MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

P A R T E A I

Anul 173 (XVII) - Nr. 796 LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE Joi, 1 septembrie 2005

SUMAR

HOTÃRÂRI ALE SENATULUI

16. – Hotãrâre pentru modificarea Hotãrârii Senatului nr. 8/2005 privind înfiintarea Comisiei speciale pentru modificarea si completarea Regulamentului Senatului

DECIZII

8. – Decizie privind convocarea Camerei Deputatilor în sesiune ordinarã

ORDONANTE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

53. – Ordonantã privind reglementarea unor mãsuri financiare în domeniul bugetar si al contabilitãtii publice

ACTE ALE CURTII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

Hotãrârea nr. 1 (solutionare amiabilã) în cauza Moldovan si altii împotriva României (cererile nr. 41.138/98 si 64.320/01)

HOTÃRÂRI ALE SENATULUI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

HOTÃRÂRE

pentru modificarea Hotãrârii Senatului nr. 8/2005 privind înfiintarea Comisiei speciale pentru modificarea si completarea Regulamentului Senatului

În temeiul prevederilor art. 64 alin. (4) din Constitutia României, republicatã, si ale art. 70 din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificãrile si completãrile ulterioare,

Senatul adoptã prezenta hotãrâre.

Articol unic. – Hotãrârea Senatului nr. 8/2005 privind înfiintarea Comisiei speciale pentru modificarea si completarea Regulamentului Senatului, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 168 din 25 februarie 2005, cu modificãrile ulterioare, se modificã dupã cum urmeazã:

– la nr. crt. 2 din anexã “Componenta nominalã a Comisiei speciale pentru modificarea si completarea Regulamentului Senatului“, doamna senator Norica Nicolai, Grupul parlamentar al Aliantei D.A. P.N.L.–P.D., se înlocuieste, în perioada 1–4 septembrie 2005, cu domnul senator Mario-Ovidiu Oprea, Grupul parlamentar al Aliantei D.A. P.N.L.–P.D.

Aceastã hotãrâre a fost adoptatã de Senat în sedinta din 29 august 2005, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicatã.

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VÃCÃROIU

Bucuresti, 29 august 2005.

Nr. 16.

DECIZII

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTATILOR

DECIZIE

privind convocarea Camerei Deputatilor în sesiune ordinarã

În temeiul art. 66 alin. (1) si (3) din Constitutia României, republicatã, Camera Deputatilor este convocatã în cea de-a doua sesiune ordinarã a anului 2005 în ziua de luni, 5 septembrie 2005, ora 14,00.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

ADRIAN NÃSTASE

Bucuresti, 30 august 2005.

Nr. 8.

ORDONANTE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANTÃ

privind reglementarea unor mãsuri financiare în domeniul bugetar si al contabilitãtii publice

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicatã, si al art. 1 pct. II.3 din Legea nr. 209/2005 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,

Guvernul României adoptã prezenta ordonantã.

CAPITOLUL I

Reglementãri ale unor operatiuni bugetare si contabile

SECTIUNEA 1

Reglementãri cu privire la utilizarea unor fonduri publice

Art. 1. – Sumele necesare continuãrii finantãrii mãsurilor din cadrul programului ISPA, în cazul indisponibilitãtii temporare a sumelor de cofinantare asigurate prin tragerile din împrumuturile contractate de Ministerul Finantelor Publice cu Banca Europeanã de Investitii, se prevãd în bugetul de stat la pozitia “Transferuri aferente Fondului national de preaderare“, în bugetul Ministerului Finantelor Publice – “Actiuni generale“.

Art. 2. – Dobânda acumulatã la disponibilitãtile din contributia financiarã nerambursabilã a Comunitãtii Europene, aflate în conturile Fondului national si ale agentiilor de implementare în cadrul programului PHARE, se utilizeazã începând cu memorandumurile de finantare PHARE 2003 pentru finantarea costurilor bancare ale transferurilor de fonduri de la agentiile de implementare cãtre contractori/ beneficiari, urmând ca dobânda netã rãmasã la finalizarea memorandumului de finantare sã se constituie venit al bugetului de stat si care va fi utilizat de cãtre Fondul national pentru finantarea cheltuielilor prevãzute în bugetul Ministerului Finantelor Publice la pozitia “Transferuri aferente Fondului national de preaderare“ – “Actiuni generale“.

Art. 3. – Dobânda acumulatã la disponibilitãtile din contributia financiarã nerambursabilã a Comunitãtii Europene, aflate în conturile Fondului national si ale agentiilor de implementare în cadrul programului ISPA, poate fi folositã pentru asigurarea cofinantãrii nationale sau pentru finantarea unor componente suplimentare ale mãsurilor ISPA la finalizarea programului, cu acordul Comisiei Europene.

Art. 4. – În vederea aplicãrii prevederilor Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spãlãrii banilor, cu modificãrile si completãrile ulterioare, precum si pentru instituirea unor mãsuri de prevenire si combatere a finantãrii actelor de terorism, cu modificãrile si completãrile ulterioare, se autorizeazã Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spãlãrii Banilor sã introducã modificãrile corespunzãtoare în anexele la bugetul aprobat acestuia, privind cheltuielile cu salariile, numãrul de posturi si fondul aferent salariilor de bazã, cu avizul Ministerului Finantelor Publice si cu încadrarea în cheltuielile cu salariile si numãrul maxim de posturi aprobate pe anul 2005.

SECTIUNEA a 2-a

Reglementãri privind preluarea în evidentele contabile ale Ministerului Finantelor Publice a participatiilor statului la unele institutii financiare internationale

Art. 5. – Se aprobã preluarea în evidentele contabile ale Ministerului Finantelor Publice din evidentele contabile ale Bãncii Nationale a României, începând cu trimestrul III al anului 2005, a participatiilor statului la institutii financiare internationale, dupã cum urmeazã:

Nr. crt.	Denumirea institutiilor financiare internationale	Nr. de actiuni	Valuta	Suma în valutã confirmatã de organismele internationale	Echivalent RON (curs B.N.R. valabil la data de 1 iulie 2005)
1.	Banca Europeanã pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD)	9.600	USD	16.804.955,20	89.165.691,59
			EUR	10.800.000,00
2.	Banca Internationalã pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD)	4.011	USD	30.508.591,50	97.944.688,14
3.	Corporatia Financiarã Internationalã (CFI)	2.661	USD	2.661.000,00	7.953.995,10
4.	Agentia Multilateralã pentru Garantarea Investitiilor (MIGA)	978	USD	2.008.836,00	6.004.611,69
	TOTAL:		USD	51.983.382,70	201.068.986,52
			EUR	10.800.000,00

Art. 6. – Din suma de 30.508.591,50 USD, reprezentând participatia statului la BIRD, 27.457.732,35 USD reprezintã participatia României în monedã nationalã. Mentinerea valorii cotei de participare la capitalul BIRD în monedã nationalã se face prin procedura stabilitã de institutiile financiare internationale.

Art. 7. – Operatiunile prevãzute la art. 5 se evidentiazã în situatiile financiare ale Ministerului Finantelor Publice si Bãncii Nationale a României, corespunzãtoare lunii iulie 2005.

SECTIUNEA a 3-a

Scutiri de la plata taxelor, tarifelor si comisioanelor

Art. 8. – Transferul actiunilor detinute de stat cãtre Fondul Proprietatea constituit potrivit prevederilor titlului VII din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietãtii si justitiei, precum si unele mãsuri adiacente si transferul actiunilor de la Fondul Proprietatea cãtre titularii titlurilor de despãgubire sau dobânditorii acestora, atât în registrul comertului, cât si în registrul de evidentiere a actionarilor sunt scutite de la plata oricãror taxe, tarife ori comisioane.

SECTIUNEA a 4-a

Mãsuri pentru finantarea reconstruirii/reparãrii unor case de locuit din zonele în care s-au produs calamitãti

Art. 9. – (1) Din fondul constituit în conformitate cu prevederile art. 40 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în constructii, cu modificãrile ulterioare, se poate asigura participarea, în mod exceptional, la reconstruirea/repararea unor case de locuit din zonele în care s-au produs calamitãti naturale în anul 2005 – inundatii si/sau alunecãri de teren, prin cofinantarea unor actiuni ale autoritãtilor administratiei publice locale.

(2) Localitãtile, actiunile si sumele ce se acordã potrivit prevederilor alin. (1) se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului.

(3) Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului este autorizat sã opereze modificãrile corespunzãtoare în bugetul activitãtilor finantate integral din venituri proprii, cu avizul Ministerului Finantelor Publice.

SECTIUNEA a 5-a

Interpretarea unor dispozitii legale

Art. 10. – În cadrul art. 1 si 5 din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 249/2000 privind constituirea si utilizarea Fondului special pentru produse petroliere, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 647 din 12 decembrie 2000, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 382/2002, cu modificãrile si completãrile ulterioare, termenii si expresiile urmãtoare se interpreteazã dupã cum urmeazã:

a) în sensul art. 1 din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 249/2000, expresia produse petroliere livrate se referã la produse livrate pe piata internã;

b) în sensul art. 5 din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 249/2000, expresia destinatia produsului se referã la categoria de folosintã si tipurile de utilizatori ai produsului în cauzã, iar nu la localizarea utilizatorilor.

CAPITOLUL II

Modificarea si completarea unor acte normative în domeniul financiar

Art. I. – Ordonanta Guvernului nr. 79/2003 privind controlul si recuperarea fondurilor comunitare, precum si a fondurilor de cofinantare aferente utilizate necorespunzãtor, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 622 din 30 august 2003, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 529/2003, cu modificãrile si completãrile ulterioare, se modificã si se completeazã dupã cum urmeazã:

1. La articolul 2, dupã litera d) se introduce o nouã literã, litera e), cu urmãtorul cuprins:

“e) agentia de implementare este persoana juridicã sau institutia publicã responsabilã cu implementarea proiectului, desemnatã în cadrul memorandumului de finantare încheiat între Guvernul României si Comisia Europeanã, care va întocmi actul de control cu valoare de titlu de creantã.“

2. Alineatele (3) si (4) ale articolului 3 vor avea urmãtorul cuprins:

“(3) Titlul de creantã este actul/documentul prin care se stabileste si se individualizeazã obligatia de platã privind creantele bugetare rezultate din nereguli si/sau fraudã, întocmit de agentiile de implementare în cadrul programelor PHARE si ISPA, precum si de Agentia SAPARD în cadrul programului SAPARD, dupã cum urmeazã:

a) actul/documentul de constatare si stabilire a obligatiilor de platã privind creantele bugetare provenite din sumele plãtite necuvenit din fonduri comunitare si/sau din sume de cofinantare aferente, ca urmare a neregulilor si/sau fraudei, precum si a accesoriilor acestora si a costurilor bancare, care se emite de cãtre agentiile de implementare în cadrul programelor PHARE si ISPA, precum si de Agentia SAPARD în cadrul programului SAPARD;

b) hotãrârea judecãtoreascã executorie, prin care se stabileste obligatia de platã privind creantele bugetare rezultate din nereguli si/sau fraudã;

c) alte documente emise de organele competente, prin care, potrivit legii, se constatã si se individualizeazã creantele bugetare rezultate din nereguli si/sau fraudã.

(4) Titlul de creantã constituie înstiintare de platã si va cuprinde elementele actului administrativ fiscal prevãzute de Codul de procedurã fiscalã, precum si elemente specifice, acolo unde este necesar.“

3. Dupã alineatul (4) al articolului 3 se introduce un alineat nou, alineatul (5), cu urmãtorul cuprins:

“(5) Titlul de creantã se aduce la cunostintã debitorului în conformitate cu prevederile Codului de procedurã fiscalã, care reglementeazã comunicarea actului administrativ fiscal.“

4. Articolul 11 va avea urmãtorul cuprins:

“Art.11. – Pentru recuperarea creantelor bugetare rezultate din nereguli si/sau fraudã Agentia Nationalã de Administrare Fiscalã si ceilalti creditori bugetari care administreazã, potrivit legii, creantele bugetului Comunitãtii Europene si ale bugetelor prevãzute la art. 1 alin. (2) lit. a)–f) si i) din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificãrile ulterioare, si la art. 1 alin. (2) lit. a)–d) din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 45/2003 privind finantele publice locale, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 108/2004, cu modificãrile si completãrile ulterioare, respectiv, dupã caz, compartimentele de specialitate din cadrul organelor teritoriale subordonate, sunt abilitati sã ducã la îndeplinire mãsurile asigurãtorii si sã efectueze procedura de executare silitã, în conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedurã fiscalã, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare.“

Art. II. – La articolul 2 din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 21 ianuarie 2005, litera g) se modificã si va avea urmãtorul cuprins:

“g) activitãtile de asigurãri si ale caselor de pensii, precum si activitãtile de intermedieri financiare, inclusiv activitãtile auxiliare acestora, cu exceptia activitãtilor de schimb valutar cu numerar si substitute de numerar pentru persoane fizice, altele decât operatiunile efectuate prin intermediul automatelor de schimb valutar;“.

Art. III. – La articolul 29 din Ordonanta de urgentã a Guvernului nr. 66/2005 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2005, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 5 iulie 2005, cu modificãrile si completãrile ulterioare, dupã alineatul (3) se introduce un alineat nou, alineatul (4), cu urmãtorul cuprins:

“(4) În cazuri temeinic justificate, altele decât cele prevãzute la alin. (2), la solicitarea ministrului educatiei si cercetãrii, ministrului sãnãtãtii, respectiv a presedintelui Casei Nationale de Asigurãri de Sãnãtate, ministrul finantelor publice poate aproba achizitii de mobilier necesar desfãsurãrii în bune conditii a activitãtii institutiilor publice din domeniul învãtãmântului si sãnãtãtii, cu încadrare în bugetul aprobat pe anul 2005.“

Art. IV. – Prezenta ordonantã intrã în vigoare la 3 zile de la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRIM-MINISTRU

CÃLIN POPESCU-TÃRICEANU

Contrasemneazã:

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlãdescu

Bucuresti, 25 august 2005.

Nr. 53.

ACTE ALE CURTII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

CURTEA EUROPEANÃ A DREPTURILOR OMULUI

FOSTA SECTIE A II-A

HOTÃRÂREA Nr. 1

(solutionare amiabilã)

în cauza Moldovan si altii împotriva României

(cererile nr. 41.138/98 si 64.320/01)

Strasbourg, 5 iulie 2005

Aceastã hotãrâre este definitivã (cu privire la reclamantii Valentina Rostas, Lucretia Rostas, Silvia Moldovan, Eleonora Rostas, Octavian Rostas, Bazil Moldovan, Ghioloanca Lãcãtus, Adrian Moldovan, Lucretia Moldovan, Maria Lãcãtus, Ferdinand Lãcãtus, Adrian Moldovan, Petru “Gãlbinus“ Lãcãtus, Petru “Petrisor“ Lãcãtus, Persida Dorina Rostas, Mariana Moldovan, Bazil-Sami Lãcãtus si Lucaci Moldovan), dar poate fi supusã unor modificãri de formã.

În cauza Moldovan si altii împotriva României, Curtea Europeanã a Drepturilor Omului (Sectia a II-a), reunitã într-o camerã formatã din:

domnul J.-P. Costa, presedinte,

domnul L. Loucaides,

domnul C. Bîrsan,

domnul K. Jungwiert,

domnul V. Butkevych,

doamna W. Thomassen,

doamna A. Mularoni, judecãtori,

si doamna S. Dollé, grefier de sectie,

dupã ce a deliberat în secret la 3 iunie 2003 si 16 iunie 2005, pronuntã prezenta hotãrâre, adoptatã la aceastã ultimã datã:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se aflã douã cereri (nr. 41.138/98 si 64.320/01) împotriva României, adresate Comisiei Europene a Drepturilor Omului (Comisia) în temeiul fostului art. 25 al Conventiei pentru apãrarea drepturilor omului si a libertãtilor fundamentale (Conventia) la data de 14 aprilie 1997 si Curtii Europene a Drepturilor Omului (Curtea) la data de 9 mai 2000. Reclamantii sunt 25 de cetãteni români de origine romã: primul reclamant, Iulius Moldovan, s-a nãscut în 1959; al doilea reclamant, Melenuta Moldovan, s-a nãscut în 1963; al treilea reclamant, Valentina Rostas, s-a nãscut în 1964; al patrulea reclamant, Lucretia Rostas, s-a nãscut în 1950; al cincilea reclamant, Silvia Moldovan, s-a nãscut în 1955; al saselea reclamant, Eleonora Rostas, s-a nãscut în 1956; al saptelea reclamant, Octavian Rostas, s-a nãscut în 1958; al optulea reclamant, Bazil Moldovan, s-a nãscut în 1943; al nouãlea reclamant, Maria Moldovan, s-a nãscut în 1940; al zecelea reclamant, Ghioloanca Lãcãtus, s-a nãscut în 1933; al unsprezecelea reclamant, Adrian Moldovan (domiciliat în Hãdãreni nr. 195A), s-a nãscut în 1943; al doisprezecelea reclamant, Lucretia Moldovan, sotia celui de-al optulea reclamant, s-a nãscut la o datã necunoscutã; al treisprezecelea reclamant, Maria Lãcãtus, sotia celui de-al nouãsprezecelea reclamant, s-a nãscut în 1959; datele de nastere ale celui de-al paisprezecelea, cincisprezecelea, saisprezecelea, saptesprezecelea, optsprezecelea si nouãsprezecelea reclamant – Otilia Rostas, Ferdinand Lãcãtus, Adrian Moldovan (domiciliat în Hãdãreni nr. 170), Petru “Gãlbinus“ Lãcãtus (domiciliat în Hãdãreni nr. 51), Petru “Petrisor“ Lãcãtus (domiciliat în Hãdãreni nr. 115) si Petru “Gruia“ Lãcãtus (domiciliat în Hãdãreni nr. 114) – sunt necunoscute; al douãzecilea reclamant, Maria Florea Zoltan, s-a nãscut în 1964; al douãzeci si unulea reclamant, Persida Dorina Rostas, s-a nãscut în 1970; al douãzeci si doilea reclamant, Mariana Moldovan, a introdus cererea în numele mamei sale decedate, Rozalia Rostas (datele de nastere necunoscute); al douãzeci si treilea reclamant, Bazil-Sami Lãcãtus, fiul celui de-al zecelea reclamant, si cel de-al douãzeci si patrulea reclamant, Lucaci Moldovan, s-au nãscut, de asemenea, la date necunoscute, iar al douãzeci si cincilea reclamant, Petru Lãcãtus (domiciliat în Hãdãreni nr. 148), s-a nãscut în 1962.

2. Reclamantii din ambele cereri, cu exceptia primului reclamant, domnul Iulius Moldovan, au fost reprezentati în fata Curtii de Centrul European pentru Drepturile Romilor (ERRC), o organizatie cu sediul la Budapesta, unii dintre ei fiind initial reprezentati de primul reclamant. Guvernul român (Guvernul) a fost reprezentat de agentul sãu, doamna R. Rizoiu, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

3. Reclamantii au invocat, în special, faptul cã distrugerea bunurilor lor în timpul unei revolte care a avut loc în data de 20 septembrie 1993 si consecintele care au decurs din aceasta au reprezentat o încãlcare de cãtre statul pârât a obligatiilor ce-i revin în temeiul art. 3, 6, 8 si 14 din Conventie, care garanteazã, între altele, dreptul de a nu fi supus tratamentelor inumane sau degradante, accesul la instantã în vederea stabilirii corecte a drepturilor si libertãtilor civile, dreptul la respectarea vietii private si de familie, precum si a domiciliului si dreptul de a nu fi discriminat în exercitarea drepturilor si libertãtilor garantate de Conventie.

4. Cererea nr. 41.138/98 a fost înaintatã Curtii la 1 noiembrie 1998, când Protocolul nr. 11 la Conventie a intrat în vigoare (art. 5 § 2 din Protocolul nr. 11).

5. Cererile au fost atribuite Sectiei a II-a a Curtii (regula 52 § 1 din Regulamentul Curtii). În cadrul acestei sectii cauza a fost examinatã de o camerã (art. 27 § 1 din Conventie) constituitã în conformitate cu regula 26 § 1.

6. La data de 13 martie 2001, Camera a decis reunirea celor douã cereri (regula 42 § 1).

7. La 1 noiembrie 2001, Curtea a schimbat compunerea sectiilor (regula 25 § 1). Prezenta cauzã a fost atribuitã noii Sectii a II-a (regula 52 § 1).

8. Printr-o decizie din 3 iunie 2003 Curtea a declarat cererile partial admisibile.

9. Camera a decis, dupã consultarea pãrtilor, cã nu este necesarã o audiere privind fondul cauzei (regula 59 § 3 in fine), fiecare parte rãspunzând în scris observatiilor celeilalte.

10. La 4 si 19 martie 2004, în urma unui schimb de corespondentã, grefierul a propus pãrtilor sã încerce sã ajungã la o solutionare amiabilã în sensul art. 38 § 1 (b) din Conventie. La 19 aprilie si 18 mai 2004, urmãtorii 18 reclamanti si Guvernul au depus declaratii formale prin care au acceptat solutionarea amiabilã a cauzei: Bazil Sami Lãcãtus, Adrian Moldovan si sotia sa, Silvia Moldovan, Ferdinand Lãcãtus, Ghioloanca Lãcãtus, Lucaci Moldovan, Octavian Rostas si sotia sa, Eleonora Rostas, Lucretia Rostas, Adrian Moldovan (imobilul nr. 195A), Mariana Moldovan, Maria Lãcãtus, Petru “Gãlbinus“ Lãcãtus, Persida Dorina Rostas, Valentina Rostas, Petru “Petrisor“ Lãcãtus, Bazil Moldovan si sotia sa, Lucretia Moldovan.

11. La 19 aprilie 2004, urmãtorii 7 reclamanti au informat Curtea cã nu doresc solutionarea amiabilã a prezentei cauze: Iulius Moldovan, Melenuta Moldovan, Maria Moldovan, Petru “Gruia“ Lãcãtus, Petru “Dîgãla“ Lãcãtus, Otilia Rostas si Maria Floarea Zoltan. Cauza lor formeazã obiectul unei hotãrâri separate care solutioneazã fondul, adoptatã în aceeasi zi cu prezentul text.

12. La 19 aprilie 2004, reprezentantii reclamantilor au informat Curtea cã reclamanta Silvia Moldovan a decedat, iar sotul ei, Adrian Moldovan, el însusi reclamant în prezenta cauzã, si copiii lor minori, Adrian Silviu si Adriana Moldovan, doresc sã continue procesul în numele ei.

13. La 17 august 2004, reprezentantii reclamantilor au informat Curtea cã reclamantul Bazil Moldovan a decedat, iar sotia sa, Lucretia Moldovan, si cei 11 copii ai lor doresc sã continue procesul.

14. La 1 noiembrie 2004, Curtea a modificat compunerea sectiilor (regula 25 § 1), însã prezenta cauzã a fost retinutã de fosta Sectie a II-a.

ÎN FAPT

15. Reclamantii sunt toti cetãteni români de origine romã care au locuit în acelasi sat. În septembrie 1993 s-a iscat o ceartã între 3 bãrbati romi si un alt sãtean, ce a condus la moartea fiului celui din urmã, care a încercat sã intervinã. Cei 3 bãrbati s-au refugiat într-o casã din apropiere. O multime numeroasã si furioasã, în care s-au aflat comandantul postului local de politie si câtiva politisti, s-a adunat în fata casei. Casa a fost incendiatã. Doi dintre bãrbati au reusit sã iasã din casã, dar au fost urmãriti de multime si omorâti în bãtaie. Cel de-al treilea a fost împiedicat sã iasã din clãdire si a murit în incendiu.

Reclamantii au sustinut cã politistii au încurajat multimea sã distrugã si alte bunuri ale romilor din sat. Pânã a doua zi, 13 case ale romilor au fost complet distruse, iar alte câteva au fost avariate grav. Multe dintre obiectele personale ale reclamantilor au fost, de asemenea, distruse.

16. Dupã incident, locuitorii romi din Hãdãreni au formulat o plângere penalã la parchet. Petitionarii au identificat un numãr de persoane responsabile pentru evenimentele din 20 septembrie 1993. Printre cei identificati se aflau câtiva politisti.

17. În iulie 1994, 3 civili au fost arestati si acuzati de comiterea infractiunii de omor deosebit de grav. Totusi, acestia au fost pusi în libertate dupã câteva ore, iar mandatele lor de arestare au fost anulate. Având în vedere implicarea politistilor în incident, cauza a fost trimisã parchetului militar în octombrie 1994.

18. În septembrie 1995 s-a dispus scoaterea de sub urmãrire penalã a politistilor de la postul local de politie cu motivarea cã incapacitatea lor de a opri multimea nu a reprezentat în sine o formã de participare.

19. În august 1997, procurorul a emis un rechizitoriu prin care a trimis în judecatã 11 civili. Procesul penal, la care a fost atasatã actiunea civilã, a început în noiembrie. La proces, mai multi martori au declarat cã politistii au fost implicati activ în omoruri si incendieri.

20. Hotãrârea care a solutionat latura penalã a cauzei a fost pronuntatã la data de 17 iulie 1998. Instanta a constatat cã inculpatii au actionat împreunã, în moduri diferite, pentru a elimina romii din satul lor. Urmãrirea penalã a fost consideratã necorespunzãtoare. Cinci sãteni au fost condamnati pentru omor deosebit de grav, iar 12 sãteni, printre care si cei 5, au fost condamnati pentru alte infractiuni. Instanta i-a condamnat la pedepse cuprinse între 1 si 7 ani de închisoare.

21. Parchetul a formulat apel, considerând pedepsele prea blânde. Instanta de apel a condamnat un al saselea sãtean pentru omor deosebit de grav si a mãrit pedeapsa unuia dintre inculpati; celorlalti inculpati le-au fost reduse pedepsele. În noiembrie 1999, Curtea Supremã de Justitie a mentinut condamnãrile pentru distrugere, dar a schimbat încadrarea din omor deosebit de grav în omor calificat pentru 3 dintre inculpati.

22. În 2000, 2 dintre sãtenii condamnati au fost gratiati.

23. La scurt timp dupã atacul asupra bunurilor romilor, Guvernul român a alocat suma de 25.000.000 lei1) pentru reconstructia caselor avariate sau distruse. Numai 4 case au fost reconstruite din aceste fonduri. În noiembrie 1994, Guvernul a alocat încã 30.000.000 lei2), alte 4 case fiind reconstruite. Reclamantii au depus fotografii care aratã cã aceste case au fost reconstruite foarte prost.

24. Trei case nu au fost încã reconstruite.

25. La 12 mai 2003, Tribunalul Mures a pronuntat o hotãrâre privind latura civilã a cauzei. Instanta a acordat reclamantilor daune materiale pentru distrugerea caselor, constatând cã în timpul evenimentelor din 20 septembrie 1993 18 case apartinând populatiei rome din Hãdãreni au fost distruse total sau partial si 3 romi au fost ucisi, iar o instantã penalã a gãsit 12 sãteni vinovati de aceste acte. Întemeindu-se pe un raport de expertizã, instanta a acordat daune materiale pentru acele case care nu fuseserã reconstruite între timp, precum si pensie de întretinere pentru copiii romilor ucisi în incident. În temeiul unei expertize, instanta a acordat daune materiale pentru distrugerea partialã sau totalã a caselor celui de al cincilea, al nouãlea, al cincisprezecelea, al saptesprezecelea, al optsprezecelea si al nouãsprezecelea reclamant. Capetele de cerere privitoare la pierderea obiectelor personale si la daune morale au fost respinse ca neîntemeiate.

26. La 24 februarie 2004, Curtea de Apel Târgu Mures a acordat reclamantilor daune morale. Recursul este pendinte la Curtea Supremã de Justitie.

27. Reclamantii au arãtat cã, în general, în urma evenimentelor din septembrie 1993, au fost nevoiti sã locuiascã în cotete de pãsãri, cocini (Rozalia Rostas), beciuri fãrã ferestre (Bazil si Lucretia Moldovan) sau în conditii deplorabile, fãrã încãlzire: 16 persoane într-o singurã camerã fãrã încãlzire, 7 persoane într-o camerã cu podea de pãmânt, familii dormind pe pãmânt sau podele de beton, fãrã îmbrãcãminte adecvatã, încãlzire sau pãturi (Ghioloanca Lãcãtus, Maria Lãcãtus, Octavian si Eleonora Rostas, Petru “Petrisor“ Lãcãtus, Valentina Rostas), 31 de victime ale evenimentelor într-o singurã casã (Ferdinand Lãcãtus, Lucaci Moldovan, Rozalia Rostas, Adrian si Silvia Moldovan), 14 persoane înghesuite în douã camere mici, fãrã electricitate si cu încãlzire inadecvatã (Ferdinand Lãcãtus); 12 persoane au locuit timp de un an într-o bucãtãrie de varã fãrã acoperis corespunzãtor, usã sau ferestre (Adrian Moldovan) etc. Aceste conditii au persistat timp de mai multi ani, iar în unele cazuri continuã încã.

28. Ca o consecintã, multi reclamanti si familiile lor s-au “mbolnãvit. În special, Octavian Rostas s-a îmbolnãvit de ulcer; Eleonora Rostas s-a îmbolnãvit de hepatitã; Bazil Moldovan s-a îmbolnãvit de hepatitã, iar Lucretia Moldovan de spondilozã; Rozalia Rostas s-a îmbolnãvit de inimã si a murit în urma unui infarct în 1998; Adrian Moldovan s-a îmbolnãvit de diabet; fiica Valentinei Rostas s-a îmbolnãvit de meningitã din cauza unei rãceli foarte puternice contractate în noaptea incendiului si datoritã faptului cã reclamanta nu a avut bani pentru tratament. Ea este acum retardatã mintal.

ÎN DREPT

I. Optsprezece reclamanti

A. Declaratiile privind solutionarea amiabilã

29. Prin scrisorile din 18 mai si 19 octombrie 2004, Guvernul a fãcut urmãtoarea declaratie:

“1. Declar cã Guvernul României se oferã sã plãteascã ex gratia cãtre reclamantii mentionati în anexa la prezenta declaratie suma totalã de 262.000 euro (douã sute saizeci si douã de mii de euro) în vederea solutionãrii amiabile a cererilor acestora înregistrate sub numerele 41.138/98 si 64.320/01. Sumele individuale sunt specificate în anexa la prezenta declaratie.

Aceastã sumã, care acoperã si cheltuielile de judecatã determinate de cauzã, nu va fi impozitatã si va fi plãtitã în euro, fiind convertitã în lei la cursul de schimb aplicabil la data plãtii, într-un cont bancar indicat de reclamanti si/sau de reprezentantii lor autorizati. Aceastã sumã va fi plãtitã în termen de trei luni de la data comunicãrii hotãrârii pronuntate de Curte în temeiul art. 39 din Conventia europeanã a drepturilor omului. De la data expirãrii termenului de trei luni mentionat mai sus si pânã la data plãtii, la suma mentionatã se va plãti o dobândã la o ratã egalã cu rata marginalã de împrumut practicatã de Banca Centralã Europeanã în perioada de neplatã la care se adaugã trei puncte procentuale. Aceastã platã va reprezenta solutionarea definitivã a cauzei, inclusiv a pretentiilor civile ale reclamantilor în fata instantelor interne.

1) Astãzi, aceastã sumã reprezintã aproximativ contravaloarea sumei de 720 euro.

2) Aproximativ 920 euro.

2. Guvernul regretã sincer faptul cã ancheta penalã nu a reusit sã clarifice toate împrejurãrile care au condus la distrugerea caselor si bunurilor reclamantilor si i-au obligat sã locuiascã în conditii improprii, fortându-i astfel pe unii dintre ei sã-si pãrãseascã satul si a fãcut dificilã posibilitatea introducerii, de cãtre reclamanti, a unei actiuni civile. Regretã, de asemenea, durata procesului civil care s-a aflat pe rolul instantelor civile, precum si anumite remarci fãcute de unele autoritãti cu privire la originea romã a reclamantilor.

3. Se acceptã faptul cã astfel de evenimente ridicã probleme sub aspectul respectãrii art. 3, 6 si 8 din Conventie si, având în vedere consecintele distrugerii caselor si suferinta emotionalã decurgând din aceasta, probleme exceptionale pot sã aparã sub aspectul respectãrii art. 3 din Conventie, precum si a art. 14. Guvernul se angajeazã sã emitã instructiuni corespunzãtoare si sã adopte toate mãsurile necesare pentru a asigura respectarea în viitor a drepturilor individuale garantate de aceste articole. În special, Guvernul se angajeazã sã adopte urmãtoarele mãsuri generale:

– îmbunãtãtirea programelor educationale pentru prevenirea si combaterea discriminãrii romilor în programa scolarã în comunitatea din Hãdãreni, judetul Mures;

– elaborarea unor programe de informare publicã si de înlãturare a stereotipurilor, prejudecãtilor si practicilor care afecteazã comunitatea romilor în institutiile publice din Mures competente pentru comunitatea din Hãdãreni;

– initierea unor programe de educatie juridicã în cooperare cu membrii comunitãtilor de romi;

– sustinerea schimbãrilor pozitive în rândul opiniei publice din comunitatea din Hãdãreni privitoare la romi, pe baza tolerantei si a principiului solidaritãtii sociale;

– stimularea participãrii romilor la viata economicã, socialã, educationalã, culturalã si politicã a comunitãtii locale din judetul Mures, prin promovarea unor programe de asistentã mutualã si dezvoltare comunitarã;

– implementarea unor programe de reabilitare a locuintelor si a mediului în comunitate;

– identificarea, prevenirea si solutionarea activã a conflictelor care pot genera violente familiale, comunitare sau interetnice.

În plus, Guvernul se angajeazã sã previnã aparitia în viitor a unor probleme similare prin efectuarea unor anchete adecvate si eficiente si prin adoptarea, în viitor, a unor politici sociale, economice, educationale si politice menite sã îmbunãtãteascã situatia comunitãtii romilor, în conformitate cu strategia guvernamentalã existentã în acest domeniu. În special, va adopta mãsuri generale reclamate de nevoile specifice ale comunitãtii din Hãdãreni în vederea facilitãrii solutionãrii generale a cazului, luând în considerare si pasii care au fost fãcuti deja în acest scop si anume reconstruirea unora dintre casele distruse.

4. Guvernul considerã cã supravegherea executãrii hotãrârilor Curtii privitoare la România în aceste cauze de cãtre Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei reprezintã un mecanism adecvat de asigurare a continuãrii acestor îmbunãtãtiri în acest context.

5. În sfârsit, Guvernul se angajeazã sã nu solicite trimiterea cauzei la Marea Camerã în conformitate cu art. 43 § 1 din Conventie, dupã pronuntarea hotãrârii Curtii.“

30. Prin scrisorile din 19 aprilie si 19 octombrie 2004, reprezentantii reclamantilor au depus urmãtoarea declaratie:

“1. Luãm act de faptul cã Guvernul României este pregãtit sã adopte o strategie generalã pentru îmbunãtãtirea situatiei comunitãtii romilor si sã ne plãteascã ex gratia suma de 262.000 euro (douã sute saizeci si douã de mii de euro) în vederea solutionãrii amiabile a cererilor noastre înregistrate sub numerele 41.138/98 si 64.320/01, sumele individuale fiind arãtate în anexa la prezenta declaratie.

Aceastã sumã, care va acoperi orice prejudiciu material sau moral, precum si cheltuielile judiciare determinate de cauzã, va fi plãtitã în euro, fiind convertitã în lei la cursul de schimb aplicabil la data plãtii, într-un cont bancar pe care îl vom indica. Suma nu va fi impozitatã si va fi plãtitã în termen de trei luni de la data hotãrârii pronuntate de Curte în conformitate cu art. 39 din Conventia europeanã a drepturilor omului. De la data expirãrii termenului de trei luni mentionat mai sus si pânã la data plãtii se va plãti o dobândã simplã la suma amintitã, la o ratã egalã cu rata marginalã de împrumut practicatã de Banca Centralã Europeanã în perioada de neplatã, la care se adaugã trei puncte procentuale.

2. Acceptãm propunerea si renuntãm la orice alte pretentii împotriva României legate de faptele la care se referã prezentele cereri. Declarãm cã aceasta reprezintã solutionarea definitivã a cauzelor, inclusiv a pretentiilor noastre civile interne.

3. Aceastã declaratie este fãcutã în contextul unei întelegeri amiabile la care Guvernul si noi am ajuns.

4. Ne angajãm, de asemenea, sã nu solicitãm trimiterea cauzei la Marea Camerã în temeiul art. 43 § 1 din Conventie, dupã pronuntarea hotãrârii Curtii.“

B. Opinia Curtii

31. Curtea ia notã de acordul la care au ajuns pãrtile (art. 39 din Conventie). Considerã cã acordul se bazeazã pe respectarea drepturilor omului, asa cum sunt definite în Conventie sau în protocoalele sale (art. 37 § 1 in fine din Conventie si regula 62 § 3 din Regulamentul Curtii).

32. În consecintã, cauzele, în mãsura în care îi privesc pe Bazil Sami Lãcãtus, Adrian Moldovan si sotia sa, Silvia Moldovan, Ferdinand Lãcãtus, Ghioloanca Lãcãtus, Lucaci Moldovan, Octavian Rostas si sotia sa, Eleonora Rostas, Lucretia Rostas, Adrian Moldovan (casa nr. 195A), Mariana Moldovan, Maria Lãcãtus, Petru “Gãlbinus“ Lãcãtus, Persida Dorina Rostas, Valentina Rostas, Petru “Petrisor“ Lãcãtus, Bazil Moldovan si sotia sa, Lucretia Moldovan, vor fi scoase de pe rol. (Sumele individuale sunt indicate în anexã.)

II. Ceilalti sapte reclamanti

33. Curtea retine cã reclamantii Iulius Moldovan, Melenuta Moldovan, Maria Moldovan, Petru “Gruia“ Lãcãtus, Petru “Dîgãla“ Lãcãtus, Otilia Rostas si Maria Floarea Zoltan nu au dorit solutionarea amiabilã a cauzei.

Decide sã amâne solutionarea cererilor lor în vederea unei examinãri separate a fondului cauzei.

PENTRU ACESTE MOTIVE, CURTEA, ÎN UNANIMITATE:

1. decide scoaterea cauzelor de pe rol cu privire la Bazil Sami Lãcãtus, Adrian Moldovan si sotia sa, Silvia Moldovan, Ferdinand Lãcãtus, Ghioloanca Lãcãtus, Lucaci Moldovan, Octavian Rostas si sotia sa, Eleonora Rostas, Lucretia Rostas, Adrian Moldovan (casa nr. 195 A), Mariana Moldovan, Maria Lãcãtus, Petru “Gãlbinus“ Lãcãtus, Persida Dorina Rostas, Valentina Rostas, Petru “Petrisor“ Lãcãtus, Bazil Moldovan si sotia sa, Lucretia Moldovan;

2. ia act de angajamentele pãrtilor de a nu solicita trimiterea cauzei în fata Marii Camere;

3. decide disjungerea si amânarea solutionãrii cererilor reclamantilor Iulius Moldovan, Melenuta Moldovan, Maria Moldovan, Petru “Gruia“ Lãcãtus, Petru “Dîgãla“ Lãcãtus, Otilia Rostas si Maria Floarea Zoltan.

Redactatã în limba englezã si comunicatã în scris la 5 iulie 2005, în conformitate cu regula 77 § 2 si 3 din Regulamentul Curtii.

S. Dollé grefier

J.-P. Costa, Presedinte

ANEXÃ

Reclamanti	Sume
1. Bazil Sami Lãcãtus	11.000 euro
2. Adrian si Silvia Moldovan (nr. 170)	27.000 euro
3. Ferdinand Lãcãtus	19.000 euro
4. Ghioloanca Lãcãtus	18.000 euro
5. Lucaci Moldovan	23.000 euro
6. Octavian si Eleonora Rostas	24.000 euro
7. Lucretia Rostas	18.000 euro
8. Adrian Moldovan (nr. 195A)	16.000 euro
9. Rozalia Rostas (Mariana Moldovan)	13.000 euro
10. Maria Lãcãtus	13.000 euro
11. Petru “Gãlbinus“ Lãcãtus	13.000 euro
12. Persida Dorina Rostas	13.000 euro
13. Valentina Rostas	13.000 euro
14. Petru “Petrisor“ Lãcãtus	13.000 euro
15. Bazil si Lucretia Moldovan	28.000 euro
16. Silvia Moldovan (a se vedea nr. 2)	–
17. Eleonora Rostas (a se vedea nr. 6)	–
18. Lucretia Moldovan (a se vedea nr. 15)	–
TOTAL:	262.000 euro