MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 173 (XVII) - Nr. 946         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 26 octombrie 2005

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTATILOR

 

32. – Hotărâre privind modificarea Hotărârii Camerei Deputatilor nr. 42/2004 pentru aprobarea componentei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputatilor

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 454 din 20 septembrie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

 

Decizia nr. 479 din 22 septembrie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. II alin. 2 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 65/2004 pentru modificarea Codului de procedură civilă

 

ORDONANTE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

141. – Ordonantă de urgentă pentru ratificarea Protocolului aditional la Scrisoarea de întelegere privind controlul drogurilor si aplicarea legii, semnată la Bucuresti la 3 iulie 2001, dintre Guvernul României si Guvernul Statelor Unite ale Americii, semnat la Bucuresti la 26 septembrie 2005

 

Protocol aditional la Scrisoarea de întelegere privind controlul drogurilor si aplicarea legii, semnată la Bucuresti la 3 iulie 2001, între Guvernul României si Guvernul Statelor Unite ale Americii

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.103. – Ordin al ministrului sănătătii privind constituirea celulei de criză pentru supravegherea si monitorizarea măsurilor de sănătate publică ce se impun în contextul existentei focarelor de gripă aviară la păsări

 

Rectificări la:

- Decretul nr. 336/1995;

- Hotărârea Guvernului nr. 412/2000;

- Hotărârea Guvernului nr. 635/2005;

- Hotărârea Guvernului nr. 636/2005;

- Hotărârea Guvernului nr. 910/2005

 

HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTATILOR

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

 

HOTĂRÂRE

privind modificarea Hotărârii Camerei Deputatilor nr. 42/2004 pentru aprobarea componentei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputatilor

 

În temeiul art. 38, 41 si 59 din Regulamentul Camerei Deputatilor, republicat, cu modificările si completările ulterioare,

 

Camera Deputatilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. – Hotărârea Camerei Deputatilor nr. 42/2004 pentru aprobarea componentei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputatilor, cu modificările ulterioare, se modifică în sensul că domnul deputat Constantin Marin – apartinând Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, este desemnat în calitatea de membru al Comisiei pentru buget, finante si bănci.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputatilor, în sedinta din 19 octombrie 2005, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

LUCIAN AUGUSTIN BOLCAS

 

Bucuresti, 19 octombrie 2005.

Nr. 32.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 454

din 20 septembrie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Constantin Doldur – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Aurelia Rusu – procuror

Daniela Ramona Maritiu – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Fene Grup“ – S.A. în Dosarul nr. 147/2005 si în Dosarul nr. 7.685/2004 ale Judecătoriei Iasi.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere că exceptiile de neconstitutionalitate ridicate în dosarele nr. 354D/2005 si nr. 434D/2005 au continut identic, pune în discutie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 434D/2005 la Dosarul nr. 354D/2005, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate. În acest sens arată că nu poate fi retinută critica autorului exceptiei potrivit căreia dispozitia de lege criticată încalcă prevederile art. 16 din Constitutie, deoarece principiul egalitătii nu poate ca, prin extensie, să primească semnificatia unei egalităti între cetăteni si autoritătile publice. Astfel, cetătenii se bucură de drepturile prevăzute în Constitutie si legi, fiind egali în fata acestora si a autoritătilor publice, în timp ce autoritătile publice exercită atributii ce le sunt stabilite de lege, potrivit competentei lor, în realizarea functiilor pentru care sunt create. De asemenea, arată că nu poate fi retinută nici critica potrivit căreia dispozitia de lege criticată încalcă prevederile art. 21 alin. (3), art. 44 alin. (2) si art. 124 alin. (2) din Constitutie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, retine următoarele:

Prin Încheierea din 13 aprilie 2005, pronuntată în Dosarul nr. 147/2005, si Încheierea din 25 aprilie 2005, pronuntată în Dosarul nr. 7.685/2004, Judecătoria Iasi a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. Exceptia a fost ridicată de Societatea Comercială “Fene Grup“ – S.A. într-o cauză civilă ce are ca obiect pretentii.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile art. 17 din Legea nr. 146/1997 sunt neconstitutionale, încălcând prevederile art. 16, art. 21 alin. (3), art. 44 alin. (2) si ale art. 124 alin. (2) din Constitutie. Astfel, prin scutirea institutiilor prevăzute de textul criticat de la plata taxei de timbru se introduce o inegalitate de tratament între diferitii titulari ai dreptului de proprietate privată. Textul criticat contravine si dispozitiilor art. 124 alin. (2) din Constitutie, deoarece creează o situatie de inegalitate, în fata instantelor judecătoresti, între o autoritate publică si o persoană juridică privată. De asemenea, dispozitiile art. 17 din Legea nr. 146/1997 încalcă si prevederile art. 21 alin. (3) din Constitutie, referitoare la dreptul părtilor la un proces echitabil, aceasta incluzând si un regim uniform de percepere a taxei judiciare de timbru. Dreptul părtilor la un proces echitabil este consacrat si de art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale si trebuie interpretat prin prisma art. 20 alin. (1) din Constitutie. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis în Cauza Creuz contra Poloniei că stabilirea unui regim injust în ceea ce priveste taxele judiciare de timbru încalcă prevederile art. 6 paragraful 1 din Conventie, care garantează dreptul la un proces echitabil. Din perspectiva acestui principiu prevederile art. 17 din Legea nr. 146/1997 sunt neconstitutionale, întrucât instituie un regim inegal între persoanele private si autoritătile publice, în fata instantelor judecătoresti civile, în ceea ce priveste plata taxei de timbru pentru introducerea unei actiuni în justitie.

Judecătoria Iasi apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că instanta de contencios constitutional a statuat de nenumărate ori că dispozitiile art. 17 din Legea nr. 146/1997 sunt constitutionale. Astfel, atât din prisma Constitutiei, cât si din cea a Conventiei pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, accesul liber la justitie nu echivalează cu gratuitatea acestuia. De altfel, Constitutia statuează si obligatia cetătenilor de a contribui la cheltuielile publice, taxele de timbru fiind circumscrise acestei categorii. Scutirile de care beneficiază autoritătile publice de la plata taxei de timbru sunt de natură a contribui pozitiv la bugetul de stat, buget din care sunt finantate aceste institutii, astfel că nu se poate sustine nici ideea discriminării sau inegalitătii de tratament si nici că proprietatea privată ar fi inegal ocrotită. De asemenea, nu poate fi primită nici interpretarea dată de autoarea exceptiei dispozitiilor art. 21 alin. (3) din Constitutie, în sensul că dreptul la un proces presupune si un regim uniform de percepere a taxei de timbru. Astfel, întelesul notiunii de proces echitabil, din prisma Conventiei pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, presupune alte conditii, si anume caracterul echitabil al procedurii, dezbaterea publică a cauzei, desfăsurarea procesului într-un termen rezonabil etc. De asemenea, arată că prin acordarea de scutiri de la plata taxei de timbru autoritătilor si institutiilor publice, care prin natura lor nu realizează profit, nu se încalcă prevederile din Constitutie invocate de autorul exceptiei. De altfel, legiuitorul a acordat scutiri la plata taxelor de timbru atât persoanelor juridice aflate în stare de faliment, cât si persoanelor care nu pot face fată cheltuielilor unei judecăti, potrivit art. 74–78 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 încheierile de sesizare au fost communicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia ridicată.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate invocată este neîntemeiată. În acest sens, arată că plata unor taxe sau impozite nu reprezintă un drept, ci o obligatie constitutională a cetătenilor, prevăzută la art. 56 alin. (1) din Constitutie, conform căreia “cetătenii au obligatia să contribuie, prin impozite si prin taxe, la cheltuielile publice“. Totodată, în conformitate cu dispozitiile art. 139 alin. (1) din Constitutie, “impozitele, taxele si orice alte venituri ale bugetului de stat si ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege“. Rezultă asadar că legiuitorul este competent să dispună în acest domeniu, fiind suveran în a acorda scutiri de la plata taxelor de timbru în considerarea anumitor situatii determinate, de regulă pentru anumite categorii de cereri sau actiuni, indiferent de titular, sau pentru anumite categorii de persoane, în considerarea calitătii persoanei respective si a obiectului cererii.

Ratiunea pentru care anumite autorităti publice sunt scutite de la plata taxei de timbru este aceea că actiunile si cererile introduse de ele prezintă o strânsă legătură cu veniturile bugetului de stat, fiind vorba de realizarea unui interes public. De aceea nu se poate afirma că persoanele fizice sau juridice care urmăresc realizarea unor interese proprii în litigiile cu autoritătile publice prevăzute la art. 17 din Legea nr. 146/1997 se află în aceeasi situatie juridică cu acestea. Prin Decizia nr. 373/2003, Curtea Constitutională a statuat că scutirea autoritătilor publice vizate de textele criticate de la taxele judiciare de timbru este justificată în mod obiectiv si rational de faptul că autoritătile respective – creditori bugetari – sunt finantate de la bugetul de stat pentru a putea functiona, iar taxele respective se fac venit tot la bugetul de stat, astfel că ar fi absurd ca autoritătile în cauză să fie obligate (formal) să plătească din buget o taxă care revine aceluiasi buget. Nici critica referitoare la încălcarea principiului constitutional referitor la accesul la justitie, continut în art. 21, nu este întemeiată, deoarece accesul la justitie nu presupune gratuitatea actului de justitie si, implicit, realizarea unor drepturi pe cale judecătorească în mod gratuit. În cadrul mecanismului statului functia de restabilire a ordinii de drept, care se realizează de către autoritatea judecătorească, este de fapt un serviciu public, ale cărui costuri sunt suportate de la bugetul de stat.

Avocatul Poporului apreciază că exceptia de neconstitutionalitate invocată este neîntemeiată. În acest sens, arată că principiul egalitătii prevăzut de Legea fundamentală nu poate ca, prin extensie, să primească semnificatia unei egalităti între cetăteni si autoritătile publice. Astfel, cetătenii se bucură de drepturile prevăzute în Constitutie si legi, fiind egali în fata acestora si a autoritătilor publice, în timp ce autoritătile publice exercită atributii ce le sunt stabilite de lege, potrivit competentei lor, în realizarea functiilor pentru care sunt create. De asemenea, prin Decizia nr. 373/2003 Curtea Constitutională a statuat că scutirea autoritătilor publice vizate de textele criticate de la taxe, tarife, comisioane sau cautiuni pentru cererile, actiunile si orice alte măsuri pe care le îndeplinesc în vederea realizării creantelor bugetare are o justificare obiectivă si ratională, autoritătile respective – creditori bugetari – fiind finantate de la bugetul de stat pentru a putea functiona, iar taxele respective se fac venit tot la bugetul de stat, astfel că ar fi absurd ca autoritătile în cauză să fie obligate (formal) să plătească din buget o taxă care revine aceluiasi buget.

În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a art. 17 din Legea nr. 146/1997, fată de dispozitiile art. 21 din Constitutie si cele ale art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, arată că prevederile invocate în sustinerea exceptiei nu exclud stabilirea unor conditii în legătură cu introducerea actiunilor în justitie, între care si aceea a plătii unor taxe, asa cum nici una dintre aceste prevederi nu stabileste gratuitatea serviciului public al justitiei. De asemenea, nu poate fi retinută nici critica potrivit căreia prevederile art. 17 din Legea nr. 146/1997 încalcă dispozitiile art. 44 alin. (2) din Constitutie, deoarece scutirea prin lege de la plata taxei judiciare de timbru nu are în vedere calitatea de titular al dreptului de proprietate a autoritătilor si institutiilor publice, ci, asa cum s-a arătat mai sus, sursa de finantare a acestora, precum si natura litigiilor.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997. Art. 17 a fost modificat prin Ordonanta Guvernului nr. 11/1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 40 din 30 ianuarie 1998, ordonantă aprobată prin Legea nr. 112/1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 9 iunie 1998. De asemenea, textul de lege criticat a mai fost modificat prin Legea nr. 26/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 27 ianuarie 1999, si prin Ordonanta Guvernului nr. 30/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 29 ianuarie 1999, ordonantă aprobată prin Legea nr. 169/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 184 din 11 aprilie 2001. Textul de lege criticat are următorul continut: “Sunt scutite de taxa judiciară de timbru cererile si actiunile, inclusiv căile de atac formulate, potrivit legii, de Senat, Camera Deputatilor, Presedintia României, Guvernul României, Curtea Constitutională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, de Ministerul Public si de Ministerul Finantelor, indiferent de obiectul acestora, precum si cele formulate de alte institutii publice, indiferent de calitatea procesuală a acestora, când au ca obiect venituri publice.“

Autorii exceptiei sustin că dispozitiile de lege criticate încalcă prevederile constitutionale cuprinse în art. 16, art. 21 alin. (3), art. 44 alin. (2) si cele ale art. 124 alin. (2) din Constitutie, care au următorul continut:

– Art. 16: “(1) Cetătenii sunt egali în fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări.

(2) Nimeni nu este mai presus de lege.

(3) Functiile si demnitătile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în conditiile legii, de persoanele care au cetătenia română si domiciliul în tară. Statul român garantează egalitatea de sanse între femei si bărbati pentru ocuparea acestor functii si demnităti.

(4) În conditiile aderării României la Uniunea Europeană, cetătenii Uniunii care îndeplinesc cerintele legii organice au dreptul de a alege si de a fi alesi în autoritătile administratiei publice locale.“;

– Art. 21 alin. (3): “Părtile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil.“;

– Art. 44 alin. (2): “Proprietatea privată este garantată si ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetătenii străini si apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în conditiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană si din alte tratate internationale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în conditiile prevăzute prin lege organică, precum si prin mostenire legală.“;

– Art. 124 alin. (2): “Justitia este unică, impartială si egală pentru toti.“

De asemenea, autorul exceptiei invocă si încălcarea prevederilor art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, cu următorul continut: “1. Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public si într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instantă independentă si impartială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzatii în materie penală îndreptate împotriva sa. Hotărârea trebuie să fie pronuntată în mod public, dar accesul în sala de sedinte poate fi interzis presei si publicului pe întreaga durată a procesului sau a unei părti a acestuia în interesul moralitătii, al ordinii publice ori al securitătii nationale într-o societate democratică, atunci când interesele minorilor sau protectia vietii private a părtilor la proces o impun, sau în măsura considerată absolut necesară de către instantă atunci când, în împrejurări speciale, publicitatea ar fi de natură să aducă atingere intereselor justitiei.“

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, se constată că dispozitiile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constitutionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 373 din 2 octombrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 801 din 13 noiembrie 2003, Decizia nr. 179 din 8 mai 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 356 din 26 mai 2003, Decizia nr. 4 din 14 ianuarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 20 februarie 2003, Decizia nr. 121 din 25 martie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 250 din 11 aprilie 2003, Decizia nr. 177 din 8 mai 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 27 mai 2003, Decizia nr. 29 din 30 ianuarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 283 din 26 aprilie 2002, Decizia nr. 87 din 20 martie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 298 din 7 iunie 2001, Decizia nr. 185 din 10 octombrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 5 februarie 2001, si prin Decizia nr. 509 din 18 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 20 ianuarie 2005, Curtea Constitutională a statuat că aceste dispozitii sunt constitutionale.

Cu acele prilejuri Curtea a statuat că sustinerea autorului exceptiei privind instituirea unei inegalităti în drepturi între cetăteni si autoritătile publice este neîntemeiată. Principiul egalitătii prevăzut de Constitutie pentru cetăteni nu poate ca, prin extensie, să primească semnificatia unei egalităti între cetăteni si autoritătile publice. Asa cum rezultă din dispozitiile constitutionale ale art. 16 cetătenii se bucură de drepturile prevăzute în Constitutie si în legi, fiind egali în fata acestora si a autoritătilor publice, în timp ce autoritătile publice exercită atributiile ce le sunt stabilite de lege, potrivit competentei lor, în realizarea functiilor pentru care sunt create.

În ceea ce priveste scutirea autoritătilor publice vizate de textele criticate de la taxe, tarife, comisioane sau cautiuni pentru cererile, actiunile si orice alte măsuri pe care le îndeplinesc în vederea realizării creantelor bugetare, aceasta are o justificare obiectivă si ratională, autoritătile respective – creditori bugetari – fiind finantate de la bugetul de stat pentru a putea functiona, iar taxele respective se fac venit tot la bugetul de stat, astfel că ar fi absurd ca autoritătile în cauză să fie obligate (formal) să plătească din buget o taxă care revine aceluiasi buget.

În legătură cu critica de neconstitutionalitate bazată pe sustinerea că se încalcă dreptul de liber acces la justitie, respectiv dreptul la un proces echitabil, Curtea retine că aceasta este neîntemeiată, întrucât nici dispozitiile constitutionale ale art. 21 si nici cele ale art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale nu exclud stabilirea unor conditii în legătură cu introducerea actiunilor în justitie, între care si aceea a plătii unor taxe, asa cum nici una dintre aceste prevederi nu stabileste gratuitatea serviciului public al justitiei.

În ceea ce priveste invocarea dispozitiilor art. 44 alin. (2) din Constitutie, Curtea a statuat că aceste prevederi constitutionale reprezintă garantii ce privesc orice fel de proprietate privată, care este ocrotită în mod egal, indiferent de proprietar, si nicidecum proprietatea publică, al cărei regim este stabilit la art. 136 din Constitutie.

Curtea a constatat că ratiunea pentru care anumite autorităti publice sunt scutite de plata taxei de timbru este aceea că actiunile si cererile introduse de ele prezintă o strânsă legătură cu veniturile bugetului de stat, fiind vorba de realizarea unui interes public. În acest sens, Curtea a retinut că sunt venituri publice atât veniturile realizate de institutiile publice din raporturi juridice de drept public, cât si cele rezultate din raporturi juridice de drept privat, astfel că sustinerea exceptiei, sub acest aspect, este nefondată.

De asemenea, este neîntemeiată sustinerea autorului exceptiei privind încălcarea garantării dreptului de proprietate privată, întrucât stabilirea unor exceptii de la plata taxelor de timbru, plată ce constituie o obligatie, iar nu un drept, reprezintă un atribut exclusiv al legiuitorului, pe care acesta îl exercită în considerarea anumitor situatii determinate, cum este si cazul scutirii reglementate de dispozitiile legale criticate. De asemenea, Curtea a mai constatat că nu se poate tăgădui constitutionalitatea scutirii, prin lege, de la plata taxei de timbru a actiunilor judecătoresti introduse de institutiile publice, sume care se fac venit la bugetul de stat, deoarece plata de către aceste institutii a taxelor judiciare de timbru ar determina scoaterea temporară si nejustificată a unor sume de bani din bugetul statului pentru a fi recuperate odată cu încasarea acestei taxe. Asa fiind, scutirea de plata taxei de timbru a anumitor persoane are în vedere împrejurări care tin de statutul lor ori de natura litigiilor deduse instantelor, iar nu ratiuni de simetrie legate de calitatea părtilor în procesul civil. De asemenea, se constată că nu se poate retine nici critica potrivit căreia dispozitiile art. 17 din Legea nr. 146/1997 încalcă prevederile art. 124 alin. (2) din Constitutie.

Solutia adoptată si considerentele deciziilor citate sunt valabile si în prezenta cauză, întrucât nu au apărut elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Fene Grup“ – S.A. în Dosarul nr. 147/2005 si în Dosarul nr. 7.685/2004 ale Judecătoriei Iasi.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 20 septembrie 2005.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Daniela Ramona Maritiu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 479

din 22 septembrie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. II alin. 2 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 65/2004 pentru modificarea Codului de procedură civilă

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Constantin Doldur – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Aurelia Rusu – procuror

Mihaela Senia Costinescu– magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. II alin. 2 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 65/2004 pentru modificarea Codului de procedură civilă, exceptie ridicată de Alexandru Lambă în Dosarul nr. 1.113/2005 al Curtii de Apel Ploiesti – Sectia civilă.

La apelul nominal se prezintă autorul exceptiei, lipsind celelalte părti, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Apărătorul autorului exceptiei solicită admiterea exceptiei, sustinând neconstitutionalitatea textului de lege criticat, pentru motivele invocate în fata instantei de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, arătând că textul de lege criticat reprezintă o normă tranzitorie care, în materia competentei instantelor judecătoresti, instituie principiul aplicării imediate a noii reglementări.

În ceea ce priveste reglementarea pe calea ordonantei de urgentă, aceasta este justificată prin existenta unei situatii extraordinare, constând în necesitatea adoptării imediate a unor norme procedurale în scopul îmbunătătirii actului de justitie si al degrevării rolului instantelor.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 17 mai 2005, pronuntată în Dosarul nr. 1.113/2005, Curtea de Apel Ploiesti – Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. II alin. 2 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 65/2004 pentru modificarea Codului de procedură civilă, exceptie ridicată de Alexandru Lambă.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul arată că, potrivit textului de lege criticat, instanta competentă să solutioneze recursul declarat într-o cauză este aceeasi cu cea care a judecat apelul, astfel încât, în temeiul modificărilor survenite, ne aflăm în situatia în care aceeasi instantă să fie învestită cu controlul legalitătii propriilor hotărâri. În acest mod părtilor li se îngrădeste dreptul la un proces echitabil care implică egalitatea de arme si posibilitatea promovării unui recurs efectiv, ceea ce este de natură a încălca dispozitiile art. 21 alin. (3) din Constitutie si cele ale art. 6 paragraful întâi si ale art. 13 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, precum si prevederile art. 14 paragraful întâi din Pactul international privind drepturile civile si politice.

Mai mult, dispozitiile criticate contravin si art. 115 alin. (4) din Constitutie, întrucât au fost introduse printr-o ordonantă de urgentă, în situatia în care nu există un caz exceptional care să justifice salvgardarea unui interes public prin intermediul unor modificări legislative în regim de urgentă ale Codului de procedură civilă.

Curtea de Apel Ploiesti – Sectia civilă apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este întemeiată, întrucât aceeasi instantă judecă ambele căi de atac, apelul si recursul, fapt ce determină încălcarea art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale si a art. 21 din Constitutia României, referitoare la dreptul persoanei la un proces echitabil.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că, dacă în materia aplicării în timp a normelor de procedură referitoare la competenta instantelor principiul este acela al ultraactivitătii legii vechi, textul de lege criticat adoptă o solutie diferită, constând în aplicarea imediată a legii noi. O asemenea derogare tine de competenta legiuitorului si nu contravine nici unei prevederi constitutionale, legiuitorul aplicând si în această materie regula de drept comun consacrată de art. 725 alin. 1 din Codul de procedură civilă, potrivit căreia dispozitiile legii noi de procedură se aplică din momentul intrării ei în vigoare si proceselor în curs de judecată începute sub legea veche.

Modificarea competentei, aplicarea de îndată a noilor norme si stabilirea normelor tranzitorii nu constituie o încălcare a principiilor constitutionale, întrucât, potrivit art. 126 alin. (2) si art. 129 din Legea fundamentală, reglementarea competentei, a procedurii si a căilor de atac reprezintă aributele exclusive ale legiuitorului. Sub acest aspect se invocă jurisprudenta Curtii Constitutionale (de exemplu Decizia nr. 129/1995), care a statuat că accesul liber la justitie nu presupune în toate cazurile accesul la toate structurile judecătoresti si la toate căile de atac prevăzute de lege, legiuitorul având posibilitatea de a institui reguli deosebite în considerarea unor situatii diferite.

Pe de altă parte se mai apreciază că situatiile tranzitorii decurgând din aplicarea imediată a normelor de competentă nu impietează asupra exercitării drepturilor procesuale ale părtilor, întrucât căile de atac se solutionează de complete diferite, într-o altă compunere a instantei. În acest sens, tocmai judecarea recursurilor de către Înalta Curte de Casatie si Justitie ar fi fost de natură să impieteze asupra dreptului la un proces echitabil, asupra celeritătii în materie civilă si, în ultimă instantă, asupra liberului acces la justitie.

Nu pot fi primite nici sustinerile autorului exceptiei, potrivit cărora Codul de procedură civilă nu poate fi modificat prin ordonantă de urgentă. Astfel, art. 73 din Constitutie, care enumeră categoriile de materii ce intră în sfera de reglementare a legii organice, prevede la alin. (3) lit. t) că numai Legea fundamentală poate califica o lege ca atare. Or, art. 126 alin. (2) nu contine o astfel de calificare, procedura de judecată si competenta instantelor judecătoresti fiind stabilite prin lege ordinară.

Avocatul Poporului apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, echitatea procesului fiind asigurată prin aplicarea egală, fată de toate părtile în proces, a normelor de procedură după care se desfăsoară judecata, iar termenul rezonabil este apreciat în functie de circumstantele cauzei supuse judecătii. În plus, stabilirea competentei si procedurii de judecată reprezintă atributul exclusiv al legiuitorului, dispozitiile legale criticate fiind în deplină concordantă cu art. 126 alin. (2) din Constitutie.

În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a alin. 2 al articolului unic din Legea nr. 493/2004 privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 65/2004 pentru modificarea Codului de procedură civilă, raportată la art. 115 alin. (4) din Constitutie, se apreciază că aceasta nu poate fi retinută, întrucât ordonanta de urgentă nu reprezintă o varietate a ordonantei emise în temeiul unei legi speciale de abilitare, ci un act normativ adoptat de Guvern, în baza unei prevederi constitutionale, pentru reglementarea unor situatii extraordinare, în spetă o mai bună administrare a justitiei.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele: Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. II alin. 2 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 65/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 840 din 14 septembrie 2004, ordonantă aprobată cu modificări prin Legea nr. 493/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.071 din 18 noiembrie 2004.

Dispozitiile de lege criticate au următorul continut: “Căile de atac se judecă de instantele competente, potrivit prezentei ordonante de urgentă.

Autorul exceptiei sustine că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile constitutionale cuprinse în:

– Art. 21 alin. (3): “Părtile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil.“;

– Art. 115 alin. (4): “Guvernul poate adopta ordonante de urgentă numai în situatii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligatia de a motiva urgenta în cuprinsul acestora.“;

– Art. 124 alin. (2): “Justitia este unică, impartială si egală pentru toti.“

De asemenea, sunt nesocotite si prevederile art. 6 paragraful întâi si ale art. 13 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, precum si ale art. 14 paragraful întâi din Pactul international privind drepturile civile si politice.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că asupra criticii având ca obiect dispozitiile art. II alin. 2 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 65/2004 instanta constitutională s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 361/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 22 august 2005, respingând exceptia de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată.

Cu acel prilej, Curtea a învederat că, “având în vedere sustinerile autorului, potrivit cărora în litigiul dedus judecătii recursul ar trebui judecat de Înalta Curte de Casatie si Justitie, iar nu de curtea de apel respectivă, care a solutionat apelul în aceeasi cauză, Curtea constată că din dispozitiile si principiile constitutionale nu reiese competenta instantei supreme de a solutiona toate recursurile.

În realitate este vorba despre reglementarea unor situatii tranzitorii, reglementare care nu îngrădeste accesul liber la justitie si nici dreptul la un proces echitabil, întrucât căile de atac respective – apelul si recursul – se solutionează de complete diferite, asigurându-se astfel respectarea tuturor drepturilor si garantiilor procesuale ale părtilor.

În ceea ce priveste pretinsa încălcare a dreptului la un recurs efectiv, prevăzut de art. 13 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, Curtea constată că această sustinere este nefondată, întrucât părtile au un real acces la toate căile de atac, ordinare sau extraordinare, iar faptul că apelul si recursul sunt judecate de aceeasi instantă, dar într-o compunere diferită a completelor, nu are semnificatia unei îngrădiri aduse efectivitătii căilor de atac“.

Atât solutia, cât si considerentele cuprinse în aceste decizii îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză, neintervenind elemente noi de natură a determina reconsiderarea jurisprudentei Curtii.

Fată de criticile de neconstitutionalitate, potrivit cărora dispozitiile “au fost introduse printr-o ordonantă de urgentă, în situatia în care nu există un caz exceptional care să justifice salvgardarea unui interes public“, Curtea retine că în cazul ordonantelor de urgentă, care se adoptă de către Guvern în temeiul prevederilor art. 115 alin. (4) din Constitutie, emiterea lor este conditionată de existenta unor “situatii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată“, iar Guvernul este obligat să motiveze urgenta în cuprinsul ordonantei. În ceea ce priveste Ordonanta de urgentă nr. 65/2004, Guvernul a motivat emiterea acesteia prin necesitatea adoptării unor măsuri imediate, de natură să înlăture anumite disfunctionalităti în înfăptuirea actului de justitie, determinate de supraaglomerarea activitătii instantelor judecătoresti, respectiv printr-o mai bună administrare a dosarelor aflate în curs de judecată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. II alin. 2 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 65/2004 pentru modificarea Codului de procedură civilă, exceptie ridicată de Alexandru Lambă în Dosarul nr. 1.113/2005 al Curtii de Apel Ploiesti – Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 22 septembrie 2005.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

 

ORDONANTE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ DE URGENTĂ

pentru ratificarea Protocolului aditional la Scrisoarea de întelegere privind controlul drogurilor si aplicarea legii, semnată la Bucuresti la 3 iulie 2001, dintre Guvernul României si Guvernul Statelor Unite ale Americii, semnat la Bucuresti la 26 septembrie 2005

 

Având în vedere faptul că, în contextul bunelor relatii de colaborare stabilite cu autoritătile americane, pe baza cadrului juridic bilateral, începând cu anul 2001 Statele Unite ale Americii au acordat României asistentă financiară constând în fonduri nerambursabile, în conditiile stabilite prin Scrisoarea de întelegere dintre Guvernul României si Guvernul Statelor Unite ale Americii privind controlul drogurilor si aplicarea legii, semnată  la Bucuresti la 3 iulie 2001,

luând în considerare faptul că la 26 septembrie 2005 a fost semnat la Bucuresti Protocolul aditional la Scrisoarea de întelegere dintre Guvernul României si Guvernul Statelor Unite ale Americii privind controlul drogurilor si aplicarea legii, semnată la Bucuresti la 3 iulie 2001,

tinând cont de faptul că în termen de 20 de zile de la semnarea documentului bilateral de cooperare Guvernul României trebuie să notifice Guvernului Statelor Unite ale Americii faptul că au fost îndeplinite procedurile legale interne necesare pentru intrarea în vigoare a documentului, pentru ca partea română să beneficieze de asistenta oferită de Guvernul Statelor Unite ale Americii în valoare de 1.750.000 dolari S.U.A., element care vizează interesul public si constituie situatie extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia României, republicată, al art. 19 alin. (1) lit. h) si alin. (3) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de urgentă.

 

Articol unic. – Se ratifică Protocolul aditional la Scrisoarea de întelegere privind controlul drogurilor si aplicarea legii, semnată la Bucuresti la 3 iulie 2001, dintre Guvernul României si Guvernul Statelor Unite ale Americii, semnat la Bucuresti la 26 septembrie 2005.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

p. Ministrul afacerilor externe,

Anton Niculescu,

secretar de stat

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 13 octombrie 2005.

Nr. 141.

 

PROTOCOL ADITIONAL

la Scrisoarea de întelegere privind controlul drogurilor si aplicarea legii, semnată la Bucuresti la 3 iulie 2001, între Guvernul României si Guvernul Statelor Unite ale Americii

 

I. Dispozitii generale

Guvernul României (GR) si Guvernul Statelor Unite ale Americii (GSU) (fiecare guvern denumit parte sau, colectiv, părti) convin să modifice Scrisoarea de întelegere dintre Guvernul României si Guvernul Statelor Unite ale Americii privind controlul drogurilor si aplicarea legii, semnată la Bucuresti la 3 iulie 2001 (denumită în continuare Întelegere) si să sustină două proiecte în derulare si două noi proiecte de aplicare a legii în conditiile stipulate în Întelegere, asa cum va fi modificată aceasta prin prezentul protocol aditional.

GSU va furniza un fond de 1.750.000 dolari S.U.A. constând în asistentă suplimentară în beneficiul GR pentru proiectele descrise mai jos. Din această sumă totală GSU va furniza aproximativ 1.185.000 dolari S.U.A., reprezentând costul actiunilor de pregătire suplimentară si asistentă tehnică, această asistentă fiind contractată prin alte agentii ale GSU în beneficiul GR, în conformitate cu termenii si conditiile Întelegerii, asa cum a fost modificată prin prezentul protocol aditional. GSU va mentine disponibilă suma rămasă, în valoare de 565.000 dolari S.U.A., aceasta urmând a fi angajată în beneficiul GR în conformitate cu termenii si conditiile Întelegerii, asa cum a fost modificată prin prezentul protocol aditional.

Fondurile furnizate prin prezentul protocol aditional la Întelegere vor sustine 4 proiecte destinate:

1. să asiste GR, prin punerea la dispozitie a unui consilier juridic rezident, în procesul de reformă a sistemului său de justitie penală si pentru combaterea coruptiei functionarilor guvernamentali;

2. să asiste Inspectoratul General al Politiei Române să îsi dezvolte structura de investigare a criminalitătii cibernetice si capacitatea de executare a operatiunilor antidrog;

3. să asiste GR să îsi dezvolte capacitatea de gestionare a institutiilor de aplicare a legii;

4. să asiste GR să consolideze institutiile din sistemul de justitie penală.

Descrierea completă a proiectelor si scopurile acestora sunt cuprinse în sectiunea II de mai jos. Toate celelalte obligatii, termeni si conditii nemodificate, specificate în Întelegere, vor rămâne aplicabile, în vigoare si cu efecte depline.

Asigurarea asistentei financiare nerambursabile de către GSU după încheierea anului fiscal în curs este conditionată de progresul satisfăcător în realizarea obiectivelor proiectului si de disponibilitatea fondurilor aprobate si alocate anual de Congresul Statelor Unite ale Americii, precum si de aprobarea Biroului afacerilor internationale în domeniul combaterii drogurilor si aplicării legii (INL) din cadrul Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii.

II. Descrierea proiectului

Durata planificată a acestor proiecte este de un an.

1. Proiectul privind consilierul juridic rezident

Descrierea proiectului

În 2005–2006 activitatea consilierului juridic rezident se va axa pe următoarele:

1. asistentă acordată GR pentru cresterea eficientei Parchetului National Anticoruptie (PNA) în urmărirea în justitie a actelor de coruptie la toate nivelurile;

2. asistentă acordată GR în dezvoltarea capacitătii necesare pentru a ancheta si a urmări în justitie noile tipuri de infractiuni, cum ar fi traficul de fiinte umane si spălarea de bani;

3. asistentă acordată GR în procesul de reformă al curtilor de apel;

4. asistentă acordată GR în crearea unui program pentru victimele care au si calitate de martor în cazurile de trafic de fiinte umane;

5. în legătură cu programul pentru victimele care au si calitate de martor, asistentă acordată GR în dezvoltarea capacitătii de a primi si a transmite mărturia victimei în cazurile de trafic de fiinte umane prin intermediul unui sistem de videoconferintă amplasat în curtile de apel din tară;

6. sprijinirea înfiintării unui nou Inspectorat pentru Crimă Organizată si Terorism.

Obiective/Evaluarea performantei

1. Asistentă acordată autoritătilor române în combaterea eficientă a crimei organizate. Sprijin acordat GR în dezvoltarea unei capacităti moderne de gestionare si a unei strategii durabile de programe de instruire pentru Inspectoratul pentru Crimă Organizată si Terorism nou-înfiintat.

• Reusita eforturilor GR de a combate crima organizată se reflectă în numărul de arestări si dosare penale.

2. Asistentă pentru politie si procurori axată pe dezvoltarea capacitătii necesare de a ancheta si a urmări în justitie noile tipuri de infractiuni, cum ar fi traficul de fiinte umane, spălarea de bani si încălcările legislatiei privind drepturile de proprietate intelectuală.

• GR are o capacitate mărită de a ancheta si a urmări în justitie noile tipuri de infractiuni.

• Numărul de arestări si dosare penale creste.

3. Asistentă tehnică în perfectionarea procedurilor privind spălarea de bani, confiscarea averilor si finantarea terorismului, în vederea implementării eficiente a cerintelor din conventiile si protocoalele internationale.

• Creste eficienta analitică si coordonarea institutiilor din domeniul de aplicare a legii de către GR.

• Creste numărul rapoartelor realizate de serviciile de informatii financiare referitoare la tranzactiile suspecte.

• Creste numărul anchetelor si al urmăririlor în justitie de această natură.

4. Cresterea capacitătii operationale si manageriale a PNA de a investiga si a urmări în justitie în mod eficient actele de coruptie la nivel înalt. Cresterea capacitătii procurorilor PNA de a asimila legislatia recent adoptată privind declaratiile de avere si analiza activelor nete în investigatiile financiare.

• PNA investighează si solutionează eficient un număr sporit de cazuri de coruptie la nivel înalt.

• Numărul de cazuri nesolutionate se micsorează.

5. Asistentă acordată magistratilor români pentru implementarea reformelor în sistemul juridic, inclusiv a noilor responsabilităti privind aprobarea procedurilor penale si a noilor programe de crestere a eficientei si a responsabilitătii în sistemul de justitie.

• Magistratii creează reguli standardizate pentru revizuirea cererilor de autorizatii de perchezitie.

6. Asistentă acordată GR în crearea unui program pentru victimele care au si calitate de martor, inclusiv finantarea unui fond adecvat de sprijin si a unui sistem tip videoconferintă, menite să usureze presiunile de ordin logistic asupra victimelor vulnerabile.

• GR creează, implementează si participă la finantarea unui program pentru victimele martori.

• Echipa pentru victimele martori se implică activ în cazuri, realizează o evaluare a legislatiei în vigoare si recomandă reforme.

• Se adoptă legislatia privind victimele infractiunilor.

• Se înfiintează fondul pentru victimele infractiunilor.

2. Proiectul de continuare a asistentei în domeniul criminalitătii cibernetice si al traficului de droguri

Descrierea proiectului

Proiectul de continuare a asistentei în domeniul criminalitătii cibernetice si al traficului de droguri va asigura în continuare asistentă pentru cresterea capacitătii GR de a identifica, investiga si urmări în justitie infractionalitatea cibernetică si traficul de droguri. Proiectul va beneficia de expertiza specialistilor americani din domeniul aplicării legii care vor instrui în continuare serviciile de combatere a criminalitătii cibernetice si antidrog din Inspectoratul General al Politiei Române (IGPR).

În cadrul acestui proiect se vor furniza, de asemenea, echipamente si materiale suplimentare Politiei Române, incluzând si serviciile judetene si centrele zonale. Proiectul va pune accentul pe cresterea performantei serviciilor de criminalitate cibernetică si antidrog si pe îmbunătătirea coordonării, cooperării, comunicării interne, precum si a comunicării cu agentiile de aplicare a legii din SUA.

În mod concret, în cadrul proiectului se vor sustine sesiuni de instruire pe tehnici de recuperare a probelor din sistemele informatice, fraude informatice si penetrarea retelelor de calculatoare, operatiuni sub acoperire pe droguri si analiza informatiilor, spălare de bani si investigarea infractiunilor financiare. Sesiunile de instruire vor aborda metodele de lucru în grupuri comune de ofiteri de politie si procurori si vor include si reprezentanti “mputerniciti să propună amendarea legislatiei în vigoare, astfel încât să se discute si posibile schimbări legislative.

Ca o ultimă mentiune, prin acest proiect se vor oferi echipamentele necesare pentru completarea si aducerea la standarde a echipamentelor oferite anterior în cadrul acestui proiect si aflate deja în exploatare.

Obiective/Evaluarea performantei

1. Dezvoltarea cunostintelor de specialitate ale ofiterilor de politie, procurorilor si reprezentantilor împuterniciti să propună amendarea legislatiei în vigoare, în domeniul criminalitătii cibernetice si al traficului de droguri, incluzând si tehnici de investigatie moderne, cum ar fi grupurile de lucru. Cresterea capacitătii de a recupera informatii din retele de calculatoare si calculatoare confiscate

• Politistii români dovedesc stăpânirea unor tehnici si cunostinte moderne în anchetarea infractiunilor din domeniul criminalitătii cibernetice si al traficului de droguri, recuperarea datelor din sistemele informatice si utilizarea grupurilor de lucru comune.

• Cresterea numărului de anchete în cazuri privind criminalitatea cibernetică si traficul de droguri, care conduc la un număr mai mare de dosare penale

2. Promovarea schimbului eficient si rapid de informatii între departamentele cu atributii în aplicarea legii si încurajarea utilizării calculatoarelor în desfăsurarea investigatiilor

• Informatiile sunt transmise într-o manieră mai eficientă si într-un timp mai scurt, astfel încât se facilitează cresterea numărului de anchete si dosare penale.

• Politistii români devin mai eficienti în utilizarea calculatoarelor si sunt mai pregătiti să facă fată metodelor sofisticate ale infractorilor.

3. Strângerea relatiilor de cooperare dintre institutiile cu atributii în aplicarea legii din România si din SUA în domeniul criminalitătii cibernetice si al traficului de droguri

• Raportul de operatiuni al institutiilor de aplicare a legii din SUA mentionează strângerea relatiilor de cooperare.

• Numărul de investigatii desfăsurate împreună creste.

4. Asistentă acordată GR în dezvoltarea si implementarea unei legislatii eficiente (Proiectul privind consilierul juridic rezident va participa la realizarea acestui deziderat)

• Includerea reprezentantilor împuterniciti să propună amendarea legislatiei în vigoare în aceste sesiuni de instruire asigură punctul de plecare pentru îmbunătătirea prevederilor legale

3. Proiectul privind managementul institutiilor cu atributii în domeniul aplicării legii

Descrierea proiectului

Proiectul va începe cu o evaluare făcută de experti si cu o analiză a capacitătilor de management din institutiile cu atributii în domeniul aplicării legii în România si a programelor postuniversitare. Ulterior, proiectul va oferi programe de pregătire specializate pentru managementul institutiilor din domeniul aplicării legii, inclusiv procedurile bugetare, administrarea bugetară si îmbunătătiri la programa de învătământ de management a academiilor de politie.

Obiective/Evaluarea performantei

1. Îmbunătătirea capacitătii conducerii institutiilor din domeniul aplicării legii din România de a realiza si de a administra bugete si resurse ale unitătilor

• Furnizarea de programe de pregătire, de echipamente si materiale

• Managerii folosesc tehnici si demonstrează capacitatea de a realiza si de a administra bugete si resurse ale unitătilor.

• Adoptarea modificărilor aduse la programele de învătământ de management ale academiilor de politie

2. Promovarea schimbului de informatii rapid si eficient între manageri si subordonati

• Managerii demonstrează disponibilitatea si capacitatea de a îmbunătăti fluxul de informatii către subordonati.

3. Îmbunătătirea capacitătii conducerii de a limita coruptia

• Asigurarea de programe de pregătire

• Cresterea numărului de cazuri de eliminare sau de limitare a coruptiei din politie de către manageri

4. Proiectul privind institutiile din sistemul de justitie penală

Descrierea proiectului

Proiectul va oferi asistentă specifică în vederea consolidării institutiilor din sistemul de justitie penală prin punerea accentului asupra noilor prevederi ale Codului penal, dar si prin promovarea unor practici judiciare mai bune si a transparentei în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. În cadrul proiectului se vor organiza seminarii de pregătire, se vor publica cele mai bune practici si se va lucra în parteneriat cu Proiectul privind consilierul juridic rezident si cu alte initiative internationale sau locale.

Obiective/Evaluarea performantei

1. Dezvoltarea capacitătii juridice de utilizare a noilor prevederi din Codul penal

• Justificarea cu documente a practicilor juridice în vigoare, a deciziilor privind mandatele de arestare si de perchezitie, precum si a modului de folosire a dovezilor care presupun tehnici noi

• Realizarea unei evaluări a acestor practici si a practicilor optime, precum si elaborarea unor situatii ipotetice si a unei metodologii complete pentru judecători

• Derularea unei serii de seminarii de pregătire dedicate implementării metodologiei

• Evaluarea rezultatelor seminariilor si popularizarea acestora în vederea promovării folosirii celor mai bune practici

2. Promovarea transparentei si a responsabilitătii în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii

• Redactarea modificărilor aduse codului etic din sistemul juridic si prezentarea lor ca recomandări

• Aprobarea si implementarea codului de etică pentru personalul de la curtile de apel

• Realizarea unui software pentru documentarea si obtinerea de referinte pentru deciziile Consiliului Superior al Magistraturii

• Publicarea raportului final

III. Verificarea rezultatelor obtinute

Metodele de verificare a rezultatelor obtinute în cadrul acestui proiect includ observarea de către personalul părtilor si studierea statisticilor oficiale.

Părtile cad de acord să evalueze împreună statisticile oficiale ale GR referitoare la numărul de arestări, încălcări ale legii privind regimul drogurilor si numărul de persoane împotriva cărora s-a început urmărirea penală, pentru a stabili cifre comparative si a determina dacă asistenta acordată de GSU dă sau nu rezultatele scontate de la an la an. Chestionarele completate de beneficiarii sesiunilor de pregătire vor fi, de asemenea, folosite la evaluarea rezultatelor proiectului.

IV. Intrarea în vigoare si încetarea valabilitătii

Prezentul protocol aditional va intra în vigoare la data primirii de către GSU a notificării scrise prin care GR informează despre îndeplinirea procedurii legale interne necesare pentru intrarea sa în vigoare, dacă această notificare este primită în termen de 20 de zile de la semnarea prezentului protocol aditional. Oricare dintre părti poate denunta prezentul protocol aditional prin notificarea prealabilă a unei astfel de intentii, transmisă celeilalte părti cu 90 de zile înaintea datei avute în vedere pentru încetarea valabilitătii acestuia. Încetarea valabilitătii prezentului protocol aditional va anula orice obligatii asumate de părti privind contributiile în temeiul acestuia, cu exceptia plătilor pentru angajamente făcute cu terti înaintea datei notificării intentiei de denuntare a prezentului protocol aditional.

Semnat la Bucuresti, România, în data de 26 septembrie 2005, în două exemplare originale, fiecare în limbile română si engleză, ambele texte fiind egal autentice.

 

Pentru Guvernul României,

Florin Sandu,

secretar de stat

Pentru Guvernul Statelor Unite ale Americii,

Mark Taplin,

însărcinat cu afaceri

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII

 

ORDIN

privind constituirea celulei de criză pentru supravegherea si monitorizarea măsurilor de sănătate publică ce se impun în contextul existentei focarelor de gripă aviară la păsări

 

În temeiul prevederilor Legii nr. 100/1998 privind asistenta de sănătate publică, cu modificările si completările ulterioare, si ale Hotărârii Guvernului nr. 168/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii, cu modificările si completările ulterioare,

văzând Referatul de aprobare al Directiei de sănătate publică nr. EN 2.436/2005,

ministrul sănătătii emite prezentul ordin.

Art. 1. – Se aprobă constituirea celulei de criză pentru supravegherea si monitorizarea măsurilor de sănătate publică ce se impun în contextul existentei focarelor de gripă aviară la păsări pe teritoriul României, având următoarea componentă:

– presedinte: prof. dr. Virgil Păunescu – secretar de stat, Ministerul Sănătătii;

– membri: dr. Costinea Rodica, director, Directia de sănătate publică, Ministerul Sănătătii; prof. dr. Ceausu Emanoil – director, Spitalul de Boli Infectioase “Victor Babes“ Bucuresti; prof. dr. Adrian Streinu Cercel – director, Institutul de Boli Infectioase “Prof. dr. Matei Bals“ Bucuresti; dr. Beldescu Nicolae – director, Institutul de Sănătate Publică Bucuresti; dr. Alexandrescu Viorel – seful Centrului National de Gripă, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie si Imunologie “Cantacuzino“ Bucuresti; farm. Robert Ancuceanu – director general, Directia generală farmaceutică si aparatură medicală, Ministerul Sănătătii;

– secretar: dr. Fechete Amalia, Directia de sănătate publică, Ministerul Sănătătii.

Art. 2. – Se aprobă Planul de actiune cu privire la măsurile de sănătate publică în focarul de gripă aviară la păsări – Ceamurlia de Jos, judetul Tulcea, cuprins în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 3. – Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătătii,

Gheorghe Eugen Nicolăescu

 

Bucuresti, 14 octombrie 2005.

Nr. 1.103.

 

ANEXĂ

 

PLAN DE ACTIUNE

cu privire la măsurile de sănătate publică în focarul de gripă aviară la păsări – Ceamurlia de Jos, judetul Tulcea

 

În temeiul Legii nr. 100/1998 privind asistenta de sănătate publică, cu modificările si completările ulterioare, se instituie următoarele măsuri:

1. Se instituie carantina umană în zona satelor comunei Ceamurlia de Jos, judetul Tulcea. Începând cu data de 14 octombrie 2005, Directia de Sănătate Publică a Judetului Tulcea va dispune îndeplinirea acestei măsuri. Starea de carantină va fi mentinută timp de 10 zile după ce autoritatea sanitar-veterinară declară focarul de gripă aviară închis prin distrugerea în totalitate a păsărilor domestice din comuna Ceamurlia de Jos, judetul Tulcea, si dezinfectia terminală în fiecare gospodărie.

2. Complementar măsurilor de supraveghere epidemiologică a infectiilor respiratorii se organizează Sistemul de supraveghere activă pentru depistarea cazurilor de gripă aviară la om, astfel:

A. Pentru toate persoanele care solicită asistentă medicală în ambulatoriu se va recolta exsudat nazofaringian în vederea identificării virusului gripal A (H5N1 sau variante), dacă îndeplinesc următoarele conditii:

– debut brusc;

– febră > 38şC;

– mialgii

si unul sau mai multe dintre următoarele semne/simptome:

– tuse;

– dureri în gât;

– tulburări respiratorii;

– tulburări de constientă

si persoana este rezidentă/a călătorit, cu 10 zile înainte de aparitia semnelor/simptomelor, în zone în care a fost confirmată gripa aviară la păsări sau la oameni si a venit în contact direct cu păsări moarte sau cu dejectiile acestora.

Aceste persoane vor fi considerate suspecte si vor fi transportate imediat la sectia de boli infectioase din cadrul Spitalului Judetean Tulcea.

B. Pentru toate persoanele spitalizate, indiferent de spital/sectie, se va recolta exsudat nazofaringian si ser în vederea identificării virusului gripal A (H5N1 sau variante), dacă îndeplinesc următoarele conditii:

– pneumonie confirmată radiologic;

– IACRS;

– alte semne/simptome severe de suferintă a sistemului respirator pentru care nu poate fi estimat un diagnostic clinic alternativ, altul decât gripa;

si persoana este rezidentă/a călătorit, cu 10 zile înainte de aparitia semnelor/simptomelor, în zone în care a fost confirmată gripa aviară la păsări sau la oameni si a venit în contact direct cu păsări moarte sau cu dejectiile acestora.

Exsudatele nazofaringiene vor fi însotite de formularul de trimitere a probelor pentru diagnosticul de gripă, completat în institutia în care se face recoltarea.

Directia de Sănătate Publică a Judetului Tulcea va tine evidenta nominală pentru toate cazurile de la care s-a prelevat exsudat nazofaringian.

C. Managementul cazurilor suspecte

1. Asigurarea unui mijloc de transport de tip ambulantă, special desemnat, cu aparatură de asistare în caz de insuficientă respiratorie severă 2. Personalul de pe ambulantă va purta echipament de protectie cu mască si va fi imunizat AG.

3. Cazurile suspecte se transportă la sectia de boli infectioase din cadrul Spitalului Judetean Tulcea, în spatiile desemnate si special amenajate. Dacă simptomatologia corespunde definitiei de caz, pacientul va fi trimis imediat la Institutul de Boli Infectioase “Prof. dr. Matei Bals“ Bucuresti, cu mască de protectie.

4. După fiecare transport ambulanta este supusă dezinfectiei.

D. Măsuri în cadrul Institutului de Boli Infectioase “Prof. dr. Matei Bals“ Bucuresti Institutul rezervă pentru astfel de cazuri Pavilionul 2, unde sunt asigurate măsuri P2 cu măsuri de precautie P3.

Personalul care lucrează în acest pavilion va deservi numai acest spatiu si va fi instruit conform recomandărilor Organizatiei Mondiale a Sănătătii.

Personalul Institutului de Boli Infectioase “Prof. dr. Matei Bals“ Bucuresti va fi imunizat AG de către Directia de Sănătate Publică a Municipiului Bucuresti.

Ministerul Sănătătii va asigura în rezerva pentru situatii speciale medicamente antivirale, antibiotice si antiinflamatorii:

Oseltamivir, Meropenem, Vancomicin, Claritromicină, Linezelid, Dexametazon fiole, care vor fi puse la dispozitia Institutului de Boli Infectioase “Prof. dr. Matei Bals“ Bucuresti pentru tratamentul cazurilor.

Ministerul Sănătătii va dispune dirijarea, până la ocuparea posturilor scoase la concurs, a 3 medici specialisti în anestezie si terapie intensivă din unităti spitalicesti din Bucuresti.

E. Diagnosticul de laborator pentru confirmarea gripei aviare la om

Probele pentru confirmarea diagnosticului de laborator se analizează la Laboratorul national de referintă pentru gripă din cadrul Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie si Imunologie “Cantacuzino“ Bucuresti.

Recoltarea si transportul probelor se vor face în conditii maxime de securitate, în baza recomandărilor Organizatiei Mondiale a Sănătătii difuzate de Ministerul Sănătătii la directiile de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti, însotite de formularul de trimitere.

F. Managementul contactilor cu caz suspect

Directia de Sănătate Publică a Judetului Tulcea va recomanda izolarea la domiciliu a contactilor, iar medicul de familie va asigura monitorizarea clinică zilnică, inclusiv termometrizare, si tratamentul preventiv cu medicamente antivirale timp de 7 zile.

G. Măsuri fată de populatia comunei Ceamurila de Jos, judetul Tulcea, altele decât vaccinarea AG

– Avertizarea populatiei pentru a se adresa imediat medicului de familie în caz de îmbolnăvire

– Catagrafierea imediată de către medicul de familie a gravidelor si persoanelor cu afectiuni oncologice, acestea urmând a fi instruite cu privire la evitarea contactelor prin care se pot expune riscului de îmbolnăvire de gripă umană si/sau aviară.

H. Măsuri fată de persoanele care actionează în focar

– Instruire cu privire la măsuri de prevenire a îmbolnăvirii

– Echipament adecvat de protectie – combinezon, ochelari, măsti, mănusi, sort etc.

– Vaccinare antigripală

– Profilaxie antivirală în perioada interventiei pentru personalul veterinar, personalul medico-sanitar si personalul de interventie din Ministerul Apărării Nationale si Ministerul

Administratiei si Internelor etc.

I. Măsuri fată de alte persoane care intră în zonă

– Instruire la Directia de Sănătate Publică a Judetului Tulcea

– Asigurare de echipament de protectie prin Autoritatea Natională Sanitară Veterinară si pentru Siguranta Alimentelor

– Imunizarea cu vaccin gripal

J. Măsuri în comuna Ceamurila de Jos, judetul Tulcea, după distrugerea păsărilor

Dezinfectie terminală în întreaga localitate după distrugerea tuturor păsărilor

K. Analiza de situatie si monitorizarea riscului epidemiologic de aparitie a îmbolnăvirilor la om cu virusul gripei aviare

– Managementul informatiei:

Comitetul judetean de interventie în caz de pandemie de gripă anuntă imediat Comitetului national de interventie orice caz suspect sau confirmat de gripă aviară la om.

Medicii de familie, serviciile de ambulantă, alte unităti sanitare anuntă comitetului judetean atât cazurile suspecte, cât si pe cele diagnosticate.

– Supravegherea clinică a populatiei din zonă prin medicii de familie

– Continuarea vaccinării antigripale

– Extinderea zonei unde se va face vaccinarea la încă 9 localităti cuprinse în zona de supraveghere

 

NOTĂ: Planul a fost întocmit de Directia de sănătate publică din cadrul Ministerului Sănătătii, cu consultarea membrilor Comisiei de epidemiologie si boli infectioase.

 

RECTIFICĂRI

 

În anexa la Decretul nr. 336/1995 privind conferirea medaliei “Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial, 1941–1945“, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 si 274 bis din 24 noiembrie 1995, se face următoarea rectificare (care nu apartine Redactiei “Monitorul Oficial“, Partea I): – la judetul Neamt, în loc de: “Apetrei N. Ion“ se va citi: “Apetrei N. Ioan“.

 

În anexa la Hotărârea Guvernului nr. 412/2000 privind acordarea cetăteniei române unor persoane, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 231 din 26 mai 2000, se face următoarea rectificare (care nu apartine Redactiei “Monitorul Oficial“, Partea I):

– la nr. 51, în loc de: “Lapadat Iosif, cetătean iugoslav, născut la 6 septembrie 1968 în localitatea Zrenjanin, Iugoslavia, fiul lui David si Anuica...“ se va citi: “Lapadat Iosif, cetătean iugoslav, născut la 6 septembrie 1968 în localitatea Zrenjanin, Iugoslavia, fiul lui David si Anujka...“.

 

În anexa la Hotărârea Guvernului nr. 635/2005 privind redobândirea cetăteniei române de către unele persoane, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 657 din 25 iulie 2005, se fac următoarele rectificări (care nu apartin Redactiei “Monitorul Oficial“, Partea I):

– la nr. 9, în loc de: “Bazic Aureliu, fiul lui Dumitru (n. 22.07.1937 în Nădusita) si Olga, născut la data de 11 aprilie 1967 în localitatea Gribova, judetul Drochia, România...“ se va citi: “Bazic Aureliu, fiul lui Dumitru (n. 22.07.1937 în Nădusita) si Olga, născut la data de 11 aprilie 1967 în localitatea Gribova, judetul Drochia, Moldova...“;

– la nr. 131, în loc de: “Voronă Viorica, fiica lui Lutcanu Grigore si Zinovia...“ se va citi: “Voronă Viorica, fiica lui Lutcan Grigore si Zinovia...“.

 

În anexa la Hotărârea Guvernului nr. 636/2005 privind aprobarea renuntării la cetătenia română unor persoane, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605 din 13 iulie 2005, se fac următoarele rectificări (care nu apartin Redactiei “Monitorul Oficial“, Partea I):

– la nr. 76, în loc de: “..Copii minori: Rădulescu-Iures Lara născută la data de 04.05.1996“ se va citi: “..Copii minori: Rădulescu-Iures Lara născută la data de 04.04.1996“;

– la nr. 78, în loc de: “..Copii minori: Katzschner Andreas Georg născut la data de 03.04.1998“ se va citi: “..Copii minori: Katzschner Andreas Georg născut la data de 03.05.1998“.

 

În anexa la Hotărârea Guvernului nr. 910/2005 privind aprobarea renuntării la cetătenia română unor persoane, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 773 din 25 august 2005, se fac următoarele rectificări (care nu apartin Redactiei “Monitorul Oficial“, Partea I):

– la nr. 32, în loc de: “Bleisten Lucica, fiica lui...“ se va citi: “Bleistein Lucica, fiica lui...“;

– la nr. 97, în loc de: “Kartmann Monica-Renate, fiica lui Marin Vasile si Irina, născută la data de 20 decembrie 1954...“ se va citi: “Kartmann Monica-Renate, fiica lui Marin Vasile si Irina, născută la data de 20 noiembrie 1954...“.