MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 173 (XVII) - Nr. 963         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 31 octombrie 2005

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

298. – Lege pentru ratificarea Conventiei dintre România si Marele Ducat de Luxemburg în domeniul securitătii sociale, semnată la Bucuresti la 18 noiembrie 2004

 

Conventie între România si Marele Ducat de Luxemburg în domeniul securitătii sociale

 

1.010. – Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Conventiei dintre România si Marele Ducat de Luxemburg în domeniul securitătii sociale, semnată la Bucuresti la 18 noiembrie 2004

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 521 din 11 octombrie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 303 alin. 1 din Codul de procedură penală

 

Decizia nr. 533 din 13 octombrie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40 alin. 2, art. 171 alin. 1 si 2 si art. 172 din Codul de procedură penală

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.100. – Hotărâre pentru modificarea si completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1.362/2001 privind atestarea domeniului public al judetului Vâlcea, precum si al municipiilor, oraselor si comunelor din judetul Vâlcea

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru ratificarea Conventiei dintre România si Marele Ducat de Luxemburg în domeniul securitătii sociale, semnată la Bucuresti la 18 noiembrie 2004

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. – Se ratifică Conventia dintre România si Marele Ducat de Luxemburg în domeniul securitătii sociale, semnată la Bucuresti la 18 noiembrie 2004.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

ADRIAN NĂSTASE

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

TEODOR VIOREL MELESCANU

 

Bucuresti, 24 octombrie 2005.

Nr. 298.

 

CONVENTIE

între România si Marele Ducat de Luxemburg în domeniul securitătii sociale

 

România si Marele Ducat de Luxemburg, denumite în continuare părti contractante, dorind să reglementeze si să dezvolte relatiile dintre cele două state în domeniul securitătii sociale,

au convenit asupra următoarelor:

 

PARTEA I

Dispozitii generale

 

ARTICOLUL 1

Definitii

 

1. În scopul aplicării prezentei conventii, termenii de mai jos au următoarele semnificatii:

a) teritoriu:

– pentru România: teritoriul României, inclusiv marea sa teritorială si spatiul aerian de deasupra teritoriului si mării teritoriale asupra cărora România îsi exercită suveranitatea, precum si zona contiguă, platoul continental si zona economică exclusivă asupra cărora România îsi exercită drepturi suverane si jurisdictia, în conformitate cu legislatia sa si potrivit normelor si principiilor dreptului international;

– pentru Marele Ducat de Luxemburg: teritoriul Marelui Ducat de Luxemburg;

b) legislatie – legile si celelalte acte normative în vigoare pe teritoriul fiecărei părti contractante si care privesc domeniile de securitate socială prevăzute la alin. 1 al art. 2;

c) autoritate competentă – ministrul, ministrii sau altă autoritate corespondentă responsabilă cu legislatiile de securitate socială prevăzute la alin. 1 al art. 2;

d) institutie – organismul sau autoritatea responsabilă cu aplicarea legislatiei în domeniul securitătii sociale pe teritoriul fiecărei părti contractante;

e) institutie competentă – institutia la care este asigurată persoana interesată în momentul solicitării prestatiilor sau institutia din partea căreia persoana interesată are dreptul la prestatii;

f) prestatii – toate prestatiile în bani si în natură prevăzute de legislatia mentionată la art. 2;

g) domiciliu – locul de sedere obisnuit;

h) resedintă – locul de sedere temporar;

i) lucrător – persoana care, pe baza unei activităti profesionale, realizează venituri;

j) perioadă de asigurare – perioadele de contributie si perioadele asimilate realizate în conformitate cu legislatia fiecărei părti contractante;

k) membri de familie – persoanele definite sau recunoscute ca membri de familie ori desemnate ca membri ai gospodăriei de către legislatia în baza căreia sunt acordate prestatiile sau, în cazul prevăzut la art. 16, de legislatia părtii contractante pe teritoriul căreia îsi au domiciliul.

2. Ceilalti termeni si celelalte expresii utilizate în prezenta conventie au semnificatia prevăzută de legislatia pe care o aplică fiecare dintre părtile contractante.

 

ARTICOLUL 2

Câmpul material de aplicare

 

1. Prezenta conventie se aplică:

a) pentru România, legislatiei care reglementează:

(i) indemnizatiile pentru incapacitate de muncă determinată de boli obisnuite sau de accidente în afara muncii, de boli profesionale si accidente de muncă;

(ii) prestatiile în natură în caz de boală profesională si accident de muncă;

(iii) prestatiile pentru prevenirea bolilor si recuperarea capacitătii de muncă;

(iv) indemnizatiile de maternitate;

(v) indemnizatiile pentru cresterea copilului si îngrijirea copilului bolnav;

(vi) pensiile pentru limită de vârstă;

(vii) pensiile anticipate;

(viii) pensiile de invaliditate;

(ix) pensiile de urmas;

(x) ajutoarele de deces;

(xi) indemnizatiile de somaj;

(xii) prestatiile familiale;

(xiii) prestatiile în natură în caz de boală si maternitate;

b) pentru Marele Ducat de Luxemburg, legislatiei care reglementează:

(i) asigurarea de boală si maternitate;

(ii) asigurarea pentru accidente de muncă si boli profesionale;

(iii) asigurarea pentru pensii în caz de bătrânete, invaliditate si urmas;

(iv) prestatiile de somaj;

(v) prestatiile familiale.

2. Prezenta conventie se aplică, de asemenea, tuturor actelor legislative sau reglementărilor care modifică, completează sau codifică legislatiile mentionate la alin. 1 al prezentului articol.

3. Prezenta conventie se aplică tuturor actelor legislative ale unei părti contractante care extind legislatiile vizate la alin. 1 al prezentului articol la noi categorii de beneficiari, dacă în cadrul unui termen de 6 luni de la data publicării oficiale a actelor mentionate această parte nu informează cealaltă parte contractantă că prezenta conventie nu le este aplicabilă.

4. Prezenta conventie nu se aplică actelor legislative care instituie o nouă schemă de securitate socială decât dacă există un acord în acest sens între autoritătile competente ale părtilor contractante.

5. Prezenta conventie nu se aplică prestatiilor de asistentă socială si nici prestatiilor în favoarea victimelor de război.

 

ARTICOLUL 3

Câmpul personal de aplicare

 

Dispozitiile prezentei conventii sunt aplicabile persoanelor care sunt sau au fost supuse legislatiei uneia dintre părtile contractante, membrilor de familie, precum si urmasilor.

 

ARTICOLUL 4

Egalitatea de tratament

 

Persoanele care au domiciliul pe teritoriul uneia dintre părtile contractante si cărora le sunt aplicabile dispozitiile prezentei conventii au aceleasi drepturi si obligatii prevăzute de legislatia vizată la art. 2, în aceleasi conditii ca si cetătenii acestei părti contractante.

 

ARTICOLUL 5

Exportul prestatiilor

 

1. Dacă prezenta conventie nu prevede altfel, orice dispozitie a legislatiei uneia dintre părtile contractante, care limitează acordarea prestatiilor pe motiv că beneficiarul nu are domiciliul sau nu se află pe teritoriul său, nu se aplică persoanelor care au domiciliul pe teritoriul celeilalte părti contractante.

2. Dispozitiile alin. 1 nu se aplică următoarelor prestatii:

a) prestatii de somaj;

b) prestatii familiale.

 

ARTICOLUL 6

Totalizarea perioadelor de asigurare

 

Dacă legislatia unei părti contractante conditionează acordarea, mentinerea sau redobândirea dreptului la prestatii de realizarea unei anumite perioade de asigurare, institutia competentă a acestei părti contractante va tine cont, de asemenea, dacă este necesar, de perioadele de asigurare realizate conform legislatiei celeilalte părti contractante, în măsura în care acestea nu se suprapun.

 

ARTICOLUL 7

Admiterea la asigurarea facultativă continuă

 

1. Dacă legislatia unei părti contractante conditionează admiterea la asigurarea facultativă continuă de domiciliul pe teritoriul acestei părti contractante, persoanele care îsi au domiciliul pe teritoriul celeilalte părti contractante sunt admise la asigurarea facultativă continuă, cu conditia să fi fost supuse, la un moment dat în cariera lor trecută, legislatiei primei părti contractante, în calitate de lucrător.

2. Dacă legislatia unei părti contractante conditionează admiterea la asigurarea facultativă continuă de realizarea unor perioade de asigurare, perioadele de asigurare realizate potrivit legislatiei celeilalte părti contractante sunt luate în considerare, dacă este necesar, ca si când ar fi perioade de asigurare realizate potrivit legislatiei primei părti contractante.

 

ARTICOLUL 8

Evitarea cumulului de prestatii

 

1. Prezenta conventie nu poate să confere sau să mentină dreptul de a beneficia de două sau mai multe prestatii care să acopere acelasi risc, acordate pe baza aceleiasi perioade de asigurare.

2. Dispozitiile alin. 1 al prezentului articol nu se aplică prestatiilor în caz de invaliditate, de bătrânete, de deces (pensii) ori prestatiilor acordate în caz de accident de muncă sau de boală profesională (rentă) care se plătesc de institutiile competente ale celor două părti contractante, în conformitate cu dispozitiile art. 25 si 33.

3. Dispozitiile referitoare la reducerea, suspendarea sau suprimarea prestatiilor prevăzute de legislatia unei părti contractante, în caz de cumul al unei prestatii cu alte prestatii de securitate socială ori cu alte venituri sau cu exercitarea unei activităti profesionale, sunt opozabile beneficiarului, chiar dacă sunt prestatii dobândite conform legislatiei celeilalte părti contractante ori dacă sunt venituri obtinute sau activitate profesională exercitată pe teritoriul celeilalte părti contractante.

 

PARTEA a II-a

Legislatia aplicabilă

 

ARTICOLUL 9

Reguli generale

 

Dacă prezenta conventie nu prevede altfel:

a) persoana care desfăsoară o activitate salariată pe teritoriul uneia dintre părtile contractante este supusă numai legislatiei acestei părti contractante, chiar dacă are domiciliul pe teritoriul celeilalte părti contractante;

b) lucrătorii independenti care îsi exercită activitatea pe teritoriul uneia dintre părtile contractante sunt supusi legislatiei acestei părti contractante, chiar dacă au domiciliul pe teritoriul celeilalte părti contractante;

c) functionarii publici, precum si personalul asimilat sunt supusi legislatiei părtii contractante în a cărei administratie sunt angajati.

 

ARTICOLUL 10

Lucrătorii detasati

 

1. Lucrătorul care este angajat pe teritoriul unei părti contractante, care este detasat de angajatorul său pe teritoriul celeilalte părti contractante pentru a exercita o anumită activitate, rămâne supus legislatiei primei părti contractante pe durata acestei activităti, cu conditia ca durata previzibilă a acestei activităti să nu depăsească 12 luni.

2. Lucrătorul independent care îsi exercită în mod obisnuit activitatea pe teritoriul unei părti contractante si care desfăsoară o activitate pe teritoriul celeilalte părti contractante rămâne supus legislatiei primei părti contractante, cu conditia ca durata previzibilă a acestei activităti să nu depăsească 12 luni.

3. Dacă durata activitătii ce trebuie efectuată se prelungeste peste cele 12 luni prevăzute la alin. 1 si 2 ale prezentului articol, legislatia primei părti contractante continuă să fie aplicabilă pentru o nouă perioadă de cel mult 12 luni, cu conditia ca autoritatea competentă a părtii contractante pe teritoriul căreia lucrătorul este detasat ori se află pentru a desfăsura activitatea mentionată sau organismul desemnat de către această autoritate să-si fi dat acordul. Acest acord trebuie să fie solicitat înainte de expirarea perioadei initiale de 12 luni.

 

ARTICOLUL 11

Personalul întreprinderilor de transport international

 

Persoana care face parte din personalul rutier sau navigant al unei întreprinderi de transport international care Osi are sediul pe teritoriul uneia dintre părtile contractante si care efectuează pentru altii ori pe cont propriu transporturi internationale de pasageri sau de mărfuri pe calea ferată, rutieră, aeriană ori navală va fi supusă legislatiei acestei părti contractante.

Totusi:

(i) persoana angajată de o filială sau reprezentantă permanentă pe care o are întreprinderea mentionată este supusă legislatiei părtii contractante pe teritoriul căreia se afla această filială sau reprezentantă permanentă;

(ii) persoana care îsi desfăsoară activitatea salariată preponderent pe teritoriul părtii contractante unde are domiciliul, este supusă legislatiei acestei părti contractante, chiar dacă întreprinderea angajatoare nu are sediu, filială sau reprezentantă permanentă pe acest teritoriu.

 

ARTICOLUL 12

Echipajul navelor

 

1. Persoana care desfăsoară o activitate remunerată la bordul unei nave sub pavilionul unei părti contractante este supusă legislatiei acestei părti contractante.

2. Dacă persoana care nu face parte din echipajul unei nave exercită o activitate salariată într-un port sau în apele teritoriale ale unei părti contractante, exercită ori supraveghează lucrările de încărcare, descărcare sau reparatii la bordul navelor sub pavilionul celeilalte părti contractante este supusă legislatiei părtii contractante pe teritoriul căreia se găsesc portul sau apele teritoriale.

 

ARTICOLUL 13

Misiuni diplomatice si posturi consulare

 

1. Membrii misiunilor diplomatice si posturilor consulare sunt supusi dispozitiilor relevante ale Conventiei de la Viena din 18 aprilie 1961 privind relatiile diplomatice si ale Conventiei de la Viena din 24 aprilie 1963 privind relatiile consulare.

2. Membrii personalului de serviciu al misiunilor diplomatice sau posturilor consulare ale unei părti contractante si oamenii de serviciu aflati în serviciul particular al membrilor acestor misiuni ori posturi, care sunt detasati pentru a-si exercita activitatea pe teritoriul statului acreditar, sunt supusi legislatiei statului acreditant.

3. Persoanele prevăzute la alineatul precedent, care nu sunt detasate, sunt supuse legislatiei statului acreditar.

Totusi, dacă sunt cetăteni ai statului acreditant, pot să opteze pentru aplicarea legislatiei acestui stat, în termen de 3 luni de la data la care persoana în cauză a fost angajată de misiunea diplomatică sau postul consular.

 

ARTICOLUL 14

Exceptii

 

Autoritătile competente ale părtilor contractante pot să prevadă, de comun acord, pentru anumite persoane sau categorii de persoane, exceptii de la dispozitiile art. 9–13.

 

PARTEA a III-a

Dispozitii speciale referitoare la diferitele categorii de prestatii

 

SECTIUNEA 1

Prestatii de boală si maternitate

 

ARTICOLUL 15

Regulă specială în materie de totalizare

 

În ceea ce priveste prestatiile în bani, în caz de boală si maternitate, totalizarea prevăzută la art. 6 se realizează numai dacă persoana în cauză este asigurată în momentul deschiderii dreptului pe teritoriul părtii contractante conform legislatiei în baza căreia a fost făcută solicitarea.

 

ARTICOLUL 16

Dreptul la prestatii în natură în cazul resedintei pe teritoriul celeilalte părti contractante

 

1. Persoanele care îndeplinesc conditiile cerute de legislatia unei părti contractante pentru a avea dreptul la prestatii si a căror stare necesită în caz de urgentă prestatii pe durata resedintei pe teritoriul celeilalte părti contractante primesc prestatii în natură, pe cheltuiala institutiei competente, de la institutia locului de resedintă.

2. Persoanele vizate la lit. c) a art. 9 si la art. 10, 11 si art. 12 alin. 1, precum si membrii de familie care îi însotesc beneficiază de dispozitiile alin. 1 al prezentului articol pentru orice stare care necesită prestatii în natură pe durata resedintei lor pe teritoriul celeilalte părti contractante unde îsi desfăsoară activitatea profesională sau sub al cărei pavilion se află nava la bordul căreia îsi desfăsoară activitatea profesională.

3. O persoană care are dreptul la prestatii în natură conform legislatiei unei părti contractante si care se află pe teritoriul celeilalte părti contractante pentru a-si face studiile beneficiază de dispozitiile alin. 1 al prezentului articol pentru orice stare care necesită prestatii în natură pe durata resedintei pe teritoriul părtii contractante unde urmează studiile. Această prevedere se aplică si membrilor săi de familie care o însotesc pe durata resedintei.

4. Prestatiile prevăzute la alin. 1–3 sunt acordate de institutia locului de resedintă potrivit dispozitiilor legislatiei pe care aceasta o aplică, în special în ceea ce priveste întinderea si modalitătile de acordare a prestatiilor în natură. Totusi, durata acordării acestor prestatii este cea prevăzută de legislatia pe care o aplică institutia competentă.

5. Acordarea protezelor, aparatelor mari si a altor prestatii substantiale în natură este supusă acordului prealabil al institutiei competente, cu exceptia cazurilor în care neacordarea prestatiilor substantiale pune grav în pericol viata sau sănătatea persoanei în cauză.

 

ARTICOLUL 17

Dreptul la prestatii în cazul domiciliului pe teritoriul celeilalte părti contractante (lucrător si membri de familie)

 

1. Lucrătorii si membrii lor de familie, care au domiciliul pe teritoriul uneia dintre părtile contractante si care îndeplinesc conditiile pentru a avea dreptul la prestatii conform legislatiei celeilalte părti contractante, primesc pe teritoriul părtii contractante unde au domiciliul prestatii în natură acordate, pe cheltuiala institutiei competente, de către institutia locului de domiciliu, potrivit prevederilor legislatiei pe care o aplică ultima institutie, ca si cum ar fi asigurati la această institutie.

2. Acordarea protezelor, aparatelor mari si a altor prestatii substantiale în natură este supusă acordului prealabil al institutiei competente, cu exceptia cazurilor în care neacordarea prestatiilor substantiale pune grav în pericol viata sau sănătatea persoanei interesate.

3. Dispozitiile alineatelor precedente sunt aplicabile prin analogie membrilor de familie ai persoanei asigurate care au domiciliul pe teritoriul celeilalte părti contractante, în măsura în care nu au un drept propriu la aceste prestatii conform legislatiei acestei părti contractante în baza unei activităti profesionale.

 

ARTICOLUL 18

Dreptul la prestatii în bani în caz de resedintă sau domiciliu pe teritoriul celeilalte părti contractante

 

Prestatiile în bani sunt acordate de institutia competentă, potrivit dispozitiilor legislatiei pe care o aplică.

 

ARTICOLUL 19

Dreptul la prestatii în natură al titularilor de pensii si membrilor de familie

 

1. Titularul de pensie acordată conform legislatiilor ambelor părti contractante, precum si membrii săi de familie vor primi prestatii în natură în conformitate cu legislatia părtii contractante pe al cărei teritoriu îsi au domiciliul, ca si cum ar primi pensie numai în baza legislatiei acelei părti contractante.

2. Titularul de pensie acordată în baza legislatiei unei părti contractante care domiciliază pe teritoriul celeilalte părti contractante are dreptul la prestatii în natură ca si cum ar avea acest drept dacă ar fi avut domiciliul pe teritoriul primei părti contractante. Prestatiile în natură sunt acordate acestuia si membrilor de familie de institutia locului de domiciliu, potrivit dispozitiilor legislatiei pe care o aplică, ca si cum beneficiarul pensiei ar avea dreptul la prestatiile mentionate în baza acestei legislatii; totusi, costurile sunt în sarcina institutiei competente a primei părti contractante.

3. În ceea ce priveste membrii de familie ai titularului unei pensii care nu au domiciliul pe teritoriul părtii contractante unde are domiciliul beneficiarul pensiei, prestatiile în natură sunt acordate ca si cum titularul pensiei are domiciliul pe acelasi teritoriu, în măsura în care nu au un drept propriu la aceste prestatii în baza legislatiei acestei părti contractante ca urmare a unei activităti profesionale.

 

ARTICOLUL 20

Institutii ale locului de resedintă sau de domiciliu

 

Prestatiile prevăzute la art. 16, 17, 18 si 19 sunt acordate de institutiile competente desemnate în aranjamentul administrativ.

 

ARTICOLUL 21

Rambursarea

 

1. Institutia competentă rambursează costurile efective ale prestatiilor în natură acordate pe contul său de către institutia locului de resedintă sau de domiciliu, potrivit dispozitiilor art. 16, 17 si 19, cu exceptia costurilor administrative.

2. Autoritătile competente ale celor două părti contractante pot conveni alte modalităti de rambursare sau pot conveni renuntarea la rambursare între institutiile respective.

 

SECTIUNEA a 2-a

Prestatii de invaliditate, de bătrânete si de urmas

 

ARTICOLUL 22

Reguli speciale de totalizare

 

1. Dacă legislatia unei părti contractante conditionează acordarea anumitor prestatii de realizarea unei perioade într-o profesie supusă unui regim special ori într-o profesie sau muncă determinată, perioadele realizate în conformitate cu legislatia celeilalte părti contractante nu vor fi luate în considerare pentru determinarea dreptului la aceste prestatii decât dacă au fost realizate în baza unui regim corespondent sau, în lipsa acestuia, în aceeasi profesie ori muncă, după caz.

2. Dacă legislatia unei părti contractante subordonează acordarea unei prestatii conditiei ca persoana interesată sau, în cazul prestatiilor de urmas, defunctul să fie supus acestei legislatii la momentul realizării riscului, această conditie va fi considerată îndeplinită dacă persoana interesată ori defunctul, după caz, era la acel moment supus legislatiei celeilalte părti contractante sau, în lipsa acesteia, dacă persoana interesată ori urmasul poate solicita prestatiile corespunzătoare în baza legislatiei celeilalte părti contractante.

3. Dacă legislatia unei părti contractante prevede că perioada în care este acordată o pensie poate fi luată în considerare pentru stabilirea dreptului la prestatie, institutia competentă a acestei părti contractante va tine cont, în acest scop, de perioada în care a fost acordată o pensie conform legislatiei celeilalte părti contractante.

4. Dacă legislatia unei părti contractante conditionează acordarea prestatiilor de invaliditate de conditia ca, pentru o perioadă determinată, persoana interesată să fi beneficiat de prestatii în bani în caz de boală sau să fi fost incapabilă să lucreze, va fi luată în considerare orice perioadă în care persoana a primit prestatii pentru această incapacitate de muncă conform legislatiei celeilalte părti contractante.

 

ARTICOLUL 23

Prelungirea perioadei de referintă

 

Dacă legislatia unei părti contractante subordonează deschiderea dreptului la prestatii realizării unei perioade minime de asigurare în cursul unei perioade determinate care precedă survenirea faptului asigurat si dispune că anumite fapte sau circumstante prelungesc această perioadă, aceste fapte si circumstante produc acelasi efect chiar dacă intervin pe teritoriul celeilalte părti contractante.

 

ARTICOLUL 24

Totalizarea perioadelor de asigurare realizate pe teritoriul unui stat tert

 

Dacă o persoană nu are dreptul la o prestatie în baza perioadelor de asigurare realizate în baza legislatiei celor două părti contractante, totalizate potrivit dispozitiilor art. 6, dreptul la prestatia mentionată este determinat prin totalizarea acestor perioade cu perioadele realizate în baza legislatiei unui stat tert de care cele două părti contractante sunt legate printr-un acord bi- sau multilateral de securitate socială si care prevede reguli de totalizare a perioadelor de asigurare.

 

ARTICOLUL 25

Acordarea prestatiilor (calcul îpro rata temporis“)

 

1. În cazul în care o persoană a fost supusă succesiv sau alternativ legislatiilor celor două părti contractante, institutia fiecărei părti contractante stabileste, conform legislatiei pe care o aplică, dacă această persoană sau urmasii săi are sau au dreptul la prestatii, tinând cont, dacă este cazul, de prevederile art. 6, 22 si 24.

2. În cazul în care persoana în cauză îndeplineste conditiile enuntate la alin. 1 al prezentului articol conform legislatiei unei părti contractante fără aplicarea dispozitiilor art. 6, 22 si 24, institutia competentă a acestei părti contractante va calcula prestatiile numai în functie de perioadele realizate conform legislatiei pe care o aplică.

3. În cazul în care persoana în cauză îndeplineste conditiile prevăzute la alin. 1 al prezentului articol potrivit legislatiei unei părti contractante numai în conformitate cu prevederile art. 6, 22 si 24, institutia competentă a acestei părti contractante va calcula prestatiile după cum urmează:

a) institutia competentă va calcula nivelul teoretic al prestatiilor cuvenite ca si cum toate perioadele au fost realizate numai în conformitate cu legislatia pe care o aplică această institutie;

b) institutia competentă va calcula apoi valoarea efectivă a prestatiilor cuvenite persoanei în cauză pe baza nivelului teoretic calculat în conformitate cu dispozitiile lit. a) a prezentului alineat, după caz, si proportional cu raportul dintre perioadele realizate înainte de aparitia riscului, în conformitate cu legislatia pe care o aplică, si totalul perioadelor realizate înainte de aparitia riscului, în conformitate cu legislatia ambelor părti contractante;

c) dacă totalul perioadelor realizate în conformitate cu legislatia celor două părti contractante înainte de aparitia riscului este superior duratei maxime cerute de legislatia unei părti contractante pentru acordarea integrală a prestatiei, institutia acelei părti contractante va tine cont, aplicând dispozitiile lit. a) a prezentului alineat, de perioada maximă în loc de perioadele totale, fără a fi totusi obligată să acorde o prestatie mai mare decât prestatia integrală prevăzută de legislatia pe care o aplică.

4. Dacă legislatia unei părti contractante prevede că în ceea ce priveste cuantumul prestatiei acesta se stabileste în functie de numărul membrilor de familie, institutia competentă va lua în considerare membrii de familie si urmasii care au domiciliul pe teritoriul celeilalte părti contractante.

5. Dacă o persoană nu poate solicita o pensie decât cu luarea în considerare a dispozitiilor art. 24, perioadele de asigurare realizate în baza legislatiei unui stat tert sunt luate în considerare pentru aplicarea alineatului precedent.

 

ARTICOLUL 26

Perioada de asigurare mai mică de un an

 

1. Fără a lua în considerare prevederile art. 25, dacă durata totală a perioadelor de asigurare realizate conform legislatiei unei părti contractante este mai mică de un an si dacă, tinând cont numai de această durată, nici un drept nu este câstigat în baza acestei legislatii, institutia acestei părti contractante nu va fi obligată să acorde prestatii pentru perioadele mentionate.

2. Perioadele de asigurare mentionate la alineatul precedent sunt luate în considerare de institutia celeilalte părti contractante pentru aplicarea dispozitiilor art. 25, ca si cum aceste perioade ar fi fost realizate conform legislatiei pe care ea o aplică, cu exceptia dispozitiilor art. 25 alin. 3 lit. b).

 

ARTICOLUL 27

Particularitate a legislatiei luxemburgheze

 

La calculul pensiei, dispozitiile art. 6 se aplică pentru eventuala luare în considerare a îanilor pentru copii“ prevăzuti de legislatia luxemburgheză, doar cu conditia ca persoana interesată să fi realizat, ultima dată, perioadele de asigurare sub legislatia luxemburgheză înainte de nasterea sau adoptia copilului.

 

SECTIUNEA a 3-a

Ajutoare în caz de deces

 

ARTICOLUL 28

Neaplicarea principiului teritorialitătii

 

Dacă o persoană supusă legislatiei unei părti contractante decedează pe teritoriul celeilalte părti contractante, decesul este considerat că a intervenit pe teritoriul primei părti contractante.

 

ARTICOLUL 29

Regula de prioritate

 

În cazul decesului titularului de pensie sau al unui membru de familie, ajutorul de deces este în sarcina institutiei părtii contractante competente pentru prestatiile acordate conform art. 19.

 

SECTIUNEA a 4-a

Prestatii în caz de accident de muncă si boală profesională

 

ARTICOLUL 30

Boală profesională în cazul exercitării unei activităti pe teritoriile celor două părti contractante

 

Prestatiile în caz de boală profesională care sunt prevăzute de legislatia celor două părti contractante nu sunt acordate decât în baza legislatiei părtii contractante pe teritoriul căreia activitatea susceptibilă să provoace boala profesională mentionată a fost exercitată ultima dată si sub rezerva că persoana interesată îndeplineste conditiile prevăzute de această legislatie.

 

ARTICOLUL 31

Luarea în considerare a accidentelor de muncă sau a bolilor profesionale anterioare

 

Dacă pentru determinarea gradului de incapacitate de muncă în cazul unui accident de muncă sau boală profesională, legislatia uneia dintre părtile contractante prevede că accidentele de muncă sau bolile profesionale survenite anterior sunt luate în considerare, sunt, de asemenea, luate în considerare accidentele de muncă si bolile profesionale survenite anterior în baza legislatiei celeilalte părti contractante, ca si cum ar fi survenit sub legislatia primei părti contractante.

 

ARTICOLUL 32

Domiciliul sau resedinta pe teritoriul celeilalte părti contractante

 

1. Prestatiile în natură în caz de accident de muncă si boală profesională sunt acordate de institutia locului de resedintă sau de domiciliu, potrivit dispozitiilor legislatiei pe care o aplică, pe cheltuiala institutiei competente.

2. Prestatiile în bani sunt acordate de institutia competentă potrivit dispozitiilor legislatiei pe care o aplică.

3. Dispozitiile art. 16 alin. 5 se aplică prin analogie.

4. Părtile contractante stabilesc prin aranjamentul administrativ institutiile competente pentru acordarea prestatiilor prevăzute în prezentul articol.

5. Pentru rambursarea costurilor prestatiilor în natură prevăzute la alin. 1 sunt aplicabile prin analogie dispozitiile art. 21.

 

ARTICOLUL 33

Prestatii în caz de agravare a unei boli profesionale

 

În cazul în care victima unei boli profesionale a beneficiat sau beneficiază de o prestatie din partea institutiei unei părti contractante si solicită, în caz de agravare, drepturi la prestatii institutiei celeilalte părti contractante, se aplică următoarele prevederi:

a) în cazul în care persoana nu a exercitat în baza legislatiei celei de-a doua părti contractante o activitate susceptibilă să provoace sau să agraveze boala în cauză, institutia competentă a primei părti contractante este obligată să suporte costul prestatiei, tinând cont de agravare, conform legislatiei pe care o aplică;

b) în cazul în care persoana a exercitat o astfel de activitate în baza legislatiei celei de-a doua părti contractante, institutia competentă a primei părti contractante este obligată să suporte costul prestatiei, fără a tine cont de agravare, conform dispozitiilor legislatiei pe care o aplică; institutia competentă a celei de-a doua părti contractante acordă persoanei în cauză un supliment al cărui cuantum este egal cu diferenta dintre cuantumul prestatiei datorate după agravare si cuantumul prestatiei care ar fi fost datorată înainte de agravare, în conformitate cu dispozitiile legislatiei pe care o aplică.

 

SECTIUNEA a 5-a

Prestatii de somaj

 

ARTICOLUL 34

Regulă specială în materie de totalizare

 

1. Partea contractantă a cărei legislatie conditionează deschiderea si durata dreptului la prestatii de realizarea unei perioade de asigurare trebuie să aplice prevederile art. 6 doar dacă perioadele realizate în baza legislatiei celeilalte părti contractante ar fi considerate ca perioade de asigurare dacă ele ar fi realizate în baza propriei legislatii.

2. Dispozitiile art. 6 se aplică prin analogie dacă legislatia uneia sau alteia dintre părtile contractante prevede că durata perioadei pentru care prestatia poate fi acordată depinde de durata perioadelor realizate.

 

ARTICOLUL 35

Durata minimă de angajare

 

1. Aplicarea dispozitiilor art. 6 este subordonată conditiei ca persoana interesată să fi fost supusă ultima dată legislatiei părtii contractante în baza căreia prestatiile sunt solicitate si să fi exercitat sub această legislatie o activitate profesională cel putin timp de 3 luni în ultimele 12 luni precedente cererii sale.

2. Prevederile art. 6 se aplică, de asemenea, si în cazul întreruperii activitătii, fără vina persoanei interesate, înaintea realizării celor 3 luni, dacă această activitate era prevăzută să dureze o perioadă mai lungă de timp.

 

ARTICOLUL 36

Luarea în considerare a perioadelor de indemnizare anterioare

 

În cazul aplicării dispozitiilor art. 6, institutia competentă tine cont, dacă este necesar, pentru determinarea duratei de acordare a prestatiilor, de perioada în care prestatiile au fost acordate de institutia celeilalte părti contractante în cursul ultimelor 12 luni anterioare solicitării prestatiilor.

 

ARTICOLUL 37

Luarea în considerare a membrilor de familie

 

Dacă legislatia unei părti contractante prevede că valoarea prestatiilor variază în functie de numărul membrilor de familie, institutia competentă a acestei părti contractante va tine cont de membrii de familie care au domiciliul pe teritoriul celeilalte părti contractante.

 

ARTICOLUL 38

Conditia domiciliului

 

Prestatiile de somaj nu sunt exportabile.

 

SECTIUNEA a 6-a

Prestatii familiale

 

ARTICOLUL 39

Regulă specială în materie de totalizare

 

În aplicarea art. 6 si dacă legislatia unei părti contractante conditionează dobândirea, mentinerea sau redobândirea dreptului la prestatii familiale de realizarea perioadelor de domiciliu, institutia competentă a acestei părti contractante va tine cont, de asemenea, în măsura în care este necesar, de perioadele de domiciliu realizate sub legislatia celeilalte părti contractante.

 

ARTICOLUL 40

Dreptul la prestatii

 

Copiii care au domiciliul pe teritoriul unei părti contractante au dreptul la prestatii familiale prevăzute de legislatia acestei părti contractante. Aceste prestatii sunt acordate de institutia locului de domiciliu al copiilor potrivit dispozitiilor legislatiei pe care o aplică această institutie si pe cheltuiala acesteia.

 

PARTEA a IV-a

Dispozitii diverse

 

ARTICOLUL 41

Măsuri administrative si de cooperare

 

1. Autoritătile competente ale celor două părti contractante convin prin aranjamentul administrativ măsurile administrative necesare pentru aplicarea prezentei conventii.

2. Autoritătile competente ale celor două părti contractante vor comunica reciproc, cât mai curând posibil, toate informatiile referitoare la măsurile luate în vederea punerii în aplicare a prezentei conventii sau modificările aduse legislatiei nationale, în măsura în care aceste modificări afectează aplicarea prezentei conventii.

3. Autoritătile competente ale celor două părti contractante desemnează organismele de legătură responsabile cu aplicarea prezentei conventii.

4. Pentru orice problemă legată de aplicarea prezentei conventii, autoritătile si institutiile competente ale celor două părti contractante îsi vor acorda sprijin reciproc, ca si când fiecare ar aplica propria legislatie. Această asistentă administrativă este gratuită.

5. Dacă o persoană care are domiciliul sau resedinta pe teritoriul unei părti contractante a introdus o cerere ori beneficiază de prestatii conform legislatiei celeilalte părti contractante si dacă este necesară o expertiză medicală, institutia locului de domiciliu sau de resedintă a primei părti contractante va efectua această expertiză la cererea institutiei competente a celei de-a doua părti contractante.

6. Modalitătile de control medical si administrativ pentru beneficiarii prezentei conventii sunt stabilite în aranjamentul administrativ prevăzut la alin. 1 al prezentului articol.

7. Orice informatie privind o anumită persoană, care este comunicată unei părti contractante de către cealaltă parte contractantă conform prezentei conventii, este considerată confidentială si nu poate fi utilizată decât în scopul aplicării prezentei conventii.

 

ARTICOLUL 42

Utilizarea limbilor oficiale

 

1. În scopul aplicării prezentei conventii, autoritătile si institutiile celor două părti contractante pot comunica direct, în limbile română si franceză.

2. Nu se poate refuza o cerere sau document pe motiv că a fost redactat în limba oficială a celeilalte părti contractante.

 

ARTICOLUL 43

Scutirea de taxe si de autentificare

 

1. Dacă legislatia unei părti contractante va dispune ca certificatele si celelalte documente prezentate conform legislatiei acestei părti contractante să fie în întregime sau partial scutite de taxe de timbru, taxe consulare ori administrative, această scutire se va aplica oricăror certificate si documente prezentate conform legislatiei celeilalte părti contractante pentru aplicarea prezentei conventii.

2. Toate actele, documentele si certificatele de orice fel, necesare pentru aplicarea prezentei conventii, vor fi exceptate de la legalizarea de către autoritătile diplomatice sau consulare.

 

ARTICOLUL 44

Introducerea unei cereri

 

1. Cererile, declaratiile sau recursurile care, în conformitate cu legislatia unei părti contractante, trebuie introduse, într-un termen stabilit, pe lângă o autoritate, institutie sau instantă judecătorească a acestei părti contractante îndeplinesc această conditie dacă sunt introduse, în acelasi termen, pe lângă o autoritate, institutie sau instantă judecătorească corespondentă a celeilalte părti contractante. În acest caz, autoritatea astfel sesizată transmite fără întârziere aceste cereri, declaratii sau recursuri autoritătii, institutiei ori instantei primei părti contractante fie direct, fie prin intermediul organismelor de legătură ale celor două părti contractante.

2. Solicitarea unei prestatii introdusă în baza legislatiei unei părti contractante este considerată ca solicitare de prestatie si în baza legislatiei celeilalte părti contractante, cu exceptia cazului în care solicitantul cere în mod expres suspendarea acordării unei prestatii dobândite conform legislatiei uneia dintre părtile contractante.

 

ARTICOLUL 45

Responsabilitatea unei părti terte

 

În cazul în care o persoană beneficiază de prestatii conform legislatiei unei părti contractante pentru un risc apărut sau survenit pe teritoriul celeilalte părti contractante, drepturile institutiei responsabile cu acordarea prestatiilor vor fi stabilite după cum urmează:

a) în cazul în care institutia responsabilă cu acordarea prestatiilor, în conformitate cu legislatia aplicabilă, se subrogă în drepturile pe care beneficiarul le detine fată de terti, cealaltă parte contractantă va recunoaste o astfel de subrogare;

b) în cazul în care institutia mentionată are un drept direct fată de partea tertă, cealaltă parte contractantă va recunoaste acest drept.

 

ARTICOLUL 46

Recuperarea plătilor excedentare

 

1. În cazul în care institutia unei părti contractante a plătit beneficiarului o sumă în plus fată de cea la care era îndreptătit, aceasta poate solicita institutiei debitoare de prestatii a celeilalte părti contractante să deducă suma plătită în plus din plătile care se fac către beneficiar.

Această institutie va deduce această sumă, în conditiile si în limitele în care o asemenea regularizare este permisă de legislatia pe care o aplică, ca si cum aceste plăti în plus ar fi fost efectuate de aceasta, si va transfera suma astfel dedusă către institutia creditoare.

2. Aranjamentul administrativ prevăzut la art. 41 alin. 1 va stabili procedurile de regularizare în cazul cumulului de prestatii de natură diferită, inclusiv asistentă socială.

 

ARTICOLUL 47

Procedura de executare

 

1. Hotărârile cu titlu executoriu ale unei instante judecătoresti a unei părti contractante, precum si titlurile executorii emise de o autoritate sau o institutie a unei părti contractante cu privire la contributiile de securitate socială si la alte creante vor fi recunoscute pe teritoriul celeilalte părti contractante.

2. Recunoasterea nu poate fi refuzată decât pe motiv de incompatibilitate cu ordinea publică a părtii contractante pe teritoriul căreia este solicitată recunoasterea hotărârii sau titlului.

3. Hotărârile si titlurile executorii recunoscute conform alin. 1 al prezentului articol vor fi executate pe teritoriul celeilalte părti contractante. Procedura de executare este conformă cu legislatia părtii contractante pe teritoriul căreia intervine executarea.

4. Debitele privind contributiile datorate institutiei unei părti contractante au în cadrul oricărei proceduri de faliment sau executare silită pe teritoriul celeilalte părti contractante aceeasi prioritate ca si creantele echivalente de pe teritoriul acestei părti contractante.

 

ARTICOLUL 48

Moneda de plată

 

1. Plata oricărei prestatii în conformitate cu prezenta conventie poate fi efectuată în moneda părtii contractante a cărei institutie competentă efectuează plata.

2. Moneda de plată, precum si modalitătile de plată sunt convenite prin aranjamentul administrativ prevăzut la art. 41 alin. 1

 

ARTICOLUL 49

Solutionarea diferendelor

 

Toate diferendele care pot să apară între institutiile părtilor contractante privind interpretarea sau aplicarea prezentei conventii vor fi solutionate prin negocieri directe între autoritătile competente ale părtilor contractante.

 

PARTEA a V-a

Dispozitii tranzitorii si finale

 

ARTICOLUL 50

Dispozitii tranzitorii

 

1. Prezenta conventie nu deschide nici un drept la plata prestatiilor pentru o perioadă anterioară datei intrării sale în vigoare.

2. Toate perioadele de asigurare realizate în baza legislatiei unei părti contractante înainte de intrarea în vigoare a prezentei conventii vor fi luate în considerare pentru stabilirea drepturilor deschise conform dispozitiilor acestei conventii.

3. Sub rezerva alin. 1 al prezentului articol, un drept se deschide în baza prezentei conventii, chiar dacă se raportează la un risc produs anterior intrării sale în vigoare.

 

ARTICOLUL 51

Revizuirea drepturilor

 

1. Toate prestatiile care nu au fost acordate sau care au fost suspendate din cauza cetăteniei persoanei interesate ori din cauza domiciliului pe teritoriul părtii contractante, alta decât aceea unde se afla institutia

debitoare, sau din orice altă cauză care a fost eliminată de prezenta conventie vor fi, la cererea persoanei interesate, acordate sau revizuite de la intrarea în vigoare a prezentei conventii, cu exceptia cazului în care drepturile acordate anterior au fost stabilite sub forma unei sume totale sau dacă o rambursare de cotizatii a determinat pierderea tuturor drepturilor la prestatii.

2. Drepturile pe care persoanele interesate le-au obtinut la acordarea unei pensii sau rente anterior intrării în vigoare a prezentei conventii vor fi revizuite la solicitarea acestora potrivit dispozitiilor acestei conventii. În nici un caz această revizuire nu poate să aibă ca efect reducerea drepturilor anterioare ale persoanei interesate.

 

ARTICOLUL 52

Termenul de prescriptie

 

1. Dacă solicitarea mentionată la art. 51 este depusă într-un termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei conventii, drepturile deschise conform dispozitiilor acestei conventii sunt dobândite de la data intrării sale în vigoare.

2. Dacă solicitarea mentionată la art. 51 este depusă ulterior termenului de un an de la data intrării în vigoare a prezentei conventii, aceasta nu va putea fi admisă.

 

ARTICOLUL 53

Intrarea în vigoare

 

1. Prezenta conventie va fi supusă ratificării în fiecare parte contractantă.

2. Părtile contractante notifică reciproc în scris, pe cale diplomatică, îndeplinirea procedurilor cerute pentru intrarea în vigoare a prezentei conventii.

3. Prezenta conventie va intra în vigoare în prima zi a celei de-a treia luni care urmează lunii în care s-a făcut ultima notificare.

 

ARTICOLUL 54

Durata conventiei

 

Prezenta conventie este încheiată pe o perioadă nedeterminată. Ea poate fi denuntată în scris de fiecare dintre părtile contractante, pe cale diplomatică, cel putin cu 6 luni înainte de expirarea anului calendaristic în curs. În acest caz, valabilitatea sa încetează în ultima zi a acestui an.

 

ARTICOLUL 55

Încetarea valabilitătii conventiei

 

1. În cazul denuntării prezentei conventii, toate drepturile la prestatiile acordate potrivit dispozitiilor sale sunt mentinute.

2. Drepturile la prestatii în curs de dobândire în conformitate cu perioadele realizate anterior datei la care denuntarea îsi produce efectele nu pot fi sistate ca urmare a denuntării; mentinerea lor ulterioară va fi convenită pe calea unui acord sau, în lipsa unui astfel de acord, potrivit legislatiei pe care o aplică institutia respectivă.

Drept care, subsemnatii, autorizati legal în acest scop, au semnat prezenta conventie.

Semnată la Bucuresti la 18 noiembrie 2004, în două exemplare originale, fiecare în limbile română si franceză, ambele texte fiind egal autentice.

 

Pentru România,

Răzvan Ionut Cirică

Pentru Marele Ducat de Luxemburg,

Fernand Kartheiser

 

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru ratificarea Conventiei dintre România si Marele Ducat de Luxemburg în domeniul securitătii sociale, semnată la Bucuresti la 18 noiembrie 2004

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. – Se promulgă Legea pentru ratificarea Conventiei dintre România si Marele Ducat de Luxemburg în domeniul securitătii sociale, semnată la Bucuresti la 18 noiembrie 2004, si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 21 octombrie 2005.

Nr. 1.010.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 521

din 11 octombrie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 303 alin. 1 din Codul de procedură penală

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Constantin Doldur – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Marinela Mincă – procuror

Marieta Safta – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 303 alin. 1 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Marin Frunză în Dosarul nr. R/1.564/P/2004 al Tribunalului Galati – Sectia penală.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei ca nefondată, arătând că, în realitate, criticile autorului exceptiei se referă la caracterul incomplet al dispozitiilor art. 303 alin. 1 din Codul de procedură penală.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 9 martie 2005, pronuntată în Dosarul nr. R/1.564/P/2004, Tribunalul Galati – Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 303 alin. 1 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Marin Frunză în dosarul mentionat.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că textul de lege criticat, care nu prevede posibilitatea suspendării procesului penal în situatia în care inculpatul este împiedicat să participe la judecată pentru că se află internat în spital, încalcă dreptul la apărare al inculpatului, care, în această situatie, nu se poate apăra în mod nemijlocit. De asemenea, conditionarea suspendării judecării cauzei de efectuarea unei expertize medico-legale, cu scopul stabilirii afectiunilor de care suferă inculpatul, este, în opinia autorului exceptiei, lipsită de sens, de vreme ce este de notorietate faptul că internarea în spital are loc numai atunci când pacientul suferă de unele afectiuni grave care nu pot fi tratate ambulatoriu.

Tribunalul Galati – Sectia penală apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, întrucât dispozitiile legale criticate nu numai că nu contravin normelor constitutionale invocate, ci constituie o garantie a dreptului la apărare, precum si a principiului consacrat de art. 16 din Constitutie, potrivit căruia cetătenii sunt egali în fata legii.

În opinia instantei, împrejurarea că nu poate fi suspendat procesul penal pe perioada cât inculpatul se află internat în spital nu este de natură să ducă la încălcarea dreptului său la apărare, atâta vreme cât acesta nu suferă de o boală gravă, care să îl împiedice să se apere.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibilă, întrucât critica autorului exceptiei vizează caracterul incomplet al dispozitiilor art. 303 alin. 1 din Codul de procedură penală. Or, potrivit dispozitiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, instanta de contencios constitutional nu are competenta de a cenzura redactarea textului legal.

Avocatul Poporului apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Se arată că art. 303 alin. 1 din Codul de procedură penală nu contravine sub nici un aspect dreptului învinuitului sau inculpatului la apărare si, de asemenea, nu încalcă dreptul la un proces echitabil, întrucât, pe de o parte, nu opreste părtile interesate de a se adresa justitiei si de a beneficia de toate garantiile care conditionează într-o societate democratică procesul echitabil, iar pe de altă parte, instituind conditiile în care se dispune suspendarea procesului penal, din cauza unei boli grave a inculpatului, reprezintă tocmai o concretizare a garantării constitutionale a dreptului acestuia la apărare în cursul procesului penal.

Cât priveste critica de neconstitutionalitate a acelorasi prevederi legale fată de art. 124 si 127 din Constitutie, se arată că aceasta nu poate fi retinută, întrucât art. 303 alin. 1 din Codul de procedură penală nu contine norme contrare dispozitiilor constitutionale privind înfăptuirea justitiei si caracterul public al dezbaterilor.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 303 alin. 1 din Codul de procedură penală, având următorul cuprins: “Când se constată pe baza unei expertize medico-legale că inculpatul suferă de o boală gravă, care îl împiedică să participe la judecată, instanta dispune, prin încheiere, suspendarea procesului penal până când starea sănătătii inculpatului va permite participarea acestuia la judecată.“

Aceste prevederi legale încalcă, în opinia autorului exceptiei, dispozitiile constitutionale ale art. 1 alin. (3), referitoare la statul român, ale art. 4 alin. (2), privind egalitatea între cetăteni, ale art. 11, privind dreptul international si dreptul intern, ale art. 15, privind universalitatea drepturilor si a libertătilor fundamentale, ale art. 21, referitoare la liberul acces la justitie, ale art. 24, privind dreptul la apărare, ale art. 53, privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti, ale art. 124, privind înfăptuirea justitiei, si ale art. 126, privind instantele judecătoresti, cu raportare la prevederile din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, cuprinse în art. 1, privind obligatia de a respecta drepturile omului, în art. 6, care reglementează dreptul la un proces echitabil, în art. 7, privind legalitatea pedepsei, în art. 8, referitor la respectarea vietii private si de familie, si în art. 10, privind libertatea de exprimare.

Se sustine, în esentă, că suspendarea procesului penal ar trebui să intervină si în situatia în care inculpatul este internat în spital, fără ca această măsură să fie conditionată de efectuarea unei expertize medico-legale, întrucât, altfel, în opinia autorului exceptiei, se încalcă dreptul la apărare în mod nemijlocit.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că, în realitate, autorul exceptiei solicită modificarea solutiei legislative consacrate de textul de lege criticat, în sensul reglementării posibilitătii suspendării procesului penal si în alte situatii decât cele prevăzute de ipoteza normei legale. O asemenea critică nu intră în competenta de solutionare a Curtii Constitutionale, care, potrivit dispozitiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, “se pronuntă numai asupra constitutionalitătii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 303 alin. 1 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Marin Frunză în Dosarul nr. R/1.564/P/2004 al Tribunalului Galati – Sectia penală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 11 octombrie 2005.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Marieta Safta

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 533

din 13 octombrie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40 alin. 2, art. 171 alin. 1 si 2 si art. 172 din Codul de procedură penală

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Constantin Doldur – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Marilena Mincă – procuror

Florentina Geangu – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40 alin. 2, art. 171 alin. 1 si 2 si art. 172 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Radu Rosca în Dosarul nr. 14/2005 al Curtii Militare de Apel Bucuresti.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, se dă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, arătând că textul de lege criticat nu încalcă prevederile constitutionale invocate de autorul exceptiei.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 26 aprilie 2005, pronuntată în Dosarul nr. 14/2005, Curtea Militară de Apel Bucuresti a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40 alin. 2, art. 171 alin. 1 si 2 si art. 172 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de inculpatul Radu Rosca într-o cauză penală, cu ocazia solutionării recursului formulat împotriva Deciziei penale nr. 94 din 17 decembrie 2004, pronuntată în Dosarul nr. 359/2003 al Tribunalului Militar Bucuresti.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că prevederile art. 40 alin. 2 din Codul de procedură penală contravin dispozitiilor art. 16 si art. 124 alin. (2) din Constitutie, deoarece inculpatul a pierdut calitatea de militar în cursul judecătii si cu toate acestea continuă să fie judecat de instantele militare si nu de cele civile, “ca toti functionarii publici“, încălcându-se în acest fel egalitatea în drepturi a cetătenilor. De asemenea, se sustine că art. 171 alin. 1 si 2 din Codul de procedură penală contravine dispozitiilor art. 24 din Legea fundamentală si ale art. 6 paragraful 3 lit. c) din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, deoarece, prin limitarea obligativitătii asistentei juridice, apărătorul ales într-o cauză în care asistenta este facultativă nu are dreptul să-si exercite atributiile acordate de art. 172 din Codul de procedură penală, limitare ce îi afectează dreptul la apărare.

Curtea Militară de Apel Bucuresti, în exprimarea opiniei sale, prezintă jurisprudenta Curtii Constitutionale relevantă în cauza de fată si apreciază că exceptia de neconstitutionalitate trebuie respinsă ca nefondată pentru toate cele trei texte de lege criticate.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul apreciază că dispozitiile art. 40 alin. 2 din Codul de procedură penală nu contravin prevederilor constitutionale ale art. 16, deoarece se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în aceeasi situatie juridică. De asemenea, mai arată că dispozitiile art. 171 alin. 1 si 2 si art. 172 din Codul de procedură penală sunt aplicabile atât în cazurile în care asistenta juridică este obligatorie, cât si atunci când aceasta este facultativă, nefiind astfel încălcate prevederile art. 24 din Constitutie si nici cele ale art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Avocatul Poporului arată că dispozitiile legale criticate referitoare la competenta de judecată în cazul schimbării calitătii inculpatului nu contravin sub nici un aspect principiului egalitătii, atâta timp cât asigură egalitatea cetătenilor în utilizarea lor. În plus, prevederile art. 40 alin. 2 din Codul de procedură penală se constituie în norme de procedură care, în temeiul dispozitiilor art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală, pot fi stabilite exclusiv de legiuitor. Cât priveste critica de neconstitutionalitate a prevederilor art. 171 alin. 1 si 2 si art. 172 din Codul de procedură penală, se invocă jurisprudenta Curtii Constitutionale în această materie. Fată de cele de mai sus, Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 40 alin. 2, art. 171 alin. 1 si 2 si art. 172 din Codul de procedură penală, care au următorul continut:

– Art. 40 alin. 2: “Dobândirea calitătii după săvârsirea infractiunii nu determină schimbarea competentei, cu exceptia infractiunilor săvârsite de persoanele prevăzute în art. 29 pct. 1.“;

– Art. 171 alin. 1 si 2: “Învinuitul sau inculpatul are dreptul să fie asistat de apărător în tot cursul urmăririi penale si al judecătii, iar organele judiciare sunt obligate să-i aducă la cunostintă acest drept.

Asistenta juridică este obligatorie când învinuitul sau inculpatul este minor, militar în termen, militar cu termen redus, rezervist concentrat sau mobilizat, elev al unei institutii militare de învătământ, internat într-un centru de reeducare sau într-un institut medical educativ, când este arestat chiar în altă cauză ori când organul de urmărire penală sau instanta apreciază că învinuitul ori inculpatul nu si-ar putea face singur apărarea, precum si în alte cazuri prevăzute de lege.“;

– Art. 172: “În cursul urmăririi penale, apărătorul învinuitului sau inculpatului are dreptul să asiste la efectuarea oricărui act de urmărire penală si poate formula cereri si depune memorii. Lipsa apărătorului nu împiedică efectuarea actului de urmărire penală, dacă există dovada că apărătorul a fost Oncunostintat de data si ora efectuării actului.

Când asistenta juridică este obligatorie, organul de urmărire penală va asigura prezenta apărătorului la ascultarea inculpatului.

În cazul în care apărătorul învinuitului sau inculpatului este prezent la efectuarea unui act de urmărire penală, se face mentiune despre aceasta, iar actul este semnat si de apărător.

Persoana retinută sau arestată are dreptul să ia contact cu apărătorul, asigurându-i-se confidentialitatea convorbirilor.

Luarea de contact cu apărătorul nu poate fi interzisă la prelungirea duratei arestării de către instanta de judecată, iar la prezentarea materialului de urmărire penală aceasta este obligatorie.

Apărătorul are dreptul de a se plânge, potrivit art. 275, dacă cererile sale nu un fost acceptate; în situatiile prevăzute în alin. 2, 4 si 5, procurorul este obligat să rezolve plângerea în cel mult 48 de ore.

În cursul judecătii, apărătorul are dreptul să asiste pe inculpat, să exercite drepturile procesuale ale acestuia, iar în cazul când inculpatul este arestat, să ia contact cu acesta.

Apărătorul ales sau desemnat din oficiu este obligat să asigure asistenta juridică a învinuitului sau inculpatului. Pentru nerespectarea acestei obligatii, organul de urmărire penală sau instanta de judecată poate sesiza conducerea baroului de avocati, spre a lua măsuri.“

În opinia autorului exceptiei, dispozitiile art. 40 alin. 2 din Codul de procedură penală contravin principiului egalitătii cetătenilor în fata legii, consfintit de art. 16 si art. 124 alin. (2) din Constitutie, solicitând judecarea cauzei sale de instantele civile, iar prevederile art. 171 alin. 1 si 2 si art. 172 din Codul de procedură penală încalcă dreptul constitutional la apărare, precum si art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, întrucât pe parcursul urmăririi penale apărătorul ales nu a fost lăsat să participe la toate actele efectuate în această fază a procesului penal.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, se constată că aceasta este neîntemeiată pentru următoarele considerente:

Cu privire la dispozitiile art. 40 alin. 2 din Codul de procedură penală, Curtea Constitutională a statuat, prin Decizia nr. 67 din 13 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 21 martie 2003, că acestea contravin prevederilor art. 69 alin. (2) din Constitutie, în măsura în care sunt întelese si aplicate în sensul că senatorii si deputatii vor fi judecati de alte instante decât instanta supremă, în cazurile în care sesizarea instantei a avut loc anterior datei dobândirii mandatului de parlamentar. Ca urmare a acestei decizii, alin. 2 al art. 40 a fost modificat prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 109/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 748 din 26 octombrie 2003, dar numai pentru a cuprinde această situatie aparte, reglementată de Constitutie si interpretată în acest fel de Curtea Constitutională. Regula însă, mentinută în Codul de procedură penală, ca, de altfel, si exceptia introdusă ulterior, nu încalcă prevederile constitutionale referitoare la egalitatea în drepturi a persoanelor aflate în aceeasi situatie juridică, deoarece se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei.

În ceea ce priveste sustinerea că dispozitiile art. 171 alin. 1 si 2 si art. 172 din Codul de procedură penală ar contraveni prevederilor constitutionale potrivit cărora “dreptul la apărare este garantat“ [art. 24 alin. (1)] si celor în conformitate cu care, “în tot cursul procesului, părtile au dreptul să fie asistate de un avocat ales sau numit din oficiu“ [art. 24 alin. (2)], se constată că aceasta nu poate fi retinută. Astfel, raportând prevederile criticate la aceste dispozitii constitutionale, Curtea constată că între cele două reglementări nu există nici o contradictie, deoarece art. 171 alin. 1 si art. 172 din Codul de procedură penală reglementează în detaliu însusi principiul constitutional al dreptului la apărare. De aceea, critica autorului exceptiei, în sensul că a fost lipsit de dreptul la apărare, nu poate fi motivată prin neconstitutionalitatea legii, ci, eventual, prin nerespectarea ei, situatie care însă intră în competenta instantelor de judecată, iar nu a Curtii Constitutionale.

Totodată, dreptul la apărare, consacrat de art. 24 din Constitutie si de art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, se referă la asistenta juridică facultativă, iar exceptiile de la această regulă pot fi stabilite în mod exclusiv de legiuitor. În cazurile în care legea impune asistenta juridică obligatorie a învinuitului sau inculpatului, apărarea are valoarea unei institutii de cert interes social, care functionează atât în favoarea învinuitului sau a inculpatului, cât si în vederea asigurării unei bune desfăsurări a procesului penal, în considerarea unor situatii speciale ce rezultă din însăsi enumerarea cuprinsă în text. În sensul celor arătate, Curtea s-a pronuntat prin deciziile nr. 232/1999, nr. 33/2000 si nr. 124/2001.

Fată de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40 alin. 2, art. 171 alin. 1 si 2 si art. 172 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Radu Rosca în Dosarul nr. 14/2005 al Curtii Militare de Apel Bucuresti.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 13 octombrie 2005.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Florentina Geangu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea si completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1.362/2001 privind atestarea domeniului public al judetului Vâlcea, precum si al municipiilor, oraselor si comunelor din judetul Vâlcea

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. – Hotărârea Guvernului nr. 1.362/2001 privind atestarea domeniului public al judetului Vâlcea, precum si al municipiilor, oraselor si comunelor din judetul Vâlcea, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 281 si nr. 281 bis din 25 aprilie 2002, cu modificările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La anexa nr. 17 “Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei Boisoara, judetul Vâlcea“:

a) la sectiunea I “Bunuri imobile“, se abrogă pozitiile nr. 71–78;

b) la sectiunea I “Bunuri imobile“, pozitiile de mai jos se modifică după cum urmează:

– pozitia nr. 30 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum comunal 2 – Boisoara–Boisoara-sat“;

– pozitia nr. 31 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum comunal 6 – Boisoara–Bumbuiesti“;

– pozitia nr. 52 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum comunal 1 – Boisoara–Găujani“; si coloana 4 va avea următorul cuprins: “Tehnice: L = 2.350 m; l = 6 m; balastat“;

c) sectiunea I “Bunuri imobile“ se completează cu pozitiile nr. 85–90, conform anexei nr. 1 la prezenta hotărâre.

2. La anexa nr. 20 “Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei Bunesti, judetul Vâlcea“:

a) la sectiunea I “Bunuri imobile“, se abrogă pozitiile nr. 1–4 si 60;

b) la sectiunea I “Bunuri imobile“, pozitiile de mai jos se modifică după cum urmează:

– pozitia nr. 20 coloana 3 va avea următorul cuprins: “DC 167 Bunesti Ulmet–Păusesti Măglasi – km 0+000–4+000“;

– pozitia nr. 25 coloana 3 va avea următorul cuprins: “DC 165 Bunesti–Coasta Mare–Pripor – km 0+000–5+000“;

– pozitia nr. 42 coloana 3 va avea următorul cuprins: “DC 158 Bunesti–Păusesti Măglasi – km 0+000–5+500“;

– pozitia nr. 59 va avea următorul cuprins: “DC 159 – Bunesti–Titireci – km 0+000–2+000“;

c) sectiunea I “Bunuri imobile“ se completează cu pozitiile nr. 119–121, conform anexei nr. 2 la prezenta hotărâre.

3. La anexa nr. 30 “Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei Fârtătesti, judetul Vâlcea“:

a) la sectiunea I “Bunuri imobile“, pozitiile de mai jos se modifică după cum urmează:

– pozitia nr. 58 coloana 3 va avea următorul cuprins: “DC 81 Fârtătesti–Valea Ursului–Dozesti“;

– pozitia nr. 59 coloana 3 va avea următorul cuprins: “DC 84 Giulestii de Sus–Maricesti“;

– pozitia nr. 60 coloana 3 va avea următorul cuprins: “DC 94 – Dejoi–Sotani“;

b) sectiunea I “Bunuri imobile“ se completează cu pozitiile nr. 190–241, conform anexei nr. 3 la prezenta hotărâre.

4. La anexa nr. 36 “Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei Grădistea, judetul Vâlcea“:

a) la sectiunea I “Bunuri imobile“, se abrogă pozitiile nr. 133–159, 161, 169, 175–200 si 209;

b) la sectiunea I “Bunuri imobile“, pozitiile de mai jos se modifică după cum urmează:

– pozitia nr. 32 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum vicinal Tuturu–Vochescu Vechi“;

– pozitia nr. 33 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum comunal 79 – Rosiile–Pertesti–Tulburea–Grădistea“;

– pozitia nr. 34 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum comunal 75 – Pârâienii de Jos–Plesoiu– Părăusani–Străchinesti“;

– pozitia nr. 35 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum comunal 79A – Grădistea–Valea Grădistei“;

c) sectiunea I “Bunuri imobile“ se completează cu pozitia nr. 210, conform anexei nr. 4 la prezenta hotărâre.

5. La anexa nr. 50 “Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei Milcoiu, judetul Vâlcea“:

a) la sectiunea I “Bunuri imobile“, se abrogă pozitiile nr. 5–12, 19–25, 30–32, 36, 101–103, 105–106;

b) la sectiunea I “Bunuri imobile“, pozitiile de mai jos se modifică după cum urmează:

– pozitia nr. 33 coloana 3 va avea următorul cuprins: “drum vicinal“; si coloana 4 va avea următorul cuprins: “vecini: DN 7 – Milcoiu Deal DC 27“;

– pozitia nr. 34 coloana 3 va avea următorul cuprins: “drum vicinal“;

– pozitia nr. 35 coloana 3 va avea următorul cuprins: “drum comunal 26 – DN 7 – Milcoiu (Ciutesti)“; si coloana 4 va avea următorul cuprins: “Tehnice: L = 6 km, l = 6 m, pietruit, 1,5 km sant pământ; Descript: pietruit, fără indicatoare, intravilan; adresa: localitatea Căzănesti, satul Ciutesti; vecini: DN 7 – DJ Curtea de Arges“;

– pozitia nr. 37 coloana 3 va avea următorul cuprins: “drum vicinal“;

– pozitia nr. 38 coloana 3 va avea următorul cuprins: “drum vicinal“;

– pozitia nr. 39 coloana 3 va avea următorul cuprins: “drum comunal 28 – Milcoiu–Izbăsesti“; si coloana 4 va avea următorul cuprins: “Tehnice: L = 4 km, l = 6 m, pietruit intravilan, 1,5 km. Modernizat, Descript: sant pământ, 2 podete, fără indicatoare; adresa: localitatea Milcoiu, str. Izbăsesti; vecini DC 27, Măngureni“;

– pozitia nr. 40 coloana 3 va avea următorul cuprins: “drum vicinal“;

– pozitia nr. 41 coloana 3 va avea următorul cuprins: “drum comunal 27 – Milcoiu (DN 7) – Milcoiu Sat“ si coloana 4 va avea următorul cuprins: “Tehnice: L = 3,5 km, l = 6 m, 1 km asfalt, 2,15 km pietruit; Descript: sant pământ, intravilan, 2 poduri, fără indicatoare; adresa: localitatea Milcoiu, str. Milcoiu; vecini: DN 7 – Primăria Milcoiu–Golesti“;

c) sectiunea I “Bunuri imobile“ se completează cu pozitiile nr. 107–122, conform anexei nr. 5 la prezenta hotărâre.

6. La anexa nr. 64 “Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei Roesti, judetul Vâlcea“:

a) la sectiunea I “Bunuri imobile“, se abrogă pozitiile nr. 1–9, 11–13, 115, 200, 205–207, 213–244;

b) la sectiunea I “Bunuri imobile“, pozitiile de mai jos se modifică după cum urmează:

– pozitia nr. 198 coloana 3 va avea următorul cuprins: “DC 35 – Negraia–Râpa Cărămizii–Roesti“; si coloana 4 va avea următorul cuprins: “Tehnice: L = 3,550 km“;

– pozitia nr. 199 coloana 3 va avea următorul cuprins: “DC 122 – Roesti – Cuieni“; si coloana 4 va avea următorul cuprins: “Tehnice: L = 2,300 km“;

– pozitia nr. 204 coloana 6 va avea următorul cuprins: “54,2000 lei (RON)“;

– pozitia nr. 208 coloana 6 va avea următorul cuprins: “7,0000 lei (RON)“;

– pozitia nr. 209 coloana 6 va avea următorul cuprins: “7,3000 lei (RON)“;

– pozitia nr. 210 coloana 6 va avea următorul cuprins: “20,0000 lei (RON)“;

– pozitia nr. 211 coloana 6 va avea următorul cuprins: “126.313,3087 lei (RON)“;

– pozitia nr. 212 coloana 6 va avea următorul cuprins: “48,7000 lei (RON)“;

c) sectiunea I “Bunuri imobile“ se completează cu pozitiile nr. 245–266, conform anexei nr. 6 la prezenta hotărâre.

7. La anexa nr. 76 “Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei Sirineasa, judetul Vâlcea“:

a) la sectiunea I “Bunuri imobile“, se abrogă pozitiile nr. 1, 2, 68, 72–80, 89–96, 99;

b) sectiunea I “Bunuri imobile“ se completează cu pozitiile nr. 100–114 si sectiunea II “Bunuri mobile“ se completează cu pozitiile nr. 3–12, conform anexei nr. 7 la prezenta hotărâre.

8. La anexa nr. 77 “Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei Stefănesti, judetul Vâlcea“:

a) se abrogă pozitiile nr. 1–4, 76–89, 99–111, 116–118;

b) la sectiunea I “Bunuri imobile“, pozitiile de mai jos se modifică după cum urmează:

– pozitia nr. 93 coloana 6 va avea următorul cuprins: “248.228,0233 lei (RON)“;

– pozitia nr. 94 coloana 6 va avea următorul cuprins: “236.814,9149 lei (RON)“;

– pozitia nr. 114 coloana 6 va avea următorul cuprins: “188.397,9916 lei (RON)“;

c) sectiunea I “Bunuri imobile“ se completează cu pozitiile nr. 162–187, conform anexei nr. 8 la prezenta hotărâre.

9. La anexa nr. 78 “Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei Susani, judetul Vâlcea“:

a) la sectiunea I “Bunuri imobile“, se abrogă pozitiile nr. 1, 2, 181, 182;

b) pozitiile de mai jos se modifică după cum urmează:

– pozitia nr. 74 coloana 3 va avea următorul cuprins: “drum comunal 63 Susani – Stoiculesti“;

– pozitia nr. 75 coloana 3 va avea următorul cuprins: “drum comunal 64 Usurei–Sârbi“;

– pozitia nr. 76 coloana 3 va avea următorul cuprins: “drum comunal 65 Râmesti–Adakale“;

c) sectiunea I “Bunuri imobile“ se completează cu pozitiile nr. 237–241, conform anexei nr. 9 la prezenta hotărâre.

10. Anexa nr. 81 “Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei Vaideeni“:

a) la sectiunea I “Bunuri imobile“, se abrogă pozitiile nr. 12, 21, 171, 172, 180–186, 196–197, 199–201; si la sectiunea II “Bunuri mobile“ se abrogă pozitia nr. 1;

b) la sectiunea I “Bunuri imobile“, pozitiile de mai jos se modifică după cum urmează:

– pozitia nr. 60 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum vicinal Marginea“;

– pozitia nr. 105 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum comunal 136: Cerna–Rugetu (Slătioara)“; si coloana 4 va avea următorul cuprins: “Tehnice: L = 1.520 ml, l = 12 ml; Descript: 700 m, îmbrăcăminte asfalt si 820 m pământ; adresa: comuna Vaideeni, satul Cerna; vecini: de la magazinul Cerna până în satul Rugetu“;

– pozitia nr. 106 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum comunal 138: Vaideeni–Valea Seacă“; si coloana 4 va avea următorul cuprins: “Tehnice: L = 1.200 ml, l = 6 ml; Descript: asfalt – intravilan; adresa: satul Vaideeni; vecini: Podul Recii–Valea Seacă“;

– pozitia nr. 107 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum vicinal Campsor“;

– pozitia nr. 108 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum vicinal Lazuri“; si coloana 4 va avea următorul cuprins: “Tehnice: L = 1.021 ml, l = 6 ml; pământ, intravilan; vecini: din DJ 665 (pct. Învârtita Dorului) –

Băncescu Gheorghe“;

– pozitia nr. 109 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum vicinal Marita“;

– pozitia nr. 110 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum vicinal Apa Maritei“;

– pozitia nr. 111 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum vicinal Funduri II“ si coloana 4 va avea următorul cuprins: “Tehnice: L = 1.850 ml, l = 4 ml; Descript: pământ; adresa: comuna Vaideeni, satul Marita; vecini: DJ 665 – prop. Rădulescu Gheorghe“;

– pozitia nr. 112 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum vicinal Bădulesti“;

– pozitia nr. 113 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum vicinal Biserica“;

– pozitia nr. 114 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum vicinal Biserica“;

– pozitia nr. 115 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum vicinal Cornet“;

– pozitia nr. 116 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum vicinal Fometesti“;

– pozitia nr. 117 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum vicinal Ion Ionescu“;

– pozitia nr. 118 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum vicinal Marginea“;

– pozitia nr. 119 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum vicinal Marita I“;

– pozitia nr. 120 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum vicinal Marita II“;

– pozitia nr. 121 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum vicinal Dunga Ursanilor“; si coloana 4 va avea următorul cuprins: “Descript: pământ – extravilan; adresa: sat Vaideeni; vecini: prop. Munteanu Luchian – Crucea de piatră“;

– pozitia nr. 122 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum vicinal Jianu“;

– pozitia nr. 123 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum vicinal Loturi I“;

– pozitia nr. 124 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum vicinal Loturi II“;

– pozitia nr. 125 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum vicinal Marian Olaru“;

– pozitia nr. 126 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum vicinal Peste Râu“;

– pozitia nr. 127 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum vicinal Talanci“;

– pozitia nr. 128 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum vicinal Tantilica“;

– pozitia nr. 129 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum vicinal Apa Cerna“;

– pozitia nr. 130 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum vicinal Apostoloiu“;

– pozitia nr. 131 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum vicinal Atârnati“;

– pozitia nr. 132 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum vicinal Balutarilor“;

– pozitia nr. 133 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum vicinal C-tin Stamatescu“;

– pozitia nr. 134 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum vicinal calea ferată“;

– pozitia nr. 135 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum vicinal cimitirului“ si coloana 4 va avea următorul cuprins: “Tehnice: L = 980 ml, l = 8 ml; Descript: 300 ml piatră intravilan, 680 ml; pământ – extravilan; vecini: din DJ 665 (cimitir) – până la Vârtop“;

– pozitia nr. 136 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum vicinal Ciocioi“; si coloana 4 va avea următorul cuprins: “Tehnice: L = 1.910 ml, l = 8 ml; Descript: piatra – intravilan; adresa: sat Vaideeni; vecini: DJ 665 (Tomescu Stefan) – Vladu Ion“;

– pozitia nr. 137 se modifică după cum urmează: coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum vicinal De la Didelas“;

– pozitia nr. 138 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum vicinal De la Rosianu“;

– pozitia nr. 139 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum vicinal Dealul Roscăi“;

– pozitia nr. 140 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum vicinal Dracestilor“;

– pozitia nr. 141 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum vicinal Guriloaie“;

– pozitia nr. 142 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum vicinal Hanci“;

– pozitia nr. 143 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum vicinal Iacob Cojocaru“;

– pozitia nr. 144 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum vicinal Iacob Ionescu“;

– pozitia nr. 145 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum vicinal La Bălănica“;

– pozitia nr. 146 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum vicinal La Hârleata“;

– pozitia nr. 147 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum vicinal La Micele“;

– pozitia nr. 148 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum vicinal La Ciocâlteu“;

– pozitia nr. 149 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum vicinal Linie–Izvoru Rece“;

– pozitia nr. 150 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum vicinal Nisipi“;

– pozitia nr. 151 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum vicinal Pandele–Izvoru Rece“;

– pozitia nr. 152 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum vicinal Pavalut“;

– pozitia nr. 153 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum vicinal Plaiu Ghiurii“;

– pozitia nr. 154 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum vicinal Priporu Rosu“;

– pozitia nr. 155 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum vicinal Padesi“; si coloana 4 va avea următorul cuprins: “Tehnice: L = 1.250 ml, l = 10 ml; Descript: piatră – intravilan; adresa: comuna Vaideeni; vecini: DJ 665 – Pârâul Râpilor (Jianu Ion)“;

– pozitia nr. 156 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum vicinal Popesti“; si coloana 4 va avea următorul cuprins: “Tehnice: L = 1.180 ml, l = 10 ml; Descript: piatră – intravilan; adresa: comuna Vaideeni; vecini: DJ 665 – Pârâul Râpilor (Vinereanu Adam)“;

– pozitia nr. 157 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum vicinal Răscruci“;

– pozitia nr. 158 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum vicinal Recea“;

– pozitia nr. 159 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum vicinal Romcestilor“;

– pozitia nr. 160 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum vicinal Secătura“;

– pozitia nr. 161 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum vicinal Spre Tartareanu“;

– pozitia nr. 162 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum vicinal Tomică“;

– pozitia nr. 163 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum vicinal Valea lui Miercure“;

– pozitia nr. 164 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum vicinal Putul Sec“;

– pozitia nr. 165 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum vicinal Bisericii“;

– pozitia nr. 166 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum vicinal Fântânii“;

– pozitia nr. 167 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum vicinal Pătrutoiului“;

– pozitia nr. 168 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum vicinal Funduri II“;

– pozitia nr. 169 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Drum vicinal De la Rosianu“;

c) sectiunea I “Bunuri imobile“ se completează cu pozitiile nr. 224–229, conform anexei nr. 10 la prezenta hotărâre.

Art. II. – Anexele nr. 1–10*) fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul administratiei si internelor,

Paul Victor Dobre,

secretar de stat

p. Ministrul finantelor publice,

Doina-Elena Dascălu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 22 septembrie 2005.

Nr. 1.100.


*) Anexele nr. 1–10 se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 963 bis în afara abonamentului, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome “Monitorul Oficial“, Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.