MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 173 (XVII) - Nr. 958         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Vineri, 28 octombrie 2005

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 475 din 22 septembrie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 306 alin. 1 din Codul de procedură civilă

 

ACTE ALE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

 

387. – Hotărâre pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instantelor judecătoresti

 

446. – Hotărâre pentru modificarea Regulamentului privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari si procurorilor stagiari, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 306/2005

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 475

din 22 septembrie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 306 alin. 1 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Constantin Doldur – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Aurelia Rusu – procuror

Ingrid Alina Tudora – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 306 alin. 1 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Avicola“ – S.A. din Iasi în Dosarul nr. 510/2005 al Curtii de Apel Iasi – Sectia conflicte de muncă si asigurări sociale.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată. În acest sens arată că reglementarea criticată reprezintă o solutie legislativă adoptată în conformitate cu

prevederile art. 126 alin. (2) din Constitutie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 8 martie 2005, pronuntată în Dosarul nr. 510/2005, Curtea de Apel Iasi – Sectia conflicte de muncă si asigurări sociale a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 306 alin. 1 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Avicola “ – S.A. din Iasi.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile legale criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, precum si celor ale art. 24, care consacră dreptul la apărare. În acest sens arată că în cazul hotărârilor judecătoresti pronuntate de prima instantă, care nu pot fi atacate cu apel, recursul reprezintă al doilea grad de jurisdictie. Prin urmare, pentru desfăsurarea unui proces echitabil si respectarea dreptului constitutional la apărare, ar trebui să se aplice în mod similar dispozitiile art. 287 alin. 2 din Codul de procedură civilă referitoare la apel, în sensul că motivarea de fapt si de drept, precum si dovezile invocate, pot fi împlinite până cel mai târziu la prima zi de înfătisare. În ceea ce priveste neîndeplinirea cerintei de invocare a motivelor de recurs si de dezvoltare a acestora, în conditiile art. 306 alin. 1 din Codul de procedură civilă, autorul exceptiei sustine că atunci când obiectul recursului îl constituie o hotărâre care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel, art. 3041 din acelasi cod lasă instantei de recurs posibilitatea să examineze cauza sub toate aspectele. Asadar, în această ipoteză, recursul constituie o cale de atac cu caracter devolutiv, iar anularea recursului, în temeiul dispozitiilor legale criticate, reprezintă o încălcare a dreptului la apărare si al celui la un proces echitabil.

Curtea de Apel Iasi – Sectia conflicte de muncă si asigurări sociale apreciază că exceptia de neconstitutionalitate invocată este neîntemeiată. În acest sens arată că textul de lege criticat nu aduce atingere dreptului părtilor la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil si nici dreptului la apărare. Astfel, stabilirea unui termen pentru motivarea recursului este o garantie a protejării părtilor împotriva duratei excesive a procedurilor, a asigurării eficientei si credibilitătii actului de justitie. De altfel, actiunile întemeiate pe dispozitiile Legii nr. 19/2000 fac parte din categoria cauzelor care justifică o celeritate sporită, motiv pentru care legiuitorul, desi permite “examinarea cauzei sub toate aspectele“, a suprimat în cazul acestor litigii calea de atac a apelului, hotărârea instantei de fond putând fi atacată numai cu recurs. Asa fiind, instanta apreciază că sanctiunea nulitătii recursului, prevăzută de art. 306 alin. 1 din Codul de procedură civilă, nu îngrădeste în nici un fel accesul la justitie ori dreptul la apărare.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului,  Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de necon stitutionalitate ridicate.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că dispozitiile art. 306 alin. 1 din Codul de procedură civilă, ca si ansamblul reglementării recursului, stabilesc conditii pentru exercitarea acestei căi de atac de către toate persoanele având acelasi interes, beneficiare ale acelorasi drepturi si obligatii procesuale. Exercitarea acestor drepturi si îndeplinirea acestor obligatii în conditiile prevăzute de lege nu poate fi considerată ca o încălcare a vreunei prevederi constitutionale, ci, dimpotrivă, este vorba de o reglementare a legii ordinare, în acord cu art. 15 alin. (1) din Constitutie, care stabileste regula de principiu potrivit căreia drepturile si obligatiile cetătenilor sunt prevăzute de lege.

Totodată, prin art. 126 alin. (3) din Legea fundamentală, legiuitorului ordinar i s-a atribuit competenta de a reglementa procedura de judecată în fata instantelor judecătoresti, procedură care, evident, implică si reglementarea drepturilor si obligatiilor ce revin părtilor în cauzele de competenta acestor instante.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile art. 306 alin. 1 din Codul de procedură civilă sunt constitutionale.

În acest sens arată că dispozitiile de lege referitoare la nulitatea recursului nemotivat în termenul legal nu  încalcă dreptul părtilor la un proces echitabil si la solutionarea cauzei într-un termen rezonabil, întrucât nu împiedică părtile interesate de a apela la instantele judecătoresti si de a se prevala de toate garantiile procesuale care conditionează, într-o societate democratică, procesul echitabil. De asemenea, dispozitiile art. 306 alin. 1 din Codul de procedură civilă nu aduc atingere sub nici un aspect dreptului părtilor de a fi asistate, în tot cursul procesului, de un avocat. Mai mult, textul de lege criticat apartine normelor de procedură a căror adoptare este de competenta exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situatii deosebite, reglementări speciale, potrivit art. 126 alin. (2) din Constitutie.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauză de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 306 alin. 1 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora “Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu exceptia cazurilor prevăzute în alin. 2.“

Autorul exceptiei sustine că dispozitiile legale criticate contravin prevederilor constitutionale ale art. 21 alin. (3) si ale art. 24, care au următorul continut:

– Art. 21 alin. (3): “Părtile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil.“;

– Art. 24: “(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) În tot cursul procesului, părtile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.“

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că aceasta are în vedere neaplicarea în materia recursului – atunci când este singura cale de atac – a dispozitiilor art. 287 alin. 2 teza a doua din Codul de procedură civilă, potrivit cărora motivele de fapt si de drept pe care se întemeiează apelul si dovezile invocate în sustinerea sa pot fi enuntate până la prima zi de înfătisare. Or, împrejurarea că recursul constituie singura cale de atac împotriva unei hotărâri judecătoresti, nu impune, în mod necesar, aplicarea prevederilor referitoare la termenul de motivare în materia apelului, iar neaplicarea acestora nu oferă temei criticii de neconstitutionalitate privind încălcarea dreptului la un proces echitabil si a dreptului la apărare.

Solutia astfel adoptată se înscrie în cadrul competentei conferite legiuitorului prin art. 126 alin. (2) din Constitutie, de a reglementa procedura de judecată, inclusiv căile de atac împotriva hotărârilor pronuntate de instante, constituind optiunea suverană a acestuia, care, în spetă, nu relevă nici un fine de neconstitutionalitate. Drept urmare, Curtea nu poate să constate, asa cum solicită autorul exceptiei, incidenta dispozitiilor art. 287 alin. 2 teza a doua din Codul de procedură civilă, în locul celor ale art. 306 alin. 1 din acelasi cod. Ca atare, exceptia de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulată, urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 306 alin. 1 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Avicola“ – S.A. din Iasi în Dosarul nr. 510/2005 al Curtii de Apel Iasi – Sectia conflicte de muncă si asigurări sociale.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 22 septembrie 2005.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora

 

ACTE ALE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

PLENUL

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instantelor judecătoresti

 

În temeiul dispozitiilor art. 133 alin. (5) si (7) din Constitutia României, republicată, ale art. 23 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată,

având în vedere art. 139 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată,

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăste:

Art. 1. – Se aprobă Regulamentul de ordine interioară al instantelor judecătoresti, cuprins în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. – Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 159/2004 privind aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instantelor judecătoresti, cu modificările si completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 881 din 27 septembrie 2004.

Art. 3. – Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii,

judecător dr. Dan Lupascu

 

Bucuresti, 22 septembrie 2005.

Nr. 387.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT

de ordine interioară al instantelor judecătoresti

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. – (1) Puterea judecătorească se exercită de Înalta Curte de Casatie si Justitie si de celelalte instante judecătoresti stabilite de lege.

(2) Puterea judecătorească este separată si în echilibru cu celelalte puteri ale statului, având atributii proprii, ce sunt exercitate prin instantele judecătoresti, în conformitate cu principiile constitutionale ale independentei si inamovibilitătii judecătorilor, precum si cu celelalte dispozitii legale.

(3) Instantele judecătoresti înfăptuiesc justitia, în numele legii, în scopul apărării si realizării drepturilor si libertătilor fundamentale ale cetătenilor, precum si a celorlalte drepturi si interese legitime deduse judecătii, fără privilegii si fără discriminări.

(4) Consiliul Superior al Magistraturii este organul constitutional care îndeplineste rolul de garant al independentei justitiei.

Art. 2. – (1) Judecătoriile, tribunalele, tribunalele specializate, curtile de apel si instantele militare sunt organizate si functionează potrivit dispozitiilor Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, si ale prezentului regulament.

(2) În cadrul curtilor de apel si al tribunalelor functionează sectii sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori si de familie, cauze de contencios administrativ si fiscal, cauze privind conflicte de muncă si asigurări sociale, precum si, în raport cu natura si numărul cauzelor, sectii maritime si fluviale sau pentru alte materii.

(3) În domeniile prevăzute la alin. (2) se pot înfiinta tribunale specializate.

(4) În cadrul judecătoriilor se vor organiza sectii sau complete specializate pentru cauze cu minori si familie. În raport cu natura si numărul cauzelor în cadrul judecătoriilor se pot înfiinta sectii sau complete specializate si în alte materii.

(5) În raport cu volumul de activitate, cu natura si complexitatea cauzelor deduse judecătii, pentru curtile de apel, tribunale si judecătorii se pot înfiinta sedii secundare cu activitate permanentă în alte localităti din judet sau în municipiul Bucuresti, în conformitate cu dispozitiile art. 42 din Legea nr. 304/2004, republicată.

Art. 3. – (1) Ministerul Justitiei asigură buna organizare si administrare a justitiei ca serviciu public.

(2) Mijloacele materiale si financiare necesare functionării instantelor sunt asigurate de la bugetul de stat, din timbrul judiciar, din amenzi judiciare, cheltuieli judiciare si alte surse extrabugetare, în conditiile legii, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii.

Administrarea mijloacelor materiale si financiare se realizează prin curtile de apel si tribunale, presedintii acestor instante fiind ordonatori secundari de credite si, respectiv, ordonatori tertiari de credite.

 

CAPITOLUL II

Dispozitii privind conducerea instantelor, atributiile judecătorilor, ale personalului auxiliar de specialitate

si ale personalului din departamentul economico-financiar si administrativ

SECTIUNEA I

Dispozitii generale

 

Art. 4. – (1) Instantele judecătoresti se încadrează cu numărul necesar de judecători, precum si cu numărul necesar de personal auxiliar de specialitate si personal al departamentului economico-financiar si administrativ.

(2) Conducerea instantelor este asigurată de presedinte si, în functie de volumul de activitate si de complexitatea cauzelor, de unul sau mai multi vicepresedinti. De asemenea, la fiecare instantă functionează colegiul de conducere si adunarea generală a judecătorilor.

 

SECTIUNEA a II-a

Dispozitii privind activitatea judecătorilor

 

Art. 5. – (1) Judecătorii numiti de Presedintele României sunt inamovibili. Judecătorii stagiari se bucură de stabilitate.

(2) Judecătorii au următoarele îndatoriri:

a) să asigure, prin activitatea desfăsurată, respectarea legii si independenta puterii judecătoresti;

b) să respecte normele codului deontologic, prevederile legale, cele ce rezultă din regulamente, din hotărârile adunărilor generale si ale colegiilor de conducere;

c) să-si perfectioneze continuu pregătirea profesională, conform necesitătilor de specializare;

d) să respecte programul de lucru, să aibă un comportament decent si civilizat în relatiile de serviciu;

e) să dea dovadă de competentă profesională si să manifeste calm, răbdare, politete si impartialitate fată de justitiabili, martori, avocati si alte persoane cu care intră în contact în calitate oficială;

f) să participe la sedintele de judecată, în completele de judecată stabilite conform legii si să respecte secretul deliberării;

g) să solutioneze într-un termen rezonabil cauzele deduse judecătii;

h) să asigure securitatea dosarelor pe perioada în care acestea le sunt încredintate spre studiu, solutionare sau motivare;

i) să aducă de îndată la cunostintă presedintelui instantei în care functionează orice ingerintă în actul de justitie din partea unei persoane fizice sau juridice ori a unui grup de interese, care ar putea să-i afecteze independenta sau impartialitatea ori ar putea crea suspiciuni cu privire la acestea;

j) să îndeplinească, în limitele functiei, alte atributii decât cele privind activitatea de judecată, stabilite în conformitate cu legea de conducerea instantei.

Art. 6. – (1) Functia de judecător este incompatibilă cu orice alte functii publice sau private, cu exceptia functiilor didactice din învătământul superior, precum si a celor de instruire din cadrul Institutului National al Magistraturii si al Scolii Nationale de Grefieri, în conditiile legii.

(2) Activitatea didactică din învătământul superior se desfăsoară în afara programului de lucru stabilit la instanta la care functionează judecătorul.

Art. 7. – Judecătorii pot participa la elaborarea de publicatii, articole, studii de specialitate, lucrări literare sau stiintifice ori la emisiuni audiovizuale, cu exceptia celor cu caracter politic. Judecătorii pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de întocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente interne sau internationale si pot fi membri ai societătilor stiintifice sau academice, precum si ai oricăror persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial.

Art. 8. – Interdictiile si incompatibilitătile judecătorilor sunt prevăzute de lege.

 

SECTIUNEA a III-a

Conducerea instantelor

 

Art. 9. – (1) Fiecare instantă judecătorească este condusă de un presedinte care exercită atributiile manageriale în scopul organizării eficiente a activitătii acesteia.

(2) În functie de volumul de activitate si de complexitatea cauzelor, la curtile de apel, tribunale si tribunale specializate presedintele poate fi ajutat de 1–2 vicepresedinti, iar la judecătorii presedintele poate fi ajutat de un vicepresedinte. Judecătoriile în care presedintii sunt ajutati de către vicepresedinti se stabilesc de către Consiliul Superior al Magistraturii.

(3) La Curtea de Apel Bucuresti si la Tribunalul Bucuresti presedintele poate fi ajutat de 1–3 vicepresedinti. (4) Sectiile instantelor sunt conduse de presedintii de sectie.

§1. Presedintele si vicepresedintele curtii de apel

Art. 10. – (1) Presedintele curtii de apel exercită prerogative manageriale în scopul organizării eficiente a activitătii curtii, precum si atributii de coordonare si control privind administrarea curtii de apel si a instantelor din circumscriptie, după cum urmează:

a) ia măsuri pentru organizarea si buna functionare a instantei pe care o conduce, precum si a activitătii instantelor din circumscriptia curtii de apel;

b) asigură si verifică, personal sau prin intermediul vicepresedintelui ori al altor judecători pe care îi desemnează în acest scop, cu aprobarea colegiului de conducere, respectarea obligatiilor legale si a regulamentelor de către judecători si personalul auxiliar de specialitate, la toate instantele din circumscriptie;

c) organizează si coordonează controlul administrării curtii de apel si al instantelor din circumscriptia acesteia;

d) propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea în functia de presedinte de sectie;

e) desemnează judecătorii care urmează să îndeplinească, potrivit legii, si alte atributii decât cele privind activitatea de judecată;

f) urmăreste si răspunde de repartizarea aleatorie a cauzelor, potrivit legii;

g) desemnează, prin rotatie, judecătorii care să efectueze anumite acte, dintre cele date în competenta Inspectiei judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, la solicitarea acesteia;

h) desemnează judecătorii care răspund de organizarea activitătii de formare profesională continuă a judecătorilor de la curtea de apel si instantele din circumscriptia acesteia;

i) emite avizul consultativ în vederea prezentării la examenul de capacitate al judecătorilor stagiari;

j) deleagă, cu acordul lor, judecătorii de la judecătoriile, tribunalele sau tribunalele specializate din circumscriptia curtii de apel, în conditiile legii;

k) solicită Consiliului Superior al Magistraturii, în conditiile legii, delegarea judecătorilor;

l) convoacă, anual sau ori de câte ori este necesar, adunarea generală a judecătorilor curtii de apel si adunarea generală a judecătorilor din circumscriptia acesteia, pe care le prezidează;

m) convoacă colegiul de conducere al curtii si prezidează sedintele acestuia;

n) numeste personalul auxiliar de specialitate si personalul din departamentul economico-financiar si administrativ al curtii de apel si al instantelor din circumscriptia acesteia, aprobă transferul, delegarea, detasarea si dispune promovarea si aplicarea sanctiunilor disciplinare pentru aceste categorii de personal, în conditiile legii;

o) repartizează personalul în cadrul compartimentelor auxiliare ale curtii de apel;

p) urmăreste permanent realizarea unui management eficient al resurselor umane la curtea de apel si instantele din circumscriptia acesteia, pentru asigurarea unei dimensionări echilibrate a volumului de activitate, raportat la fiecare persoană, si propune măsuri pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi;

q) ia măsuri pentru respectarea programului de activitate si folosirea eficientă a timpului afectat acestuia de către întreg personalul curtii, pentru îndeplinirea la timp si în conditii de calitate a lucrărilor si pentru stabilirea unor raporturi de serviciu care să asigure realizarea corespunzătoare a atributiilor;

r) asigură, în conditiile legii, colaborarea instantelor din circumscriptia curtii de apel cu parchetele de pe lângă acestea, organele de politie, organizatiile profesionale ale avocatilor, notarilor publici, consilierilor juridici, executorilor judecătoresti, expertilor si interpretilor, precum si cu alte institutii si organizatii;

s) desemnează vicepresedintele sau, după caz, judecătorul care îl înlocuieste atunci când lipseste de la instantă si în toate situatiile de imposibilitate temporară de exercitare a functiei;

s) aprobă stimulentele bănesti provenite din timbrul judiciar, premiile si primele prevăzute de lege pentru judecători si celelalte categorii de personal din cadrul curtii de apel si al instantelor judecătoresti din circumscriptia acesteia;

t) îndrumă si verifică activitatea inginerului constructor de la curtea de apel; această competentă poate fi delegată managerului economic;

t) este ordonator secundar de credite si răspunde de folosirea, conform legii, a sumelor primite de la buget, de integritatea bunurilor încredintate unitătii pe care o conduce, de tinerea la zi a contabilitătii si de prezentarea dărilor de seamă contabile asupra executiei bugetare.

Atributiile specifice de ordonator de credite pot fi delegate managerului economic;

u) sesizează comisia medicală de specialitate în cazul prevăzut de art. 62 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată;

v) ia măsuri pentru elaborarea si publicarea jurisprudentei curtii de apel.

(2) Atributiile presedintelui prevăzute la alin. (1) lit. e), g), k) , p) si s) sunt exercitate cu aprobarea colegiului de conducere al curtii de apel, iar atributia prevăzută la alin. (1) lit. d) este exercitată cu consultarea judecătorilor sectiei si a colegiului de conducere.

(3) Presedintele curtii de apel îndeplineste orice alte atributii prevăzute de lege si de regulamente.

Art. 11. – (1) Vicepresedintele curtii de apel exercită următoarele atributii:

a) asigură si verifică respectarea obligatiilor legale si a regulamentelor de către judecători, personalul auxiliar de specialitate si personalul din departamentul economicofinanciar si administrativ;

b) asigură cunoasterea si valorificarea practicii instantelor de control judiciar, a deciziilor Curtii Constitutionale, precum si a jurisprudentei europene;

c) asigură informarea zilnică a judecătorilor cu privire la actele normative nou-apărute;

d) organizează studiul profesional al judecătorilor, urmăreste realizarea acestuia si coordonează activitatea de unificare a practicii judiciare;

e) răspunde de organizarea activitătii de formare profesională continuă a judecătorilor de la curtea de apel si de la instantele din circumscriptia acesteia si de modul în care judecătorii desemnati în acest scop îsi îndeplinesc atributiile;

f) asigură operationalitatea bazei de date informatice privind personalul de la curtea de apel si de la instantele din circumscriptie si ia măsurile necesare pentru întretinerea acesteia în conditii optime;

g) organizează paza sediului instantei si a celorlalte bunuri, precum si paza contra incendiilor, în conditiile legii;

h) verifică modul în care sunt respectate prevederile legale privind protectia muncii;

i) asigură controlul permanent asupra modului în care sunt păstrate dosarele, mapele de hotărâri si registrele curtii de apel si ale instantelor din circumscriptia acesteia;

j) coordonează activitatea corpului de jandarmi la nivelul curtii de apel.

(2) Vicepresedintele curtii de apel îndeplineste orice alte atributii prevăzute de lege si de regulamente ori  stabilite de presedintele instantei, conform legii.

(3) Vicepresedintele desemnat să înlocuiască presedintele instantei exercită, în lipsa acestuia, atributiile prevăzute de art. 10.

(4) La curtile de apel unde functionează 2 sau 3 vicepresedinti, atributiile fiecăruia sunt stabilite prin decizie a presedintelui curtii.

§ 2. Presedintele si vicepresedintele tribunalului

Art. 12. – (1) În activitatea de coordonare si control privind administrarea tribunalului si a instantelor din circumscriptie, presedintele tribunalului exercită următoarele atributii:

a) convoacă, anual sau ori de câte ori este necesar, adunarea generală a judecătorilor tribunalului si adunarea generală a judecătorilor din circumscriptia acestuia, pe care le prezidează;

b) convoacă colegiul de conducere al tribunalului si prezidează sedintele acestuia;

c) asigură buna desfăsurare a activitătii tribunalului si a instantelor din circumscriptia acestuia;

d) asigură si verifică, personal sau prin intermediul vicepresedintelui ori al altor judecători pe care îi desemnează în acest scop, cu aprobarea colegiului de conducere, respectarea obligatiilor legale si a regulamentelor de către judecători si personalul auxiliar de specialitate, la tribunal si la instantele din circumscriptia acestuia;

e) desemnează judecătorii care, potrivit legii, urmează să îndeplinească si alte atributii decât cele privitoare la activitatea de judecată;

f) desemnează, prin rotatie, judecătorii care să efectueze anumite acte, dintre cele date în competenta Inspectiei judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, la solicitarea acesteia;

g) propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea în functia de presedinte de sectie;

h) urmăreste permanent realizarea unui management eficient al resurselor umane la tribunal si la instantele din circumscriptia acestuia, pentru asigurarea unei dimensionări echilibrate a volumului de activitate raportat la fiecare persoană;

i) asigură, în conditiile legii, colaborarea instantelor din circumscriptia tribunalului cu parchetele de pe lângă acestea, cu organele de politie, cu organizatiile profesionale ale avocatilor, notarilor publici, consilierilor juridici, executorilor judecătoresti, expertilor si interpretilor, precum si cu alte institutii si organizatii;

j) repartizează personalul în cadrul compartimentelor auxiliare ale instantei;

k) desemnează vicepresedintele sau, după caz, judecătorul care îl înlocuieste atunci când lipseste de la instantă si în toate situatiile de imposibilitate temporară de exercitare a functiei;

l) exercită, la nivelul tribunalului si în limitele functiei sale, atributiile prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. a), c), e), f), q), s) si u);

m) este ordonator tertiar de credite si răspunde de folosirea, conform legii, a sumelor primite de la buget, de integritatea bunurilor încredintate unitătii pe care o conduce, de tinerea la zi a contabilitătii si de prezentarea dărilor de seamă contabile asupra executiei bugetare.

Atributiile specifice de ordonator de credite pot fi delegate managerului economic;

n) numeste grefierii arhivari si registratorii de la tribunal si judecătoriile din circumscriptia acestuia, potrivit legii.

(2) Presedintele tribunalului îndeplineste orice alte atributii prevăzute de lege si de regulamente.

(3) Atributiile prevăzute la alin. (1) lit. e), f) si j) se exercită cu aprobarea colegiului de conducere al tribunalului, iar atributia prevăzută la alin. (1) lit. g) este exercitată cu consultarea judecătorilor sectiei si a colegiului de conducere.

Art. 13. – (1) Vicepresedintele tribunalului exercită următoarele atributii:

a) asigură si verifică respectarea obligatiilor legale si a regulamentelor de către judecători, personalul auxiliar de specialitate si personalul din departamentul economicofinanciar si administrativ;

b) răspunde de organizarea activitătii de formare profesională continuă a judecătorilor de la tribunal si de la instantele din circumscriptia acestuia si de modul în care judecătorii desemnati în acest scop îsi îndeplinesc atributiile;

c) asigură cunoasterea si valorificarea practicii instantelor de control judiciar, a deciziilor Curtii Constitutionale, precum si a jurisprudentei europene;

d) asigură informarea zilnică a judecătorilor cu privire la actele normative nou-apărute;

e) organizează studiul profesional al judecătorilor, urmăreste realizarea acestuia si coordonează activitatea de unificare a practicii judiciare;

f) organizează paza sediului instantei si a celorlalte bunuri, precum si paza contra incendiilor, în conditiile legii;

g) verifică modul în care sunt respectate prevederile legale privind protectia muncii;

h) asigură controlul permanent asupra modului în care sunt păstrate dosarele, mapele de hotărâri si registrele tribunalului si ale judecătoriilor din circumscriptia acestuia;

i) coordonează activitatea corpului de jandarmi, la nivelul tribunalului.

(2) Vicepresedintele tribunalului îndeplineste orice alte atributii prevăzute de lege si de regulamente.

(3) Vicepresedintele desemnat să înlocuiască presedintele instantei exercită, în lipsa acestuia, atributiile prevăzute de art. 12.

(4) La tribunalele unde functionează 2 sau 3 vicepresedinti, atributiile fiecăruia sunt stabilite prin decizie a presedintelui tribunalului.

§ 3. Presedintele si vicepresedintele tribunalului specializat

Art. 14. – (1) Presedintele tribunalului specializat exercită atributiile manageriale în vederea organizării eficiente a activitătii acestuia, precum si atributii de administrare a instantei, scop în care:

a) convoacă si prezidează adunarea generală a judecătorilor, anual sau ori de câte ori este necesar;

b) convoacă colegiul de conducere al tribunalului specializat si prezidează sedintele acestuia;

c) numeste, când este cazul, judecătorul de serviciu si stabileste locul si programul de desfăsurare a activitătii acestuia;

d) repartizează personalul în compartimentele auxiliare si organizează, coordonează si controlează activitatea acestuia;

e) desemnează judecătorii care îndeplinesc si alte atributii decât cele de judecată;

f) desemnează, prin rotatie, judecătorii care să efectueze anumite acte, dintre cele date în competenta Inspectiei judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, la solicitarea acesteia;

g) propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea în functia de presedinte de sectie, acolo unde este cazul;

h) desemnează vicepresedintele sau, după caz, judecătorul care îl înlocuieste atunci când lipseste de la instantă si în toate situatiile de imposibilitate temporară de exercitare a functiei;

i) urmăreste si răspunde de repartizarea aleatorie a cauzelor;

j) asigură, în conditiile legii, colaborarea cu parchetul de pe lângă tribunalul specializat, cu organele de politie, cu organizatiile profesionale ale avocatilor, notarilor publici, consilierilor juridici, executorilor judecătoresti, expertilor si interpretilor, precum si cu alte institutii si organizatii.

(2) Atributiile prevăzute la alin. (1) lit. e) si f) se exercită cu aprobarea colegiului de conducere al judecătoriei, iar atributia prevăzută la alin. (1) lit. g) este exercitată cu consultarea judecătorilor sectiei si a colegiului de conducere.

(3) Presedintele tribunalului specializat îndeplineste orice alte atributii prevăzute de lege si de regulamente.

Art. 15. – (1) Vicepresedintele tribunalului specializat exercită următoarele atributii:

a) asigură si verifică respectarea obligatiilor legale si a regulamentelor de către judecători si personalul auxiliar de specialitate;

b) asigură cunoasterea si valorificarea practicii instantelor de control judiciar, a deciziilor Curtii Constitutionale, precum si a jurisprudentei europene;

c) asigură informarea zilnică a judecătorilor cu privire la actele normative nou-apărute;

d) organizează studiul profesional al judecătorilor, urmăreste realizarea acestuia si coordonează activitatea de unificare a practicii judiciare;

e) organizează paza sediului instantei si a celorlalte bunuri, precum si paza contra incendiilor, în conditiile legii;

f) verifică modul în care sunt respectate prevederile legale privind protectia muncii;

g) asigură controlul permanent asupra modului în care sunt păstrate dosarele, mapele de hotărâri si registrele tribunalului specializat;

h) coordonează activitatea corpului de jandarmi la nivelul tribunalului specializat.

(2) Vicepresedintele tribunalului specializat îndeplineste orice alte atributii prevăzute de lege si de regulamente ori stabilite de presedintele instantei, conform legii.

(3) Vicepresedintele tribunalului specializat exercită atributiile presedintelui instantei, în lipsa acestuia.

§ 4. Presedintele si vicepresedintele judecătoriei

Art. 16. – (1) Presedintele judecătoriei exercită atributiile manageriale în vederea organizării eficiente a activitătii acesteia, precum si atributii de administrare a instantei, scop în care:

a) convoacă si prezidează adunarea generală a judecătorilor, anual sau ori de câte ori este necesar;

b) convoacă colegiul de conducere al judecătoriei si prezidează sedintele acestuia;

c) organizează si verifică activitatea judecătorilor stagiari si asigură conditiile necesare pentru buna desfăsurare a stagiului;

d) numeste, când este cazul, judecătorul de serviciu si stabileste locul si programul de desfăsurare a activitătii acestuia;

e) repartizează personalul în compartimentele auxiliare si organizează, coordonează si controlează activitatea acestuia;

f) desemnează judecătorii care îndeplinesc si alte atributii decât cele de judecată;

g) desemnează, prin rotatie, judecătorii care să efectueze anumite acte, dintre cele date în competenta Inspectiei judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, la solicitarea acesteia;

h) propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea în functia de presedinte de sectie, acolo unde este cazul;

i) desemnează vicepresedintele sau, după caz, judecătorul care îl înlocuieste atunci când lipseste de la instantă si în toate situatiile de imposibilitate temporară de exercitare a functiei;

j) urmăreste si răspunde de repartizarea aleatorie a cauzelor;

k) asigură, în conditiile legii, colaborarea cu parchetul de pe lângă judecătorie, cu organele de politie, cu organizatiile profesionale ale avocatilor, notarilor publici, consilierilor juridici, executorilor judecătoresti, expertilor si interpretilor, precum si cu alte institutii si organizatii.

(2) Atributiile prevăzute la alin. (1) lit. d) si f) se exercită cu aprobarea colegiului de conducere al judecătoriei, iar atributia prevăzută la alin. (1) lit. h) este exercitată cu consultarea judecătorilor sectiei si a colegiului de conducere.

(3) Presedintele judecătoriei îndeplineste orice alte atributii prevăzute de lege si de regulamente.

Art. 17. – (1) Vicepresedintele judecătoriei exercită următoarele atributii:

a) asigură si verifică respectarea obligatiilor legale si a regulamentelor de către judecători si personalul auxiliar de specialitate;

b) asigură cunoasterea si valorificarea practicii instantelor de control judiciar, a deciziilor Curtii Constitutionale, precum si a jurisprudentei europene;

c) asigură informarea zilnică a judecătorilor cu privire la actele normative nou-apărute;

d) organizează studiul profesional al judecătorilor, urmăreste realizarea acestuia si coordonează activitatea de unificare a practicii judiciare;

e) organizează paza sediului instantei si a celorlalte bunuri, precum si paza contra incendiilor, în conditiile legii;

f) verifică modul în care sunt respectate prevederile legale privind protectia muncii;

g) asigură controlul permanent asupra modului în care sunt păstrate dosarele, mapele de hotărâri si registrele judecătoriei;

h) coordonează activitatea corpului de jandarmi la nivelul judecătoriei.

(2) Vicepresedintele judecătoriei îndeplineste orice alte atributii prevăzute de lege si de regulamente ori stabilite de presedintele instantei, conform legii.

(3) Vicepresedintele judecătoriei exercită atributiile presedintelui instantei, în lipsa acestuia.

§ 5. Adunarea generală a judecătorilor

Art. 18. – Adunarea generală a judecătorilor este compusă din toti judecătorii în functie ai instantei, inclusiv judecătorii stagiari, precum si judecătorii delegati sau detasati de la alte instante.

Art. 19. – Adunarea generală a judecătorilor are următoarele atributii:

a) dezbate activitatea anuală desfăsurată de instantă;

b) desemnează candidatii si alege membrii în Consiliul Superior al Magistraturii, în conditiile legii;

c) dezbate probleme de drept;

d) analizează proiecte de acte normative la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii sau a ministrului justitiei;

e) formulează puncte de vedere la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii;

f) alege si revocă membrii colegiului de conducere; la tribunalele specializate si judecătorii stabileste numărul membrilor ce urmează să fie alesi, potrivit legii;

g) initiază, dacă este cazul, procedura de revocare a judecătorilor alesi în Consiliului Superior al Magistraturii, în conditiile prevăzute de lege;

h) propune revocarea din functia de conducere a judecătorilor pentru motivele prevăzute de art. 51 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, republicată;

i) desemnează judecătorii care fac parte din Comisia pentru acordarea de compensatii financiare victimelor infractiunilor si supleantii acestora;

j) îndeplineste orice alte atributii prevăzute de lege sau de regulamente.

Art. 20. – (1) Adunarea generală a judecătorilor este convocată de presedintele instantei, iar în lipsa acestuia, de vicepresedinte.

(2) Adunarea generală a judecătorilor se convoacă si la solicitarea a cel putin unei treimi din numărul judecătorilor care o compun.

(3) Adunarea generală a judecătorilor poate fi convocată si de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii sau  de colegiul de conducere al instantei.

(4) La desemnarea candidatilor pentru functia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, adunările generale sunt convocate de colegiile de conducere ale curtilor de apel. La alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, adunările generale sunt convocate de colegiile de conducere ale curtilor de apel sau, după caz, de colegiile de conducere ale tribunalelor.

(5) În procedura de revocare a membrilor alesi ai Consiliului Superior al Magistraturii, adunările generale se convoacă potrivit alin. (2)–(4), care se aplică în mod corespunzător.

(6) Adunarea generală a judecătorilor este prezidată de presedinte, iar în lipsa acestuia, de vicepresedinte. Dacă presedintele sau vicepresedintele lipseste, adunarea generală este prezidată de un judecător ales de aceasta.

(7) Pentru desemnarea candidatilor si alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, adunarea generală a judecătorilor este prezidată de judecătorul cu cea mai mare vechime în magistratură, care nu si-a depus candidatura pentru functia de membru în Consiliul Superior al Magistraturii.

(8) Adunarea generală a judecătorilor este legal constituită în prezenta majoritătii judecătorilor.

(9) În procedura de desemnare a candidatilor si de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, adunarea generală a judecătorilor este legal constituită în prezenta a cel putin două treimi din numărul judecătorilor.

(10) Hotărârile adunării generale a judecătorilor se adoptă cu votul majoritătii membrilor prezenti. În cazul revocării membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, hotărârea de revocare se adoptă cu votul a două treimi din numărul judecătorilor.

§ 6. Colegiul de conducere

Art. 21. – (1) În cadrul fiecărei instante judecătoresti functionează un colegiu de conducere. Presedintele instantei este si presedintele colegiului de conducere.

(2) Colegiile de conducere sunt formate dintr-un număr impar de membri si au următoarea componentă:

a) la curtile de apel si tribunale: presedintele si 6 judecători, alesi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor;

b) la tribunalele specializate si la judecătorii: presedintele si 2 sau 4 judecători, alesi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor.

(3) Adunarea generală pentru alegerea membrilorcolegiului de conducere se convoacă potrivit art. 20 alin. (1).

(4) La tribunalele specializate si la judecătorii, adunarea generală a judecătorilor stabileste, prin vot, înainte de declansarea procedurii de alegere, numărul judecătorilor care urmează să fie alesi în colegiu.

(5) Pentru alegerea membrilor colegiului de conducere se întocmesc liste cu toti judecătorii instantei, cu exceptia presedintelui si a celor care declară, în prealabil, că nu înteleg să facă parte din colegiu.

(6) Listele întocmite potrivit alin. (5) se înmânează judecătorilor prezenti. Membrii colegiului de conducere se aleg prin vot secret.

(7) Fiecare judecător exprimă un număr de voturi egal cu numărul membrilor alesi ai colegiului de conducere, stabilit de lege sau, după caz, de adunarea generală a judecătorilor, pentru categoria de instante din care face parte.

(8) La instantele la care functionează sectii, membrii colegiului de conducere se aleg, de regulă, din sectii diferite.

(9) Sunt declarati alesi membri ai colegiului de conducere judecătorii care obtin cel putin jumătate plus unu din numărul voturilor valabil exprimate.

(10) Procedura de votare se repetă în cazul în care, la primul tur de scrutin, nu au fost alesi toti membrii colegiului de conducere.

(11) La următorul tur de scrutin va fi trecut pe liste, în ordinea descrescătoare a voturilor obtinute, un număr de judecători mai mare cu cel putin unu fată de numărul locurilor rămase neocupate în colegiul de conducere. Dispozitiile alin. (9) se aplică în mod corespunzător la fiecare tur de scrutin.

Art. 22. – (1) Colegiul de conducere dezbate problemele generale de conducere a instantei si adoptă hotărâri menite să asigure buna organizare si functionare a acesteia.

(2) Colegiul de conducere îndeplineste următoarele atributii:

a) propune sectiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, în raport cu natura si numărul cauzelor, înfiintarea sectiilor si completelor specializate ale instantei;

b) stabileste componenta sectiilor si completelor specializate, în functie de volumul de activitate, tinând seama de specializarea judecătorilor;

c) stabileste compunerea completelor de judecată la începutul anului, urmărind asigurarea continuitătii acestora;

d) aprobă, în mod exceptional, schimbarea membrilor completelor de judecată, în cazurile în care, din motive obiective, se impune aceasta;

e) convoacă adunarea generală a judecătorilor, potrivit legii;

f) aprobă sau, după caz, avizează, la cererea presedintelui, deciziile acestuia, în cazurile prevăzute de prezentul regulament;

g) promovează în functii de conducere informaticienii-sefi, primii-grefieri, grefierii-sefi, grefierii sefi de sectii si grefierii arhivari sefi.

Art. 23. – (1) Colegiul de conducere al curtii de apel fundamentează si propune proiectul de buget pentru curtea de apel si pentru instantele din circumscriptia acesteia si îl transmite Consiliului Superior al Magistraturii si Ministerului Justitiei.

(2) Colegiul de conducere al curtii de apel solicită Înaltei Curti de Casatie si Justitie să se pronunte asupra problemelor de drept care au fost solutionate diferit de instantele judecătoresti.

Art. 24. – (1) Colegiul de conducere al curtii de apel primeste si centralizează candidaturile judecătorilor din circumscriptia curtii de apel, pe categorii de instante, pentru functia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii si verifică îndeplinirea conditiilor prevăzute de lege pentru judecătorii care si-au depus candidaturile.

(2) Colegiul de conducere al fiecărei curti de apel organizează propria adunare generală, adunarea generală a judecătorilor de la tribunale si tribunale specializate, precum si adunarea generală a judecătorilor de la judecătoriile din circumscriptia curtii de apel, în vederea desemnării candidatilor pentru functia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

(3) Colegiul de conducere al fiecărei curti de apel convoacă propria adunare generală pentru alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.

(4) Colegiul de conducere al fiecărui tribunal convoacă propria adunare generală, la care participă si judecătorii tribunalelor specializate, precum si adunarea generală a judecătorilor de la judecătoriile din circumscriptia sa, pentru alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.

Art. 25. – (1) Colegiul de conducere se întruneste lunar sau ori de câte ori este necesar.

(2) Colegiul de conducere este convocat de presedintele instantei sau de cel putin o treime din numărul  membrilor săi.

(3) Convocarea colegiului de conducere si comunicarea ordinii de zi se fac prin secretariatul acestuia, cu cel putin o zi înainte de data sedintei. Secretariatul colegiului de conducere este asigurat de primul-grefier sau, după caz, de grefierul sef al instantei ori de un alt grefier desemnat de presedinte.

(4) La sedintele colegiului de conducere pot participa si presedintii de sectii sau alti judecători care nu sunt membri ai acestuia, fără drept de vot.

(5) La curtile de apel si tribunale, când colegiul de conducere dezbate probleme financiare sau economico-administrative, la sedintele acestuia participă si managerul economic al instantei, cu vot consultativ.

(6) În functie de problemele supuse dezbaterii, la sedintele colegiilor de conducere ale curtilor de apel, tribunalelor si tribunalelor specializate pot fi invitati si judecători de la alte instante, care nu au drept de vot.

(7) Sedintele colegiului de conducere nu sunt publice.
(8) Colegiul de conducere adoptă hotărâri cu votul majoritătii membrilor săi.

(9) Dezbaterile si hotărârile colegiului de conducere se consemnează într-un proces-verbal, încheiat de secretariatul colegiului si semnat de toti membrii săi. Hotărârile colegiului de conducere se aduc la cunostintă celor interesati.

(10) Procesele-verbale încheiate potrivit alin. (3) se păstrează într-o mapă specială de către primul-grefier sau, după caz, de grefierul sef al instantei ori de grefierul desemnat de presedinte.

 

SECTIUNEA a IV-a

Conducerea sectiilor

 

Art. 26. – (1) Presedintele sectiei organizează activitatea administrativ-judiciară a sectiei, având următoarele atributii:

a) asigură buna desfăsurare a activitătii de judecată a sectiei;

b) propune colegiului de conducere constituirea completelor de judecată, precum si a completelor specializate, dacă este cazul, urmărind asigurarea continuitătii acestora;

c) organizează studiul profesional al judecătorilor sectiei, urmăreste realizarea acestuia si coordonează activitatea de unificare a practicii judiciare la nivelul sectiei;

d) participă la învătământul profesional al judecătorilor sectiei;

e) comunică lunar instantelor arondate situatia hotărârilor desfiintate sau casate în căile de atac;

f) îndrumă si verifică activitatea administrativ-judiciară a personalului sectiei;

g) face propuneri de desemnare a judecătorilor care îndeplinesc si alte atributii decât cele de judecată;

h) urmăreste solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil;

i) tine evidenta cazurilor de aplicare neunitară a legii, în baza referatului întocmit de judecătorul delegat;

j) contribuie la elaborarea buletinului jurisprudentei curtii de apel;

k) ia măsuri în vederea repartizării aleatorii a cauzelor.

(2) Presedintele sectiei îndeplineste orice alte atributii prevăzute de lege sau regulamente ori stabilite de presedintele instantei, conform legii.

 

SECTIUNEA a V-a

Judecătorii desemnati sau delegati

 

§ 1. Judecătorii cu atributii privind activitatea compartimentului de executări penale

Art. 27. – Judecătorii desemnati de presedintii instantelor pentru realizarea activitătii de îndrumare si control a compartimentului de excutări penale exercită următoarele atributii:

a) urmăresc si controlează modul în care se emit si se comunică mandatele de executare si supraveghează luarea tuturor măsurilor pentru ducerea la îndeplinire a acestora, precum si a celorlalte dispozitii din hotărârile penale;

b) iau măsuri pentru rezolvarea tuturor cererilor ivite în cursul executării;

c) urmăresc tinerea evidentei amânărilor si întreruperilor de executare a pedepsei închisorii, a detentiunii pe viată si a măsurii educative a internării într-un centru de reeducare si iau măsuri pentru emiterea adreselor de revenire;

d) sesizează instanta de executare în cazul în care, cu prilejul punerii în executare a hotărârii sau în cursul

executării, se iveste vreo nelămurire ori împiedicare;

e) închid pozitiile din registrul de executări penale;

f) informează conducerea instantei despre întârzierile nejustificate în executarea hotărârilor;

g) verifică păstrarea în bune conditii a dosarelor si a lucrărilor de executări;

h) rezolvă corespondenta aferentă activitătii de punere în executare a hotărârilor penale.

§ 2. Judecătorii cu atributii privind activitatea de executare civilă

Art. 28. – Judecătorii desemnati de presedintii instantelor pentru realizarea activitătii de executări civile solutionează cererile de încuviintare a executării silite.

§ 3. Judecătorii cu atributii privind analiza practicii instantelor de control judiciar

Art. 29. – Judecătorii cu atributii privind analiza practicii instantelor de control judiciar sunt desemnati de presedintii instantelor si întocmesc lunar un referat privind problemele de drept relevante ivite în solutionarea cauzelor, evidentiind practica neunitară atât a propriei instante, cât si a instantei ierarhic superioare, dacă este cazul.

§ 4. Judecătorii cu atributii în solutionarea cererilor privind cetătenia română

Art. 30. – Judecătorii desemnati în Comisia pentru constatarea conditiilor de acordare a cetăteniei române au următoarele atributii:

a) participă la sedintele comisiei în zilele si la orele planificate;

b) examinează cererile de acordare, redobândire sau renuntare la cetătenia română, pe baza înscrisurilor depuse

de solicitanti;

c) întocmesc rapoarte, potrivit legii, în vederea promovării de către ministrul justitiei a proiectelor de hotărâri ale Guvernului pentru acordarea, redobândirea sau renuntarea la cetătenia română;

d) redactează încheierile de respingere a cererilor solicitantilor.

§ 5. Judecătorii cu atributii la oficiul registrului comertului

Art. 31. – (1) Controlul legalitătii actelor sau faptelor care, potrivit legii, se înregistrează în registrul comertului se exercită de către justitie prin judecători anume delegati.

(2) Judecătorii cu atributii la oficiul registrului comertului sunt delegati de presedintii tribunalelor sau tribunalelor comerciale si îndeplinesc, în principal, următoarele atributii:

a) dispun înmatricularea societătilor comerciale, în conditiile legii;

b) dispun înregistrarea mentiunilor privind modificările intervenite în organizarea si functionarea societătilor comerciale;

c) exercită, cel putin o dată pe lună, controlul actelor si faptelor de competenta oficiului registrului comertului.

(3) Judecătorii cu atributii la oficiul registrului comertului îndeplinesc orice alte activităti prevăzute de lege.

§ 6. Judecătorii-sindici

Art. 32. – (1) Judecătorul-sindic nominalizat de presedintele tribunalului sau, după caz, al tribunalului comercial, dintre judecătorii desemnati ca judecători-sindici, conform Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului, republicată, cu modificările si completările ulterioare, are ca principale atributii:

a) pronuntă hotărârile de deschidere a procedurii;

b) judecă contestatia debitorului împotriva cererii introductive a creditorilor pentru începerea procedurii;

c) desemnează prin hotărâre administratorul sau lichidatorul si stabileste atributiile acestuia; controlează activitatea administratorului si lichidatorului, iar dacă este cazul, dispune înlocuirea lor;

d) judecă cererile prin care se solicită debitorului ridicarea dreptului de a-si mai conduce activitatea;

e) judecă actiunile introduse de administrator sau de lichidator pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii procedurii;

f) judecă contestatiile debitorului ori ale creditorilor împotriva măsurilor luate de administrator sau de lichidator;

g) confirmă planul de reorganizare sau, după caz, de lichidare, după votarea lui de către creditori;

h) hotărăste asupra continuării activitătii debitorului, în caz de reorganizare;

i) solutionează obiectiile la rapoartele trimestriale si la cel final al administratorului sau al lichidatorului;

j) autentifică actele juridice încheiate de lichidator, pentru a căror validitate este necesară forma autentică;

k) pronuntă hotărâri de închidere a procedurii;

l) desemnează, prin încheiere, persoane de specialitate si stabileste retributia acestora;

m) poate organiza întâlniri cu lichidatorii si administratorii desemnati în cauzele repartizate.

(2) Judecătorii-sindici îndeplinesc orice alte atributii prevăzute de lege.

§ 7. Judecătorul desemnat la organul financiar local pentru acordarea personalitătii juridice asociatiilor de proprietari

Art. 33. – Judecătorul desemnat la organul financiar local pentru acordarea personalitătii juridice asociatiilor de proprietari are următoarele atributii:

a) examinează cererile având ca obiect acordarea personalitătii juridice asociatiilor de proprietari si redactează încheierile pronuntate în cauzele respective;

b) îndrumă si controlează activitatea grefierului delegat la acest compartiment, respectiv de tinere a evidentelor, de efectuare a înscrierilor, înregistrărilor, comunicărilor sau publicitătii prevăzute de lege.

§ 8. Judecătorul desemnat cu aplicarea apostilei

Art. 34. – Judecătorul desemnat, potrivit art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 66/1999 pentru aderarea României la Conventia cu privire la suprimarea cerintei supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961, aprobată prin Legea nr. 52/2000, cu modificările si completările ulterioare, verifică îndeplinirea conditiilor prevăzute de lege si aplică apostila pe:

a) documentele care emană de la o autoritate sau de la un functionar al unei jurisdictii a statului, inclusiv cele care emană de la Ministerul Public, de la un grefier sau de la un executor judecătoresc;

b) actele notariale;

c) declaratiile oficiale, cum ar fi cele privind mentiuni de înregistrare, viza de învestire cu dată certă si legalizări sub semnătură, depuse pe un act sub semnătură privată.

 

SECTIUNEA a VI-a

Dispozitii privind activitatea asistentilor judiciari

 

Art. 35. – Completele pentru solutionarea, în primă instantă, a cauzelor privind conflictele de muncă si asigurări sociale se constituie din 2 judecători si 2 asistenti judiciari, dintre asistentii judiciari numiti, potrivit legii.

Art. 36. – (1) Asistentii judiciari participă la deliberare cu vot consultativ si semnează hotărârile pronuntate. Opinia acestora se consemnează în hotărâre, iar opinia separată se motivează.

(2) Asistentii judiciari sunt datori să studieze temeinic dosarele în cauzele la a căror solutionare participă, să respecte programarea sedintelor stabilită de presedintele tribunalului si să se conformeze dispozitiilor date în aplicarea legii si regulamentelor.

 

SECTIUNEA a VII-a

Dispozitii privind activitatea compartimentelor auxiliare ale instantelor judecătoresti

 

§ 1. Dispozitii generale

Art. 37. – (1) La judecătorii, tribunale, tribunale specializate si curti de apel functionează personal auxiliar de specialitate si personal încadrat în departamentul economico-financiar si administrativ.

(2) Toate instantele au câte o grefă, o registratură, o arhivă, o bibliotecă si un birou de informare si relatii publice.

(3) Curtile de apel si tribunalele au si câte un departament economico-financiar si administrativ, condus de un manager economic.

(4) Compartimentul personal functionează în cadrul departamentului economico-financiar si administrativ.

(5) Departamentul economico-financiar si administrativ din cadrul curtilor de apel si al tribunalelor asigură activitatea economică, financiară si administrativă a instantelor la care functionează. Pentru tribunalele specializate si judecătorii această activitate este asigurată de departamentul economico-financiar si administrativ de la tribunalul în a cărui circumscriptie functionează.

(6) Curtile de apel au si un compartiment de documentare si un compartiment de informatică juridică, structuri ce pot fi înfiintate si la nivelul tribunalelor, tribunalelor specializate si al judecătoriilor.

(7) Instantele militare au în structură si un compartiment de documente clasificate.

Art. 38. – (1) Grefa, registratura si arhiva efectuează operatiuni privind primirea, înregistrarea si expedierea corespondentei, îndosarierea actelor, păstrarea registrelor, precum si alte lucrări cu caracter auxiliar, necesare bunei desfăsurări a activitătii instantelor.

(2) Personalul este repartizat pe sectii si compartimente de activitate de către presedintele instantei, potrivit nevoilor acestora, iar în cadrul sectiei, de către presedintele sectiei.

Art. 39. – Departamentul economico-financiar si administrativ are ca atributii principale efectuarea operatiunilor financiar-contabile, evidenta bunurilor, asigurarea conditiilor materiale pentru desfăsurarea activitătii instantelor si gospodărirea localurilor.

Art. 40. – Serviciul de documentare tine evidenta legislatiei, a jurisprudentei, precum si gestiunea bibliotecii.

Art. 41. – Personalul auxiliar de specialitate si personalul din departamentul economico-financiar si administrativ este angajat în conditiile legii.

Art. 42. – (1) Activitatea personalului auxiliar de specialitate si a celui din departamentul economico-financiar si administrativ este supusă controlului ierarhic.

(2) Atributiile personalului din compartimentele auxiliare ale instantelor sunt cuprinse în fisele posturilor.

(3) Pentru personalul auxiliar de specialitate, fisa postului se întocmeste de primul-grefier sau, după caz, de grefierul-sef.

(4) Pentru personalul din departamentul economicofinanciar si administrativ, fisa postului se întocmeste de managerul economic.

(5) Fisele posturilor întocmite potrivit alin. (3) si (4) se aprobă de presedintele instantei.

(6) Pentru primul-grefier sau, după caz, grefierul-sef si pentru managerul economic si inginerul constructor, fisa postului se întocmeste de presedintele instantei.

Art. 43. – (1) Personalul auxiliar de specialitate si din departamentul economico-financiar si administrativ este obligat să respecte programul de lucru, să efectueze lucrările în termenele stabilite, să îndeplinească toate îndatoririle ce îi revin potrivit legilor si regulamentelor.

(2) Prezentarea la serviciu după orele legale de program, părăsirea locului de muncă în timpul programului de activitate, precum si învoirile care nu depăsesc durata unei zile de muncă se aprobă de presedintele instantei sau de înlocuitorul acestuia, cu consultarea primului-grefier sau a grefierului-sef, după caz. Învoirile de la program pot fi acordate si de presedintii de sectii, în aceleasi conditii.

Art. 44. – (1) Personalul auxiliar de specialitate si din departamentul economico-financiar si administrativ este obligat să respecte secretul cu privire la informatiile obtinute în cursul îndeplinirii atributiilor lor, care nu sunt destinate publicitătii.

(2) Personalul acestor compartimente trebuie să îndeplinească îndatoririle de serviciu fără părtinire, să se manifeste calm, demn si politicos cu părtile din proces, cu martorii, avocatii si alte persoane cu care intră în contact în calitate oficială.

(3) Atunci când apreciază că nu are competenta, potrivit fisei postului, să solutioneze anumite cereri, personalul auxiliar de specialitate va aduce de îndată la cunostintă primului-grefier sau, după caz, grefierului-sef aceste cereri, iar personalul din departamentul economico-financiar si administrativ va sesiza managerul economic.

Art. 45. – Activitatea personalului auxiliar de specialitate si din departamentul economico-financiar si administrativ se desfăsoară sub coordonarea si sub controlul presedintelui instantei.

Art. 46. – Coordonarea si controlul prevăzute la art. 45 pot fi efectuate si de vicepresedintele instantei sau de membrii colegiului de conducere al instantei, potrivit repartizării sarcinilor stabilite în cadrul colegiului.

Art. 47. – Persoanele cu atributii de control verifică cel putin o dată pe lună efectuarea în termen a lucrărilor si calitatea acestora si consemnează constatările si propunerile în registrul de control, care se păstrează de către presedintele instantei.

§ 2. Grefa

Art. 48. – Presedintele instantei stabileste, prin ordin de serviciu, repartizarea personalului pe sectii, în raport cu pregătirea profesională si cu experienta fiecăruia.

Art. 49. – Presedintele curtii de apel numeste, prin decizie, informaticienii-sefi, primii-grefieri, grefierii-sefi, grefierii sefi de sectii si grefierii arhivari sefi ai curtii de apel si ai instantelor din circumscriptia acesteia, pentru o perioadă de 5 ani, în conditiile legii. Primul-grefier si grefierul-sef nu participă, de regulă, în sedinte de judecată.

Art. 50. – (1) Primii-grefieri ai curtilor de apel, ai tribunalelor si ai tribunalelor specializate au următoarele atributii:

a) coordonează si controlează activitatea personalului auxiliar de specialitate, atât al instantei la care functionează, cât si al instantelor din circumscriptie, personal sau prin grefieri cu functii de conducere desemnati;

b) întocmesc fisele posturilor pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instantei;

c) coordonează si urmăresc uniformizarea înregistrărilor statistice în colaborare cu departamentul de  specialitate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii;

d) asigură evidenta si gestionarea datelor si documentelor ce nu sunt destinate publicitătii si verifică modul în care se asigură securitatea lucrărilor;

e) întocmesc si contrasemnează corespondenta cu caracter administrativ a instantei;

f) tin registrele speciale prevăzute de lege pentru instanta la care functionează;

g) păstrează registrul de control al curtii si ia măsuri ca un registru de control să se păstreze la fiecare sectie a curtii si la instantele din circumscriptia acesteia;

h) duc la îndeplinire măsurile stabilite pentru asigurarea pazei sediului instantei, securitătii bunurilor, pazei contra incendiilor si protectiei muncii;

i) verifică modul în care se respectă regulile de acces al publicului în incinta instantei;

j) întocmesc acte de constatare a neregulilor evidentiate în activitatea personalului auxiliar controlat si sesizează presedintele instantei pentru luarea măsurilor corespunzătoare;

k) urmăresc respectarea de către personalul auxiliar al instantelor a normelor de conduită în raporturile cu avocatii si cu publicul;

l) îndrumă si verifică evidenta si gestiunea bibliotecii;

m) tin evidenta concediilor personalului.

(2) Primii-grefieri ai curtilor de apel tin registrele privind controlul averilor, confirmarea si autorizarea interceptării si înregistrării convorbirilor telefonice, autorizarea perchezitiilor, evidenta cererilor privind accesul la propriul dosar si deconspirarea securitătii ca politie politică, evidenta notarilor publici si a executorilor judecătoresti.

(3) Primii-grefieri ai tribunalelor tin registrele privind persoanele juridice, registrele privind confirmarea si autorizarea interceptării si înregistrării convorbirilor telefonice, autorizarea perchezitiilor, evidenta traducătorilor si interpretilor autorizati.

(4) Primul-grefier al Tribunalului Bucuresti tine registrele  privind partidele politice si alte formatiuni politice.

(5) Primul-grefier îndeplineste, în limita functiei, orice alte atributii de serviciu date de presedintele instantei, potrivit legii.

Art. 51. – (1) Primii-grefieri pot delega, cu acordul presedintilor instantelor, unele atributii grefierilor anume desemnati.

(2) În lipsa primului-grefier al curtii de apel, al tribunalului sau al tribunalului specializat, unul dintre grefierii sefi de sectie sau, după caz, un grefier, desemnat de presedintele instantei, îl va înlocui în toate atributiile sale.

Art. 52. – (1) Grefierul sef de sectie are următoarele atributii:

a) supraveghează si verifică lucrările întocmite de personalul auxiliar al sectiei;

b) supraveghează comunicarea în termen a hotărârilor penale;

c) supraveghează completarea corectă a registrelor de evidentă si punere în executare a hotărârilor penale, precum si a celorlalte evidente prevăzute în regulament;

d) ajută judecătorul desemnat la repartizarea aleatorie a cauzelor;

e) tine evidenta solutiilor pronuntate privind recuzarea si abtinerea;

f) propune presedintelui de sectie repartizarea grefierilor în sedintele de judecată;

g) urmăreste tehnoredactarea în termen a hotărârilor întocmite în concept de judecătorii sectiei;

h) tine registrul de evidentă a redactării hotărârilor sectiei si păstrează mapele de hotărâri;

i) verifică dosarele sectiei înainte de trimiterea lor altor organe judiciare, cu respectarea dispozitiilor regulamentare;

j) participă, conform programării, la sedintele de judecată, ca grefier de sedintă;

k) întocmeste situatiile lunare cu prezenta zilnică a personalului auxiliar al sectiei, pe care le trimite compartimentului de specialitate, si se îngrijeste de aprovizionarea sectiei cu materialele necesare;

l) tine evidenta si gestionează titlurile de valoare si obiectele ce servesc ca mijloc de probă în cauzele aflate pe rolul sectiei;

m) verifică si semnează pentru conformitate copiile legalizate si certificatele întocmite;

n) tine registrele de evidentă privind arestarea preventivă si celelalte registre prevăzute de lege în materie penală, cu exceptia celor date în competenta primuluigrefier;

o) tine registrul special privind evidenta practicii instantelor de control judiciar, în care înregistrează toate dosarele sosite din căile de atac;

p) verifică modul de completare si păstrare a evidentelor sectiei;

q) verifică si supraveghează modul de înregistrare a sedintelor de judecată, prin mijloace tehnice audio sau video, în conditiile legii;

r) tine evidenta înregistrărilor audio sau video ale sedintelor de judecată;

s) coordonează si supraveghează activitatea grefierului desemnat cu executarea silită;

s) supraveghează modul de întocmire si trimitere a titlurilor executorii către organele de executare de către grefierul desemnat cu executarea silită;

t) îndrumă si controlează activitatea de evidentă si punere în executare a hotărârilor civile prin care s-au stabilit creante pentru care executarea se face din oficiu.

(2) Grefierul sef de sectie îndeplineste, în limitele functiei, alte sarcini de serviciu date de presedintele sectiei sau de presedintele ori vicepresedintele instantei, conform legii.

(3) În cazul sectiilor cu volum mare de activitate, unele atributii ale grefierului sef de sectie pot fi delegate unui alt grefier, prin decizie a presedintelui instantei.

Art. 53. – (1) Grefierul sef al judecătoriei are următoarele atributii:

a) supraveghează si verifică lucrările întocmite de personalul auxiliar de specialitate al judecătoriei;

b) tine evidenta solutiilor pronuntate privind recuzarea si abtinerea;

c) ajută judecătorul desemnat la repartizarea aleatorie a cauzelor;

d) participă, conform programării, la sedintele de judecată, ca grefier de sedintă;

e) verifică si semnează pentru conformitate copiile legalizate si certificatele întocmite;

f) tine registrele de evidentă privind arestarea preventivă, precum si celelalte registre prevăzute de lege în materie penală;

g) tine registrul special privind evidenta practicii instantelor de control judiciar, în care înregistrează toate dosarele sosite din căile de atac;

h) întocmeste situatiile lunare cu prezenta zilnică a personalului auxiliar, pe care le trimite compartimentului de specialitate;

i) încasează si plăteste drepturile salariale ale personalului judecătoriei;

j) tine evidenta si gestionează bunurile instantei, titlurile de valoare si obiectele ce servesc ca mijloc de probă în cauzele aflate pe rol;

k) se îngrijeste de buna desfăsurare a activitătilor gospodăresti si de aprovizionarea instantei cu materialele necesare;

l) duce la îndeplinire măsurile stabilite pentru asigurarea pazei sediului instantei, securitatea bunurilor, paza contra incendiilor si protectia muncii;

m) verifică modul în care se respectă regulile de acces al publicului în incinta instantei;

n) asigură evidenta, păstrarea si manipularea datelor si documentelor ce nu sunt destinate publicitătii si verifică modul cum se asigură securitatea lucrărilor, cu respectarea normelor legale privind informatiile clasificate;

o) întocmeste si contrasemnează corespondenta cu caracter administrativ a judecătoriei;

p) organizează si urmăreste tehnoredactarea în termen a hotărârilor redactate în concept de judecătorii instantei;

q) propune presedintelui judecătoriei repartizarea grefierilor în sedintele de judecată;

r) tine la zi registrul de evidentă a redactării hotărârilor instantei si păstrează mapele de hotărâri;

s) verifică dosarele instantei înainte de trimiterea lor altor organe judiciare, cu respectarea dispozitiilor regulamentare;

s) tine registrele speciale prevăzute de lege pentru instanta la care functionează;

t) are în păstrare dosarele administrative si biblioteca instantei;

t) întocmeste lucrările de statistică judiciară ale judecătoriei.

(2) Grefierul sef al judecătoriei îndeplineste, în limitele functiei, orice alte sarcini de serviciu date de presedintele instantei, conform legii.

(3) La judecătoriile cu volum mare de activitate, unele dintre atributiile prevăzute la alin. (1) pot fi delegate unui alt grefier, prin decizie a presedintelui instantei.

Art. 54. – (1) Grefierul de sedintă are următoarele atributii:

a) participă la sedintele de judecată, îndeplinind aributiile prevăzute de lege si de prezentul regulament, ub controlul presedintelui completului de judecată;

b) întocmeste conceptele pentru citarea părtilor din proces;

c) întocmeste actele de procedură dispuse de completul de judecată;

d) completează borderourile si predă corespondenta pentru expediere;

e) completează condica sedintelor de judecată, în care se trec dosarele din sedinta respectivă, în ordinea înscrisă în lista cauzelor, cu următoarele mentiuni: numărul curent, numele sau denumirea părtilor, numărul dosarului si obiectul cauzei, termenul acordat, cu indicarea motivului amânării cauzei sau, după caz, solutia pronuntată, pe baza minutei întocmite de către presedintele completului; în cazul amânării pronuntării se va indica data acesteia;

f) comunică hotărârile judecătoresti în termenul prevăzut de lege;

g) tehnoredactează hotărârile judecătoresti si alte lucrări repartizate de conducerea instantei; hotărârile vor cuprinde, în final, initialele redactorului, ale tehnoredactorului, data tehnoredactării si numărul de exemplare; la instantele de control judiciar se trece, în plus, compunerea completului de judecată a instantei a cărei hotărâre este supusă controlului judiciar, cu indicarea, dacă este cazul, a caracterului reformării;

h) transcrie înregistrările audio sau stenogramele sedintelor de judecată, în conditiile legii;

(2) Grefierul de sedintă îndeplineste, în limita functiei, orice alte sarcini de serviciu date de presedintele instantei sau de presedintele completului de judecată.

(3) Grefierul debutant participă la sedintele de judecată după însusirea cunostintelor necesare pentru îndeplinirea acestei activităti.

(4) La sedintele de judecată, grefierii sunt obligati să aibă tinuta vestimentară corespunzătoare instantei unde functionează. Grefierii militari sunt obligati să poarte uniforma militară.

Art. 55. – Grefierul delegat la compartimentul executări penale exercită atributiile prevăzute de art. 110 si 115–118.

Art. 56. – (1) Grefierul delegat la compartimentul de executări silite are următoarele atributii:

a) consemnează în registrul general de evidentă cererile de încuviintare a executării silite si întocmeste opisul alfabetic după numele creditorului si al debitorului;

b) participă, în calitate de grefier de sedintă, la solutionarea cauzelor privind încuviintarea executării silite;

c) eliberează încheierile pronuntate de judecătorul desemnat cu judecarea cauzelor privind executarea silită;

d) tine evidenta si răspunde de punerea în executare a hotărârilor civile prin care s-au stabilit creante a căror executare se face din oficiu;

e) asigură păstrarea în bună stare a dosarelor si registrelor.

(2) Grefierul delegat la compartimentul de executări silite îndeplineste orice alte atributii stabilite de judecătorul delegat sau de presedintele instantei, conform legii.

Art. 57. – (1) Grefierul delegat la biroul executări contraventionale are următoarele atributii:

a) efectuează înregistrările corespunzătoare în registrele de punere în executare a hotărârilor judecătoresti privind sanctiuni contraventionale;

b) întocmeste si expediază în termen mandatele de executare a sanctiunii contraventionale privind munca în folosul comunitătii, cu respectarea dispozitiilor legale;

c) comunică organelor financiare si organelor de politie măsurile dispuse prin hotărârile judecătoresti;

d) participă, în calitate de grefier de sedintă, la sedintele de judecată, conform dispozitiilor presedintelui instantei;

e) rezolvă corespondenta compartimentului de executări contraventionale si răspunde de expedierea ei;

f) asigură păstrarea în bune conditii a dosarelor si registrelor.

(2) Grefierul delegat la biroul executări contraventionale îndeplineste orice alte atributii stabilite de presedintele instantei, conform legii.

Art. 58. – (1) Grefierul delegat pentru activitatea de înregistrare si evidentă a persoanelor juridice îndeplineste următoarele atributii:

a) înregistrează cererile formulate pentru acordarea personalitătii juridice asociatiilor, fundatiilor, sindicatelor si altor persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial, pentru modificarea actelor constitutive, si orice alte cereri privind acte sau fapte supuse înscrierii în registrele speciale de evidentă a persoanelor juridice. Cererilor de înregistrare a modificărilor actelor constitutive li se va atribui un număr nou de dosar;

b) întocmeste, păstrează si completează registrul general de dosare, opisul alfabetic, condica sedintelor de judecată si registrul special al asociatiilor si fundatiilor, federatiilor, persoanelor juridice străine, sindicatelor sau alte registre speciale, după caz;

c) efectuează înscrierea în registrele prevăzute în legi speciale a persoanei juridice în ziua rămânerii irevocabile sau definitive, după caz, a hotărârii judecătoresti de admitere a cererii de acordare a personalitătii juridice;

d) operează mentiunile privind modificarea actului constitutiv al statutului, dizolvarea, lichidarea, radierea persoanei juridice;

e) eliberează, la cerere, reprezentantului persoanei juridice certificatul de înscriere, care va cuprinde: denumirea persoanei juridice, sediul acesteia, durata de functionare si data înscrierii în registrul special si alte certificate, în conditiile legii;

f) asigură publicarea lichidării asociatilor sau fundatiilor, prin afisare la usa instantei si efectuarea altor formalităti de publicitate, în cazurile prevăzute de lege;

g) comunică Ministerului Justitiei copii de pe hotărârile judecătoresti privind constituirea, modificarea si încetarea oricărei asociatii, fundatii sau federatii, precum si de pe înscrisurile doveditoare, în termen de 3 zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii;

h) comunică organului financiar local în a cărui rază teritorială se află sediul persoanei juridice încheierea prin care s-a dispus înscrierea persoanei juridice, cu mentionarea numărului de înscriere în registrul asociatiilor si fundatiilor;

i) asigură arhivarea în conditii corespunzătoare a registrelor si dosarelor.

(2) Grefierul delegat pentru activitatea de înregistrare si evidentă a persoanelor juridice îndeplineste, în limitele functiei, orice alte atributii stabilite de presedintele instantei sau de judecătorul delegat, în conditiile prevăzute de lege.

Art. 59. – (1) Grefierul delegat la organul financiar local are următoarele atributii:

a) înregistrează cererile formulate pentru acordarea personalitătii juridice a asociatiilor de proprietari sau privind modificările referitoare la statut ori actul constitutiv;

b) întocmeste, completează si păstrează: registrul general de dosare, opisul alfabetic, condica sedintelor de judecată si registrul special al asociatiilor de proprietari;

c) întocmeste citatiile si toate celelalte acte de procedură dispuse de judecătorul delegat;

d) efectuează comunicarea încheierilor către petenti si Ministerul Public, dacă este cazul, urmărind rămânerea definitivă a încheierilor pronuntate, după care predă organului financiar exemplarul nr. 2 al actelor depuse de solicitanti si copie de pe încheierea rămasă definitivă;

e) participă la sedintele de judecată la termenele stabilite pentru solutionarea cererilor de înregistrare formulate de asociatiile de proprietari;

f) asigură păstrarea în bune conditii a registrelor si dosarelor.

(2) Grefierul delegat la organul financiar local îndeplineste, în limitele functiei, orice alte atributii stabilite în sarcina sa de judecătorul delegat sau de presedintele instantei.

Art. 60. – (1) Grefierul statistician are următoarele atributii:

a) efectuează zilnic înregistrările de statistică judiciară, întocmeste periodic dările de seamă statistice si completează fisele inculpatilor;

b) exploatează aplicatia de statistică judiciară, colaborând sub acest aspect cu inspectorul sau referentul de specialitate;

c) grefierul statistician de la tribunal verifică si îndrumă personalul de la tribunalele specializate si de la judecătorii care înregistrează si centralizează datele statistice;

d) efectuează lucrările de statistică judiciară dispuse de Consiliul Superior al Magistraturii, pe care le înaintează la Biroul de statistică la datele fixate, si orice alte situatii statistice solicitate de Consiliul Superior al Magistraturii, presedintele curtii de apel sau de presedintele tribunalului, precum si de Ministerul Justitiei;

e) are în păstrare dările de seamă statistice si fisele inculpatilor, pe care le îndosariază anual în mape speciale si le conservă potrivit dispozitiilor legale privind termenele de păstrare a documentelor;

f) colaborează cu comisiile judetene de statistică în vederea alcătuirii si predării buletinelor statistice, precum si în legătură cu alte activităti specifice.

(2) Grefierul statistician îndeplineste orice alte atributii stabilite de presedintele instantei, potrivit legii.

(3) Activitatea desfăsurată de grefierul statistician si de personalul de la judecătorii care execută lucrările de statistică judiciară este coordonată de primul-grefier, respectiv grefierul sef al instantei.

Art. 61. – Grefierul documentarist are următoarele atributii:

a) tine evidenta legislatiei, jurisprudentei si doctrinei;

b) informează periodic despre necesarul de carte sau de alte publicatii;

c) tine evidenta si gestiunea bibliotecii;

d) întocmeste, la cererea conducerii instantei, lucrăriprivind modificările legislative;

e) informează zilnic judecătorii instantei la care functionează cu privire la actele normative nou-apărute si la jurisprudenta publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 62. – (1) Grefierul arhivar si registratorul au următoarele atributii:

a) primesc, înregistrează si repartizează la sectii si la celelalte compartimente actele de sesizare a instantei, dosarele de la celelalte instante si restul corespondentei;

b) expediază dosarele solutionate si corespondenta;

c) primesc si înregistrează dosarele intrate, tin evidenta acestora si a circulatiei lor;

d) întocmesc conceptele pentru citarea părtilor din procese, întocmesc citatiile pentru primul termen si urmăresc expedierea acestora;

e) pun dosarele la dispozitia publicului si tin evidenta persoanelor care primesc dosarele spre studiu;

f) pregătesc dosarele pentru sedintele de judecată si asigură circulatia acestora în cadrul instantei, precum si trimiterea lor la alte instante;

g) informează persoanele care au calitatea de părti ori sunt împuternicite de acestea, conform legii, asupra datelor solicitate din dosarele în care acestea sunt direct interesate;

h) la judecătorii si tribunale, înaintează instantelor superioare dosarele în care s-a declarat apel sau recurs, iar la sectii, le predau la registratura generală pentru înaintare;

i) asigură păstrarea în bună stare a dosarelor si registrelor;

j) păstrează, pe ani, dosarele solutionate, mapele de hotărâri, registrele si condicile de sedintă;

k) participă anual la activitatea de arhivare si întocmesc lista dosarelor aflate în conservare în arhiva instantei;

l) participă anual la activitatea de triere a dosarelor arhivate, la expirarea termenului de păstrare.

(2) Grefierul arhivar si registratorul îndeplinesc, în limitele functiei, si alte atributii stabilite de presedintele instantei sau al sectiei, potrivit legii.

Art. 63. – (1) Presedintele instantei poate desemna, dintre grefierii cu studii superioare, grefierul cu atributii privind stabilirea taxelor judiciare de timbru si a timbrului judiciar.

(2) Grefierul desemnat calculează, sub îndrumarea completului de judecată, taxele judiciare de timbru si timbru judiciar, datorate.

Art. 64. – (1) Inspectorul de specialitate sau referentul de la compartimentul personal functionează în cadrul departamentului economico-financiar si administrativ, care îsi desfăsoară activitatea la curtile de apel si la tribunale, si are următoarele atributii:

a) completează si tine la zi carnetele de muncă pentru întregul personal al curtii de apel sau al tribunalului, tribunalelor specializate si judecătoriilor din circumscriptia acestuia;

b) întocmeste, conduce si înregistează la inspectoratul de muncă registrele de evidentă a salariatilor, în conditiile legii;

c) efectuează lucrările privind încadrarea, promovarea si încetarea activitătii pentru personalul numit de presedintele curtii de apel;

d) completează si înaintează dosarele de pensie pentru tot personalul curtii de apel sau al tribunalului, tribunalelor specializate si judecătoriilor din circumscriptia acestuia;

e) întretine si actualizează permanent baza de date informatizată privind personalul de la instantele din circumscriptia curtii de apel sau a tribunalului si judecătoriilor din circumscriptia acestuia si asigură mentinerea legăturii, prin sistemul informatizat, cu directia de specialitate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii; pentru aspectele de ordin tehnic el va fi asistat de către informatician;

f) execută, în limitele functiei, si alte sarcini date de presedintele curtii de apel sau de presedintele tribunalului.

(2) Compartimentul personal de la nivelul curtii de apel coordonează activitatea compartimentelor similare ale tribunalelor din circumscriptia curtii si realizează o evidentă centralizată.

Art. 65. – Agentul procedural are următoarele atributii:

a) comunică actele procedurale, cu respectarea termenelor prevăzute de lege, persoanelor din localitatea unde se află sediul instantei, depunând cel mai târziu a doua zi dovezile de înmânare; pentru cazuri urgente si când dotarea instantelor permite, comunicarea actelor de procedură se va putea efectua prin agent procedural si în alte localităti;

b) îndeplineste sarcinile stabilite de presedintele instantei si serviciul de curier, primind si predând în aceeasi zi corespondenta pentru destinatarii din localitate.

Art. 66. – Aprodul are următoarele atributii:

a) efectuează, în sedintele de judecată, strigarea părtilor, martorilor, expertilor si a celorlalte persoane chemate la instantă si îndeplineste dispozitiile date de presedintele completului de judecată;

b) îndeplineste unele dintre atributiile compartimentelor auxiliare (arhivă, registratură) stabilite de presedintele instantei, cum ar fi: atasarea actelor de procedură la dosare, stocarea dosarelor în arhivă, supravegherea persoanelor care consultă dosarele, asigurarea transportului dosarelor la diferite compartimente, precum si alte activităti;

c) ajută la păstrarea ordinii si curăteniei în localul instantei.

Art. 67. – (1) Personalul de specialitate informatică este subordonat din punct de vedere administrativ presedintelui instantei.

(2) Numărul informaticienilor se stabileste de către presedintele instantei, cu avizul conform al directiei de specialitate din cadrul Ministerului Justitiei.

(3) Personalul de specialitate informatică are următoarele atributii:

a) participă, la solicitarea Ministerului Justitiei, la partea de analiză si implementare a aplicatiilor informatice comune privind activitatea instantelor;

b) asigură exploatarea programelor informatice elaborate de Directia informatică juridică si de Biroul de statistică, la nivelul instantelor judecătoresti, instalând produsele informatice si controlând periodic respectarea, de către operatorii de aplicatie, a instructiunilor de utilizare;

c) coordonează si controlează activitatea de informatică juridică la instantele din circumscriptia la care functionează;

d) asigură initierea personalului instantei în exploatarea aplicatiilor;

e) realizează aplicatii la nivelul instantelor judecătoresti;

f) supraveghează modul de utilizare a tehnicii de calcul si ia măsurile necesare pentru asigurarea bunei functionări a acesteia.

(4) Personalul de specialitate informatică îndeplineste orice alte atributii stabilite de presedintele instantei.

§ 3. Arhiva si registratura

Art. 68. – La fiecare instantă functionează o registratură si o arhivă.

Art. 69. – (1) La instantele cu volum mare de activitate poate functiona o registratură generală, precum si câte o registratură si o arhivă pentru fiecare sectie, în baza hotărârilor colegiilor de conducere.

(2) Colegiile de conducere pot hotărî organizarea de arhive distincte pentru completele specializate.

Art. 70. – La registratura generală se întocmesc si se păstrează:

a) registre generale pentru înregistrarea actelor de sesizare, a dosarelor primite în apel, a dosarelor primite în recurs, a actelor de procedură si a corespondentei;

b) borderouri pentru expedierea prin postă si condici de predare a dosarelor, actelor de procedură si a restului corespondentei.

Art. 71. – La instantele la care nu există grefier arhivar sef, unul dintre grefierii arhivari, desemnat de presedintele instantei, coordonează întreaga activitate de arhivă si registratură.

§ 4. Departamentul economico-financiar si administrativ

Art. 72. – (1) În cadrul curtilor de apel si al tribunalelor functionează un departament economico-financiar si administrativ, condus de un manager economic.

(2) În cadrul departamentului economico-financiar si administrativ functionează:

a) compartimentul financiar-contabil;

b) compartimentul administrativ.

(3) Managerul economic este subordonat presedintelui instantei si exercită următoarele atributii:

a) conduce departamentul economico-financiar si administrativ;

b) răspunde pentru organizarea si tinerea contabilitătii financiare si de gestiune, potrivit dispozitiilor legale;

c) coordonează activitatea de elaborare si fundamentare a bugetului anual de venituri si cheltuieli;

d) îndeplineste, pe baza delegării primite din partea ordonatorilor de credite, atributiile prevăzute de lege;

e) răspunde de utilizarea creditelor bugetare si de realizarea veniturilor, folosirea cu eficientă a sumelor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, de integritatea bunurilor încredintate instantei, de organizarea si tinerea la zi a contabilitătii si de prezentarea la termen a situatiilor financiare asupra stării patrimoniului aflat în administrare si a executiei bugetare;

f) coordonează activitatea de administrare a sediilor instantelor si ia măsuri pentru asigurarea conditiilor materiale în vederea desfăsurării corespunzătoare a activitătii acestora;

g) elaborează programul pentru activitatea economică si administrativă a instantelor în vederea realizării sarcinilor curente si de perspectivă;

h) ia măsuri pentru elaborarea si fundamentarea temelor de proiectare pentru lucrările de reparatii curente si capitale ale sediilor si obiectivelor de investitii;

i) urmăreste si răspunde de realizarea lucrărilor de reparatii si a obiectivelor de investitii;

j) organizează tinerea evidentei tuturor imobilelor din proprietatea si administrarea instantelor, precum si a celorlalte bunuri aflate în patrimoniul acestora;

k) răspunde de organizarea controlului financiar preventiv;

l) informează Directia economică din cadrul Ministerului Justitiei cu privire la deficientele constatate de organele de control ale statului, prin transmiterea unei copii de pe procesele-verbale întocmite, în vederea luării măsurilor ce se impun, potrivit legii.

(4) Managerul economic îndeplineste orice alte atributii în domeniul său de activitate, stabilite de presedintele curtii de apel sau al tribunalului, precum si cele transmise de ministrul justitiei.

Art. 73. – (1) Seful compartimentului financiar-contabil îndeplineste următoarele atributii:

a) conduce, coordonează si răspunde de activitatea compartimentului financiar-contabil;

b) solicită fondurile necesare desfăsurării activitătii si asigură repartizarea lor la instante;

c) desemnează persoana care îndeplineste atributiile de casier, de încasare si plată a drepturilor bănesti pentru personalul tribunalului, tribunalelor specializate si judecătoriilor, respectiv pentru cel al curtii de apel;

d) urmăreste respectarea dispozitiilor legale privind plata drepturilor bănesti si recuperarea sumelor încasate necuvenit de personalul instantelor;

e) controlează operatiunile patrimoniale, exactitatea operatiunilor contabile si financiare din activitatea curentă, precum si modul de efectuare a inventarierilor;

f) comunică compartimentului specializat din Ministerul Justitiei date si informatii privind necesarul de credite, executia bugetară, întocmirea balantelor financiare, a dărilor de seamă contabile si alte situatii solicitate;

g) verifică situatia lucrărilor privind investitiile, reparatiile curente si capitale, în vederea înscrierii acestora în limitele indicatorilor aprobati;

h) coordonează si răspunde de buna organizare si desfăsurare a activitătii financiar-contabile de la biroul local de expertize tehnice judiciare de pe lângă tribunal.

(2) Seful compartimentului financiar-contabil execută, în limitele functiei, si alte atributii prevăzute de lege ori stabilite de presedintele curtii de apel sau, după caz, de presedintele tribunalului ori de managerul economic.

Art. 74. – (1) Personalul din cadrul compartimentului financiar-contabil are următoarele atributii:

a) efectuează lucrările pentru elaborarea si fundamentarea proiectului de buget anual de venituri si cheltuieli si pentru deschiderea de credite lunare;

b) efectuează repartizarea creditelor deschise, pe articole si alineate, pentru toate instantele din circumscriptia tribunalului si pentru curtea de apel, atunci când este cazul, urmărind încadrarea cheltuielilor în limitele stabilite;

c) organizează si efectuează operatiile contabile privind evidenta patrimoniului, activitatea de administrare si inventariere a acestuia, casarea si declasarea mijloacelor fixe si a altor bunuri materiale;

d) asigură evidenta contabilă pentru activitatea desfăsurată de instante si întocmeste dările de seamă contabile trimestriale si anuale;

e) efectuează lucrările legate de statele de functii, transformările si transferurile de posturi si operează modificările intervenite în privinta salariilor si celorlalte drepturi bănesti;

f) asigură calculul si plata drepturilor bănesti, a cheltuielilor de delegare, detasare, a avansurilor spre decontare, a garantiilor gestionare si altele, urmărind justificarea si decontarea lor în termen;

g) urmăreste executia si decontarea lucrărilor de investitii, reparatii capitale sau curente, pe baza situatiilor de lucrări prezentate de constructori.

(2) Personalul din cadrul compartimentului financiarcontabil execută orice alte atributii stabilite de presedintele curtii de apel, presedintele tribunalului, managerul economic sau contabilul-sef.

Art. 75. – (1) Seful compartimentului administrativ conduce si coordonează activitatea acestui compartiment.

(2) Personalul din cadrul compartimentului administrativ are următoarele atributii:

a) întocmeste documentatia pentru achizitiile publice, serviciile si lucrările necesare desfăsurării activitătii instantelor;

b) asigură aprovizionarea cu materiale de întretinere si uz gospodăresc, mijloace fixe si obiecte de inventar sau alte bunuri necesare desfăsurării optime a activitătii instantelor;

c) asigură întretinerea si functionarea clădirilor, instalatiilor tehnico-sanitare si de încălzire, a celorlalte mijloace fixe si obiecte de inventar din dotare;

d) asigură aprovizionarea cu carburanti, lubrifianti si piese de schimb pentru autoturismele din dotarea instantelor si urmăreste decontarea consumurilor;

e) asigură ordinea, curătenia si paza bunurilor în sediile instantelor;

f) întreprinde măsuri pentru prevenirea si stingerea incendiilor, precum si pentru înlăturarea consecintelor unor calamităti.

(3) Personalul din cadrul compartimentului administrativ execută orice alte atributii stabilite de conducerea instantelor.

Art. 76. – (1) La fiecare curte de apel functionează un inginer constructor.

(2) Inginerul constructor are următoarele atributii:

a) asigură legătura dintre conducerea curtii de apel si conducerile instantelor din circumscriptia acesteia, cu proiectantii, executantii si dirigintii de santier, în ceea ce priveste proiectarea si/sau executia lucrărilor de reparatii curente, reparatii capitale si de investitii;

b) reprezintă conducerea curtii de apel si a instantelor din circumscriptia acesteia, în raporturile cu reprezentantii institutiilor avizatoare, în probleme de investitii, consolidări, reparatii capitale si curente, inclusiv cu cei ai Ministerului Justitiei, scop în care obtine avize, autorizatii de constructie, precum si reînnoirea acestora, potrivit atributiilor ce revin beneficiarului din reglementările în materie;

c) asigură informarea tehnică periodică si, ori de câte ori este nevoie, a presedintelui curtii de apel, a dispecerului responsabil pentru zona respectivă de la Directia investitii si administrativ din cadrul Ministerului Justitiei, a managerului economic, precum si a conducerilor instantelor din circumscriptia curtii de apel;

d) asigură controlul tehnic periodic al imobilelor curtii de apel si instantelor din circumscriptia acesteia si dispune, de la caz la caz, măsurile necesare pentru prevenirea si remedierea problemelor tehnice constatate, atât în cazul constructiilor, cât si al instalatiilor aferente;

e) tine evidenta patrimoniului, a situatiei juridice a constructiilor curtii de apel si ale instantelor din circumscriptia curtii de apel si a modului de utilizare a terenurilor aferente;

f) întocmeste, verifică si tine la zi Cartea tehnică a constructiilor si a instalatiilor aferente ale curtii de apel si instantelor din circumscriptia acesteia, precum si fisa tehnică a acestora;

g) participă, alături de sefii compartimentelor contabile de la tribunale si de la curtea de apel, la fundamentarea necesarului lunar de credite, la repartizarea lunară a creditelor alocate pe obiective si categorii de lucrări; face propuneri de valori pentru bugetul anual privind construirea si reparatiile imobilelor;

h) face parte din comisia de casare a mijloacelor fixe;

i) participă, din partea beneficiarului, în comisia de aplicare si urmărire a măsurilor de protectie a muncii, în cadrul instantelor si pe santiere;

j) întocmeste sau participă la întocmirea documentatiilor necesare solicitării de oferte pentru lucrări de reparatii curente la imobilele curtii de apel si ale instantelor aflate în circumscriptia acesteia;

k) verifică întocmirea ofertelor prezentate din punct de vedere al corectitudinii lor si solicită, dacă este cazul, completările necesare;

l) face parte din colectivul de analiză si adjudecare a ofertelor de executie pentru lucrările de reparatii curente, capitale si de investitii, după caz;

m) face parte, în calitate de specialist desemnat din partea beneficiarului, din comisiile de licitatie pentru executia lucrărilor de investitii, consolidare si reparatii capitale la sediile curtii de apel si ale instantelor din circumscriptia acesteia;

n) verifică si aprobă documentatiile tehnico-economice, fără obligativitatea de a obtine acordul prealabil al ministerului, pentru lucrările de reparatii curente si interventii de urgentă, până la valoarea stabilită prin reglementările legale în vigoare;

o) analizează, solicită completări sau restituie, dacă este cazul, pentru refacere acele documentatii tehnicoeconomice ce urmează a fi transmise la Ministerul Justitiei, în vederea verificării si avizării lor;

p) verifică situatia stadiilor fizice aferente lucrărilor de investitii, consolidări, reparatii capitale si curente la toate imobilele în executie apartinând curtii de apel si instantelor din circumscriptia acesteia, în vederea respectării termenelor din graficul de executie aprobat si a calitătii lucrărilor executate si transmite lunar această situatie dispecerului de zonă;

q) asigură controlul periodic, ca reprezentant al beneficiarului, asupra dirigintilor de santier privitor la derularea lucrărilor în curs de executie;

r) face parte, în calitate de reprezentant al beneficiarului, din comisiile de receptie a lucrărilor si de receptie finală a obiectivelor ce se realizează în circumscriptia curtii de apel si participă efectiv la verificarea modului de întocmire a cărtilor tehnice ale constructiilor, a completărilor ulterioare, precum si a modului de utilizare a constructiilor, ulterior receptiei.

(3) Inginerul constructor îndeplineste orice alte atributii stabilite de presedintele instantei.

§ 5. Biroul de informare si relatii publice

Art. 77. – (1) Biroul de informare si relatii publice este organizat si functionează potrivit dispozitiilor Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public si ale Ordonantei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activitătii de solutionare a petitiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 233/2002.

(2) Biroul de informare si relatii publice asigură legăturile instantei cu publicul si cu mijloacele de comunicare în masă, în vederea garantării transparentei activitătii judiciare, în conditiile legii.

(3) Biroul de informare si relatii publice asigură activitatea de solutionare în termen a petitiilor, în conditiile legii.

Art. 78. – (1) Biroul de informare si relatii publice este condus de un judecător desemnat de presedintele instantei ori de un absolvent al facultătii de jurnalistică sau de un specialist în comunicare, numit prin concurs sau examen. Conducătorul biroului îndeplineste si rolul de purtător de cuvânt.

(2) În cadrul biroului de informare si relatii publice functionează consilieri pentru informatii publice si unul sau mai multi grefieri desemnati de presedintele instantei.

(3) Programul zilnic al biroului coincide cu programul de lucru al instantei, într-o zi pe săptămână fiind obligatorie stabilirea a 3 ore de functionare si după-amiaza, după încheierea programului de lucru al instantei.

Art. 79. – (1) Conducătorul biroului de informare si relatii publice are următoarele atributii:

a) conduce si coordonează activitatea biroului;

b) organizează activitatea de furnizare pe loc a informatiilor, atunci când acest lucru este posibil;

c) analizează cererile de furnizare a informatiilor publice, dispune cu privire la caracterul acestora – comunicate din oficiu, furnizabile la cerere sau exceptate de la liberul acces – si ia măsuri pentru rezolvarea solicitărilor, potrivit legii, si pentru transmiterea răspunsurilor către solicitanti, în termenul legal;

d) asigură îndeplinirea obligatiei legale de furnizare din oficiu a informatiilor prevăzute de lege, prin afisare în locuri vizibile la sediul instantei a înscrisurilor care să cuprindă aceste informatii si prin publicarea lor pe pagina de Internet a instantei;

e) analizează petitiile înregistrate si dispune cu privire la modul de solutionare, de redactare a răspunsului, conexare sau clasare, sub coordonarea presedintelui instantei;

f) repartizează petitiile compartimentelor de specialitate, în functie de activitatea acestora, si asigură solutionarea lor si trimiterea răspunsului în termenul legal;

g) identifică stirile difuzate de mass-media locală si natională, care au un impact negativ asupra activitătii si imaginii instantei sau judecătorilor ce functionează în cadrul acesteia, verifică veridicitatea informatiilor si asigură informarea corectă a opiniei publice, exprimând pozitia instantei fată de problemele semnalate;

h) redactează declaratii de presă si participă la interviuri, furnizând informatiile de interes public, în scopul unei informări corecte si complete;

i) sprijină judecătorii în exercitarea dreptului la replică.

(2) Conducătorul biroului de informare si relatii publice îndeplineste orice alte atributii stabilite de presedintele instantei, conform legii si regulamentului.

Art. 80. – (1) Purtătorul de cuvânt al instantei are dreptul de a consulta documentele sau dosarele aflate la instantă, având obligatia de a respecta secretul de serviciu si de a proteja informatiile confidentiale de care ia cunostintă.

(2) Furnizarea de informatii privind activitatea judiciară poate fi restrânsă, în conditiile legii, atunci când aceasta se face în interesul moralitătii, al ordinii publice ori al securitătii nationale sau când interesele minorilor ori protectia vietii private a părtilor în proces o impun. Dreptul la liberul acces la informatii poate fi restrâns si atunci când, în împrejurări speciale, instanta apreciază că publicitatea ar fi de natură să aducă atingere intereselor justitiei.

Art. 81. – (1) Grefierul din cadrul biroului de informare si relatii publice are următoarele atributii:

a) primeste si înregistrează cererile de furnizare a informatiilor publice;

b) primeste si înregistrează petitiile adresate instantei;

c) prezintă conducătorului biroului, zilnic, petitiile si cererile înregistrate;

d) transmite către compartimentele de specialitate solicitările de informatii si petitiile, spre solutionare;

e) urmăreste solutionarea la timp a solicitărilor si petitiilor si aduce la cunostinta conducătorului biroului orice problemă ivită în derularea activitătii;

f) comunică răspunsurile către petitionari si solicitanti;

g) redactează si pune la dispozitie publicului înscrisurile cu informatiile care se comunică din oficiu, precum si formularele pentru solicitările de informatii publice si pentru reclamatiile administrative;

h) furnizează pe loc, atunci când este posibil, informatiile publice solicitate;

i) face mentiunile în registrul de petitii si în registrul pentru înregistrarea cererilor si răspunsurilor privind accesul la informatiile publice;

j) păstrează în mape separate petitiile si cererile, precum si răspunsurile date acestora.

(2) Grefierul din cadrul biroului de informare si relatii publice îndeplineste orice alte atributii stabilite de conducătorul biroului, potrivit legii si regulamentului.

 

SECTIUNEA a VIII-a

Evidenta activitătii instantei

 

Art. 82. – (1) Înregistrările în registrele si condicile existente la fiecare instantă se tin, de regulă, în sistem informatizat.

(2) Evidenta în sistem informatizat se păstrează si pe suport hârtie, prin listarea periodică a înregistrărilor si legarea lor în mape distincte.

(3) Până la generalizarea sistemului informatizat, la instantele la care acesta nu există, evidentele se tin pe suport hârtie, în registrele si condicile prevăzute la art. 83.

Art. 83. – (1) Pentru evidenta activitătii instantelor se întocmesc si se păstrează:

1. Registrul general de dosare

În acest registru se trec, în ordinea intrării, toate dosarele înregistrate la judecătorii, tribunale, tribunale specializate, curti de apel sau la sectiile acestora, cu rubricile stabilite în acest scop; sub acelasi număr se vor înregistra toate cererile depuse ulterior sau corespondenta în legătură cu dosarul.

La instantele unde există registratură generală si câte o registratură si o arhivă pentru fiecare sectie se tine un registru la registratura generală în care se va trece si sectia la care a fost repartizat dosarul si câte un registru general la fiecare sectie.

După numărul dosarului înregistrat la sectie se va trece indicativul sectiei (C – civilă, P – penală, CAF – contencios administrativ si fiscal, Com. – comercială) si numărul cu care a fost înregistrat la registratura generală.

La instantele unde functionează mai multe sectii pentru aceeasi materie se utilizează indicative numerice pentru identificarea acestora.

În cazul utilizării înregistrărilor în sistem informatizat, se va constitui un singur registru general de dosare care va contine date suplimentare menite să asigure obtinerea unor evidente derivate. În acest scop, registrul informatizat va fi completat, conform instructiunilor ce însotesc programul de evidentă, cu toate informatiile prevăzute în structura bazei de date. Aceste date suplimentare, legate de fiecare cauză, vor fi completate permanent în cursul judecătii.

La sfârsitul fiecărei zile de lucru se va proceda la asigurarea bazei de date prin salvarea acesteia pe suport magnetic de tip compact-disc, conform instructiunilor de exploatare a bazei informatice.

2. Opisul alfabetic

În acest registru se trec numele si prenumele sau, după caz, denumirea părtilor din dosar, inclusiv a celor introduse ulterior în proces, precum si numărul dosarului.

La instantele la care functionează sectii, opisul alfabetic se tine pe sectii.

3. Registrul informativ

În acest registru se mentionează, pentru fiecare dosar trecut în ordinea numerică, primul termen de judecată si termenele ulterioare; data iesirii dosarului din arhivă si persoana căreia i s-a predat, data reintrării dosarului în arhivă; numărul si data sentintei, deciziei sau încheierii, după caz, si solutia pe scurt; data trimiterii dosarului la alte instante, la parchet sau la alte autorităti si data revenirii dosarului, conexarea sau atasarea dosarului la alt dosar.

La instantele unde functionează sectii se tine câte un registru informativ pentru fiecare sectie.

4. Registrul de termene al arhivei

În acest registru se trec toate dosarele pe termenele de judecată fixate, consemnându-se numărul si data înregistrării lor.

La instantele la care functionează sectii se tine câte un registru de termene pentru fiecare sectie.

5. Condica sedintelor de judecată

În acest registru se trec, în ordinea înscrisă în listă, dosarele din fiecare sedintă, separat pe complete, noul termen de judecată în caz de amânare a judecătii, hotărârea pronuntată si numărul acesteia, precum si initialele judecătorului care o va redacta.

La judecătoriile cu volum mare de activitate se tin două condici, una pentru cauzele penale si una pentru cauzele civile.

La instantele unde functionează sectii se tine câte o condică pentru fiecare sectie; la instantele unde nu există sectii, condicile se tin pe materii.

La curtile de apel si tribunale se tin condici separate pentru activitatea de primă instantă, de apel si de recurs.

Se vor tine condici separate pentru sedintele de judecată desfăsurate în camera de consiliu, pentru sedintele de judecată privind adoptia, pentru sedintele de judecată a sesizărilor privind efectuarea perchezitiilor si a interceptărilor si înregistrărilor convorbirilor telefonice si a sedintelor de judecată a recursurilor solutionate prin încheiere.

6. Registrul privind arestarea preventivă

În acest registru se vor face următoarele mentiuni: numărul curent; numele si prenumele învinuitului/ inculpatului; numărul si data adresei parchetului; numărul dosarului instantei; data si solutia pronuntată; numărul si data mandatului de arestare preventivă; durata arestării, cu indicarea datei la care începe măsura si a datei la care expiră; numele si prenumele judecătorului care a emis mandatul; data declarării recursului; data înaintării recursului la instanta de control judiciar; solutia instantei de recurs, precum si prelungirile arestării preventive.

7. Registrul de evidentă a mandatelor de arestare preventivă emise de judecător în cursul judecătii

În acest registru se vor face următoarele mentiuni: numărul curent; numele si prenumele inculpatului; numărul dosarului; numărul si data încheierii prin care s-a dispus arestarea; numărul si data mandatului de arestare preventivă; durata arestării, cu indicarea datei la care începe măsura si a datei la care expiră; data declarării recursului; data înaintării dosarului la instanta de recurs; solutia instantei de recurs; observatii.

Instanta de recurs va tine un registru distinct pentru aceste spete.

În cazul căilor de atac de reformare, în aceste registre se trec, în ordinea datei declarării căilor de atac, calea de atac promovată, numele si prenumele părtii care a declarat calea de atac, numărul dosarului, numărul si data pronuntării hotărârii atacate, data declarării căii de atac, data înaintării dosarului la instanta competentă, data restituirii dosarului, observatii.

În cazul căilor de atac de retractare, în registre se vor trece, în ordinea datei declarării căilor de atac, calea de atac promovată, numele si prenumele părtii care a declarat calea de atac, numărul dosarului, numărul si data pronuntării hotărârii atacate, data declarării căii de atac, numărul si data hotărârii prin care s-a solutionat calea de atac, observatii.

8. Registrul de evidentă a sesizărilor privind autorizarea efectuării perchezitiilor date de judecător în cursul urmăririi penale

În acest registru se vor face următoarele mentiuni: numărul curent, numărul si data adresei parchetului, numărul dosarului instantei, numărul si data încheierii, numărul de autorizatie, data si ora emiterii, numele si prenumele persoanei, sediul unitătii publice sau al persoanei juridice la care se efectuează perchezitia, a sistemelor informatice si a suporturilor de stocare a datelor informatice, perioada de valabilitate a autorizatiei de perchezitie, numele si prenumele judecătorului care a emis autorizatia.

Registrul de evidentă a sesizărilor privind autorizarea efectuării perchezitiilor nu este destinat publicitătii.

9. Registrul de evidentă a sesizărilor privind confirmarea si autorizarea interceptărilor si înregistrărilor pe bandă magnetică sau pe orice alt tip de suport

În acest registru se vor face următoarele mentiuni: numărul curent; numărul si data adresei parchetului, data înregistrării cererii persoanei vătămate; numărul dosarului instantei; data pronuntării încheierii; numărul de autorizatie, data si ora emiterii; numele, prenumele, mijlocul de comunicare sau locul supus supravegherii; judecătorul care a emis autorizatia; data comunicării de către parchet a finalizării operatiunii de interceptare si înregistrare; data efectuării comunicării către persoana a cărei convorbire sau comunicare a fost interceptată; data prelungirii.

Registrul de evidentă a sesizărilor privind autorizarea efectuării interceptărilor si înregistrărilor pe bandă magnetică sau pe orice tip de suport nu este destinat publicitătii.

10. Registrul privind evidenta si punerea în executare a plângerilor introduse împotriva actelor si măsurilor luate de procuror în faza urmăririi penale

În acest registru se vor face următoarele mentiuni: numărul curent; numărul dosarului si data înregistrării, numele si prenumele petentului, numărul si data rezolutiei sau ordonantei, data pronuntării si solutia, data declarării recursului, data trimiterii dosarului la instanta de recurs, numărul dosarului instantei de recurs, numărul deciziei pronuntate în recurs, cheltuieli judiciare, punerea în executare a cheltuielilor judiciare, mentiuni cu privire la modul de închidere a pozitiei, semnătura judecătorului delegat.

11. Registrul de evidentă a căilor de atac declarate împotriva hotărârilor civile si penale

În acest registru se trec, în ordinea datei declarării apelurilor sau, după caz, a recursurilor: numele si prenumele părtii care a declarat apelul sau recursul; numărul dosarului, data declarării căii de atac si data înaintării dosarului la instanta competentă.

12. Registrul de evidentă a redactării hotărârilor

În acest registru se trec în ordinea numerică, separat pe materii, după caz, toate sentintele, deciziile sau încheierile pronuntate si se notează: numărul dosarului, numele judecătorului care a redactat hotărârea, data predării de către judecător a conceptului pentru tehnoredactare, data redactării (care se consideră data depunerii la mapă a hotărârii tehnoredactate, făcându-se, când este cazul, mentiune separată despre data predării de către judecător a conceptului pentru tehnoredactare).

13. Registrul de evidentă si punere în executare a hotărârilor penale

În acest registru se trec, în ordinea numerică, hotărârile penale, înscriindu-se datele si lucrările prevăzute în art. ...

Evidenta în legătură cu amânarea sau întreruperea executării pedepselor privative de libertate, a măsurii educative a internării minorului într-un centru de reeducare si a plătii amenzii, esalonată în rate lunare, se tine separat.

Se va tine separat o evidentă a condamnatilor la pedeapsa închisorii cu suspendarea conditionată a executării sau cu suspendarea conditionată a executării sub supraveghere, precum si a celor condamnati la închisoare cu executare la locul de muncă.

Separat se va tine si evidenta condamnatilor de alte instante, care execută pedeapsa la locul de muncă în una dintre unitătile din circumscriptia instantei.

14. Registrul de evidentă si punere în executare a încheierilor penale pronuntate în recurs

În acest registru se vor face următoarele mentiuni: numărul curent, data încheierii, numărul dosarului, numele si prenumele inculpatului, domiciliul inculpatului sau locul de detentie, solutia pronuntată în recurs, cheltuielile judiciare în recurs, data trimiterii si confirmării primirii extrasului, data trimiterii si confirmării titlului executoriu pentru cheltuielile judiciare, mentiuni cu privire la modul de închidere a pozitiei, semnătura judecătorului delegat.

15. Registrul de evidentă si punere în executare a hotărârilor civile

În acest registru se tine evidenta creantelor stabilite prin hotărâri judecătoresti pentru care executarea se face din oficiu, inclusiv cele care provin din amenzi contraventionale.

16. Registrele judecătorilor-sindici

La sectiile comerciale ale tribunalelor, respectiv la tribunalele comerciale se păstrează registre pentru evidenta măsurilor luate si a operatiunilor efectuate de judecătorul-sindic, în conditiile legii.

17. Registrul valorilor si corpurilor delicte

În acest registru de evidentă se va face descrierea amănuntită a valorilor care constituie mijloc de probă în procesele civile, precum si, separat de aceasta, a obiectelor-corpuri delicte, arătându-se starea calitativă, materialul din care sunt confectionate, dimensiunile, greutatea, marca de fabrică, seria, culoarea, precum si orice alte elemente de identificare pentru a se evita confuzia sau posibilitatea de înlocuire. Această evidentă se completează cu procesul-verbal de primire si cu procesul-verbal încheiat la sfârsitul fiecărui an, potrivit art. 131 alin. (3) din prezentul regulament.

18. Registrul de intrare-iesire a corespondentei administrative

În acest registru se înregistrează corespondenta care nu are legătură cu dosarele. Corespondenta de serviciu care nu este destinată publicitătii se va înregistra într-un registru separat.

La fiecare instantă se tine un singur registru de intrare-iesire a corespondentei administrative.

19. Registrul de evidentă a petitiilor

În acest registru se vor înscrie în ordinea primirii toate petitiile adresate instantei, cu mentionarea datei primirii, a termenului fixat pentru solutionare, a compartimentului căruia i-au fost repartizate si a datei înaintării la acest compartiment, a datei la care răspunsul redactat a fost înaintat spre semnare persoanei competente, a datei la care răspunsul a fost comunicat petitionarului sau, după caz, cu mentionarea altei solutii date petitiei (conexare sau clasare).

20. Registrul de evidentă pentru înregistrarea cererilor si răspunsurilor privind accesul la informatiile de interes public

Acest registru cuprinde: numărul si data cererii, numele si prenumele solicitantului, informatiile solicitate si răspunsul comunicat. La rubrica răspuns se va trece:

a) da – acces liber la informatii;

b) termen – 30 de zile, dacă solutionarea necesită un termen de răspuns;

c) trimis la altă institutie;

d) nu – informatie exceptată;

e) nu – informatie inexistentă.

21. Registrul de control

În acest registru se vor înscrie constatările si măsurile dispuse de către persoana care efectuează controlul, mentionându-se numărul si data actului de control. La curtile de apel si tribunale se va tine câte un registru de control si la fiecare sectie.

22. Registrul privind evidenta practicii instantelor de control judiciar

În acest registru se înregistrează toate dosarele sosite de la instantele de control judiciar, solutiile pronuntate în căile de atac si caracterul reformării.

23. Registrul special pentru înregistrarea datelor privind cazierul fiscal

În acest registru se vor face următoarele mentiuni: numărul curent; numele si prenumele condamnatului, datele de stare civilă, codul numeric personal; domiciliul; infractiunea săvârsită; hotărârea pronuntată; măsuri asigurătorii ori măsuri privind latura civilă; comunicarea hotărârii către Ministerul Finantelor Publice; semnătura judecătorului-delegat.

(2) Pentru evidenta activitătii instantelor vor fi tinute orice alte registre prevăzute de lege sau stabilite de Consiliul Superior al Magistraturii.

Art. 84. – (1) Hotărârile redactate si motivate, inclusiv încheierile pronuntate în conformitate cu art. 6735 din Codul de procedură civilă, încheierile de amânare a pronuntării, încheierile privind îndreptarea erorilor materiale si încheierile privind lămurirea sau completarea dispozitivului hotărârilor, se păstrează în mape.

(2) Pentru celelalte categorii de încheieri se pot tine mape separate pe materii, în functie de specificul instantei.

(3) Fiecare mapă contine, de regulă, câte 100 de  hotărâri, grupate în ordine numerică pe ani si, separat, pe materii. La mapă se pune al doilea exemplar al hotărârii, semnat de toti membrii completului de judecată si degrefier.

(4) Mapele se tin pe sectii, separat, după cum hotărârile sunt pronuntate în primă instantă, în apel sau în recurs.

(5) Este interzisă scoaterea mapelor din instantă. De asemenea, este interzisă scoaterea hotărârilor din mape.

(6) Mapele se păstrează de grefierul-sef sau, după caz, de grefierul sef de sectie timp de 6 luni de la data ultimei hotărâri, după care se predau la arhivă, în conservare.

Art. 85. – La judecătorii, tribunale, tribunale specializate si curti de apel se înfiintează dosarele administrative prevăzute de lege, cu respectarea normelor tehnice privind înregistrarea, selectionarea si păstrarea documentelor, precum si mapele ce cuprind dările de seamă statistice.

Art. 86. – (1) La sfârsitul fiecărui an, după ultima operatie, în fiecare registru se va întocmi un proces-verbal de închidere, care va fi semnat de presedintele instantei si primul-grefier, respectiv grefierul-sef sau, după caz, presedintele de sectie si grefierul sef de sectie, aplicându-se stampila instantei.

(2) Pentru registrele de evidentă a valorilor se aplică în mod corespunzător normele generale referitoare la inventarierea bunurilor materiale si bănesti.

 

CAPITOLUL III

Desfăsurarea activitătii administrativ-judiciare a instantelor

SECTIUNEA I

Raporturile de serviciu cu publicul

 

Art. 87. – (1) Personalul instantelor este obligat să îndeplinească îndatoririle ce îi revin potrivit legii si regulamentelor.

(2) Pentru depunerea cererilor si a actelor sau obtinerea de informatii, persoanele interesate se pot adresa, după caz, presedintelui instantei sau înlocuitorului acestuia, presedintelui de sectie, judecătorului de serviciu, biroului de informare si relatii publice sau personalului de la registratură si arhivă.

(3) În incinta instantei, în locuri vizibile pentru public, vor fi afisate regulile de conduită, precum si îndrumări către compartimentele care au relatii cu publicul.

(4) La aceste compartimente se vor pune la dispozitia publicului materiale informative ajutătoare pentru o mai bună adresabilitate.

(5) Presedintele instantei, cu aprobarea colegiului de conducere, va desemna, dacă se impune, prin rotatie, unul sau mai multi judecători de serviciu care îndeplinesc următoarele atributii:

a) primesc actele de sesizare a instantei si verifică dacă sunt îndeplinite cerintele prevăzute de normele procedurale;

b) iau măsurile necesare în scopul pregătirii judecătii, astfel încât să se asigure solutionarea fără întârziere a actiunilor si cererilor primite, cu respectarea normelor de repartizare aleatorie a cauzelor.

(6) Registratura si arhiva vor fi deschise zilnic pentru public minimum 4 ore, repartizate în functie de programul sedintelor de judecată.

Art. 88. – (1) Programul de lucru la instante este de 8 ore zilnic, timp de 5 zile pe săptămână; programul începe de regulă la ora 8,00 si se încheie la ora 16,00.

(2) Programarea în sedintele de judecată a judecătorilor se face în raport cu nevoile instantei, asigurându-se acestora si timpul necesar pregătirii profesionale.

(3) În cazuri exceptionale, în materie penală, sedintele de judecată pot fi stabilite si în zile nelucrătoare.

Art. 89. – (1) Sedintele de judecată încep de regulă la ora 8,30, putând fi fixate si sedinte succesive, iar în cazuri justificate, si după-amiaza.

(2) Ora de chemare a părtilor în fata instantei se va fixa în functie de programarea sedintelor de judecată.

(3) În caz de amânare a judecării cauzei, atunci când părtile convin, instanta va putea fixa o oră de strigare a dosarelor pentru termenul următor.

Art. 90. – Purtarea ecusonului în incinta instantei este obligatorie pentru personalul auxiliar de specialitate, inclusiv cel conex, si pentru personalul economico-financiar si administrativ.

Art. 91. – (1) Accesul publicului este permis:

a) în sălile de sedintă, cu 30 de minute înainte de deschiderea sedintelor de judecată;

b) la compartimentele care desfăsoară activităti cu publicul, potrivit programului stabilit, precum si în orele de audientă.

(2) Programul sedintelor de judecată si programul de lucru cu publicul se aduc la cunostintă prin afisare la loc vizibil.

Art. 92. – (1) Scoaterea din incinta instantelor a dosarelor, actelor si lucrărilor, în afara cazurilor prevăzute de lege si de prezentul regulament, este interzisă.

(2) Dosarele si evidentele instantei privitoare la activitatea de judecată pot fi consultate de persoanele care justifică un interes legitim, precum si de ziaristii acreditati, cu respectarea ordinii de solicitare si a măsurilor de asigurare a integritătii documentelor. Cererea, cu datele de identificare a solicitantului, se va depune la dosarul cauzei.

Ea va fi aprobată de persoana care coordonează activitatea compartimentului arhivă, tinând seama de prioritătile impuse de buna desfăsurare a procesului în cauza respectivă.

(3) Accesul la dosar si la evidentele instantei este permis cu respectarea dispozitiilor art. 31 din Constitutia României, republicată, si ale art. 14 din Legea nr. 544/2001 privind accesul la informatiile de interes public.

(4) Documentele prevăzute la alin. (2) se studiază numai în arhivă, după identificarea solicitantului, prin verificarea actului de identitate, a procurii sau a delegatiei si notarea numelui si prenumelui acestuia. După studiere, se verifică integritatea documentelor.

(5) Au prioritate la consultarea dosarului cauzei părtile, avocatii sau reprezentantii părtilor, expertii si interpretii desemnati în cauză.

(6) Dosarele privind cauzele care au fost sau sunt judecate în sedintă secretă, cele privind adoptiile, precum si cele privind autorizarea efectuării perchezitiilor si confirmarea si autorizarea interceptărilor si înregistrărilor convorbirilor telefonice pot fi consultate numai de către persoanele mentionate la alin. (5), în conditiile legii. În acelasi mod pot fi consultate documentele si evidentele speciale ale instantei care presupun confidentialitate.

 

SECTIUNEA a II-a

Activitatea premergătoare sedintei de judecată si de rezolvare a lucrărilor cu caracter administrativ

 

Art. 93. – (1) Actele de sesizare a instantei, depuse personal sau prin reprezentant, sosite prin postă, curier ori fax, se depun la registratură unde, în aceeasi zi primesc dată certă, după care se predau presedintelui instantei sau, după caz, judecătorului de serviciu, având atasate dovezile privind modul în care au fost transmise.

(2) După rezolutia presedintelui sau a judecătorului de serviciu, actele de sesizare primesc număr din registrul general de dosare.

(3) Celelalte cereri si acte de orice natură, inclusiv corespondenta cu caracter administrativ, sosite prin postă, curier, fax, e-mail sau prin orice alt mijloc de comunicare, se înregistrează în registrul general de dosare, registrul de intrare-iesire a corespondentei administrative ori registrul de evidentă a petitiilor, după caz, si se prezintă presedintelui împreună cu dovezile de expediere.

(4) Dovezile de comunicare a procedurilor se primesc la registratura instantei sub semnătură, după caz se predau arhivarului care le atasează la dosar, făcându-se mentiune despre aceasta pe conceptul de citare.

(5) Actele si cererile de orice natură, prezentate de justitiabili sau de reprezentantii lor, inclusiv avocati, presedintelui instantei ori judecătorului de serviciu, primesc dată certă la prezentarea lor, prin aplicarea stampilei de intrare a instantei respective, iar după rezolvare se predau registratorului care le înregistrează potrivit prevederilor alin. (1) sau (3), după caz.

(6) Partea sau reprezentantul acesteia care prezintă personal la instantă actul de sesizare poate primi, sub semnătură depusă pe act, termen de judecată în cunostintă, cu respectarea criteriului repartizării aleatorii a cauzelor, în afară de cazul în care legea dispune altfel.

(7) Documentele si înscrisurile care nu pot fi atasate la dosar, precum si obiectele ce servesc ca mijloc de probă vor fi predate direct grefierului sef de sectie, respectiv grefierului-sef, cu respectarea dispozitiilor prezentului regulament privind gestiunea corpurilor delicte.

(8) Înregistrarea, evidenta si păstrarea documentelor ce nu sunt destinate publicitătii se vor face în conditiile prevăzute de lege.

(9) Plicurile continând corespondenta cu caracter confidential se înregistrează în registrul de intrare a corespondentei, cu această mentiune, fără a fi desfăcute, după care se predau destinatarului.

Art. 94. – (1) Înregistrarea statistică a cererilor, formarea dosarelor, întocmirea conceptelor de citare, emiterea procedurilor de chemare în fata instantei si comunicarea copiilor de pe actele de sesizare a instantei se fac imediat după fixarea termenului de judecată, pentru cauzele de natură urgentă, sau cel mai târziu a doua zi lucrătoare, în celelalte cauze. Persoana care întocmeste procedurile va face mentiune, pe conceptul de citare,despre data predării acestora spre expediere.

(2) Expedierea corespondentei se va realiza prin postă, agent procedural sau curier, prin fax ori e-mail sau prin orice alt mijloc de comunicare ce poate fi identificat si supravegheat si care să asigure caracterul oficial al acesteia.

Art. 95. – (1) În vederea repartizării pe complete si a stabilirii primului termen de judecată, dosarele nou-formate vor fi transmise persoanei desemnate cu repartizarea aleatorie a cauzelor.

(2) Repartizarea cauzelor se va efectua în sistem informatic prin programele MJREP sau ECRIS.

(3) În cazul în care repartizarea în sistem informatic nu se poate aplica din motive obiective, repartizarea cauzelor se efectuează prin metoda sistemului ciclic. Repartizarea aleatorie în sistem informatic sau ciclic se realizează o singură dată, urmând ca în situatiile în care pe parcursul desfăsurării procesului apar incidente procedurale să se recurgă la regulile stabilite în prezentul regulament.

(4) Pentru aplicarea criteriului aleatoriu în sistem informatic sau ciclic, dosarele se înregistrează în ordinea sosirii la instantă si se repartizează în aceeasi ordine de către persoana sau persoanele desemnate anual de presedintele instantei, cu avizul colegiului de conducere.

(5) Pentru aplicarea criteriului aleatoriu, completele se vor constitui la începutul fiecărui an si se numerotează pe instantă sau, după caz, pe sectii, tinându-se seama de materiile în care se judecă, de specializarea completelor si de faza procesuală în care se află cauzele, respectiv fond, apel sau recurs. Modificarea numărului completelor de judecată sau schimbarea judecătorilor care le compun se va putea realiza doar pentru motive obiective, în conditiile legii.

(6) În cazul existentei unui sistem computerizat automat de gestiune a activitătii de înregistrare a actelor de sesizare, presedintele instantei urmăreste ca utilizarea acestuia să se realizeze conform instructiunilor.

(7) La sfârsitul fiecărei zile se listează cauzele repartizate în ziua respectivă, tinându-se o evidentă separată a listelor.

(8) Pentru repartizarea aleatorie a cauzelor urgente, atât în materie penală, cât si în materie civilă, se vor respecta programele informatice sau, după caz, metoda sistemului ciclic privind repartizarea aleatorie pentru completele specializate.

(9) Toate modificările aduse compunerii completului de judecată ori repartizării dosarelor în conditiile prezentului regulament vor fi evidentiate în programele informatice de repartizare aleatorie. În situatia în care programele informatice nu permit asemenea evidente, se va tine un registru special pentru evidentierea acestor modificări, sub semnătura persoanei sau a persoanelor desemnate cu repartizarea aleatorie a cauzelor.

(10) Încheierile si procesele-verbale întocmite în procedura repartizării aleatorii a cauzelor vor fi păstrate în mape separate.

Art. 96. – Prin metoda sistemului ciclic dosarele sunt preluate de persoana sau persoanele desemnate potrivit art. 95 alin. (4), care repartizează câte un dosar, în ordine, completelor de judecată stabilite conform art. 95 alin. (5). Aceeasi regulă se aplică la repartizarea cauzelor către completele specializate.

Art. 97. – Dosarele repartizate pe complete în mod aleatoriu vor fi preluate de presedintele sau de unul dintre judecătorii completului de judecată, care va lua măsurile necesare în scopul pregătirii judecătii, astfel încât să se asigure solutionarea cu celeritate a cauzelor.

Art. 98. – (1) Incidentele procedurale referitoare la compunerea completelor de judecată se vor solutiona cu respectarea normelor de procedură si a normelor de repartizare aleatorie a cauzelor.

(2) Incidentele procedurale referitoare la toti membrii completului de judecată, precum incompatibilitatea, recuzarea sau abtinerea, se vor solutiona de completul cu numărul imediat următor, care judecă în aceeasi materie. Dacă în materia respectivă nu există decât un singur complet de judecată, incidentele procedurale referitoare la toti membrii completului vor fi solutionate de completul imediat următor, indiferent de materia în care judecă.

(3) Dacă în urma solutionării incidentelor procedurale prevăzute la alin. (2) se constată că, din motive prevăzute de lege, completul căruia i-a fost repartizată aleatoriu cauza nu este în măsură să judece, dosarul se repartizează completului care a solutionat incidentul procedural.

(4) În situatia în care incidentele procedurale se referă la o parte din membrii completului de judecată, solutionarea acestora se va face de către un complet constituit prin includerea judecătorului sau a judecătorilor stabiliti prin planificarea de permanentă, pe materii, realizată cel putin semestrial. Completul de judecată astfel constituit va păstra cauza pentru judecată, în situatia în care, în urma solutionării incidentelor procedurale, se va stabili că judecătorul sau judecătorii cu privire la care s-au invocat incidentele procedurale nu pot participa la judecarea cauzei. Dacă judecata se amână, la termenul următor constituirea completului se face cu judecătorul de permanentă planificat pentru acea zi.

(5) Planificarea de permanentă se face de presedintele instantei sau, după caz, de presedintele sectiei, cu acordul colegiului de conducere, tinându-se cont de completele de judecată din care face parte judecătorul, având prioritate asigurarea timpului necesar studierii dosarului. În cadrul planificării de permanentă se vor avea în vedere si situatiile în care judecătorii lipsesc din instantă.

(6) În caz de absentă, compunerea completului de judecată se va realiza prin participarea judecătorilor din planificarea de permanentă, desemnati conform alin. (4) si (5), întocmindu-se în acest sens un proces-verbal.

Art. 99. – (1) Incidentele procedurale, altele decât cele prevăzute în art. 98 alin. (2)–(4) si (6), ivite în cursul procesului vor fi solutionate cu respectarea continuitătii completului de judecată, în conditiile legii, precum si a normelor privind repartizarea aleatorie, în cazul în care nu se poate aplica principiul continuitătii.

(2) Transpunerea cauzei de la o sectie la alta, în cadrul aceleiasi instante, se va realiza prin încheiere. La instantele la care dosarele se înregistrează separat pe sectii, sectia competentă care primeste dosarul va da acestuia un număr nou si va proceda la repartizarea lui aleatorie. La instantele la care dosarele nu se înregistrează separat pe sectii, dosarul îsi păstrează numărul si va fi transpus la completul similar care judecă în aceeasi zi, la sectia competentă, sau, dacă în ziua respectivă nu există sedintă de judecată la această sectie, la completul imediat următor al sectiei competente.

(3) În situatia recalificării căilor de atac se va proceda astfel: dacă apelul este recalificat în recurs, completul de judecată va fi întregit cu un judecător din lista de permanentă, iar dacă recursul este recalificat în apel, completul de judecată va fi format din primii 2 judecători ai completului de recurs.

(4) În caz de disjungere, dosarul nou-format se repartizează aceluiasi complet pentru respectarea principiului continuitătii.

(5) Repunerea pe rol a cauzei după suspendare, pentru continuarea judecătii sau pentru perimare, se va realiza de către completul care a dispus suspendarea. În cazul în care completul care a dispus suspendarea a fost desfiintat sau membrii acestuia nu mai functionează în cadrul instantei, dosarul se va repartiza completului care va avea acelasi număr în noua configuratie. În situatia în care nu există un asemenea complet, dosarul se va repartiza completului imediat următor competent să judece cauza, corespunzător fazei procesuale în care se află aceasta. Aceeasi rezolvare se va da cererilor de îndreptare a erorilor materiale si cererilor de completare a hotărârii.

(6) Repartizarea cauzelor trimise spre rejudecare după desfiintare/casare se va face prin programul de repartizare aleatorie a cauzelor.

(7) Completul de divergentă se va constitui potrivit art. 54 alin. (4) din Legea nr. 304/2004, republicată, prin includerea presedintelui sau a vicepresedintelui instantei, a presedintelui de sectie ori a judecătorului din planificarea de permanentă.

(8) Cererile de preschimbare a primului termen de judecată vor fi solutionate de completul de judecată care a primit dosarul prin repartizare aleatorie.

(9) Cererile de suspendare a hotărârilor supuse căilor de atac se vor solutiona de completul care a fost învestit cu judecarea cauzei. Dacă cererea de suspendare se înregistrează mai înainte de sosirea dosarului, aceasta se va repartiza în procedura aleatorie.

(10) Suspendarea provizorie a executării hotărârii în conditiile Codului de procedură civilă se va solutiona după modelul completelor specializate în compunerea cărora intră presedintele instantei sau, după caz, presedintele de sectie ori înlocuitorii acestora.

(11) În situatia desfiintării completului, cauzele vor fi repartizate prin sistemul ciclic celorlalte complete ale instantei, competente să judece în materia respectivă, de presedintele instantei sau de judecătorul desemnat cu repartizarea aleatorie a cauzelor.

Art. 100. – Pe perioada vacantei judecătoresti se vor forma complete separate, pentru a se asigura solutionarea cauzelor urgente sau a celor care impun celeritate.

Art. 101. – Neluarea măsurilor necesare aplicării normelor criteriului aleatoriu de repartizare a cauzelor sau încălcarea acestor norme atrage răspunderea disciplinară a persoanelor vinovate, în conditiile legii.

Art. 102. – (1) Pe coperta dosarului se va mentiona, după caz, denumirea instantei, sectia, completul de judecată, numărul dosarului, numele sau denumirea părtilor, obiectul pricinii, starea de arest, termenele de judecată, numărul si data hotărârii, initialele judecătorului însărcinat cu redactarea hotărârii, indicele statistic si pozitia din registrul de executări penale.

(2) Înainte de a fi puse la dispozitia justitiabililor sau predate pentru sedinta de judecată, dosarele trebuie să aibă toate filele cusute si numerotate.

(3) În cazul în care dosarul urmează a fi înaintat la instanta de apel sau recurs ori la altă autoritate sau se depune în conservare, se va proceda la snuruirea definitivă si aplicarea sigiliului, iar pe fata interioară a ultimei coperte grefierul arhivar va certifica numărul filelor în cifre si, în paranteză, în litere.

(4) În ipoteza în care părtile solicită eliberarea unor înscrisuri aflate în dosarele altor autorităti, atasate dosarului ce se conservă, se poate proceda la desigilarea acestora cu întocmirea unui proces-verbal despre operatiunea întreprinsă, realizându-se în mod corespunzător o nouă numerotare, lăsându-se la dosar o copie a actului respectiv.

(5) Dosarele se pot forma în două sau mai multe volume, iar în adresele de înaintare a dosarelor se indică numărul volumelor si numărul de pagini ale fiecărui volum.

(6) La instanta de apel si la instanta de recurs se formează un nou dosar la care se atasează separat dosarul primei instante si, după caz, al instantei de apel.

(7) În cazul desfiintării sau casării hotărârii, cu trimitere spre rejudecare, se va forma un dosar nou, la care se va atasa dosarul initial.

Art. 103. – (1) Grefierul de sedintă preia dosarele de la arhivă, sub semnătură în registrul de termene, cu cel putin două zile înaintea sedintei, afisează lista cauzelor cu o zi înaintea termenului de judecată sau cel mai târziu cu o oră înainte de începerea sedintei la instantele la care activitatea se desfăsoară în 2–3 timpi. Grefierul de sedintă completează condica de sedintă, verifică dacă au sosit la instantă si s-au atasat la dosare dovezile de înmânare ori de comunicare a citatiilor si a celorlalte acte de procedură, precum si relatiile si actele solicitate de presedinte sau de instanta de judecată. De asemenea, grefierul de sedintă verifică legalitatea îndeplinirii procedurilor de citare sau de comunicare atasate la dosar si informează presedintele completului de judecată despre deficientele constatate.

Dosarele se predau completului de judecată.

(2) La instantele la care se utilizează sistemul computerizat lucrările vor fi realizate prin selectia automată a datelor.

(3) Presedintele instantei asigură procurorului de sedintă, părtilor, reprezentantilor p ărtilor, avocatilor si celorlalte persoane prevăzute de lege posibilitatea consultării din timp a dosarelor.

(4) Când una dintre părti se află în stare de arest, presedintele instantei sau presedintele completului ia măsuri ca aceasta să-si poată exercita pe deplin, în tot cursul judecătii, dreptul de a examina actele dosarului si de a lua legătura cu avocatul său.

(5) La înscrierea dosarelor pe listă se dă întâietate cauzelor în care sunt arestati si celor cu privire la care legea prevede că judecata se face de urgentă, tinându-se seama de orele fixate pentru prezentarea persoanelor chemate în proces.

 

SECTIUNEA a III-a

Activitatea în timpul sedintei de judecată

 

Art. 104. – (1) Grefierul va fi prezent în sala de sedintă cu jumătate de oră înainte de începerea sedintei de judecată, pentru a pune la dispozitie dosarele spre consultare; acesta se îngrijeste totodată de atasarea la dosare a ultimelor acte de procedură sau a corespondentei sosite la registratură.

(2) După începerea sedintei de judecată, procurorul, părtile, reprezentantii sau avocatii acestora pot studia dosarele numai cu încuviintarea presedintelui de complet, după o prealabilă verificare a identitătii si calitătii.

(3) Grefierul de sedintă verifică buna functionare a instalatiilor de sonorizare, pentru apelul persoanelor chemate în fata instantei de judecată.

(4) Grefierul de sedintă anuntă publicului din sală intrarea judecătorilor.

(5) Completul de judecată este prezidat, prin rotatie, de unul dintre membrii acestuia.

(6) Accesul publicului în sala de sedintă poate fi limitat numai în cazurile si în conditiile prevăzute de lege.

(7) Fotografierea, filmarea sau înregistrarea în sala de sedintă se fac numai cu aprobarea presedintelui completului.

(8) Sedinta de judecată poate fi suspendată pentru motive justificate. Durata suspendării va fi anuntată si afisată pe usa sălii de sedintă, prin grija grefierului.

(9) Apelul părtilor si al celorlalte persoane citate se face, de regulă, de grefierul de sedintă, prin instalatia de sonorizare.

(10) După strigarea cauzei si apelul părtilor, grefierul de sedintă face oral referatul cauzei, prezentând pe scurt obiectul pricinii si stadiul în care se află judecata acesteia, comunică modul în care s-a îndeplinit procedura de citare a persoanelor chemate la proces si dacă s-au realizat celelalte măsuri dispuse de instantă la termenele anterioare.

(11) Cauzele care se amână, fără discutii, vor putea fi strigate la începutul sedintei, în ordinea listei, dacă toate părtile legal citate sunt prezente si cer amânarea sau în cauză s-a solicitat judecata în lipsă.

(12) La cererea părtilor, instanta va putea lăsa cauza la urmă, fixând o anumită oră, când dosarul va fi strigat din nou.

(13) În cazul în care nici una dintre părti nu se prezintă la strigarea cauzei, dosarul va fi lăsat la sfârsitul sedintei când, după o nouă strigare, în ordinea listei, se va proceda conform dispozitiilor procedurale. Pentru motive temeinice, presedintele completului poate dispune luarea cauzelor într-o altă ordine decât cea înscrisă pe lista de sedintă.

(14) Cererile sau actele depuse în timpul sedintei de judecată vor fi datate, vizate si semnate de presedintele completului de judecată.

(15) În cursul sedintei de judecată grefierul va consemna în caietul de note: numărul dosarului, pozitia acestuia pe lista de sedintă, sustinerile orale din timpul sedintei, depunerile de cereri si acte în conditiile alin. (14), măsurile dispuse de instantă, precum si toate celelalte aspecte din desfăsurarea procesului.

(16) Notele vor fi vizate de presedintele completului de judecată, care în prealabil va verifica continutul acestora si va urmări atasarea listei de sedintă la caietul de note.

(17) Caietul de note va fi numerotat si sigilat; acesta se va depune la arhiva instantei, unde se va păstra timp de 3 ani, socotiti de la data ultimelor note.

(18) În cazul în care desfăsurarea sedintei de judecată se înregistrează cu mijloace tehnice, suportul înregistrării se va păstra în arhiva instantei timp de 3 ani, socotiti de la data efectuării ultimelor înregistrări.

(19) În cazul amânării judecătii cauzei, la fixarea noului termen si a orei de prezentare la instantă se va tine seama de programarea si încărcătura sedintelor de judecată.

(20) În situatia în care cauza rămâne în pronuntare, presedintele completului anuntă în sedintă ora si, eventual, ziua stabilită pentru pronuntarea hotărârii.

 

SECTIUNEA a IV-a

Activitatea ulterioară încheierii dezbaterilor

 

Art. 105. – (1) Rezultatul deliberării se consemnează într-o minută care va fi scrisă pe cererea de chemare în judecată, pe cererea de apel sau recurs ori pe ultima încheiere.

(2) Dacă nu există suficient spatiu sau sunt utilizate formulare tipizate ori tehnica de calcul, atunci minuta se va scrie pe o foaie sau, după caz, pe foi separate, numerotate.

(3) Apelurile si recursurile declarate oral în sedinta în care s-a pronuntat hotărârea vor fi consemnate într-un proces-verbal semnat de presedintele completului si de grefierul de sedintă.

(4) Numerele de hotărâre se dau în ordinea înscrierii lor în condica de sedintă, separat pe materii.

(5) La curtile de apel si tribunale hotărârile pronuntate în primă instantă, în apel si în recurs primesc număr separat.

Art. 106. – Pentru cauzele penale a căror judecată se suspendă, instanta verifică periodic dacă mai subzistă cauza care a determinat suspendarea, fixând în acest scop termene de control. Aceste termene de control vor fi mentionate în registrul de termene al arhivei.

Art. 107. – (1) Încheierile de amânare a judecătii cauzelor, conceptele de citare pentru termenul următor, adresele si celelalte lucrări dispuse de instantă, precum si încheierile de amânare a pronuntării se întocmesc de grefier în termen de două zile lucrătoare, iar partea introductivă a hotărârilor, în 3 zile lucrătoare de la terminarea sedintei, cu exceptia situatiilor în care legea prevede termene mai scurte.

(2) Termenele prevăzute la alin. (1) pot fi depăsite, cu aprobarea si în măsura stabilită de presedintele instantei, cu exceptia cauzelor urgente sau a celor pentru care legea prevede un termen mai scurt de exercitare a căilor de atac.

Art. 108. – (1) Judecătorii sunt obligati să verifice efectuarea în termen a încheierilor si a celorlalte lucrări întocmite de grefierul de sedintă, restituindu-le pe cele necorespunzătoare si dând îndrumările necesare pentru refacerea lor.

(2) După redactarea si semnarea încheierilor, grefierii de sedintă predau dosarele amânate grefierului arhivar sef, care semnează de primirea lor pe listele de sedintă.

(3) Citatiile si mandatele de aducere se întocmesc în ordinea urgentei, cel mai târziu a doua zi după întocmirea conceptelor de citare. Notele telefonice sau telegrafice de citare se transmit de îndată, în primul caz făcându-se mentiunea datei, orei si persoanei care le-a primit, după care se depun la dosarul cauzei.

Art. 109. – (1) A doua zi după pronuntarea hotărârilor, grefierii sunt obligati să prezinte dosarele solutionate si cele în care judecata a fost suspendată grefierului-sef, iar la curtile de apel, tribunale si tribunalele specializate, si persoanei cu atributii pe linie de statistică, spre a fi înregistrate în registrul de evidentă a redactării hotărârilor, în situatiile statistice, precum si în celelalte evidente.

(2) Dosarele solutionate se predau grefierului delegat cu întocmirea lucrărilor de executare, care va înscrie hotărârile pronuntate în registrul de executări penale sau, după caz, în registrul de executări civile. Grefierul delegat la compartimentul de executări penale va face mentiunile cu privire la comunicarea hotărârilor pentru cei ce au lipsit la dezbateri si cu privire la apelurile si recursurile declarate oral în sedintă.

(3) În cauzele cu inculpati arestati preventiv vor fi atasate dosarele în care s-a dispus luarea si, după caz, prelungirea arestării preventive.

(4) Pentru inculpatii militari în termen, pentru cei condamnati cu suspendarea conditionată a executării pedepsei, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, cu executarea pedepsei la locul de muncă, pentru cei gratiati conditionat si pentru cei arestati se va mentiona în plus dacă au fost prezenti la pronuntarea hotărârii.

(5) Grefierul de sedintă va mentiona, sub semnătură, în partea de jos a minutei sau a hotărârii redactate, după caz, data comunicării si părtile cărora li s-a comunicat dispozitivul sau hotărârea.

(6) În cazul în care, după redactarea hotărârilor, grefierul de sedintă este în imposibilitate să semneze hotărârea, aceasta va fi semnată de primul-grefier sau grefierul-sef, după caz, făcându-se mentiune despre cauza care l-a împiedicat să semneze. În lipsa primului-grefier sau grefierului-sef, hotărârea va fi semnată de un alt grefier desemnat de presedinte.

(7) Dosarele penale în care procurorul nu a participat la dezbateri vor fi înaintate parchetului competent, de către grefierul delegat cu lucrările de executări penale, imediat după redactarea hotărârii.

(8) În cazul evidentei informatizate, datele statistice vor fi preluate automat de aplicatia de statistică judiciară din baza de date generală.

Art. 110. – (1) Cel mai târziu a patra zi după pronuntare sau după înregistrarea căii de atac, grefierul de sedintă va preda dosarele judecătorilor, în vederea motivării hotărârilor, după ce, în prealabil, a întocmit partea introductivă a acestora.

(2) Dacă se apreciază că este necesară amânarea pronuntării hotărârii, aceasta poate fi dispusă potrivit legii.

(3) Hotărârile tehnoredactate vor purta pe ultima pagină următoarele mentiuni: data tehnoredactării, initialele redactorului si ale tehnoredactorului si numărul exemplarelor, iar la instantele de control judiciar se va trece numele judecătorilor care au pronuntat hotărârile supuse controlului si, după caz, caracterul reformării.

Hotărârile se vor redacta în numărul de exemplare necesar, spre a se asigura comunicarea acestora tuturor persoanelor pentru care legea prevede că hotărârea se comunică integral. Primele două exemplare de pe fiecare hotărâre vor fi semnate de membrii completului de judecată si de grefierul de sedintă.

(4) După verificarea si semnarea hotărârii, grefierul de sedintă va preda în aceeasi zi al doilea exemplar de pe hotărâre grefierului-sef, respectiv grefierului sef de sectie, în vederea depunerii la mapă.

(5) După întocmirea procedurilor de comunicare, grefierul de sedintă va preda dosarele grefierului arhivar sef, sub semnătură pe lista de sedintă. Listele purtând semnătura de predare-primire vor fi îndosariate si păstrate pentru evidentă.

 

SECTIUNEA a V-a

Înregistrarea cererilor de apel sau de recurs si înaintarea dosarelor la instanta de apel sau de recurs

 

Art. 111. – (1) Cererile de apel sau de recurs prezentate direct sau primite prin postă, curier ori fax se înregistrează mai întâi în registrul general de dosare, în formă informatizată sau scrisă, după care registratorul le predă presedintelui instantei, care le va rezolva în aceeasi zi.

(2) La cererile de apel sau de recurs primite prin postă se vor atasa si plicurile în care au fost expediate.

(3) Persoanei care se prezintă nemijlocit la instantă cu cererea de apel sau de recurs i se va elibera, dacă solicită, dovada scrisă a depunerii cererii.

(4) Registratorul va verifica dacă cererile de apel sau de recurs, formulate separat, au fost prezentate în numărul de exemplare necesar pentru comunicare si atasare la dosarul cauzei.

(5) Cererile de apel sau de recurs motivate ori motivele scrise de apel sau de recurs formulate separat, expediate prin postă în număr insuficient de exemplare, se vor înregistra asa cum au fost primite, indicându-se numărul de exemplare pe cerere si în registru.

(6) După înregistrare, cererile de apel sau de recurs în materie civilă se predau grefierului arhivar, iar cele privind hotărârile penale, grefierului delegat cu lucrările de executări penale.

(7) Până la expedierea dosarelor în apel sau în recurs, aceste cereri se păstrează în mape.

(8) După primirea apelului sau recursului, grefierul arhivar va efectua mentiunile în registrul de evidentă a apelurilor ori recursurilor, după caz.

Art. 112. – (1) Grefierul delegat cu efectuarea lucrărilor de executări penale face mentiunea despre declararea apelului sau recursului la pozitia respectivă din registrul de executări penale si verifică dacă au sosit dovezile de comunicare a hotărârii si dacă a expirat termenul de apel ori de recurs pentru toate părtile.

(2) Dosarele penale în care procurorul a declarat apel sau recurs vor fi expediate cu adresă de înaintare la parchetul competent, în cel mult 24 de ore de la redactarea hotărârii, iar după restituire, se vor înainta instantei de apel ori de recurs, după expirarea termenului de apel sau de recurs pentru toate părtile.

(3) Dosarele vor fi restituite de procuror în cel mult 10 zile, iar în cauzele cu arestati, în cel mult 5 zile.

(4) Data înaintării dosarelor la parchet si data restituirii lor vor fi mentionate în registrul de executări penale.

(5) Grefierul delegat cu lucrările de executări penale va mentiona, în registrul de executări penale, data expedierii fiecărui dosar la instanta de apel sau de recurs si va preda imediat grefierului arhivar dosarele care urmează a fi expediate împreună cu cererile de apel ori de recurs si adresele de înaintare, semnate de presedinte sau judecătorul-delegat; în dosarele în care hotărârile au rămas definitive, prin neapelare sau nerecurare, va întocmi de îndată lucrările de punere în executare.

Art. 113. – (1) După sosirea dovezilor de comunicare a hotărârilor civile si după împlinirea termenului de apel sau de recurs pentru toate părtile, grefierul arhivar va înainta dosarul la instanta de apel ori de recurs, cu adresă semnată de presedintele instantei sau de judecătorul desemnat, în care se vor consemna: numărul dosarului, numărul si data hotărârii atacate, numele si prenumele părtilor care au declarat apel sau recurs, numărul copiilor de pe cererea de apel ori recurs, mentiunea dacă apelul sau recursul a fost timbrat, caz în care se va indica valoarea taxei judiciare de timbru si a timbrului judiciar ce au fost achitate. Despre înaintarea dosarului se va face mentiune si în registrul general de dosare.

(2) Apelul sau recursul va fi transmis de îndată dacă s-a făcut cerere pentru suspendarea executării hotărârii primei instante. În această situatie, toate comunicările vor fi efectuate de instanta care a pronuntat hotărârea apelată sau recurată.

(3) Cererile de apel sau de recurs si adresa de înaintare a dosarului la instanta de apel ori de recurs se atasează, necusute, la începutul fiecărui dosar.

Art. 114. – Dacă se constată întârzieri în restituirea dovezilor de comunicare a hotărârilor se vor lua măsuri de verificare la oficiul postal sau la agentul procedural. În functie de rezultatul verificărilor, presedintele, la sesizarea grefierului arhivar sau a părtii interesate, va lua măsurile corespunzătoare.

 

SECTIUNEA a VI-a

Circuitul dosarelor restituite de instantele de apel sau de recurs

 

Art. 115. – (1) Dosarele restituite de instantele de apel sau de recurs pentru executare ori conservare vor fi înregistrate în aceeasi zi în registrul general de dosare si în registrul informativ – în sistem informatizat sau scris –, mentionându-se si data restituirii dosarului.

(2) În cazul în care instanta de apel sau de recurs a desfiintat ori a casat hotărârea si a trimis cauza pentru rejudecare, dosarul va fi înregistrat ca un nou act de sesizare, sub indicativul “Rj“ (rejudecare), cu precizarea tuturor dosarelor componente, făcându-se mentiune despre aceasta si la pozitiile initiale din registrul general de dosare si din registrul informativ.

(3) Repartizarea cauzei pentru rejudecare se va face cu respectarea procedurii de repartizare aleatorie.

(4) Când instanta de control judiciar desfiintează sau casează hotărârea cu trimiterea cauzei la altă instantă, la parchet ori la un alt organ, va comunica de îndată această solutie instantei initial învestite, prin adresă, în vederea efectuării mentiunilor obligatorii în registrul general de dosare si în registrul informativ.

Art. 116. – (1) După efectuarea lucrărilor mentionate în art. 115, circuitul dosarelor este următorul:

a) grefierul arhivar predă de îndată dosarele pentru rezolvare presedintelui instantei;

b) după rezolvare, dosarele se predau presedintelui sectiei sau, după caz, judecătorului care urmăreste practica instantelor de control judiciar, iar acesta, în urma examinării deciziilor, le va preda în aceeasi zi persoanei cu atributii pe linie statistică sau grefierului-sef, pentru efectuarea înregistrărilor statistice;

c) în cazul anulării sau desfiintării ori al casării hotărârii, cu retinerea cauzei spre rejudecare, grefierul arhivar mentionează în registre noul termen fixat pentru judecată, după care se procedează potrivit dispozitiilor art. 102.

(2) După solutionarea definitivă ori irevocabilă, după caz, a dosarelor la care au fost atasate alte dosare, acestea din urmă vor fi separate, mai înainte de a fi trecute în conservare la arhivă si, atunci când este cazul, vor fi restituite instantei sau autoritătii de la care au fost primite.

 

SECTIUNEA a VII-a

Punerea în executare a hotărârilor

 

§1. Punerea în executare a hotărârilor penale

Art. 117. – Lucrările de punere în executare a hotărârilor penale se îndeplinesc la fiecare instantă de grefierul care functionează la acest compartiment sub îndrumarea si controlul judecătorului-delegat.

Art. 118. – Grefierul delegat va întocmi toate lucrările în legătură cu:

a) executarea pedepselor principale, complimentare si accesorii, a sanctiunilor cu caracter administrativ, măsurilor educative luate fată de inculpatii minori, măsurilor de sigurantă, cheltuielilor judiciare acordate statului, despăgubirilor civile recunoscute ori acordate statului sau institutiilor publice, inclusiv restituirea lucrurilor ori restabilirea situatiei anterioare;

b) comunicarea hotărârilor penale sau a dispozitivului de pe aceste hotărâri către autoritătile si persoanele obligate de lege să le înregistreze sau să le execute (cazierul judiciar, centrul militar, unitatea care face plata salariului sau a oricărui alt venit din muncă ori, după caz, institutia care dispune efectuarea plătii pensiei sau institutia financiară competentă);

c) schimbările intervenite în executarea unor hotărâri penale, amânarea si întreruperea executării pedepselor, a măsurii internării într-un centru de reeducare, înlăturarea  sau modificarea pedepsei, înlocuirea amenzii cu închisoare ori înlocuirea executării pedepsei închisorii prin obligarea la plata unei amenzi;

d) comunicarea către instanta de executare corespunzătoare în grad a datelor necesare privind pe inculpatii condamnati care execută pedeapsa la locul de muncă în cadrul unor unităti situate pe raza teritorială a altei instante;

e) evidenta recursurilor declarate în cauzele privind măsurile preventive si înaintarea dosarelor la instanta de recurs în termenele prevăzute de lege;

f) înregistrarea datelor în registrele speciale privind cazierul fiscal si evidenta plângerilor introduse împotriva actelor si măsurilor luate de procuror în faza de urmărire penală.

Art. 119. – (1) Primind dosarele de la grefierul de sedintă, grefierul delegat cu efectuarea lucrărilor de executări penale va înscrie de îndată hotărârile respective în registrul de evidentă si punere în executare a hotărârilor penale, precum si în celelalte evidente prevăzute de regulament. Dosarele vor fi restituite în aceeasi zi grefierului de la care au fost primite.

(2) Înscrierea se face prin mentionarea fiecărui inculpat prevăzut în sentinta sau decizia respectivă, indiferent de solutia pronuntată si prin completarea, pentru fiecare inculpat, a tuturor datelor la care se referă rubricile registrului; în cazul concursului de infractiuni se vor înscrie toate pedepsele, nu numai pedeapsa ce urmează a fi executată; în registru se vor înscrie si alte persoane decât inculpatul, dacă prin hotărârea penală au fost obligate la cheltuieli judiciare către stat, la despăgubiri civile, restituiri sau reparări; numele acestora se vor mentiona după numele inculpatilor, la pozitii separate, arătându-se si calitatea procesuală, precum si solutia instantei. Fiecare pozitie din registru se va numerota distinct.

(3) Între pozitiile din registru se va lăsa un spatiu în care se vor face ulterior, cu culori diferite, mentiunile cuprinse în hotărârea dată în apel sau în recurs, arătându-se si data deciziei instantei de apel ori de recurs, solutia pronuntată, iar atunci când executarea se face pe baza extrasului trimis de instanta de apel sau de recurs, si data înregistrării extrasului la instanta de apel ori de recurs, data înregistrării extrasului la instanta de executare, precum si măsurile de executare luate.

(4) În cazul casării cu trimitere sau al oricărei alte solutii prin care se desfiintează hotărârea primei instante, pozitia din registru se va închide, făcându-se mentiune despre noua solutie.

Art. 120. – (1) Lucrările de executare se efectuează în ziua în care hotărârea a devenit executorie sau, după caz, la data când s-a primit de la instanta de apel sau de recurs extrasul deciziei penale.

(2) Mandatele de executare se întocmesc potrivit prevederilor Codului de procedură penală. Acestea se tehnoredactează si se expediază în aceeasi zi organului de executare.

(3) După întocmirea lucrărilor de executare se va mentiona pe sentinta sau decizia respectivă, aflată la dosar, numărul pozitiei si anul din registrul de executări penale în care s-au înscris lucrările efectuate.

(4) Lucrările de executare, inclusiv corespondenta, poartă numărul de ordine al pozitiei din registrul de executări penale si numărul dosarului, sub formă de fractie.

(5) Actele doveditoare ale executării se înregistrează imediat după primirea lor în registrul de executări.

Art. 121. – Pozitiile din registrul de executări penale se vor închide de judecătorul delegat prin completarea ultimelor două coloane, numai după ce acesta a constatat personal că:

a) a sosit dovada de încarcerare sau, după caz, comunicarea de prezentare la unitatea la care s-a dispus executarea pedepsei la locul de muncă ori s-a depus chitanta de plată a amenzii si a cheltuielilor judiciare si s-au întocmit celelalte lucrări de la pozitia respectivă;

b) s-au expediat actele de punere în executare a cheltuielilor judiciare, primindu-se confirmarea de înregistrare a debitului;

c) s-au achitat toate ratele, în cazul în care plata amenzii a fost esalonată, ori s-a primit de la organele cărora li s-a trimis spre executare amenda confirmarea că aceasta a fost integral achitată;

d) s-au efectuat lucrările de comunicare către toate institutiile si persoanele obligate de lege să înregistreze sau să execute hotărârile penale;

e) s-au executat toate măsurile prevăzute în hotărârea prin care s-a dispus înlocuirea răspunderii penale;

f) a expirat termenul de apel sau de recurs, în cazul achitării sau al altor solutii care nu comportă nici o lucrare de executare sau comunicare;

g) s-a expediat dosarul la instanta în favoarea căreia s-a declinat competenta.

Art. 122. – (1) În registrul de evidentă a executării deciziilor penale de la tribunal si curtea de apel pozitiile se vor închide după restituirea dosarelor la prima instantă, iar în cazul în care decizia s-a comunicat în extras în vederea punerii ei în executare, numai după ce prima instantă a confirmat, în scris, în cel mult 3 zile, primirea extrasului.

(2) Extrasele se emit în 24 de ore de la pronuntarea deciziilor si contin solutiile pe scurt, inclusiv cele de declinare a competentei, de trimitere spre rejudecare la prima instantă sau de restituire la organul de urmărire penală. Nu se întocmesc extrase în cazul solutiilor de achitare si de încetare a procesului penal, dacă în dosarele respective nu figurează inculpati condamnati si dacă nu s-au acordat despăgubiri civile si cheltuieli judiciare ori nu s-a înlocuit răspunderea penală.

(3) În extras vor fi mentionate si pedepsele complimentare, măsurile de sigurantă, măsurile educative, pedepsele accesorii, despăgubirile civile acordate statului, cheltuielile judiciare, precum si orice alte dispozitii referitoare la executare.

(4) Extrasele deciziilor pronuntate în apel se comunică primei instante, cu mentiunea că sunt definitive sau s-a declarat recurs.

(5) Extrasele deciziilor pronuntate în recurs se comunică primei instante, iar când se judecă recursurile declarate împotriva deciziilor pronuntate, ca instante de apel, de tribunale, se comunică si acestor instante.

Art. 123. – (1) Dacă mandatele de executare a pedepselor cu închisoarea nu au fost executate în termen de două luni de la emiterea lor, se va face revenire la organul căruia i-au fost trimise spre executare. În cazul condamnatilor care au fost dati în urmărire generală pe tară, revenirea se va face în termen de un an la organul la care se află spre executare mandatul, iar pentru cei care au părăsit tara, la Inspectoratul General al Politiei.

(2) În celelalte situatii, precum si în cazul neconfirmării primirii titlurilor care servesc la executarea cheltuielilor judiciare acordate statului, revenirea se va face în termen de 3 luni.

(3) De asemenea, se va verifica, în raport de cuantumul amenzii si de posibilitătile de plată ale condamnatului, cel putin o dată la 6 luni, situatia încasării amenzilor transmise spre executare.

(4) În cazul în care se constată că executarea întârzie fără justificare, presedintele instantei sesizează organele competente.

Art. 124. – (1) Orice modificare survenită în executarea hotărârii, după rămânerea definitivă a acesteia, va fi mentionată atât în registrul de executări, cât si pe hotărârea aflată la dosar si la mapa de hotărâri. Dacă modificarea se face printr-o hotărâre judecătorească, numărul si data acesteia vor fi mentionate la pozitia respectivă din registrul de executări, iar dacă hotărârea ultimă a fost pronuntată de aceeasi instantă, se va face trimitere si la noua pozitie deschisă în registru.

(2) Dosarele în care s-au făcut lucrări de executare se vor păstra de grefierul delegat cu efectuarea lucrărilor de executări penale până la închiderea pozitiei de executare, după care vor fi predate grefierului arhivar. Toate actele de executare se atasează la dosarul de fond, în ordine cronologică.

Art. 125. – După restituirea dosarelor de către instantele de apel sau de recurs se va proceda astfel:

a) se va controla si se va confrunta continutul dosarelor cu datele înscrise în registru, pe baza extraselor primite anterior, înlăturându-se imediat eventualele erori si întocmindu-se de îndată restul lucrărilor de executare care eventual nu au fost efectuate. Se va face totodată mentiunea de executare pe hotărârea ce se execută;

b) se vor completa rubricile din registrul de evidentă a executărilor penale rămase necompletate.

§ 2. Punerea în executare a sanctiunilor contraventionale si a altor dispozitii civile din hotărârile judecătoresti

Art. 126. – (1) Lucrările privind punerea în executare a hotărârilor civile prin care s-au aplicat sanctiuni contraventionale sau prin care s-a înlocuit sanctiunea obligării contravenientului la prestarea unei activităti în folosul comunitătii se întocmesc de grefierul delegat cu efectuarea lucrărilor de executări civile sau de către o altă persoană desemnată de presedintele instantei.

(2) În registrul de executări privind aceste sanctiuni se vor înscrie, în ordinea lor numerică, a doua zi după pronuntare, toate hotărârile pronuntate. Înscrierea se face prin mentionarea numelui contravenientului, al organului administrativ care a propus sanctionarea, precum si al primăriei de care apartine locul în care contravenientul execută sanctiunea obligării la prestarea unei activităti în folosul comunitătii.

(3) Pozitiile din registru se vor închide numai după ce:

a) a fost confirmată începerea prestării activitătii în folosul comunitătii de către primarul căruia i s-a trimis mandatul de executare;

b) a sosit dovada de încarcerare ori s-a restituit mandatul neexecutat, după trecerea termenului de un an;

c) s-a confirmat primirea titlului referitor la despăgubiri civile.

(4) Dispozitiile referitoare la punerea în executare a hotărârilor penale prevăzute la art. 115–118, 121 si 122 se aplică în mod corespunzător.

Art. 127. – (1) Când executarea civilă se face din oficiu, lucrările de evidentă si punere în executare a hotărârilor civile se îndeplinesc de către grefierul delegat cu efectuarea lucrărilor de executări civile, sub îndrumarea si controlul grefierului-sef sau, după caz, a grefierului sef de sectie.

(2) În registrul de evidentă si punere în executare se înscriu în ordine cronologică toate hotărârile prevăzute în alineatul precedent, denumirea si sediul creditorului, numele si adresa debitorului, creanta datorată, modul în care hotărârea a rămas definitivă (eventual numărul si data deciziei instantei de control judiciar la care hotărârea a rămas definitivă sau irevocabilă, după caz), data când instanta a comunicat creditorului titlul executoriu.

(3) Comunicarea hotărârii în vederea executării se face, potrivit dispozitiilor legale, imediat ce aceasta a devenit executorie.

(4) Pozitia din registrul de evidentă se va închide, după confirmarea primirii comunicării, prin mentiunea si semnătura grefierului-sef sau, după caz, a grefierului sef de sectie.

(5) După confirmarea comunicării, dosarul se predă sub semnătura grefierului arhivar care face mentiune despre aceasta în registrul informativ si depune dosarul în conservare.

 

SECTIUNEA a VIII-a

Eliberarea certificatelor si a copiilor de pe acte. Restituirea înscrisurilor originale

 

Art. 128. – (1) Cererile pentru eliberarea certificatelor se primesc si se rezolvă de către primul-grefier sau, după caz, de grefierul-sef.

(2) Acestia dispun întocmirea certificatului de către un grefier sau un grefier arhivar si eliberarea acestuia, de regulă, în aceeasi zi.

(3) Certificatul se verifică si se semnează de grefierul-sef sau, după caz, de grefierul sef de sectie si se înmânează petitionarului, sub luare de semnătură, sau se expediază prin postă.

(4) Înainte de a semna certificatul, grefierul-sef sau după caz, grefierul sef de sectie verifică dacă s-au achitat taxa judiciară de timbru si timbrul judiciar, în conditiile legii.

(5) Copia certificatului împreună cu cererea petitionarului se atasează la dosarul cauzei.

(6) Cererea se înregistrează în registrul de intrare-iesire a corespondentei si, după caz, în registrul general de dosare.

(7) Dispozitiile alin. (1)–(6) se aplică în mod corespunzător si la eliberarea copiilor de pe hotărâri sau de pe alte acte din dosar, termenul de întocmire a acestora fiind de cel mult 3 zile. Copia se verifică pentru conformitate si se aplică stampila instantei pe fiecare filă.

(8) La eliberarea copiilor de pe hotărâri sau a certificatelor referitoare la solutiile pronuntate de instantă se va face mentiunea dacă hotărârea respectivă este rămasă definitivă sau irevocabilă, în ce mod, arătându-se si data de când aceasta a rămas definitivă sau irevocabilă.

Art. 129. – (1) Restituirea înscrisurilor originale depuse la dosarul cauzei se încuviintează, pentru dosarele în curs de judecată, de presedintele completului de judecată sau, în lipsa acestuia, de un membru al completului, iar pentru dosarele arhivate, de primul-grefier sau, după caz, de grefierul sef al instantei ori înlocuitorii acestora.

(2) Restituirea înscrisurilor originale se face numai dacă actul poate fi păstrat la instantă si în copie, fără ca prin aceasta să se producă o vătămare părtilor din proces.

(3) În vederea obtinerii înscrisului original, petitionarul va depune o cerere motivată si o copie, certificată de el însusi, a actului solicitat.

(4) Copia de pe act se va verifica pentru conformitate si se va aplica stampila instantei pe fiecare filă.

(5) Cererea si copia actului se vor păstra la dosarul cauzei.

 

SECTIUNEA a IX-a

Gestionarea corpurilor delicte si a valorilor

 

Art. 130. – (1) Primirea, păstrarea si eliberarea corpurilor delicte la instantele de judecată se fac de către grefierul-sef, grefierul sef de sectie sau de un alt grefier desemnat de presedintele instantei, cu respectarea conditiilor legale privind ocuparea unei functii cu atributii de gestiune.

(2) Primirea obiectelor se face pe bază de proces-verbal în care se vor specifica elementele si caracteristicile de identificare, calitatea sau valoarea lor. În cazul primirii prin postă, obiectele se identifică după datele înscrise în inventarul însotitor.

Art. 131. – (1) Recipisele de consemnare la Casa de Economii si Consemnatiuni – C.E.C. – S.A. care sunt atasate de către organele de urmărire penală la dosar vor fi preluate de grefierul-sef, grefierul sef de sectie sau de un alt grefier care va lăsa în locul lor o notă semnată si datată; aceste documente se vor înregistra în registrul de evidentă a valorilor si corpurilor delicte.

(2) Registrul de evidentă a valorilor si corpurilor delicte va fi numerotat, snuruit si parafat, iar pe ultima pagină se va mentiona numărul de file de către presedintele instantei si grefierul sef de sectie sau, după caz, grefierul-sef.

(3) La sfârsitul fiecărui an, după ultima înregistrare se va încheia un proces-verbal care va cuprinde: numărul pozitiilor înregistrate, numărul pozitiilor lichidate, precum si numărul pozitiilor nelichidate, stabilite cu ocazia inventarierii, care urmează a se reporta prin reînregistrare la începutul anului următor.

Art. 132. – (1) Păstrarea corpurilor delicte se va face în deplină securitate, obiectele de valori mari fiind tinute în case de fier sau în dulapuri metalice cu încuietori speciale; fiecare obiect va avea atasată o etichetă pe care se va nota numărul dosarului si pozitia din registrul de evidentă.

(2) Obiectele cu volum mic se ambalează în pungi sau plicuri pe care se vor nota datele de identificare.

Art. 133. – (1) Restituirea sau păstrarea corpurilor delicte se face în conditiile si către persoanele specificate în hotărârea judecătorească, după rămânerea definitivă ori irevocabilă a acesteia.

(2) În cazul în care restituirea nu se poate face persoanei căreia i-au apartinut bunurile, acestea se vor distruge în conditiile stabilite prin lege.

(3) Dacă prin hotărâre s-a dispus confiscarea corpurilor delicte, acestea se vor preda compartimentului de valorificare a bunurilor confiscate din cadrul directiilor generale ale finantelor publice judetene sau a municipiului Bucuresti.

(4) Predarea-primirea bunurilor confiscate în conditiile alineatului precedent se va face prin încheierea unui proces-verbal, un exemplar din acesta urmând a fi predat instantei.

Art. 134. – Prevederile referitoare la gestionarea corpurilor delicte se aplică în mod corespunzător si pentru gestionarea obiectelor de valoare care constituie mijloace de probă în procesele civile. Evidentierea obiectelor de valoare se face în acelasi registru, separat de situatia corpurilor delicte.

 

SECTIUNEA a X-a

Organizarea documentării juridice si a bibliotecilor

 

Art. 135. – (1) La fiecare instantă se vor tine exemplare de control din coduri si celelalte acte normative importante, de aplicare frecventă, ce se vor stabili de către presedintele instantei.

(2) Exemplarele de control vor fi actualizate prin atasarea tuturor modificărilor.

(3) La instante pot fi utilizate si programe de evidentă informatizată a legislatiei.

Art. 136. – Pentru fiecare instantă se vor face abonamente la Monitorul Oficial al României si la reviste de specialitate.

Art. 137. – La curtile de apel se vor organiza servicii de documentare, a căror activitate va fi coordonată si controlată de către presedintele instantei.

Art. 138. – (1) Fondurile de tipărituri aflate în dotarea instantelor se înregistrează si se păstrează după cum urmează:

a) Monitorul Oficial al României, Partea I, se păstrează în mape cu clasor, în ordine cronologică; mapele se tin la bibliotecă atât timp cât este necesar, după care pot fi tinute la arhivă;

b) cărtile din bibliotecă se înscriu în registrul de inventar, potrivit normelor de înregistrare stabilite;

c) publicatiile periodice vor fi înscrise într-un registru de inventar propriu; la primirea fiecărui număr de revistă, acesta va fi înregistrat pe pagina rezervată publicatiei respective. Totodată, se va mentiona pe pagina de titlu a publicatiei numărul de ordine din registrul de inventar.

(2) Cărtile si revistele din fondul bibliotecii pot fi împrumutate numai personalului instantei.

(3) Cărtile si revistele împrumutate se înscriu în registrul de împrumut, în care fiecare cititor va avea partida sa pe o filă separată. Cei vinovati de deteriorarea sau pierderea lucrărilor împrumutate vor fi obligati la plata contravalorii acestora, potrivit normelor legale.

(4) Asupra activitătii bibliotecii se va întocmi o dată pe an o dare de seamă statistică.

(5) Bibliotecile sunt gestionate de bibliotecar sau, în lipsa acestuia, de grefierul documentarist sau de un grefier desemnat de presedinte.

(6) Gestionarul bibliotecii are obligatia să urmărească permanent ca toate publicatiile periodice la care instanta este abonată să fie primite cu regularitate si înregistrate în registrul de inventar.

(7) Abonamentele la Monitorul Oficial al României, la colectiile de legi si revistele juridice se fac de către curtile de apel si tribunale.

(8) Modelul registrului de inventar al bibliotecii, al registrului de împrumut si al dării de seamă asupra activitătii bibliotecii sunt cele stabilite de institutiile competente.

 

SECTIUNEA a XI-a

Compartimentul de protectie a muncii

 

Art. 139. – (1) În raport cu natura, complexitatea si volumul activitătilor desfăsurate, cu riscurile de accidentare si îmbolnăvire profesională si cu numărul de personal, la fiecare instantă se organizează compartimentul de protectie a muncii sau, după caz, se desemnează persoana responsabilă cu atributii în domeniul protectiei muncii.

(2) Pe baza criteriilor prevăzute la alin. (1) si a cazurilor concrete de accidente si îmbolnăviri profesionale, presedintele instantei va face propuneri concrete de organizare a compartimentului de protectie a muncii sau va desemna o persoană cu atributii în domeniul protectiei muncii.

(3) Persoanele desemnate cu atributii în domeniul protectiei muncii sunt, de regulă, absolventi de studii tehnice. La instantele la care sunt încadrati absolventi cu studii superioare tehnice, unul dintre acestia va fi desemnat cu atributii în domeniul protectiei muncii.

(4) La instantele cu volum redus de activitate si riscuri minime de accidente sau îmbolnăviri profesionale, presedintele ori vicepresedintele va îndeplini si atributiile în domeniul protectiei muncii.

Art. 140. – (1) La instantele la care se organizează compartimente de protectie a muncii, acestea vor cuprinde:

a) serviciul de securitate a muncii;

b) serviciul de medicină a muncii.

(2) Serviciul de securitate a muncii îndeplineste functia de fundamentare a deciziilor în domeniul securitătii muncii si exercită următoarele atributii:

a) evaluează riscurile de accidentare si îmbolnăvire profesională si propune măsurile de prevenire corespunzătoare;

b) controlează, pe baza programului de activitate, toate locurile de muncă, în scopul prevenirii accidentelor si îmbolnăvirilor profesionale;

c) asigură instruirea si informarea personalului în probleme de protectie a muncii;

d) colaborează cu serviciul de medicină a muncii pentru cunoasterea situatiei îmbolnăvirilor profesionale, efectuarea de controale comune la locurile de muncă pentru stabilirea factorilor de risc de îmbolnăvire profesională si propune măsurile de securitate corespunzătoare.

(3) Serviciul de securitate a muncii se încadrează, de regulă, cu personalul prevăzut la art. 139 alin. (3).

(4) Serviciul de medicină a muncii îndeplineste următoarele atributii:

a) participă la evaluarea, identificarea si comunicarea riscurilor privind îmbolnăvirile profesionale;

b) monitorizează starea de sănătate a personalului încadrat, prin controale medicale periodice;

c) consiliază presedintele instantei în fundamentarea strategiei de securitate si sănătate la locul de muncă.

(5) Prestarea serviciilor medicale de medicină a muncii se realizează, în raport cu volumul si gradul concret de complexitate al acestora, fie de un medic de medicina muncii încadrat în statul de functii si personal al instantei, fie – pe baze contractuale – prin intermediul structurilor specializate care functionează în baza reglementărilor Ministerului Sănătătii.

Art. 141. – (1) La fiecare instantă judecătorească, potrivit criteriilor stabilite la art. 139 alin. (1), se constituie comitetul de securitate si sănătate în muncă sau se desemnează responsabilul cu protectia muncii care va îndeplini atributiile specifice comitetului. Comitetul de securitate si sănătate în muncă asigură implicarea personalului în elaborarea si aplicarea deciziilor în domeniul protectiei muncii.

(2) Comitetul de securitate si sănătate în muncă se compune din presedintele instantei, conducătorul compartimentului de protectie a muncii sau persoana desemnată cu atributii în acest domeniu, reprezentantul serviciului de medicină a muncii si unul sau mai multi reprezentanti ai personalului instantei, în raport cu numărul acestuia. La instantele cu până la 50 de membri se desemnează un reprezentant, la cele care au între 50 si 199 de membri sunt desemnati 3 reprezentanti, la cele care au între 200 si 499 de membri sunt desemnati 4 reprezentanti, iar la cele care au peste 500 de membri sunt desemnati 6 reprezentanti.

(3) Presedintele instantei este presedintele comitetului de securitate si sănătate în muncă.

(4) Desemnarea reprezentantilor personalului în comitetul de securitate si sănătate în muncă se face prin decizie a presedintelui instantei, după consultarea personalului acesteia.

(5) Conducătorul compartimentului de protectie a muncii sau persoana desemnată cu atributii în domeniu asigură secretariatul comitetului de securitate si sănătate în muncă.

(6) Convocarea comitetului de securitate si sănătate în muncă se face trimestrial si ori de câte ori este nevoie, de presedintele instantei sau de cel putin o treime din numărul membrilor săi. Convocarea si ordinea de zi a lucrărilor se aduc la cunostintă membrilor comitetului cu cel putin 3 zile înainte.

(7) Comitetul de securitate si sănătate în muncă este legal constituit în prezenta majoritătii membrilor săi si adoptă hotărâri cu votul a două treimi din numărul membrilor prezenti. Lucrările comitetului se consemnează într-un proces-verbal care se semnează de membrii săi.

(8) Hotărârile comitetului de securitate si sănătate în muncă se aduc la cunostintă celor interesati.

Art. 142. – Comitetul de securitate si sănătate în muncă exercită următoarele atributii:

a) aprobă programul anual de securitate si sănătate în muncă si urmăreste aplicarea acestuia, inclusiv alocarea mijloacelor necesare realizării măsurilor cuprinse în program;

b) analizează propunerile personalului privind prevenirea accidentelor de muncă si a îmbolnăvirilor profesionale si verifică eficienta măsurilor luate pentru îmbunătătirea conditiilor de muncă;

c) efectuează inspectii proprii privind aplicarea si respectarea normelor de securitate si sănătate în muncă;

d) informează inspectoratele teritoriale de protectie a muncii în legătură cu starea protectiei muncii în cadrul instantei;

e) asigură participarea personalului la luarea unor hotărâri în domeniul protectiei muncii.

 

CAPITOLUL IV

Numirea, promovarea, eliberarea din functie si răspunderea juridică a personalului auxiliar de specialitate si a personalului din departamentul

economico-financiar si administrativ

SECTIUNEA I

Numirea si eliberarea din functie a personalului auxiliar de specialitate

 

Art. 143. – (1) Numirea în functie a personalului auxiliar de specialitate se face în conditiile stabilite prin Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea.

(2) Poate fi numită în functia de grefier persoana care îndeplineste următoarele conditii:

a) are cetătenia română, domiciliul în România si capacitate deplină de exercitiu;

b) nu are antecedente penale, nu are cazier fiscal si se bucură de o bună reputatie;

c) cunoaste limba română;

d) este aptă din punct de vedere medical pentru exercitarea functiei;

e) are studii superioare de specialitate juridică sau studii medii, cunostinte de operare pe calculator sau de dactilografiere;

f) este absolventă a Scolii Nationale de Grefieri.

(3) În cazuri exceptionale, Consiliul Superior al Magistraturii poate decide organizarea unui concurs la nivel national sau poate aviza numirea în functia de grefier, fără concurs, pentru persoanele care îndeplinesc conditiile prevăzute la alin. (2) lit. a)–e).

(4) Pentru îndeplinirea conditiei prevăzute la alin. (2) lit. e) în vederea numirii în functia de grefier statistician, este necesară absolvirea de studii superioare economice, studii superioare juridice sau studii medii economice.

(5) Pentru îndeplinirea conditiei prevăzute la alin. (2) lit. e) în vederea numirii în functia de grefier documentarist, este necesară absolvirea de studii superioare juridice, studii superioare de administratie publică sau filologice ori studii medii.

Art. 144. – Persoanele care îndeplinesc conditiile prevăzute la art. 143 sunt numite în functie la curtea de apel si la instantele din circumscriptia acesteia prin decizie a presedintelui curtii de apel.

Art. 145. – (1) Pentru numirea în functia de informatician, candidatii trebuie să îndeplinească conditiile prevăzute la art. 143 alin. (2) lit. a)–d), să fie absolventi de studii superioare de specialitate si să promoveze concursul organizat la nivelul curtii de apel, potrivit regulamentului aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea ministrului justitiei.

(2) Numirea în functia de informatician a persoanelor prevăzute la alin. (1) care au promovat concursul se face prin decizie a presedintelui curtii de apel atât pentru această instantă, cât si pentru instantele din circumscriptia curtii de apel.

(3) Pentru numirea în functiile de grefier arhivar, registrator, agent procedural si aprod, candidatii trebuie să îndeplinească conditiile prevăzute la art. 143 alin. (2) lit. a)–d), să fie absolventi de studii medii si să promoveze concursul organizat la nivelul curtii de apel, potrivit regulamentului aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii.

(4) Numirea în functiile vacante de grefier arhivar, registrator, agent procedural si aprod din cadrul curtii de apel a persoanelor prevăzute la alin. (3) care au promovat concursul se face prin decizie a presedintelui curtii.

Numirea în functiile vacante din cadrul tribunalului si al instantelor din circumscriptia acestuia se face prin decizie a presedintelui tribunalului.

Art. 146. – (1) Personalul auxiliar de specialitate este eliberat din functie în următoarele cazuri:

a) demisie;

b) pensionare, în conditiile legii;

c) constatarea nepregătirii profesionale corespunzătoare sau, după caz, îndeplinirea necorespunzătoare a atributiilor specifice functiei de conducere;

d) neîndeplinirea oricăreia dintre conditiile prevăzute pentru numirea în functie;

e) ca sanctiune disciplinară;

f) condamnarea definitivă pentru săvârsirea unei infractiuni.

(2) Eliberarea din functie se face prin decizie a presedintelui instantei care a dispus numirea în functia respectivă.

(3) Deciziile de eliberare din functie pentru personalul auxiliar de specialitate care a urmat cursurile Scolii Nationale de Grefieri si nu a împlinit 5 ani de la numirea în functie se aduc la cunostintă acesteia, în termen de 30 de zile de la emitere, pentru luarea măsurilor prevăzute de Legea nr. 567/2004.

(4) Decizia de eliberare din functie a informaticienilor pentru cazul prevăzut la alin. (1) lit. c) se emite cu avizul compartimentului de specialitate informatică din Ministerul Justitiei.

(5) Deciziile de eliberare din functie pentru cazurile prevăzute la alin. (1) lit. c)–f) pot fi contestate la instanta competentă.

 

SECTIUNEA a II-a

Promovarea personalului auxiliar de specialitate

 

Art. 147. – (1) Promovarea în functii de executie, în grade sau trepte profesionale superioare, în cadrul aceleiasi instante, a personalului auxiliar de specialitate se face pe bază de examen, organizat potrivit regulamentului aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii.

(2) Promovarea în functii de executie la instantele superioare a personalului auxiliar de specialitate se face numai prin concurs, organizat la nivelul fiecărei curti de apel, potrivit regulamentului aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii. Pentru participarea la concurs, candidatii trebuie să aibă o vechime de cel putin 3 ani în functia în care sunt încadrati si să fi obtinut în această perioadă calificativul “foarte bine“.

(3) Regulamentele prevăzute la alin. (1) si (2) urmează să contină si propunerile ministrului justitiei în cazul examenului sau concursului organizat pentru promovarea în functie a informaticienilor.

(4) Promovarea în functiile de conducere de primgrefier, grefier-sef, grefier arhivar sef si informatician-sef se face de colegiul de conducere al instantei la care functia este vacantă. Selectia candidatilor se face pe baza candidaturii depuse, a proiectului de îmbunătătire a activitătii personalului auxiliar al instantei si a interviului sustinut în fata membrilor colegiului. Candidatul desemnat câstigător este numit în functie prin decizie a presedintelui curtii de apel, pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea reînvestirii. Pentru numirea în functia de informatician-sef este necesar avizul compartimentului de specialitate informatică din Ministerul Justitiei.

 

SECTIUNEA a III-a

Răspunderea personalului auxiliar de specialitate

 

Art. 148. – Personalul auxiliar de specialitate răspunde civil, disciplinar, administrativ si penal, după caz, în conditiile legii.

Art. 149. – (1) Personalul auxiliar de specialitate răspunde disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum si pentru comportările care dăunează intereselor serviciului sau prestigiului justitiei.

(2) Sunt abateri disciplinare ale personalului auxiliar de specialitate:

a) întârzierea nejustificată în efectuarea lucrărilor;

b) absentele nemotivate de la serviciu, precum si încălcarea dispozitiilor din regulamentele privind organizarea si functionarea instantelor judecătoresti, referitoare la programul de lucru;

c) interventiile sau stăruintele pentru solutionarea unor cereri privind satisfacerea unor interese personale, ale membrilor de familie sau ale altor persoane, precum si orice alte imixtiuni în activitatea judecătorilor;

d) atitudinile ireverentioase în timpul exercitării atributiilor de serviciu fată de judecători si procurori, fată de colegi, avocati, experti, martori, justitiabili sau orice altă persoană cu care intră în relatii;

e) nerespectarea confidentialitătii lucrărilor care au acest caracter;

f) nerespectarea dispozitiilor legale care reglementează modul de comunicare fată de terte persoane a datelor si informatiilor referitoare la activitatea instantelor judecătoresti;

g) manifestări care aduc atingere demnitătii sau probitătii profesionale;

h) refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire ce îi revine potrivit legii si regulamentelor privind organizarea si functionarea instantelor judecătoresti ori alte atributii stabilite de conducătorii instantelor judecătoresti;

i) neglijenta gravă ori neglijente repetate în rezolvarea lucrărilor;

j) încălcarea incompatibilitătilor sau interdictiilor prevăzute de lege;

k) omisiunea gravă de a îndeplini atributiile ce îi revin potrivit legii;

l) nerespectarea prevederilor cuprinse în Codul deontologic al personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea.

(3) Sanctiunile disciplinare ce se pot aplica personalului auxiliar de specialitate în raport cu gravitatea abaterilor sunt:

a) avertismentul;

b) reducerea cu 5–15% a salariului si/sau a

indemnizatiei de conducere pe o durată de 1–3 luni;

c) retrogradarea în gradul profesional sau treapta profesională în cadrul aceleiasi functii, pe o durată de 1–3 luni;

d) revocarea din functia de conducere ocupată;

e) mutarea disciplinară la o altă instantă din circumscriptia aceleiasi curti de apel, pe o durată de 1–3 luni;

f) excluderea din profesie.

(4) Sanctiunea prevăzută la alin. (3) lit. a) poate fi aplicată si de conducătorul instantei în cadrul căreia îsi desfăsoară activitatea persoana respectivă, iar sanctiunile prevăzute la alin. (3) lit. b)–f) se aplică de presedintele curtii de apel în a cărei circumscriptie îsi desfăsoară activitatea persoana în cauză.

(5) În cazul nerespectării prevederilor cuprinse în Codul deontologic al personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea, conducătorul instantei care aplică sanctiunea poate dispune ca, pe lângă sanctiunea disciplinară aplicată, persoana sanctionată să urmeze cursuri de deontologie a profesiei organizate de Scoala Natională de Grefieri.

Art. 150. – (1) În cazul în care există indiciile săvârsirii unei abateri disciplinare, presedintele instantei, competent să aplice sanctiunea, va dispune efectuarea cercetării prealabile.

(2) Cercetarea prealabilă este obligatorie în toate cazurile, se efectuează de către un judecător desemnat de presedintele instantei si se finalizează printr-un act de constatare.

(3) În vederea efectuării cercetării prealabile se va dispune citarea persoanei în cauză, ascultarea acesteia si verificarea apărărilor formulate. Refuzul persoanei cercetate de a se prezenta la cercetări sau de a face declaratii se constată prin proces-verbal si nu împiedică finalizarea cercetării.

(4) Pe perioada cercetării, presedintele curtii de apel poate dispune, în raport cu gravitatea faptei, suspendarea din functie a persoanei în cauză. Măsura suspendării din functie poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la instanta competentă.

Art. 151. – (1) Sanctiunea disciplinară se aplică în termen de 30 de zile de la data înregistrării actului de constatare la cabinetul presedintelui instantei, competent să o aplice, dar nu mai târziu de un an de la data săvârsirii abaterii disciplinare.

(2) Sanctiunea disciplinară se aplică prin decizie emisă în formă scrisă si se comunică persoanei sanctionate în cel mult 5 zile de la data emiterii. Comunicarea se face personal, cu semnătură de primire, ori, în caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandată trimisă la domiciliul sau la resedinta indicată de persoana în cauză. Decizia produce efecte de la data comunicării.

(3) Sub sanctiunea nulitătii absolute, decizia cuprinde, în mod obligatoriu:

a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;

b) precizarea prevederilor legale care au fost încălcate de cel sanctionat;

c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de cel sanctionat în timpul cercetării disciplinare prealabile ori motivele pentru care persoana nu a fost citată sau ascultată;

 d) temeiul de drept în baza căruia se aplică sanctiuneadisciplinară;

e) termenul în care sanctiunea disciplinară poate fi contestată;

f) instanta competentă la care sanctiunea disciplinară poate fi contestată.

(4) Decizia de sanctionare poate fi contestată în termen de 30 de zile de la data comunicării la instanta competentă.

 

SECTIUNEA a IV-a

Numirea, promovarea, eliberarea din functie si răspunderea juridică a personalului din departamentul

economico-financiar si administrativ

 

Art. 152. – (1) Managerul economic conduce departamentul economico-financiar si administrativ din cadrul curtii de apel si al tribunalului si este subordonat presedintelui instantei.

(2) Poate fi numită în functia de manager economic persoana care îndeplineste conditiile generale pentru ocuparea unei functii publice, prevăzute de Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicată, cu modificările si completările ulterioare, are studii superioare economice, o vechime în specialitate de minimum 5 ani si a promovat concursul organizat la nivelul curtii de apel, potrivit regulamentului aprobat de ministrul justitiei.

(3) Numirea în functia de manager economic a persoanelor care îndeplinesc conditiile prevăzute la alin. (1), atât la curtea de apel, cât si la tribunalele din circumscriptia acesteia, se face prin decizie a presedintelui curtii de apel.

Art. 153. – Numirea în celelalte functii publice de executie si de conducere din cadrul departamentului economico-financiar si administrativ se face prin decizie a presedintelui curtii de apel dintre persoanele care îndeplinesc conditiile generale pentru ocuparea unei functii publice, prevăzute de Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările si completările ulterioare, si au promovat concursul organizat la nivelul curtii de apel.

Art. 154. – Dispozitiile privind drepturile si îndatoririle personalului din departamentul economico-financiar si administrativ, care are calitatea de functionar public, promovarea în functie si evaluarea performantelor profesionale ale acestuia, modificarea, suspendarea si încetarea raporturilor de serviciu, răspunderea juridică, precum si celelalte prevederi stabilite prin Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările si completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.

Art. 155. – (1) Personalul care desfăsoară activităti administrative în cadrul departamentului economico-financiar si administrativ nu are calitatea de functionar public si este angajat cu contract individual de muncă.

(2) Selectarea personalului care urmează să desfăsoare activităti administrative se face pe bază de concurs organizat la nivelul curtii de apel, potrivit regulamentului aprobat de ministrul justitiei. Pentru personalul din cadrul departamentului economico-financiar si administrativ, care urmează să îndeplinească atributii de serviciu, angajarea se face pe baza verificării aptitudinilor profesionale prin probă practică. Conditiile de organizare a probei practice se stabilesc prin decizie a presedintelui curtii de apel.

Art. 156. – (1) Personalului angajat în baza unui contract individual de muncă îi sunt aplicabile dispozitiile din legislatia muncii în ceea ce priveste încheierea, executarea, modificarea, suspendarea si încetarea contractului individual de muncă.

(2) Răspunderea disciplinară a personalului prevăzut la alin. (1) este angajată pentru săvârsirea unei abateri disciplinare.

(3) Abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu munca si constă într-o actiune sau inactiune, săvârsită cu vinovătie de către salariat, prin care acesta a încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau ordinele si dispozitiile legale ale conducătorilor ierarhici.

(4) Sanctiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul în cazul în care salariatul săvârseste o abatere disciplinară sunt:

a) avertismentul scris;

b) suspendarea contractului individual de muncă pentru o perioadă ce nu poate depăsi 10 zile lucrătoare;

c) retrogradarea din functie, cu acordarea salariului corespunzător functiei în care s-a dispus retrogradarea, pentru o durată ce nu poate depăsi 60 de zile;

d) reducerea salariului de bază pe o perioadă de 1–3 luni cu 5–10%;

e) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.

Art. 157. – (1) Cu exceptia sanctiunii prevăzute la art. 156 alin. (4) lit. a), nici o altă sanctiune nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea cercetării disciplinare prealabile de către persoana împuternicită de presedintele curtii de apel.

(2) În vederea efectuării cercetării disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat în scris de persoana împuternicită să realizeze cercetarea, precizându-se obiectul, data, ora si locul întrevederii.

(3) Neprezentarea salariatului la convocarea făcută în conditiile alin. (2), fără un motiv obiectiv, îi dă dreptul presedintelui curtii de apel să dispună sanctionarea fără efectuarea cercetării disciplinare prealabile.

(4) În cursul cercetării disciplinare prealabile, salariatul are dreptul să formuleze si să sustină toate apărările în favoarea sa si să-i ofere persoanei împuternicite să realizeze cercetarea toate probele si motivatiile pe care le consideră necesare, precum si dreptul de a fi asistat, la cererea sa, de către un reprezentant al sindicatului al cărui membru este.

(5) Sanctiunea disciplinară se dispune de presedintele curtii de apel prin decizie, emisă în formă scrisă, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunostintă de săvârsirea abaterii, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârsirii faptei.

(6) Sub sanctiunea nulitătii absolute, decizia cuprinde în mod obligatoriu:

a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;

b) precizarea prevederilor din actele normative în vigoare care au fost încălcate de cel sanctionat;

c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de cel sanctionat în timpul cercetării disciplinare prealabile sau motivele pentru care nu a fost efectuată cercetarea;

d) temeiul de drept în baza căruia se aplică sanctiunea disciplinară;

e) termenul în care sanctiunea disciplinară poate fi contestată;

f) instanta competentă la care sanctiunea disciplinară poate fi contestată.

(7) Decizia de sanctionare se comunică salariatului în cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii si produce efecte de la data comunicării.

(8) Comunicarea se face personal salariatului, cu semnătură de primire, ori, în caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandată trimisă la domiciliul sau la resedinta indicată de acesta.

(9) Decizia de sanctionare poate fi contestată în termen de 30 de zile de la data comunicării la instanta competentă.

 

CAPITOLUL V

Solutionarea cererilor sau reclamatiilor individuale ale salariatilor

 

Art. 158. – (1) Cererile sau reclamatiile individuale ale personalului se adresează presedintelui instantei/sectiei, care este obligat să răspundă în timp util si în scris.

(2) Persoana nemultumită de continutul răspunsului îl poate contesta la colegiul de conducere al instantei.

 

CAPITOLUL VI

Vacanta judecătorească

 

Art. 159. – (1) Vacanta judecătorească este de două luni în fiecare an calendaristic, în intervalul 1 iulie – 31 august.

(2) Concediul de odihnă anual pentru întregul personal al instantelor judecătoresti se efectuează, de regulă, în timpul vacantei judecătoresti.

(3) În timpul vacantei judecătoresti vor fi judecate cauzele pentru care legea prevede solutionarea de urgentă si cu celeritate.

Art. 160. – În timpul vacantei judecătoresti, colegiile de conducere, la propunerea presedintilor, vor stabili numărul si compunerea completelor de judecată care vor functiona numai pentru această perioadă.

 

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII
PLENUL

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Regulamentului privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari si procurorilor stagiari, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 306/2005

 

Având în vedere dispozitiile art. 106 lit. c) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată,

în temeiul dispozitiilor art. 133 alin. (5) si (7) din Constitutia României, republicată, ale art. 23 alin. (1) si ale art. 38 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată,

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăste:

Art. I. – Regulamentul privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari si procurorilor stagiari, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 306/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 815 din 8 septembrie 2005, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 13, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

“(4) Comisia pentru examenul de capacitate sustinut de personalul asimilat judecătorilor si procurorilor din cadrul Institutului National de Criminologie este alcătuită din:

– 3 judecători de la Înalta Curte de Casatie si Justitie;

– 3 procurori de la parchetele de pe lângă curtile de apel;

– un specialist în domeniul criminologiei.“

2. La articolul 15, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

“(4) Comisia pentru solutionarea contestatiilor formulate de personalul asimilat judecătorilor si procurorilor din cadrul Institutului National de Criminologie este alcătuită din:

– 2 judecători de la Înalta Curte de Casatie si Justitie;

– 2 procurori de la parchetele de pe lângă curtile de apel;

– un specialist în domeniul criminologiei.“

3. La articolul 16 se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:

“(2) Pentru personalul asimilat judecătorilor si procurorilor din cadrul Institutului National de Criminologie, probele scrise teoretice constau în lucrări scrise la disciplinele: criminologie, drept penal si drept procesual penal.“

4. La articolul 17 se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:

“(2) Pentru personalul asimilat judecătorilor si procurorilor din cadrul Institutului National de Criminologie, proba scrisă practică o constituie prezentarea unui proiect de cercetare pe o temă din domeniul de activitate.“

5. După articolul 18 se introduce un nou articol, articolul 181, cu următorul cuprins:

“Art.181. – Pentru personalul asimilat judecătorilor si procurorilor din cadrul Institutului National de Criminologie, probele scrise teoretice si practice se vor sustine pe parcursul a două zile, astfel:

– prima zi: proba teoretică la criminologie si proba practică constând în prezentarea unui proiect de cercetare pe o temă din domeniul de activitate;

– a doua zi: proba teoretică la dreptul penal si dreptul procesual penal.“

6. La articolul 20, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

“(11) Pentru personalul asimilat judecătorilor si procurorilor din cadrul Institutului National de Criminologie, probele orale teoretice si practice se sustin la următoarele discipline: criminologie, drept penal, drept procesual penal, organizare judiciară si Codul deontologic al judecătorilor si procurorilor.“

7. La articolul 21 se introduce un alineat nou, alineatul (2), cu următorul cuprins:

“(2) Pentru examenul de capacitate sustinut de personalul asimilat judecătorilor si procurorilor din cadrul Institutului National de Criminologie, tematica si bibliografia, precum si componenta comisiilor de examinare si de solutionare a contestatiilor se propun de către Institutul National al Magistraturii cu consultarea Institutului National de Criminologie.“

8. La articolul 43, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

“Art.43. – (1) Dispozitiile prezentului regulament se aplică în mod corespunzător personalului de specialitate juridică asimilat magistratilor din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Public, Ministerului Justitiei, Institutului National al Magistraturii, Scolii Nationale de Grefieri si Institutului National de Criminologie.“

Art. II. – Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii,

judecător dr. Dan Lupascu

 

Bucuresti, 12 octombrie 2005.

Nr. 446.