MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 173 (XVII) - Nr. 962         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 31 octombrie 2005

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

301. – Lege pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 44/2005 privind unele măsuri pentru construirea si/sau reabilitarea caselor de locuit din zonele afectate de inundatiile produse în anul 2005

 

1.013. – Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 44/2005 privind unele măsuri pentru construirea si/sau reabilitarea caselor de locuit din zonele afectate de inundatiile produse în anul 2005

 

306. – Lege privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 113/2005 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România

 

1.019. – Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 113/2005 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România

 

HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTATILOR

 

33. – Hotărâre privind modificarea Hotărârii Camerei Deputatilor nr. 42/2004 pentru aprobarea componentei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputatilor

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 466 din 20 septembrie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 214/1999 privind acordarea calitătii de luptător în rezistenta anticomunistă persoanelor condamnate pentru infractiuni săvârsite din motive politice, persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive, precum si persoanelor care au participat la actiuni de împotrivire cu arme si de răsturnare prin fortă a regimului comunist instaurat în România

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.523/C. – Ordin al ministrului justitiei privind aprobarea Regulamentului pentru ocuparea, prin concurs, a posturilor vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor si procurorilor, din Ministerul Justitiei

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 44/2005 privind unele măsuri pentru construirea si/sau reabilitarea caselor de locuit din zonele afectate de inundatiile produse în anul 2005

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. – Se aprobă Ordonanta Guvernului nr. 44 din 4 august 2005 privind unele măsuri pentru construirea si/sau reabilitarea caselor de locuit din zonele afectate de inundatiile produse în anul 2005, adoptată în temeiul art. 1 pct. III.4 din Legea nr. 209/2005 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante si publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 732 din 11 august 2005, cu următoarea modificare:

Articolul 1 va avea următorul cuprins:

“Art.1. – Pentru construirea si/sau reabilitarea caselor de locuit din zonele afectate de inundatii, de către proprietarii acestora, în regie proprie sau prin antreprenori autorizati, se abilitează Agentia Natională pentru Locuinte să achizitioneze materialele si produsele necesare pe care să le pună la dispozitia proprietarilor caselor, prin consiliile locale de care acestea apartin.“

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

LUCIAN AUGUSTIN BOLCAS

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Bucuresti, 24 octombrie 2005.

Nr. 301.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 44/2005 privind unele măsuri pentru construirea si/sau reabilitarea caselor de locuit din zonele afectate de inundatiile produse în anul 2005

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. – Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 44/2005 privind unele măsuri pentru construirea si/sau reabilitarea caselor de locuit din zonele afectate de inundatiile produse în anul 2005 si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 21 octombrie 2005.

Nr. 1.013.

 

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 113/2005 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. – Se aprobă Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 113 din 14 iulie 2005 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 658 din 25 iulie 2005, cu următoarele modificări si completări:

1. La articolul unic punctul 3, alineatul (1) al articolului 12 va avea următorul cuprins:

“Art.12. – (1) Străinul intrat legal pe teritoriul României are obligatia să anunte despre aceasta organul de politie competent teritorial, în termen de 3 zile de la data intrării. Fac exceptie cetătenii statelor membre ale Uniunii Europene, precum si ale Spatiului Economic European.“

2. La articolul unic, după punctul 8 se introduce punctul 81 cu următorul cuprins:

81. La articolul 24 alineatul (1), litera h) va avea următorul cuprins:

«h) activităti religioase sau umanitare – străinilor care urmează să intre în România pentru a desfăsura activităti în domeniul cultelor recunoscute, la cererea acestora, sau în scop umanitar;»“.

3. La articolul unic, după punctul 9 se introduce punctul 91 cu următorul cuprins:

91. La articolul 26, după alineatul (3) se introduce alineatul (4) cu următorul cuprins: «(4) Viza colectivă poate fi acordată la frontieră de organele competente si în cazul marinarilor străini având aceeasi cetătenie, care solicită tranzitul în grupuri de 5 până la 50 de persoane, pentru a se îmbarca, reîmbarca sau pentru a părăsi o navă în scopul repatrierii la încetarea contractului de muncă, precum si în cazul schimburilor de echipaje.»“

4. La articolul unic, după punctul 30 se introduce punctul 301 cu următorul cuprins:

301. La articolul 91, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

«(3) Instanta de judecată poate dispune ca străinul să fie luat în custodie publică, până la efectuarea expulzării, fără ca perioada acestei măsuri să depăsească 2 ani.»“

5. La articolul unic, după punctul 31 se introduce punctul 311 cu următorul cuprins:

“311. La articolul 93, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

«(3) În cazul străinilor împotriva cărora s-a dispus măsura expulzării, instanta poate dispune ca străinul să fie luat în custodie publică până la efectuarea expulzării de către organele de politie, în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală, fără ca perioada de custodie publică să depăsească 2 ani.»“

6. La articolul unic, după punctul 311 se introduce punctul 312 cu următorul cuprins:

“312. La articolul 99 alineatul (1), după litera f) se introduce litera g) cu următorul cuprins:

«g) străinii împotriva cărora s-a dispus luarea în custodie publică în vederea punerii în executare a măsurii expulzării si care nu au putut fi expulzati în termen de 2 ani.»“

7. La articolul unic, după punctul 312 se introduce punctul 313 cu următorul cuprins:

“313. La articolul 99, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

«(2) Tolerarea nu se acordă străinilor care au fost declarati indezirabili.»“

Art. II. – Autoritatea pentru străini acordă străinilor împotriva cărora instanta a dispus măsura expulzării si care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt luati în custodie publică de o perioadă care a depăsit 2 ani, tolerarea rămânerii pe teritoriul României.

Art. III. – Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările si completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege, se va republica, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din

Constitutia României, republicată.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

DANIELA POPA

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Bucuresti, 25 octombrie 2005.

Nr. 306.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 113/2005 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. – Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 113/2005 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 24 octombrie 2005.

Nr. 1.019.

 

HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTATILOR

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

 

HOTĂRÂRE

privind modificarea Hotărârii Camerei Deputatilor nr. 42/2004 pentru aprobarea componentei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputatilor

 

În temeiul art. 38, 41 si 59 din Regulamentul Camerei Deputatilor, republicat, cu modificările si completările ulterioare,

 

Camera Deputatilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. – Hotărârea Camerei Deputatilor nr. 42/2004 pentru aprobarea componentei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputatilor, cu modificările ulterioare, se modifică în sensul că domnul deputat Mihai Cristian Apostolache, apartinând Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, trece de la Comisia pentru învătământ, stiintă, tineret si sport la Comisia pentru administratie publică, amenajarea teritoriului si echilibru ecologic, în calitate de membru.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputatilor în sedinta din 24 octombrie 2005, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,

MIRON TUDOR MITREA

 

Bucuresti, 24 octombrie 2005.

Nr. 33.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 466

din 20 septembrie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 214/1999 privind acordarea calitătii de luptător în rezistenta anticomunistă persoanelor condamnate pentru infractiuni săvârsite din motive politice, persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive, precum si persoanelor care au participat la actiuni de împotrivire cu arme si de răsturnare prin fortă a regimului comunist instaurat în România

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Constantin Doldur – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Aurelia Rusu – procuror

Claudia Margareta Nită – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 214/1999 privind acordarea calitătii de luptător în rezistenta anticomunistă persoanelor condamnate pentru infractiuni săvârsite din motive politice, persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive, precum si persoanelor care au participat la actiuni de împotrivire cu arme si de răsturnare prin fortă a regimului comunist instaurat în România, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 568/2001, cu modificările si completările ulterioare, exceptie ridicată de Livius Frâncu în Dosarul nr. 55/F/CA/2005 al Curtii de Apel Brasov – Sectia contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, arătând în acest sens că termenul prevăzut de dispozitiile de lege criticate se aplică tuturor persoanelor cărora acestea li se adresează, astfel că nu se poate sustine încălcarea art. 16 din Constitutie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 26 aprilie 2005, pronuntată în Dosarul nr. 55/F/CA/2005, Curtea de Apel Brasov – Sectia contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 214/1999 privind acordarea calitătii de luptător în rezistenta anticomunistă persoanelor condamnate pentru infractiuni săvârsite din motive politice, persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive, precum si persoanelor care au participat la actiuni de împotrivire cu arme si de răsturnare prin fortă a regimului comunist instaurat în România, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 568/2001, cu modificările si completările ulterioare. Exceptia a fost ridicată de Livius Frâncu în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect constatarea calitătii de luptător în rezistenta anticomunistă a celui în cauză.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că “dispozitiile art. 5 alin. (1) limitează în timp (18 luni) posibilitatea depunerii cererilor pentru stabilirea drepturilor ce se cuvin în temeiul Legii nr. 568/2001 pentru categoriile de persoane care se încadrează la fel în prevederile acesteia, încălcându-se astfel art. 16 din Constitutia României“.

Curtea de Apel Brasov – Sectia contencios administrativ si fiscal apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este întemeiată, întrucât dispozitiile legale criticate limitează în timp posibilitatea depunerii cererilor pentru stabilirea drepturilor cuvenite în temeiul Legii nr. 568/2001, în functie de calitatea persoanei, ceea ce înseamnă o limitare a principiului egalitătii cetătenilor în fata legii.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Termenul stabilit de art. 5 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 214/1999 este un termen aplicabil tuturor persoanelor aflate în ipoteza reglementată de acest text, astfel că nu se poate sustine încălcarea principiului constitutional al egalitătii în drepturi, care, asa cum reiese si din jurisprudenta constantă în materie a Curtii Constitutionale, presupune instituirea unui tratament juridic egal pentru situatii care, în functie de scopul urmărit, nu sunt diferite.

“Mai mult, recunoasterea sine die a posibilitătii persoanei interesate de a declansa procedura pentru acordarea calitătii de luptător în rezistenta anticomunistă, potrivit ordonantei criticate, ar fi de natură să genereze un climat de insecuritate juridică a raporturilor civile, intolerabil într-un stat de drept.“

“Pe de altă parte, împrejurarea că persoana interesată, desi cunostea sau ar fi trebuit să cunoască acest termen, ca si consecintele juridice ale nerespectării acestuia, nu s-a conformat exigentei legale dă expresie propriei sale culpe, cu atât mai putin scuzabilă cu cât acest termen a mai fost prelungit de trei ori.“

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile art. 5 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 214/1999, aprobată prin Legea nr. 568/2001, sunt constitutionale. Textul criticat determină categoriile de persoane beneficiare ale legii si stabileste, totodată, un termen de depunere a cererii privind constatarea calitătii de luptător în rezistenta anticomunistă a persoanelor condamnate pentru infractiuni săvârsite din motive politice sau supuse, din motive politice, unor măsuri administrative abuzive. Instituirea termenului până la care se pot depune cererile pentru recunoasterea calitătii de luptător în rezistenta anticomunistă se aplică în mod egal tuturor persoanelor mentionate în ipoteza normei legale si nu contravine principiului constitutional al egalitătii în drepturi.

Mai mult, exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, stabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigente, cărora li se subsumează instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului si al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului si dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si celor ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulat de către autorul exceptiei, îl constituie dispozitiile art. 5 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 214/1999 privind acordarea calitătii de luptător în rezistenta anticomunistă persoanelor condamnate pentru infractiuni săvârsite din motive politice, persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive, precum si persoanelor care au participat la actiuni de împotrivire cu arme si de răsturnare prin fortă a regimului comunist instaurat în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 30 decembrie 1999, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 568/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 30 octombrie 2001. Aceste dispozitii aveau următorul continut: “Cererea poate fi introdusă de persoana condamnată sau supusă unei măsuri administrative abuzive ori, după decesul acesteia, de sotul sau rudele până la gradul al patrulea inclusiv, în termen de 18 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă.“

Textul art. 5 alin. (1) a suferit, ulterior aprobării Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 214/1999 prin Legea nr. 568/2001, două modificări, mai întâi prin Ordonanta Guvernului nr. 64/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 647 din 31 august 2002, si apoi prin Legea nr. 670/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 935 din 20 decembrie 2002, astfel că textul în vigoare la acest moment si asupra căruia Curtea Constitutională urmează să se pronunte are următorul cuprins: “Cererea poate fi introdusă de persoana condamnată sau supusă unei măsuri administrative abuzive ori, după decesul acesteia, de sotul sau rudele până la gradul al patrulea inclusiv, până cel târziu la 31 decembrie 2003.“

 Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine că prevederile legale mentionate încalcă dispozitiile art. 16 alin. (1) din Constitutie, potrivit căruia “Cetătenii sunt egali în fata legii si a autoritătilor publice [...].“

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, raportat la dispozitiile din Constitutie invocate, Curtea retine următoarele:

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate consideră că dispozitiile legale criticate contravin principiului egalitătii în drepturi, deoarece termenul prevăzut pentru depunerea cererilor pentru stabilirea drepturilor ce se cuvin persoanelor la care se referă Legea nr. 568/2001 limitează în timp posibilitatea acestora de a beneficia de respectivele drepturi.

Instituirea unui termen înăuntrul căruia titularul unui drept subiectiv îsi poate exercita prerogativa conferită de lege nu contravine principiului egalitătii în drepturi, atât timp cât tuturor persoanelor vizate de ipoteza normei le este aplicabil acelasi tratament juridic, fără privilegii si fără discriminări. Principiul egalitătii în drepturi presupune aplicarea unui tratament juridic egal persoanelor aflate în situatii identice si impune, totodată, reguli diferite pentru persoane care se află în situatii deosebite. Or, instituirea unui termen în cadrul căruia se poate valorifica un drept nu poate crea o stare de inegalitate, de discriminare între persoanele aflate în aceeasi situatie, atât timp cât acestea actionează în concordantă si cu respectarea dispozitiilor legii. Imposibilitatea exercitării dreptului are natura unei sanctiuni legale, fiind o consecintă firească a nerespectării normelor juridice aplicabile.

De altfel, Curtea Constitutională a statuat constant în jurisprudenta sa, de exemplu în Decizia nr. 253 din 15 iunie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 728 din 12 august 2004, că “exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru si cu respectarea anumitor exigente legale, între care si stabilirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă“.

Curtea Constitutională observă că recunoasterea calitătii de luptător în rezistenta anticomunistă si, ca urmare a recunoasterii acestei calităti, acordarea drepturilor prevăzute de Ordonanta Guvernului nr. 214/1999, nu pot avea loc sine die, stabilirea unui termen pentru exercitarea acestui drept fiind necesară pentru instituirea si mentinerea stabilitătii si securitătii raporturilor juridice civile si a ordinii de drept, specifice unui stat democratic. Lipsa de diligentă a titularului dreptului nu se poate constitui într-un argument pentru a sustine încălcarea principiului nediscriminării între persoanele care îsi exercită dreptul subiectiv în limitele termenului prescris si cele care, neglijând prevederile legale, sunt în situatia de a fi pierdut posibilitatea exercitării dreptului.

Totodată, Curtea constată că dispozitiile legale criticate sunt norme de procedură. Or, potrivit art. 126 alin. (2) din Constitutie, “Competenta instantelor judecătoresti si procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, astfel că, pentru situatii deosebite, legiuitorul poate stabili reguli speciale de procedură, precum si modalităti de exercitare a drepturilor procesuale, care sunt aplicabile tuturor persoanelor aflate în situatii identice, fără ca prin aceasta să se poată sustine încălcarea drepturilor si libertătilor fundamentale.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 214/1999 privind acordarea calitătii de luptător în rezistenta anticomunistă persoanelor condamnate pentru infractiuni săvârsite din motive politice, persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive, precum si persoanelor care au participat la actiuni de împotrivire cu arme si de răsturnare prin fortă a regimului comunist instaurat în România, exceptie ridicată de Livius Frâncu în Dosarul nr. 55/F/CA/2005 al Curtii de Apel Brasov – Sectia contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 20 septembrie 2005.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Claudia Margareta Nită

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL JUSTITIEI

 

ORDIN

privind aprobarea Regulamentului pentru ocuparea, prin concurs, a posturilor vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor si procurorilor, din Ministerul Justitiei

 

Având în vedere dispozitiile art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată,

în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 83/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul justitiei emite următorul ordin:

Art. 1. – Se aprobă Regulamentul pentru ocuparea, prin concurs, a posturilor vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor si procurorilor, din Ministerul Justitiei, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. – Directia pentru resurse umane si relatii cu Consiliul Superior al Magistraturii va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul justitiei,

Monica Luisa Macovei

 

Bucuresti, 21 octombrie 2005.

Nr. 1.523/C.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT

pentru ocuparea, prin concurs, a posturilor vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor si procurorilor, din Ministerul Justitiei

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. – (1) Poate ocupa un post de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor si procurorilor, în Ministerul Justitiei, persoana care îndeplineste conditiile prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a)–e) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată, denumită în continuare lege, si a promovat concursul organizat de Ministerul Justitiei.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică si personalului transferat din alte institutii sau profesii în Ministerul Justitiei, cu exceptia judecătorilor, procurorilor, precum si a personalului de specialitate juridică asimilat acestora, care pot fi numiti fără concurs, în conditiile legii.

(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), pentru ocuparea posturilor de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor si procurorilor – inspector general, este necesară o vechime în specialitate de cel putin 5 ani.

(4) Numirea pe posturi de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor si procurorilor a persoanelor care îndeplinesc conditiile prevăzute de prezentul regulament se face prin ordin al ministrului justitiei.

Art. 2. – Pentru înscrierea la concurs candidatii vor prezenta:

a) copie de pe actul de identitate;

b) copie de pe certificatul de nastere si, unde este cazul, certificatul de căsătorie;

c) copie de pe diploma de licentă si foaia matricolă a anilor de studii;

d) certificatul de cazier judiciar;

e) certificatul de cazier fiscal;

f) cerere-tip;

g) curriculum vitae;

h) copie de pe carnetul de muncă sau alte acte doveditoare ale vechimii în specialitate;

i) chitanta de plată a taxei de înscriere;

j) două fotografii color tip buletin.

 

CAPITOLUL II

Procedura de desfăsurare a concursului

 

Art. 3. – Concursul pentru ocuparea posturilor vacante de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor si procurorilor, din Ministerul Justitiei constă din sustinerea unui interviu, a unei probe scrise de limbă străină, la alegere dintre engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă, si a unei probe scrise de verificare a cunostintelor teoretice.

Art. 4. – Disciplinele specifice prevăzute la art. 15 si tematica pe materii pentru toate probele de concurs se propun de directiile în care există posturi vacante scoase la concurs si se înaintează Directiei pentru resurse umane si relatii cu Consiliul Superior al Magistraturii din cadrul Ministerului Justitiei, care le supune spre aprobare ministrului justitiei.

Art. 5. – (1) Data si locul sustinerii concursului, modul de desfăsurare, numărul posturilor vacante, termenul pentru depunerea actelor de înscriere la concurs si cuantumul taxei de înscriere se aduc la cunostintă celor interesati prin afisare la sediul Ministerului Justitiei, prin publicarea pe pagina de Internet a Ministerului Justitiei si prin intermediul mass-media, cu cel putin 30 de zile înainte de data concursului. Disciplinele de concurs, precum si tematica se publică pe pagina de Internet a Ministerului Justitiei si se afisează la sediul Ministerului Justitiei.

(2) Cererile pentru înscrierea la concurs se adresează ministrului justitiei si se depun cu cel putin 15 zile înainte de data concursului la Ministerul Justitiei, Directia pentru resurse umane si relatii cu Consiliul Superior al Magistraturii.

(3) În cuprinsul cererii de înscriere la concurs candidatul specifică directia pentru care doreste să sustină concursul, respectiv directiile pentru care doreste să sustină concursul, în ordinea preferintei, în cazul în care există posturi vacante în cadrul directiilor pentru care au fost stabilite tematici identice, precum si optiunea pentru limba străină.

Art. 6. – Pentru fiecare probă de concurs, în functie de numărul candidatilor, ministrul justitiei numeste, prin ordin, comisia de intervievare, comisiile de examinare a lucrărilor scrise la o limbă străină, de verificare a cunostintelor teoretice, precum si comisiile de solutionare a contestatiilor.

Art. 7. – (1) Candidatii sustin un interviu în fata unei comisii compuse din directorul directiei în cadrul căreia există postul vacant pentru care s-au înscris la concurs, un psiholog, precum si alti specialisti, desemnati prin ordin al ministrului justitiei.

(2) Interviul va urmări motivatia, abilitătile de comunicare, atitudinea si experienta profesională a candidatilor.

(3) În cadrul interviului se pot testa si cunostintele la limba străină.

(4) Întrebările si răspunsurile la interviu se consemnează în fisa de interviu de către secretarul comisiei de intervievare si se semnează de membrii comisiei si de candidat.

(5) Interviul este eliminatoriu, candidatii fiind declarati admisi sau respinsi.

Art. 8. – Candidatii nemultumiti de rezultatul interviului pot depune contestatie la Directia pentru resurse umane si relatii cu Consiliul Superior al Magistraturii din cadrul Ministerului Justitiei în termen de 48 de ore de la data afisării rezultatelor.

Art. 9. – Candidatii declarati admisi în urma interviului sustin proba scrisă la o limbă străină.

Art. 10. – (1) Comisiile de examinare a lucrărilor scrise la o limbă străină si de verificare a cunostintelor teoretice întocmesc, cu o zi înainte de data desfăsurării concursului, 3 variante de subiecte pentru fiecare materie de concurs, care vor fi puse în plicuri separate si sigilate.

(2) Prin tragere la sorti, în ziua concursului, în prezenta membrilor comisiilor de examinare si a unui reprezentant al candidatilor, se aleg subiectele pentru probele mentionate.

Art. 11. – (1) Intrarea candidatilor în sălile de concurs se face pe baza listelor întocmite pentru fiecare sală si a actului de identitate. După verificarea identitătii, fiecare candidat păstrează pe bancă actul de identitate, până la predarea lucrării scrise. Pe listă se mentionează prezenta fiecărui candidat.

(2) Candidatii care nu se află în sală în momentul deschiderii plicului cu subiecte pierd dreptul de a mai sustine proba scrisă.

(3) Înainte de dictarea subiectelor, candidatii înscriu numele si prenumele pe coltul foii ce urmează a fi lipit, după care se aplică stampila Ministerului Justitiei (Directia pentru resurse umane si relatii cu Consiliul Superior al Magistraturii).

(4) Plicul cu subiectele de concurs se desface de un candidat care semnează si procesul-verbal încheiat în ziua sustinerii probei scrise.

(5) Pe toată durata desfăsurării probei scrise la limba străină, în sălile de concurs au acces numai membrii comisiei de examinare, persoanele care supraveghează desfăsurarea probei si persoanele desemnate cu aplicarea stampilei pe coltul îndoit al colilor destinate probei scrise.

(6) În vederea elaborării lucrării scrise, candidatii primesc coli de hârtie având stampila Ministerului Justitiei. Se poate folosi numai cerneală de culoare albastră sau pix cu pastă de culoare albastră. La cerere, se pot pune la dispozitie, în mod suplimentar, coli de hârtie, iar dacă este necesar, cerneală sau pixuri.

(7) La expirarea timpului prevăzut la art. 12, delegatul care a supravegheat desfăsurarea probei strânge toate lucrările în ordinea predării lor de către candidati, sub semnătură, după care le predă comisiei de examinare, care le înscrie într-un borderou.

(8) Dacă examinarea se face în mai multe săli, se întocmeste câte un borderou pentru lucrările din fiecare sală.

(9) Lucrarea se consideră predată de candidat după verificarea stării acesteia de către delegatul care a supravegheat desfăsurarea probei si după semnarea borderoului de către candidat.

(10) Pe toată durata desfăsurării probei scrise este interzisă părăsirea sălii de concurs de către candidati. În cazuri exceptionale, părăsirea temporară a sălii de concurs se poate face numai cu însotitor.

(11) Orice fraudă sau tentativă de fraudă dovedită se sanctionează cu eliminarea din concurs. În aceste cazuri, delegatii care supraveghează lucrările îl sesizează de îndată pe presedintele comisiei de examinare, care întocmeste un proces-verbal despre constatările făcute si măsurile luate, iar lucrarea se anulează cu mentiunea “fraudă“.

Art. 12. – Timpul destinat pentru elaborarea lucrării scrise la limba străină este de două ore din momentul comunicării subiectelor.

Art. 13. – Pentru a fi declarati admisi la proba scrisă la o limbă străină, candidatii trebuie să obtină cel putin nota 7.

Art. 14. – (1) Candidatii nemultumiti de rezultatul la proba scrisă la o limbă străină pot depune contestatie la Directia pentru resurse umane si relatii cu ConsiliulSuperior al Magistraturii din cadrul Ministerului Justitiei în termen de 48 de ore de la data afisării rezultatelor.

(2) În vederea solutionării contestatiilor, colturile lucrărilor se lipesc din nou. Nota obtinută în urma contestatiei nu poate fi mai mică decât nota contestată.

(3) Contestatiile se solutionează de către comisia de solutionare a contestatiilor, numită în conformitate cu art. 6.

Art. 15. – Candidatii care au obtinut cel putin nota 7 la proba scrisă la o limbă străină vor sustine lucrările scrise de verificare a cunostintelor teoretice la următoarele discipline: drept civil, drept procesual civil, drept penal si drept procesual penal, precum si la alte două discipline specifice, la propunerea conducătorilor compartimentelor în care se află posturile vacante, în functie de specificul activitătii compartimentului respectiv.

Art. 16. – (1) Verificarea cunostintelor teoretice are loc pe parcursul a două zile consecutive. În prima zi se sustin lucrările la disciplinele drept civil, drept penal, drept procesual civil, drept procesual penal, iar în cea de-a doua zi se sustin lucrările la disciplinele specifice.

(2) Timpul alocat pentru elaborarea lucrărilor scrise destinate verificării cunostintelor teoretice, în fiecare dintre cele două zile de concurs, este stabilit de comisia de examinare si nu poate depăsi 3 ore din momentul comunicării subiectelor.

Art. 17. – Dispozitiile art. 11 se aplică în mod corespunzător.

Art. 18. – (1) Corectarea lucrărilor scrise de verificare a cunostintelor teoretice se face pe baza baremului stabilit

de membrii comisiei de examinare.

(2) Notele acordate la fiecare disciplină, de la 1 la 10, potrivit baremului afisat imediat după fiecare probă scrisă, vor fi trecute, în cifre si în litere, în borderoul de notare, care va fi semnat pe fiecare filă de comisia de examinare.

(3) Nota probei scrise de verificare a cunostintelor teoretice o reprezintă media aritmetică a notelor obtinute la fiecare dintre cele 6 discipline de concurs.

Art. 19. – Pentru a fi declarati admisi la proba scrisă de verificare a cunostintelor teoretice, candidatii trebuie să obtină cel putin media 7, dar nu mai putin de nota 5 la fiecare disciplină de concurs.

Art. 20. – (1) Candidatii nemultumiti de notele acordate pot depune contestatie la Directia pentru resurse umane si relatii cu Consiliul Superior al Magistraturii din cadrul Ministerului Justitiei în termen de 48 de ore de la data afisării rezultatelor.

(2) Dispozitiile art. 14 alin. (2) si (3) se aplică în mod corespunzător.

Art. 21. – (1) Media generală de promovare a concursului este de cel putin 7.

(2) Media generală a concursului reprezintă media aritmetică a notelor obtinute la proba scrisă la o limbă străină si la proba scrisă de verificare a cunostintelor teoretice.

(3) Departajarea candidatilor cu note egale, care concurează pentru posturile vacante din cadrul aceleiasi directii, se face în ordinea descrescătoare a mediilor de la examenul de licentă si apoi în ordinea descrescătoare a mediilor aritmetice obtinute în facultate la disciplinele de concurs prevăzute la art. 15.

Art. 22. – (1) Prin derogare de la prevederile art. 5, în cazul în care între data anuntării concursului si data încheierii probelor de concurs se vacantează posturi, acestea pot fi ocupate în ordinea descrescătoare a mediilor de către candidatii care au obtinut media prevăzută la art. 21, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele conditii:

a) posturile vacante sunt la directiile pentru care au candidat ori la directiile pentru care au fost sustinute probe de concurs pentru aceleasi discipline;

b) candidatul să fi obtinut media generală stabilită de art. 21 alin. (1).

(2) Dispozitiile art. 21 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.

Art. 23. – Candidatii declarati admisi potrivit art. 21–22 sunt supusi unei examinări medicale si psihologice.

Art. 24. – În termen de cel mult 30 de zile de la data finalizării concursului, comisiile de examinare vor preda documentatia de concurs Directiei pentru resurse umane si relatii cu Consiliul Superior al Magistraturii din cadrul Ministerului Justitiei, care va lua măsuri pentru afisarea rezultatelor concursului, la sediul Ministerului Justitiei.

Art. 25. – Candidatii declarati admisi în urma concursului si apti din punct de vedere medical si psihologic vor fi numiti în functia de consilier juridic, respectiv inspector general, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor si procurorilor, prin ordin al ministrului justitiei.

Art. 26. – Consilierii juridici, respectiv inspectorii generali, încadrati în urma promovării concursului ca definitivi, vor depune jurământul în fata secretarului de stat coordonator al Directiei pentru resurse umane si relatii cu Consiliul Superior al Magistraturii din cadrul Ministerului Justitiei.

 

CAPITOLUL III

Dispozitii finale

 

Art. 27. – Fisele interviului, lucrările scrise, procesele-verbale privind rezultatele concursului si, după caz, procesul-verbal încheiat cu ocazia depunerii jurământului vor fi anexate la dosarele profesionale ale candidatilor declarati admisi.

Art. 28. – Dosarele, lucrările scrise, procesele-verbale referitoare la ceilalti candidati si alte lucrări privind concursul se arhivează si se păstrează potrivit nomenclatoarelor arhivistice.

Art. 29. – Taxa de înscriere se restituie candidatilor care îsi anuntă retragerea cu cel putin 15 zile înainte de prima probă de concurs.

Art. 30. – La data intrării în vigoare a prezentului regulament se abrogă Regulamentul privind organizarea si desfăsurarea concursului pentru ocuparea posturilor vacante de personal de specialitate juridică asimilat magistratilor, din Ministerul Justitiei.

Art. 31. – Prezentul regulament se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.