceale. În prezent sunt circa 11.000 de medici de familie si circa 25.000 de asistente si surori medicale;

– organizarea de permanente, acolo unde este posibil, în cabinetele medicilor de familie, în special în unitătile din mediul rural;

– raportul dintre consultatii si vizite la domiciliu se va inversa, pentru că, în ciuda cresterii ratei de spitalizare în medie de până la 15%, marea majoritate a bolnavilor vor fi izolati la domiciliu din motive de limitare a contaminării, de insuficienta locurilor din spitale si de conduită de tratament (repaus);

b) asistenta de urgentă:

– serviciile de ambulantă de stat si private vor suplimenta numărul de masini si personal medico-sanitar, având în vedere cresterea solicitărilor în functie de rata de atac care la copii, precum si la adulti poate fi de 428, 1.142 sau 2.272 pe zi la o populatie de circa 2 milioane (Bucuresti), iar la o populatie în medie de 500.000 de persoane x 40 de judete, 4.240, 11.420 si 22.720 de solicitări pe zi. Se va studia posibilitatea folosirii rezidentilor, studentilor în medicină, elevilor din scolile sanitare si, respectiv, a mijloacelor de transport militare, politie si pompieri. Se va mări si proportia de ambulante dotate pentru interventii în urgentele cardiovasculare si respiratorii;

– camerele de gardă ale spitalelor, indiferent de profil, vor avea amenajat un compartiment special care să acorde asistentă bolnavilor cu gripă severă si/sau complicată, retinând bolnavii în sectii special organizate, sau să-I directioneze spre alte unităti;

– se va vaccina în totalitate personalul care acordă asistentă de urgentă (categorie prioritară la vaccinare);

c) internarea în spital a cazurilor cu evolutie severă si/sau gripă complicată:

– se vor amenaja, în functie de spatii si circuite, saloane sau chiar sectii pentru bolnavii mai sus mentionati în spitale de orice profil, fără a se perturba major activitatea acestora, mai ales dacă ele acordă asistentă de urgentă;

– se va urmări vaccinarea în totalitate a personalului medico-sanitar (categorie prioritară la vaccinare);

– se va face o aprovizionare în cantităti suficiente (eventual stocuri) cu medicamente specifice tratamentului complicatiilor gripei (antibiotice, antitermice, antitusive etc.), dar se vor avea în vedere si cele care se adresează terapiei intensive (cardiovasculare, respiratorii, soc septic sau vascular);

– în functie de rata de atac, numărul de internări va creste, dar va exista o restrictie (limită) impusă de capacitătile efective ale unitătilor spitalicesti si de mentinerea unei asistente optime a altor boli care necesită obligatoriu internare;

d) capacităti de spitalizare:

1. total paturi în România: 164.156;

2. nr. de paturi pentru adulti, copii (inclusiv crese, noună scuti) = 108.790; 55.360;

3. nr. de paturi pe unele specialităti:

– boli interne: 34.716;

– pediatrie: 14.077;

– boli infectioase: 8.352;

– pneumoftiziologie: 9.861;

e) ierarhizarea unitătilor spitalicesti în functie de ponderea internărilor în caz de epidemii majore sau pandemii:

1. spitale/clinici/sectii de boli infectioase de la 50%–90% (4.176–7.516 paturi disponibile);

2. spitale/clinici/sectii de pneumologie de la 30%–80% (2.958–7.888 paturi disponibile);

3. spitale/clinici/sectii medicale (adulti, copii) de la 20%–50%:

– boli interne (adulti): 6.943–17.358 de paturi disponibile;

– pediatrie: 2.815–7.038 de paturi disponibile;

– disponibilitatea de paturi în caz de epidemii severe sau pandemii variază între 16.892–39.800;

4. spitale/clinici/sectii de geriatrie de la 30%–100% (internarea doar a bolnavilor în vârstă cu gripă). N.B.:

• unitătile mentionate vor avea asigurate circuite si spatii separate si vor dispune de saloane cu terapie intensivă;

• ministerele cu retea sanitară proprie (MApN, MAI, MTCT etc.) vor organiza spitalizarea cazurilor apărute la personalul asistat, iar la nevoie pot oferi MS sectii si/sau clinici;

• în judetele, orasele, municipiile în care există mai multe spitale/clinici/sectii de profil nemedical (chirurgical) se poate mentine, în functie de situatia reală, câte o sectie/clinică pentru asistenta de specialitate (în special de urgentă), iar celelalte pot interna în exclusivitate bolnavi cu gripă severă si/sau complicată. Fac exceptie clinicile de neuropsihiatrie, chirurgie înalt performantă, obstetrică- ginecologie, sectiile de terapie intensivă, sectiile de noună scuti;

• în functie de rata de atac a gripei, se pot improviza mai ales în cămine, orfelinate, internate sau în alte institutii cu caracter închis izolatoare cu paturi doar în conditiile supravegherii bolnavilor de către cel putin un medic si un cadru mediu sanitar;

f) evolutia posibilă a numărului de îmbolnăviri, internări, complicatii si decese în epidemiile curente si pandemii, conform ratelor de atac ale gripei observate pe perioade mari de timp:

Scenariu – epidemii:

1. epidemii usoare – rată de atac 1%–2%:

– nr. de îmbolnăviri: 224.500–450.000 pe o durată de 4 săptămâni;

– nr. de internări: 11.225–22.500;

– nr. de complicatii: 56.125–112.500 cu internări între 8.017–16.071;

– nr. de decese: 1.084–2.173;

2. epidemii medii – rată de atac 3%–4%:

– nr. de îmbolnăviri: 673.500–898.000 pe durata a 4–6 săptămâni;

– nr. de internări: 33.675–53.880;

– nr. de complicatii: 168.375–224.500 cu internări între 25.256–33.675;

– nr. de decese: 3.253–4.338;

3. epidemii severe – rată de atac 5%–7%:

– nr. de îmbolnăviri: 1.122.500–1.571.500 pe o durată de 6– 8 săptămâni;

– nr. de internări: 56.125–78.575;

– nr. de complicatii: 280.625–392.875 cu internări între 33.675–47.145;

– nr. de decese: 5.422–7.591.

Scenariu – pandemii:

4. pandemie cu rată de atac de 10%:

– nr. de îmbolnăviri: 2.245.000 pe o durată de 4–6 luni;

– nr. de internări: 157.150;

– nr. de complicatii: 561.250 cu circa 84.187 internări;

– nr. de decese: 10.845;

5. pandemie cu rată de atac 25%:

– nr. de îmbolnăviri: 5.612.500 pe o durată de 6–9 luni;

– nr. de internări: 392.875;

– nr. de complicatii: 1.403.125 cu circa 210.468 internări;

– nr. de decese: 27.113;

6. pandemie cu rată de atac de 50% pe o durată de 9–12 luni:

– nr. de îmbolnăviri: 11.225.000;

– nr. de internări: 673.500;

– nr. de complicatii: 2.806.250 cu circa 420.937 internări;

– nr. de decese: 54.227;

g) asigurarea rezervelor de produse farmaceutice si de materiale sanitare:

– alegerea antibioticelor se va face de către o comisie de specialisti (infectionisti, pediatri, internisti, pneumologi si bacteriologi) care va tine cont de frecventa si tipul complicatiilor, dar si de germenii mai des implicati (penumococ, hemophilus influenzae, stafilococ), comisie care va stabili si proportia orale/parenterale (administrabile de preferat la internati);

– în functie de rata de atac trebuie luate în considerare următoarele tratamente (media ambulatoriu = 4 zile; spital = 7 zile):

– 5% ........... 280.000 de cazuri x 4 zile/internări = 39.200 x 7 zile;

– 10% .........561.000 de cazuri x 4 zile/internări = 84.100 x 7 zile;

– 25% ............1.403.000 cazuri x 4 zile/internări = 210.000 x 7 zile;

– 50% ..........2.806.000 cazuri x 4 zile/internări = 420.000 x 7 zile;

– în principiu se poate lua în calcul necesarul în situatia unei rate de atac de 10% cu disponibilizare imediată, iar în functie de evolutie se vor face suplimentări după posibilităti;

– rezervele se fac la nivel judetean, iar intervalul de refacere se stabileste numai de către autoritătile sanitare locale.

III. Chimioprofilaxia si vaccinarea extensivă a populatiei

1. Vaccinarea antigripală

a) Alegerea strategiei vaccinale:

– în perioadele interpandemice se va încerca atingerea parametrilor optimi ai controlului gripei (150 de doze/1.000 de locuitori si acoperirea a cel putin 50% din populatia cu risc crescut, adică circa 2.500.000 de doze). În prezent în România se realizează 66 de doze/1.000 de locuitori si o acoperire de circa 13% a persoanelor cu risc crescut. O crestere semnificativă s-ar putea realiza prin compensarea vaccinului de către Casa Natională de Asigurări de Sănătate (CNAS) la persoanele cu risc crescut (bătrâni, bolnavi cronici etc.), asa cum se practică în toate tările europene, si nu de MS care, datorită restrictiilor bugetare, nu poate cumpăra decât cantităti limitate de vaccin (în anul 2003 s-au achizitionat de către MS 1.058.882 de doze);

– în pandemie: avându-se în vedere că în această situatie furnizorul principal (posibil unicul) de vaccin este producătorul national (IC), se estimează că optiunea a 3-a din planul OMS poate fi realizată în România, adică producerea a circa 5.500.000 de doze de vaccin monovalent, care ar asigura o acoperire de aproximativ 25% din populatia tării, cu conditia extinderii si modernizării actualei arii de productie prin suport guvernamental. În functie de rata de atac si de evolutia pandemiei se poate apela prin OMS si UE la alti producători pentru a mări acoperirea vaccinală;

b) productia si distributia de vaccin gripal:

– numărul de doze si durata productiei autohtone sunt prezentate în anexa nr. II;

– distributia va fi coordonată si controlată de MS si DSP-urile judetene, care vor asigura si mijloacele de transport pentru toate zonele tării;

c) administrarea vaccinului:

– grupe prioritare. Conform OMS se vor lua în considerare următoarele priorităti: personalul medico-sanitar, personalul care lucrează în serviciile esentiale si strategice comunitare, persoanele institutionalizate de orice vârstă pentru motive sociale si/sau patologice, persoanele cu risc crescut la infectia gripală (bătrâni, bolnavi cronici de orice vârstă), gravidele, copiii mici etc.;

– mod: – administrarea vaccinului va fi asigurată de echipe prestabilite care pot avea sedii fixe (cabinete medicale, centre de sănătate, centre de vaccinări) sau care se vor deplasa în alte locuri (inclusiv locuinte);

– se va asigura o vaccinare rapidă a populatiei propuse (25%) în conditii de sigurantă;

– se vor respecta cu strictete prioritătile în caz de pandemie si se va tine o evidentă clară a vaccinatilor si a cantitătilor de vaccin;

– se vor înregistra si se vor urmări reactiile adverse. N.B.: Avându-se în vedere experienta acumulată în România în decursul mai multor ani privind administrarea intradermică a vaccinului gripal cu aparate de tip jet injector echipate cu capete de inoculare de unică folosintă, se va lua în considerare si această metodă de imunizare în masă care a primit si avizul OMS (reuniunea de la Geneva, 30 iunie 2004). Avantajele sunt nete: economie de vaccin (de la 0,5 ml/doză la 0,1 ml/doză), seringi si ace si nu în ultimul rând rapiditate în administrare, ceea ce înseamnă cresterea numărului de vaccinări pe unitatea de timp.

2. Vaccinarea antipneumococică România nefiind producătoare de vaccin, se pot lua în considerare următoarele măsuri:

– constituirea unei rezerve de vaccin de circa 50.000–100.000 de doze achizitionate din import, care să fie refăcută anual prin administrare la spitalele de geriatrie si pneumologie;

– mentionăm că unele tări, din ratiuni economice (reducerea complicatiilor, internărilor si deceselor prin pneumoniile determinate de gripă), administrează concomitent cu vaccinul gripal si vaccin pneumococic la persoanele cu risc crescut (bătrâni, persoane cu afectiuni cronice bronhopulmonare);

– se vor vaccina sub un control strict în special persoanele cu risc institutionalizate.

3. Profilaxia prin antivirale

a) inhibitori M2;

b) structura: substante din grupa amantadinei (rimantadinei);

c) sursa: import;

d) caracteristici:

– avantaje: costuri relativ mici;

– dezavantaje: rezistentă crescută (30%), toxicitate, spectru redus (doar virusuri de tip A cu diferente între subtipuri);

e) necesarul de doze va fi calculat în functie de acoperirea unor grupe prioritare pe o durată de cel putin 30 de zile. Dacă luăm în consideratie că personalul medico-sanitar reprezintă circa 130.000 de persoane, copiii si adultii institutionalizati – 100.000, personalul din serviciile esentiale comunitare, aproximativ 300.000, iar dintre persoanele peste 65 de ani, cele cu afectiuni cronice sunt în număr de 800.000, rezultă un total de 1.330.000 de indivizi care ar putea fi vizati de această profilaxie;

f) dozajul se recomandă a fi de:

– 200 mg/zi adulti;

– 100 mg/zi la persoane cu vârsta cuprinsă între 10–15 ani si peste 65 de ani;

– 2–4 mg/kg corp la copiii în vârstă de 1–9 ani;

g) durata administrării: cel putin 4 luni în perioada în care vaccinul gripal pandemic nu este încă disponibil.

4. Antineuraminidazice:

a) sursa: import;

b) caracteristici:

– avantaje: spectru larg, rezistenta extrem de scăzută;

– dezavantaje: provenienta exclusivă din import si costuri relativ mari;

c) conditii de alegere: se va lua în considerare ca acestea să fie achizitionate în vrac (posibil de stocat si costuri mai mici), să fie usor de administrat, să aibă o eficacitate între 5–10 ani si să poată fi administrat si la copii;

d) durata de administrare: cel putin 4 luni în perioada în care vaccinul gripal monovalent nu este disponibil;

e) necesar doze în profilaxie:

– se va defini populatia-tintă (aceeasi ca la inhibitorii M2) si se vor asigura rezerve pentru cel putin 4 săptămâni;

– în institutiile închise (100.000 de persoane) se vor asigura doze pentru cel putin două săptămâni);

– protectia indivizilor în perioada dintre vaccinări;

– dezvoltarea protectiei care variază între 2–6 săptămâni, în functie de folosirea unei singure doze sau a două doze de vaccin pandemic;

– protectia indivizilor expusi la gripa pandemică – cel putin o săptămână;

f) dozaj: în functie de antiviralul ales;

g) asigurarea de stocuri (rezerve): pentru profilaxia gripei pandemice la grupele prioritare ar fi necesare circa 1 milion de doze. Pentru crearea unui stoc în limitele eficacitătii este bine ca în perioadele interpandemice o cantitate de circa 400.000 de doze să poată fi mentinută pentru tratarea gripei severe/complicate apărute la persoanele cu risc crescut.

IV. Terapia antivirală a gripei severe/complicate:

a) principiu: orice persoană care contractează gripa poate beneficia de tratament antiviral;

b) pot avea prioritate unele grupe de persoane:

– lucrătorii din serviciile esentiale (inclusiv personalul medico-sanitar);

– persoanele cu risc crescut de deces si de complicatii severe (ambulatoriu, internate);

c) alegerea substantei antivirale si controlul tratamentului de către medicii practicieni;

d) compensarea costurilor prin casa de asigurări de sănătate;

e) durata tratamentului: 5 zile începând din primele 48 de ore de la debutul bolii;

f) dozaj: în functie de antiviralul folosit.

V. Comunicatii

Amenintarea unei pandemii necesită luarea unor măsuri care să asigure:

1. pregătirea comunitătii în perioada interpandemică:

– sistemul sanitar: materiale informative (scrisori metodologice, articole în presa medicală), expuneri, simpozioane, reuniuni ale asociatiilor profesionale ale medicilor si asistentilor medicali;

– administratia centrală si cea locală: adrese de informare, transmiterea de materiale ale OMS si UE;

– populatie: articole în presa cotidiană de mare tiraj, dar si în presa locală, dezbateri la posturi de radio si televiziune cu mare audientă;

– servicii esentiale si/sau strategice (politie, armată, pompieri, transporturi etc.): materiale informative si elaborarea unor planuri de măsuri;

– organizatii nonguvernamentale cu activităti în domeniul sanitar (Crucea Rosie din România): materiale de informare si elaborarea unor planuri de măsuri;

– organisme implicate în caz de calamităti (apărarea civilă): materiale informative si elaborarea unor planuri de măsuri.

2. Managementul informatiei:

– transmiterea rapidă a informatiilor (eventual sistem electronic) si feedback-ul lor (vezi schema de interventie în epidemii si pandemii);

– evitarea panicii si scăderea presiunii asupra sistemului sanitar prin implicarea administratiei centrale si a celor locale, dar si folosirea unor specialisti reputati sau a unor persoane importante din viata publică (politicieni, prelati, profesori, actori etc.) în difuzarea comunicatelor;

– monitorizarea emisiunilor de radio, televiziune si a presei scrise, ajutând si intervenind pentru folosirea unor surse de informatie sigure, competente;

– folosirea unor afise, postere, fluturasi, elaborate si avizate de autoritătile locale (sanitare si administrative) pentru atentionări, recomandări, interdictii, unele expuse în locurile publice sau distribuite în institutii, întreprinderi sau la administratorii de blocuri si eventual în locuinte;

– folosirea sistemului de comunicare tip hot-line central (CNG, MS, CNIP) si local (CJIP, DSP-uri) care să fie deservit de către specialisti (24 h/24h);

– o publicatie cotidiană a CNIP (informatii interne/internationale) distribuită în toată tara pentru personalul medico-sanitar/eventual o variantă adaptată pentru publicul larg si/sau pagină pe Internet.

VI. Cadru legislativ, politic si economic de actiune

Măsura-cheie:

– recunoasterea si asimilarea pandemiilor de gripă în categoria evenimentelor catastrofale pentru comunitate (calamităti, războaie, terorism etc.), evenimente care necesită interventii planificate reglementate prin legi speciale sau hotărâri/ordonante ale Guvernului;

– alocare de fonduri pentru constituirea stocurilor de antivirale, medicamente si materiale sanitare;

– alocare de fonduri pentru productia natională de vaccin (mărirea capacitătii);

– reglementări oportune privind urgentarea procedurilor de control si autorizare a vaccinului autohton si eventual simplificarea si scurtarea formalitătilor vamale pentru vaccinurile importate;

– sustinerea prin fonduri speciale a supravegherii gripei animale si umane;

– constituirea prin ordin al ministrului sănătătii a CNIP si a CJIP;

– reglementări privind participarea în interventia în pandemie a unor institutii ale statului (MApN, MAI, transporturi, administratie locală si centrală etc.) si organizatii (apărarea civilă, Crucea Rosie), altele decât cele sanitare;

– instituirea de restrictii în unele activităti comunitare (scolare, culturale, sportive) sau suspendarea lor, măsuri care au ca scop reducerea răspândirii gripei;

– reglementări privind instituirea de carantine sau limitări de acces în unele institutii cu circuit închis sau semiînchis;

– reglementări privind distributia vaccinului si a antiviralelor: respectarea prioritătilor, repartitie echitabilă teritorială, transport si administrare rapidă, evidentă strictă pentru evitarea speculei;

– reglementări privind managementul deceselor (depozitare, transport, înhumare/incinerare);

– reglementări privind cresterea mijloacelor de transport al bolnavilor prin folosirea chiar a unor vehicule nespecializate (armată, MAI etc.).

1. Ordine ale ministrului sănătătii

– planuri de actiune anuale pentru controlul gripei în perioadele interpandemice;

– sustinerea materială a supravegherii gripei în perioadele interpandemice (program 23);

– informatizarea supravegherii gripei în sistem santinelă;

– cresterea acoperirii vaccinale la persoanele cu risc crescut si a numărului total de doze distribuite conform standardelor internationale, concomitent cu includerea vaccinului gripal pe lista compensărilor de medicamente ale CNAS;

– cresterea numărului personalului care asigură managementul cazurilor în pandemie prin folosirea rezidentilor, cadrelor medicale pensionate, studentilor medicinisti (cu avizul MEC) si a elevilor din scolile/liceele sanitare;

– cresterea numărului de paturi pentru cazurile complicate în cazul unor rate de atac foarte mari, prin disponibilizarea unor sectii sau chiar clinici si eventual folosirea unor stationare, dormitoare din cămine, crese, cu conditia asigurării unei asistente medicale autorizate.

2. Alte reglementări:

– accelerarea înregistrării si eliberării autorizatiei de comercializare a vaccinului gripal monovalent si a medicamentelor antivirale – antineuraminidazice de către ANM, la propunerea MS si CNIP;

– integrarea supravegherii gripei umane si gripei animale într-un sistem unic sub coordonarea CNG – IC si a autoritătii sanitare veterinare nationale;

– se vor conecta la sistemul national de supraveghere al MS retelele antiepidemice ale armatei, MAI, MTCT si ale altor ministere cu retele sanitare proprii, pentru o supraveghere integrată a gripei.

VII. Baza materială a interventiei (model)

1. Costurile supravegherii:

1.1. Supravegherea virologică:

a) în perioada interpandemică, costul supravegherii virologice într-un sezon (2000/2001) este de circa 12.000 $, sumă pe care trebuie să o suporte MS prin programul de control al bolilor emergente si reemergente;

b) în cazul unei pandemii se estimează în functie de rata de atac următoarele costuri ale supravegherii: la 10% = 50.000 $, la 25% = 125.000 $, iar la 50% = 250.000 $, sume pe care le alocă Guvernul printr-o hotărâre specială.

1.2. Supravegherea clinică:

a) în perioada interpandemică (sezon de referintă:

2000/2001) costul prestatiilor medicale (consultatii si vizite la domiciliu) pentru afectiuni compatibile cu gripa simplă sau complicată este de circa 2.750.000 $, sumă suportată de CNAS;

b) în cazul unei pandemii în functie de rata de atac, putem aprecia următoarele costuri: la 10% = 5.500.000 $, la 25% = 13.000.000 $, iar la 50% = 25.000.000 $, bani suportati de CNAS, dar si de Guvern, printr-o alocatie specială.

2. Costurile tratării bolnavilor si asistentei de urgentă

2.1. Tratamentul bolnavilor de gripă simplă sau complicată în ambulator ori internati în spital

a) în perioada interpandemică (sezon de referintă 2000/2001) costurile pot fi de circa 6.000.000 $, sumă suportată integral de CNAS;

b) în cazul unei pandemii putem estima următoarele costuri: la 10% = 12.000.000 $, la 25% = 30.000.000 $, iar la 50% = 60.000.000 $, bani care vor fi plătiti de CNAS, dar si de Guvern.

2.2. Asistenta de urgentă

a) în perioada interpandemică (acelasi sezon de referintă) costul este de circa 150.000 $, sumă suportată de CNAS;

b) în cazul unei pandemii în functie de rata de atac, costurile pot fi: la 10% = 300.000 $, la 25% = 750.000 $, iar la 50% = 1.500.000 $, sume suportate de CNAS si de Guvern printr-o alocatie specială.

3. Strategia vaccinală si costurile ei

3.1. În perioada interpandemică, dacă ne referim doar la ultimul sezon, numărul de doze achizitionate de MS a fost de circa 1.058.882 de doze, pentru care s-au plătit circa 2 $/doză, desi necesarul pentru acoperirea optimă a persoanelor cu risc crescut este de aproximativ 2.500.000 de doze. În contextul unei distributii record în sezonul trecut (1.500.000 de doze) trebuie mentionat că această crestere s-a făcut si pe seama vânzării libere pe piată a vaccinului si nu a unei strategii corespunzătoare care presupune compensarea vaccinului de către CNAS si implicit a măririi numărului de vaccinări la persoanele cu risc crescut.

3.2. În cazul unei pandemii se recomandă acoperiri vaccinale care să atingă proportii de 30%–50% din totalul populatiei care s-ar putea realiza în principal prin productie proprie si mai putin prin import, pentru că în această situatie OMS recomandă directionarea rezervelor de vaccin spre tările neproducătoare. Producătorul unic national este INCDMI “Cantacuzino“, iar capacitatea maximă de productie în acest moment este de circa 5.500.000 de doze (25%) într-un interval de circa 60 de zile de la primirea virusului vaccinal de sământă de la OMS. Costul aproximativ al celor 5.500.000 de doze ar fi de 14.300.000 $, bani alocati printr-o hotărâre a Guvernului.

 

ANEXA Nr. II

 

I. Comitetul National de Interventie în caz de Pandemie de Gripă este format din:

1. un reprezentant al Directiei de sănătate publică (director) din MS;

2. un reprezentant al Directiei generale farmaceutice si aparatură medicală din MS;

3. un reprezentant al Directiei generale de asistentă medicală, structuri sanitare si salarizare (director general/director adjunct) din MS;

4. un reprezentant al CNG – IC (sef centru);

5. director adjunct programe de sănătate din INCDMI “Cantacuzino“;

6. un specialist în productia de vaccin gripal;

7. directorul general al INCDMI “Cantacuzino“;

8. un reprezentant al structurii medicale din MJ;

9. un reprezentant al structurii medicale din SRI;

10. un reprezentant al structurii medicale din SIE;

11. un reprezentant al MAI (personal nemedical, ca reprezentant al administratiei locale);

12. un reprezentant al Inspectoratului General pentru Situatii de Urgentă (personal de specialitate, nemedical);

13. un reprezentant al Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor;

14. un reprezentant al Institutului National de Pneumologie “Marius Nasta“ (director);

15. un reprezentant al Directiei medicale din MapN (director adjunct);

16. un reprezentant al Directiei medicale din MAI (director adjunct);

17. un reprezentant al Directiei medicale din MTCT (epidemiolog-sef);

18. copresedintii Comisiei Nationale de Epidemiologie a MS;

19. copresedintii Comisiei Nationale de Boli Infectioase a MS;

20. un reprezentant al ANM (sef compartiment produse biologice);

21. un reprezentant al Asociatiei Nationale a Medicilor de Familie;

22. un reprezentant al mass-media.

II. Comitetele judetene de interventie în caz de pandemie de gripă sunt formate din:

1. director adjunct medicină preventivă din DSP;

2. sef compartiment epidemiologie din DSP;

3. sefi ai clinicilor universitare/sectiilor cu profil de boli infectioase, medicină internă, pediatrie, pneumologie;

4. un reprezentant al colegiului judetean al farmacistilor;

5. sef laborator judetean microbiologie al DSP;

6. un reprezentant al casei judetene de asigurări de sănătate;

7. un reprezentant medical al MApN;

8. un reprezentant medical al MAI, din cadrul centrelor medicale judetene, respectiv al municipiului Bucuresti, din reteaua proprie;

9. un reprezentant al structurilor medicale din SRI si SIE;

10. un reprezentant al autoritătii judetene sanitar- veterinare;

11. presedintele asociatiei judetene a medicilor de familie;

12. directorul statiei de salvare judetene.

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR SI TURISMULUI

 

ORDIN

privind modificarea si completarea Reglementărilor privind conditiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească vehiculele rutiere în vederea admiterii în circulatie pe drumurile publice din România – RNTR 2, aprobate prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor si locuintei nr. 211/2003, cu modificările si completările ulterioare

 

În temeiul prevederilor art. 5 alin. (2) lit. i) si ale art. 50 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, precum si ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul transporturilor, constructiilor si turismului emite următorul ordin:

Art. I. – Reglementările privind conditiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească vehiculele rutiere în vederea admiterii în circulatie pe drumurile publice din România – RNTR 2, aprobate prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor si locuintei nr. 211/2003, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 275 si 275 bis din 18 aprilie 2003, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

Punctul 2 al capitolului V va avea următorul cuprins:

“2. Vehiculele istorice sunt cele pentru care perioada trecută de la încetarea fabricatiei tipului respectiv de vehicul (care a utilizat acelasi tip de caroserie si acelasi tip de motor) este de cel putin 30 de ani. Vehiculele istorice pot fi originale, restaurate si reconstruite, sens în care detinătorii lor vor obtine un atestat de vehicul istoric, emis de către autoritatea natională a FIVA (Federatia Internatională a Vehiculelor Istorice) în România, Retromobil Club România. Pentru vehiculele istorice, Registrul Auto Român eliberează CIV dacă vehiculul detine un atestat de vehicul istoric si dacă el corespunde în ceea ce priveste verificarea stării tehnice, având în vedere caracteristicile tehnice de la data fabricatiei. Registrul Auto Român mentionează în CIV eliberate vehiculelor istorice textul «Vehicul istoric». Totusi, dacă Registrul Auto Român constată că un vehicul cu atestat de vehicul istoric nu îndeplineste conditiile necesare pentru încadrarea în această categorie, nu eliberează CIV.

De asemenea, tot pe baza atestatului de vehicul istoric se va înscrie textul «Vehicul istoric» si în CIV deja eliberate pentru vehiculele istorice înmatriculate în România.“

Art. II. – Regia Autonomă “Registrul Auto Român“ va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,

Gheorghe Dobre

 

Bucuresti, 12 octombrie 2005.

Nr. 1.700.