MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 173 (XVII) - Nr. 813         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 7 septembrie 2005

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 398 din 12 iulie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. III alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 33/2001 privind unele măsuri referitoare la salarizarea functionarilor publici si a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum si a personalului din organele autoritătii judecătoresti, ale art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001, ale art. 10 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002, ale art. 9 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003, precum si ale art. 8 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2005 nr. 511/2004

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

990. – Hotărâre pentru modificarea si completarea art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 190/2005 privind schimbarea regimului juridic al unui teren, aflat în proprietatea publică a statului si în administrarea Ministerului Apărării Nationale, în vederea realizării programului de construire de locuinte pentru personalul acestei institutii, precum si pentru modificarea art. 1 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 570/2005 pentru modificarea regimului juridic al unui teren aflat în proprietatea privată a statului si în administrarea Ministerului Apărării Nationale

 

991. – Hotărâre pentru aprobarea Codului de etică si deontologie al politistului

 

1.002. – Hotărâre privind aprobarea renuntării la cetătenia română unor persoane

 

1.004. – Hotărâre privind acordarea cetăteniei române unor persoane

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.153/772. – Ordin al ministrului finantelor publice si al ministrului administratiei si internelor privind modificarea Ordinului ministrului finantelor publice si al ministrului administratiei si internelor nr. 219/537/2005 pentru aprobarea componentei Comisiei de autorizare a jocurilor de noroc, cu modificările ulterioare

 

1.259. – Ordin al ministrului finantelor publice pentru modificarea Ordinului ministrului finantelor publice nr. 734/2004 privind stabilirea componentei comisiei de privatizare a Casei de Economii si Consemnatiuni C.E.C. – S.A., modificat prin ordinele ministrului finantelor publice nr. 805/2004, nr. 209/2005 si nr. 530/2005

 

Rectificări la:

 - Protocolul aditional la Acordul european

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 398

din 12 iulie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. III alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 33/2001 privind unele măsuri referitoare la salarizarea functionarilor publici si a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum si a personalului din organele autoritătii judecătoresti, ale art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001, ale art. 10 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002, ale art. 9 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003, precum si ale art. 8 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2005 nr. 511/2004

 

Ion Predescu – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Constantin Doldur – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Aurelia Rusu – procuror

Claudia Margareta Nită – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. III alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 33/2001 privind unele măsuri referitoare la salarizarea functionarilor publici si a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum si a personalului din organele autoritătii judecătoresti, ale art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001, ale art. 10 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002 si ale art. 9 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003, exceptie ridicată de Elena Eftimie, Mariana Zoican, Liana Hategan, Georgiana Ionescu si Ana Socea în Dosarul nr. 75/M/2005 al Tribunalului Brasov – Sectia civilă, înregistrată la Curtea Constitutională sub nr. 348D/2005.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul si în dosarele nr. 350D/2005 si nr. 364D/2005, având ca obiect aceeasi exceptie de neconstitutionalitate, ridicată de Adrian Mihai Prosan, Ilie Virgil Jurca si altii în Dosarul nr. 2.238/2004 al Tribunalului Constanta – Sectia civilă, respectiv de Doina Anghel, Lucian Popină si altii în Dosarul nr. 10/Cv/2005 al Tribunalului Arges – Sectia civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere că obiectul exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate în dosarele sus-mentionate este identic, pune în discutie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 364D/2005 si nr. 350D/2005 la Dosarul nr. 348D/2005, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, arătând că, fată de deciziile anterioare, pronuntate de Curtea Constitutională în solutionarea aceleiasi exceptii de neconstitutionalitate, nu au intervenit elemente noi de natură să impună schimbarea jurisprudentei Curtii, astfel că solicită mentinerea acesteia si în prezenta cauză.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 6 aprilie, 2 si 22 martie 2005, pronuntate în dosarele nr. 75/M/2005, nr. 2.238/2004 si nr. 10/Cv/2005, Tribunalul Brasov – Sectia civilă, Tribunalul Constanta – Sectia civilă si Tribunalul Arges – Sectia civilă au sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. III alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 33/2001 privind unele măsuri referitoare la salarizarea functionarilor publici si a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum si a personalului din organele autoritătii judecătoresti, ale art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001, ale art. 10 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002, precum si ale art. 9 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003. Exceptia a fost ridicată de Elena Eftimie si altii, de Adrian Mihai Prosan si altii, respectiv de Doina Anghel si altii în cadrul unor cauze având ca obiect plata primei de concediu.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, având un continut asemănător, se arată că exercitiul dreptului la prima de concediu, introdus prin Ordonanta Guvernului nr. 83/2000 pentru modificarea si completarea Legii nr. 50/1996, a fost suspendat în mod succesiv si “fără nici o justificare“, mai întâi prin art. III alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 33/2001, apoi prin legile bugetului de stat pe anii 2002, 2003 si 2004. Prin plata concediului de odihnă se întelege cumulul dintre indemnizatia de concediu si prima de vacantă, astfel că textele de lege criticate contravin art. 41 alin. (2) din Constitutie, care, reglementând dreptul la muncă si protectia socială a muncii, se referă si la concediul de odihnă plătit. De asemenea, se sustine că “suspendarea aplicării unei legi prin care se recunoaste un drept echivalează cu restrângerea exercitiului acelui drept“, astfel fiind încălcate si prevederile art. 53 din Constitutie.

În final se solicită ca, “în baza principiului egalitătii în drepturi“, să se aibă în vedere “că salarizarea personalului din autoritatea judecătorească se întemeiază pe raporturi de autoritate, nu pe principii contractuale“, ceea ce creează “o inechitate fată de personalul contractual al societătilor comerciale care în baza negocierii beneficiază de asemenea prime de vacantă, precum si de primele reglementate de Codul fiscal“.

Tribunalul Brasov – Sectia civilă, exprimându-si opinia în Dosarul nr. 348D/2005, apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este întemeiată. Astfel, se arată că “prima de vacantă prevăzută de Ordonanta Guvernului nr. 83/2000 se încadrează în sintagma «alte conditii specifice, stabilite de lege», prevăzută de art. 41 alin. (2) din Constitutie, având în vedere că aceasta este distinctă de concediul de odihnă plătit, însă este specifică categoriei profesionale a magistratilor si a personalului auxiliar din autoritatea judecătorească si este prevăzută prin lege specială“. În consecintă, suspendarea primei de vacantă, “chiar dacă ar fi considerată o restrângere temporară“, nu este justificată din prisma prevederilor art. 53 din Constitutie, deoarece nu se încadrează în nici una dintre situatiile prevăzute limitativ de norma constitutională invocată, nu este necesară într-o societate democratică si are ca efect atingerea dreptului în însăsi substanta sa. Se mai mentionează că actele normative ce contin dispozitiile de lege criticate nu cuprind nici o expunere de motive care să justifice luarea acestei măsuri, măsură ce “este de natură a conduce la discriminarea autoritătii judecătoresti fată de celelalte puteri ale statului“.

Tribunalul Constanta – Sectia civilă, exprimându-si opinia în Dosarul nr. 350D/2005, apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este întemeiată, deoarece textele de lege criticate contravin prevederilor art. 41 alin. (2) si ale art. 53 din Constitutie. În plus, se mai sustine că “din cuprinsul Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 33/2001 nu rezultă motivele pentru care s-a dispus suspendarea acordării acestei prime de concediu, însă restrângerea exercitiului dreptului contravine ratiunii cuprinse în art. 1 din Legea nr. 50/1996 si în art. 1 din Ordonanta Guvernului nr. 9/1997, respectiv acordarea salariilor acestor categorii – magistrati si personalul autoritătii judecătoresti – în functie de rolul, răspunderea, complexitatea, caracterul justitiei de putere în stat, independentă si egală ca importantă cu puterea legislativă si executivă“.

Tribunalul Arges – Sectia civilă, exprimându-si opinia în Dosarul nr. 364D/2005, apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Se arată că, în spete similare, Curtea Constitutională a respins ca inadmisibilă exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor  art. III alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 33/2001, precum si a “dispozitiilor din legile bugetului de stat pe anii 2002 si 2003“, întrucât acestea nu mai erau în vigoare la data sesizării Curtii.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost communicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul a transmis punctul său de vedere prin care apreciază că exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 33/2001 este întemeiată pentru următoarele argumente: concediul de odihnă plătit este un drept al salariatilor garantat de art. 41 alin. (2) din Constitutie, referitor la măsurile de protectie socială a muncii; din “interpretarea coroborată a dispozitiilor Codului muncii si ale Legii nr. 188/1999“ rezultă că dreptul la concediul de odihnă are două componente, care nu se pot disocia: una nepatrimonială, constând în însăsi efectuarea concediului prin suspendarea obligatiei salariatului de a presta munca si cea patrimonială, care acoperă drepturile cuvenite salariatului în perioada concediului de odihnă; “a admite posibilitatea suspendării aplicabilitătii prevederilor legale care consacră dreptul la prima de concediu echivalează cu recunoasterea implicită a posibilitătii de suspendare a exercitiului oricărei componente a dreptului la concediu plătit, inclusiv sub aspectul laturii nepatrimoniale“; art. 139 alin. (2) din Codul muncii prevede că dreptul la concediu de odihnă anual nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renuntări sau limitări. În consecintă, se apreciază că suspendarea acordării dreptului la prima de concediu reprezintă, în fapt, o suspendare a unui drept constitutional fundamental consacrat de art. 41 alin. (2) din Constitutie“, iar această suspendare “echivalează cu restrângerea nejustificată a acestui drept, fără a fi incidentă vreuna dintre situatiile de exceptie prevăzute de art. 53 din Constitutie, care să permită o astfel de restrângere“. Mai mult, se sustine că “restrângerea adusă de legiuitor prin măsura suspendării care, în fapt, anulează aplicarea unei componente esentiale a dreptului constitutional în discutie, aduce atingere însăsi existentei dreptului“, încălcând flagrant, si sub acest aspect, dispozitiile art. 53 din Legea fundamentală.

În ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 12 alin. (4) din Legea nr. 743/2001, ale art. 10 alin. (3) din Legea nr. 631/2002 si ale art. 9 alin. (7) din Legea nr. 507/2003 se arată că, prin Decizia nr. 283/2004, Curtea Constitutională s-a pronuntat în sensul că alin. (2) al art. 138 din Constitutie consacră principiul anualitătii bugetului de stat. Astfel, legile criticate nu mai sunt în vigoare si, în temeiul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, exceptia este inadmisibilă.

Avocatul Poporului a transmis punctul său de vedere, prin care arată următoarele:

În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 33/2001 fată de prevederile art. 41 alin. (2) din Constitutie, se apreciază că suspendarea dreptului la primă ce se acordă cu ocazia plecării în concediu de odihnă este conformă cu norma constitutională invocată, deoarece măsurile de protectie socială sunt cele “stabilite de lege“. Pe de altă parte, referitor la critica de neconstitutionalitate fată de art. 53 din Constitutie, se arată că “textele legale criticate nu pun în discutie restrângeri ale exercitiului unor drepturi sau libertăti fundamentale“.

În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 12 alin. (4) din Legea nr. 743/2001, ale art. 10 alin. (3) din Legea nr. 631/2002 si ale art. 9 alin. (7) din Legea nr. 507/2003 fată de aceleasi norme constitutionale, se precizează că, potrivit principiului anualitătii bugetului de stat, legile atacate au fost în vigoare doar în cursul anului bugetar pentru care s-a aprobat bugetul de stat. Prin urmare, la data sesizării Curtii Constitutionale cu prezenta exceptie de neconstitutionalitate, dispozitiile cuprinse în aceste acte normative nu mai erau în vigoare, astfel că exceptia este inadmisibilă.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că este legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. III alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 33/2001 privind unele măsuri referitoare la salarizarea functionarilor publici si a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum si a personalului din organele autoritătii judecătoresti, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 108 din 2 martie 2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 386/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 390 din 17 iulie 2001, ale art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001, ale art. 10 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002, precum si ale art. 9 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003. Acestea au următorul cuprins:

– Art. III alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 33/2001 privind unele măsuri referitoare la salarizarea functionarilor publici si a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum si a personalului din organele autoritătii judecătoresti: “De asemenea, se suspendă până la data de 1 ianuarie 2002 aplicarea prevederilor art. 411 alin. (1) care cuprind dispozitii referitoare la acordarea primei pentru concediul de odihnă si ale art. 45 alin. (1) referitoare la cuantumul sporului cu care se plătesc orele lucrate peste durata normală a timpului de muncă din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autoritătii judecătoresti, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 18 noiembrie 1999, modificată si completată prin Ordonanta Guvernului nr. 83/2000 pentru modificarea si completarea Legii nr. 50/1996 privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autoritătii judecătoresti, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 1 septembrie 2000, precum si aplicarea prevederilor art. IV referitoare la acordarea primei cu ocazia plecării în concediul de odihnă din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 237/2000 pentru modificarea Legii nr. 21/1999 pentru prevenirea si sanctionarea spălării banilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 614 din 29 noiembrie 2000.“;

– Art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001: “Termenele prevăzute la art. III din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 33/2001 privind unele măsuri referitoare la salarizarea functionarilor publici si a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum si a personalului din organele autoritătii judecătoresti, aprobată si modificată prin Legea nr. 386/2001, se prelungesc până la data de 31 decembrie 2002.“;

– Art. 10 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002: “Termenele prevăzute la art. III din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 33/2001 privind unele măsuri referitoare la salarizarea functionarilor publici si a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum si a personalului din organele autoritătii judecătoresti, aprobată cu modificări prin Legea nr. 386/2001, cu modificările ulterioare, se prelungesc până la data de 31 decembrie 2003.“;

– Art. 9 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003: “Aplicarea prevederilor din actele normative în vigoare referitoare la primele ce se acordă cu ocazia plecării în concediul de odihnă, precum si a celor ale art. 32 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, cu modificările si completările ulterioare, se suspendă până la data de 31 decembrie 2004.“

Aplicarea dispozitiilor art. 411 alin. (1) din Legea nr. 50/1996 referitoare la acordarea primei pentru concediul de odihnă a fost suspendată si prin Legea bugetului de stat pe anul 2005 nr. 511/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.121 din 29 noiembrie 2004, care la art. 8 alin. (7) prevede că: “Aplicarea prevederilor din actele normative în vigoare referitoare la primele ce se acordă cu ocazia plecării în concediul de odihnă, precum si a celor ale art. 32 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicată, cu modificările ulterioare, se suspendă până la data de 31 decembrie 2005.“ În contextul criticilor formulate cu privire la măsurile de suspendare referitoare la acordarea primelor de concediu în anii 2002, 2003 si 2004, stabilite prin legile bugetare adoptate pentru acesti ani, Curtea Constitutională urmează, în consecintă, a se pronunta si asupra acestui text de lege.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate ridicate autorii invocă încălcarea art. 16 alin. (1), art. 41 alin. (2), art. 53, precum si a art. 115 alin. (4) din Constitutie.

Aceste prevederi au următorul cuprins:

– Art. 16 alin. (1): “Cetătenii sunt egali în fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări.“;

– Art. 41 alin. (2): “Salariatii au dreptul la măsuri de protectie socială. Acestea privesc securitatea si sănătatea salariatilor, regimul de muncă al femeilor si al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe tară, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în conditii deosebite sau speciale, formarea profesională, precum si alte situatii specifice, stabilite prin lege.“;

– Art. 53: “(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertăti poate fi restrâns numai prin lege si numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securitătii nationale, a ordinii, a sănătătii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertătilor cetătenilor; desfăsurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamităti naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proportională cu situatia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu si fără a aduce atingere existentei dreptului sau a libertătii.“;

– Art. 115 alin. (4): “Guvernul poate adopta ordonante de urgentă numai în situatii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligatia de a motiva urgenta în cuprinsul acestora.“

Examinând dispozitiile de lege criticate, raportate la normele constitutionale invocate, Curtea Constitutională constată că exceptia urmează a fi respinsă pentru următoarele considerente:

Dispozitiile de lege atacate au mai fost supuse, în repetate rânduri, examenului de constitutionalitate, prin raportare la aceleasi prevederi constitutionale ca si cele invocate de autorii prezentei exceptii de neconstitutionalitate. De exemplu, prin Decizia nr. 69 din 3 februarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 14 martie 2005, sau prin Decizia nr. 96 din 15 februarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 227 din 18 martie 2005, Curtea a retinut, în esentă, următoarele: dispozitiile art. III alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 33/2001 au avut aplicabilitate temporară, acestea fiind în vigoare între 2 martie 2001 si 1 ianuarie 2002; dispozitiile art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001, art. 10 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002, precum si ale art. 9 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003 si-au încetat, de asemenea, aplicabilitatea, odată cu încheierea exercitiului anului bugetar corespunzător perioadei de reglementare proprii fiecăreia dintre respectivele legi ale bugetului de stat. Or, potrivit dispozitiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constitutională decide numai asupra exceptiilor privind neconstitutionalitatea unei legi sau a unei ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau ordonantă în vigoare. În consecintă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor de lege indicate este inadmisibilă.

În ceea ce priveste dispozitiile art. 8 alin. (7) din Legea nr. 511/2004, Curtea Constitutională a retinut, în deciziile mai sus amintite, că textul de lege este în vigoare si nu contravine prevederilor art. 16 alin. (1), art. 41 alin. (2), art. 53 si ale art. 115 alin. (4) din Constitutie.

Având în vedere că în prezenta cauză nu au intervenit elemente noi, de natură a impune schimbarea acestei jurisprudente, considerentele si solutia retinute în deciziile indicate îsi mentin valabilitatea.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

I. Respinge, ca inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. III alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 33/2001 privind unele măsuri referitoare la salarizarea functionarilor publici si a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum si a personalului din organele autoritătii judecătoresti, ale art. 12 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 nr. 743/2001, ale art. 10 alin. (3) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002, precum si cele ale art. 9 alin”(7) din Legea bugetului de stat pe anul 2004 nr. 507/2003, exceptie ridicată de Elena Eftimie, Mariana Zoican, Liana Hategan, Georgiana Ionescu si Ana Socea în Dosarul nr. 75/M/2005 al Tribunalului Brasov – Sectia civilă, de Adrian Mihai Prosan, Ilie Virgil Jurca si altii în Dosarul nr. 2.238/2004 al Tribunalului Constanta – Sectia civilă, respectiv de Doina Anghel, Lucian Popină si altii în Dosarul nr. 10/Cv/2005 al Tribunalului Arges – Sectia civilă.

II. Respinge, ca neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2005 nr. 511/2004.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 12 iulie 2005.

 

PRESEDINTE,

ION PREDESCU

Magistrat-asistent,

Claudia Margareta Nită

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea si completarea art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 190/2005 privind schimbarea regimului juridic al unui teren, aflat în proprietatea publică a statului si în administrarea Ministerului Apărării Nationale, în vederea realizării programului de construire de locuinte pentru personalul acestei institutii, precum si pentru modificarea art. 1 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 570/2005 pentru modificarea regimului juridic al unui teren aflat în proprietatea privată a statului si în administrarea Ministerului Apărării Nationale

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 11 lit. m) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului României si a ministerelor, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. – Articolul 1 din Hotărârea Guvernului nr. 190/2005 privind schimbarea regimului juridic al unui teren, aflat în proprietatea publică a statului si în administrarea Ministerului Apărării Nationale, în vederea realizării programului de construire de locuinte pentru personalul acestei institutii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 234 din 21 martie 2005, se modifică si se completează după cum urmează:

1. Alineatul (1) va avea următorul cuprins:

“Art.1. – (1) Se aprobă trecerea unui teren în suprafată de 2,1154 ha, având datele de identificare prevăzute la nr. crt. 1 din anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Apărării Nationale în domeniul privat al statului si în administrarea Ministerului Apărării Nationale, în vederea derulării, din fonduri private, a unui program de construire de locuinte, cu prioritate, pentru cadrele militare în activitate, în rezervă sau în retragere, precum si pentru personalul civil al acestei institutii.“

2. Alineatul (2) devine alineatul (3).

3. După alineatul (1) se introduce un alineat nou, alineatul (2), cu următorul cuprins:

“(2) În cazul în care locuintele nu au fost cumpărate în totalitate de către persoanele prevăzute la alin. (1), completarea programului de construire de locuinte se poate face cu personal încadrat în alte institutii publice.“

Art. II. – Alineatul (1) al articolului 1 din Hotărârea Guvernului nr. 570/2005 pentru modificarea regimului juridic al unui teren aflat în proprietatea privată a statului si în administrarea Ministerului Apărării Nationale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 540 din 24 iunie 2005, se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art.1. – (1) Se aprobă darea în folosintă cu titlu oneros a terenului proprietate privată a statului, prevăzut la art. 1 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 190/2005 privind schimbarea regimului juridic al unui teren, aflat în proprietatea publică a statului si în administrarea Ministerului Apărării Nationale, în vederea realizării programului de construire de locuinte pentru personalul acestei institutii, către proprietarii locuintelor, pe durata existentei constructiilor, pe bază de contracte încheiate în conditiile legii.“

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul apărării nationale,

Ion Mircea Plângu,

secretar de stat

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 25 august 2005.

Nr. 990.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Codului de etică si deontologie al politistului

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. – Se aprobă Codul de etică si deontologie al politistului, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. – În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, prin ordin al ministrului administratiei si internelor, vor fi nominalizate structurile responsabile cu aplicarea si evaluarea normelor Codului de etică si deontologie al politistului, precum si atributiile specifice în acest domeniu.

Art. 3. – Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Hotărârea Guvernului nr. 438/2004 pentru aprobarea Codului de etică si deontologie al politistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 9 aprilie 2004, se abrogă.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul administratiei si internelor,

Anghel Andreescu,

secretar de stat

p. Ministrul integrării europene,

Adrian Ciocănea,

secretar de stat

Presedintele Agentiei Nationale a Functionarilor Publici,

József Birtalan

 

Bucuresti, 25 august 2005.

Nr. 991.

 

ANEXĂ

 

CODUL

de etică si deontologie al politistului

 

CAPITOLUL I

Domeniul de aplicare si principii generale

 

ARTICOLUL 1

Responsabilitate si demnitate

 

Respectarea principiilor si a regulilor din prezentul cod reprezintă o datorie de onoare a politistului.

 

ARTICOLUL 2

Domeniul de aplicare

 

(1) Prezentul cod stabileste regulile de conduită a politistului în exercitarea atributiilor profesionale care decurg din legislatia aplicabilă personalului Ministerului Administratiei si Internelor. Orice persoană poate pretinde politistului respectarea acestor reguli de conduită în raporturile sale cu acesta.

(2) Scopul prezentului cod îl constituie asigurarea conduitei etice a politistului prin formarea si promovarea unei culturi profesionale adecvate, formarea si educarea personalului în spiritul acesteia, prevenirea abaterilor comportamentale, îmbunătătirea calitătii serviciilor, protectia persoanelor si a politistilor si realizarea, pe această cale, a echilibrului între drepturile cetătenilor, interesele autoritătilor publice, drepturile si obligatiile personalului institutiei.

(3) Prevederile prezentului cod sunt elaborate în considerarea principiilor enuntate în Recomandarea REC (2001)10 privind Codul european de etică al politiei.

 

ARTICOLUL 3

Functiile principale ale politiei

 

(1) În societatea românească, guvernată de principiile statului de drept, principalele atributii ale politiei sunt: apărarea drepturilor si libertătilor persoanei, a proprietătii private si publice, prevenirea, descoperirea si combaterea actelor si faptelor infractionale, asigurarea ordinii si sigurantei publice. Prin îndeplinirea acestora se promovează încrederea reciprocă, respectul si dezvoltarea democratică a societătii.

(2) Activitatea politiei constituie serviciu public specializat care se realizează în interesul persoanei si comunitătii, precum si în sprijinul institutiilor statului, în conformitate cu legislatia internă si internatională aplicabilă în domeniu.

 

ARTICOLUL 4

Despre politie si cooperarea cu alte institutii ale statului

 

(1) Politia îsi Ondeplineste misiunile sub autoritatea si răspunderea institutiilor abilitate de lege.

(2) Politia cooperează cu Ministerul Public în limitele competentelor ce îi revin în conformitate cu procedurile prevăzute de lege.

(3) În îndeplinirea atributiilor ce îi revin politia trebuie să respecte independenta si impartialitatea judecătorilor.

(4) În cadrul politiei se asigură dezvoltarea unui mediu organizational bazat pe constiintă, integritate profesională, nediscriminare, comunicare, transparentă, prevenirea si combaterea coruptiei la toate nivelurile ierarhice.

(5) În îndeplinirea misiunilor ce le revin serviciile politienesti cooperează si cu alte structuri însărcinate cu aplicarea legii.

 

ARTICOLUL 5

Controlul politiei

 

Actele întocmite de politie pot face obiectul unui control extern exercitat de către puterea judecătorească, potrivit prevederilor legale în vigoare.

 

ARTICOLUL 6

Principii generale

 

Principiile care guvernează conduita profesională a politistului sunt următoarele:

a) legalitatea – în exercitarea atributiilor sale politistul este obligat să respecte legea, precum si drepturile si libertătile constitutionale ale persoanelor;

b) egalitatea, impartialitatea si nediscriminarea – în îndeplinirea atributiilor profesionale politistul aplică tratamente egale tuturor persoanelor, luând aceleasi măsuri pentru situatii similare de încălcare a normelor protejate de lege, fără a fi influentat de considerente etnice, de nationalitate, rasă, religie, opinie politică sau de orice altă opinie, vârstă, sex, orientare sexuală, avere, origine natională, socială sau decurgând din orice altă situatie;

c) transparenta – constă în deschiderea pe care politistul trebuie să o manifeste fată de societate în limitele stabilite de reglementările politienesti;

d) capacitatea si datoria de exprimare – reprezintă posibilitatea politistului de a analiza situatiile profesionale pe care le întâlneste si de a-si exprima punctul de vedere, potrivit pregătirii si experientei sale, pentru a îmbunătăti calitatea si eficacitatea serviciului politienesc cu privire la acestea;

e) disponibilitatea – presupune interventia politistului în orice situatie în care ia cunostintă despre atingerea adusă vreuneia dintre valorile apărate de lege, indiferent de momentul constatării acesteia, capacitatea de a asculta si de a rezolva problemele celor aflati în dificultate ori de a îndruma către alte autorităti cazurile care se situează în afara competentei ori atributiilor sale;

f) prioritatea interesului public – se manifestă prin aceea că pentru îndeplinirea atributiilor functionale politistul acordă prioritate realizării serviciului în folosul comunitătii;

g) profesionalismul – presupune aplicarea corectă si responsabilă a cunostintelor teoretice si a deprinderilor practice pentru exercitarea atributiilor de serviciu;

h) confidentialitatea – determină obligatia politistului de a garanta securitatea datelor si informatiilor obtinute în exercitarea autoritătii conferite de lege;

i) respectul – se manifestă prin consideratia pe care politistul o acordă persoanelor, colegilor, superiorilor, subordonatilor, drepturilor si libertătilor acestora, institutiilor, legilor, valorilor sociale, normelor etice si deontologice;

j) integritatea morală – presupune adoptarea unui comportament conform normelor etice acceptate si practicate în societate;

k) independenta operatională – constă în îndeplinirea atributiilor si misiunilor potrivit competentelor stabilite pentru nivelul ierarhic pe care îl ocupă în cadrul politiei, fără imixtiunea ilegală a altor politisti, persoane sau autorităti;

l) loialitatea – se exprimă prin atasamentul fată de institutie si valorile promovate de aceasta, adeziunea constientă manifestată de către politist, din proprie initiativă, fată de obiectivele institutiei, respectul fată de ierarhia institutiei, onestitate în relatiile interpersonale, respectul fată de adevăr si dreptate, constiinciozitate în îndeplinirea atributiilor, respectarea angajamentelor asumate, asigurarea confidentialitătii informatiilor obtinute în procesul muncii.

 

ARTICOLUL 7

Exercitarea atributiilor

 

(1) Actiunile politistilor trebuie să fie conforme cu dreptul intern, conventiile si acordurile internationale la care România este parte.

(2) În activitatea de aplicare a legii, politistul trebuie să respecte principiul prezumtiei de nevinovătie, asigurând fiecărei persoane care face obiectul cercetării exercitarea deplină si efectivă a drepturilor sale, în conditiile prevăzute de lege.

(3) Politistul trebuie să îndeplinească atributiile si misiunile ce îi revin într-o manieră echitabilă si obiectivă, cu respectarea si protejarea drepturilor si libertătilor fundamentale ale persoanei consacrate prin Constitutie si prin alte legi, în conformitate cu Declaratia Universală a Drepturilor Omului, Conventia europeană a drepturilor omului, Codul european de etică al politiei si cu dispozitiile tratatelor la care România este parte.

(4) Pe timpul îndeplinirii atributiilor profesionale politistul actionează în parteneriat cu populatia si trebuie să acorde persoanelor protectie, asistenta de specialitate pe care acestia sunt îndreptătiti să o primească si servicii, conform misiunilor si atributiilor politiei.

 

ARTICOLUL 8

Protectia politistului în exercitarea atributiilor

 

(1) În îndeplinirea atributiilor ce îi revin politistul beneficiază, conform legii, de protectia institutiei care îi furnizează sprijin adecvat.

(2) În exercitarea atributiilor sale personalul politiei este sprijinit de autoritătile publice în conformitate cu normele legale în vigoare.

 

ARTICOLUL 9

Utilizarea fortei

 

(1) Politistul execută actiuni în fortă ca măsură exceptională, în strictă conformitate cu prevederile legale si numai în situatii de absolută necesitate, pentru îndeplinirea unui obiectiv legitim.

(2) Actiunile în fortă desfăsurate de politie trebuie subordonate principiilor necesitătii, gradualitătii si proportionalitătii.

(3) Mijloacele din dotare ce pot fi utilizate în timpul actiunilor în fortă, inclusiv armele de foc, vor fi folosite numai în caz de necesitate absolută, cu respectarea strictă a prevederilor legale.

(4) În momentul realizării obiectivului legitim încetează si exercitarea actiunii în fortă.

(5) În executarea actiunilor în fortă politistul va avea în permanentă în vedere respectarea demnitătii umane.

(6) Când este confruntat cu violenta fizică ori cu amenintări reale de folosire a fortei fizice împotriva sa ori împotriva altor persoane, politistul are obligatia de a interveni cu fermitate, în limitele legale, pentru restabilirea ordinii.

 

ARTICOLUL 10

Deontologia măsurilor politienesti

 

(1) Măsurile care pot fi luate de politie în conditiile legii si care presupun privarea de libertate a unei persoane se realizează numai în cazurile în care sunt cel putin indicii cu privire la existenta sau iminenta producerii unei infractiuni, cu respectarea procedurii prevăzute de lege, si nu trebuie să depăsească perioada de timp strict necesară îndeplinirii scopului acestora.

(2) Persoanele care fac obiectul unor măsuri luate în conditiile alin. (1) trebuie să fie informate cu privire la motivele privării de libertate, la procedura aplicabilă situatiei respective si să li se asigure posibilitatea exercitării drepturilor corespunzătoare calitătii pe care o au în functie de situatia creată.

(3) Pe timpul aplicării măsurilor luate în conditiile alin. (1), politistii evaluează si întreprind măsurile necesare pentru siguranta persoanei, monitorizarea stării de sănătate, realizarea conditiilor de igienă si de alimentatie corespunzătoare.

(4) În contactele realizate cu persoanele asupra cărora s-au dispus măsuri privative de libertate, precum si pe timpul desfăsurării cercetărilor politistul trebuie să respecte cu strictete normele procedurale prevăzute de lege.

 

ARTICOLUL 11

Relatia politistului cu diferite categorii de persoane

 

(1) Politistul trebuie să acorde sprijin, conform competentelor legale, victimelor infractiunilor atunci când intră în contact cu acestea pe timpul si în afara îndeplinirii atributiilor de serviciu. În acest sens, victima este îndrumată către serviciile specializate ale politiei sau ale altor institutii cu responsabilităti în domeniu si este informată, după caz, cu privire la modalitătile de solutionare a situatiei sale.

(2) Relatia politistului cu martorii trebuie să se desfăsoare în limitele competentelor si prevederilor legale, cu respectarea drepturilor si libertătilor constitutionale ale acestora si ale membrilor lor de familie, cu precădere a celor care vizează viata, integritatea corporală sau libertatea.

(3) Pe timpul actiunilor politistul trebuie să acorde atentie deosebită nevoilor specifice ale unor categorii speciale sau vulnerabile de populatie, cum ar fi: copiii, femeile, bătrânii, persoanele cu handicap.

 

CAPITOLUL II

Normele de conduită profesională a politistului

 

ARTICOLUL 12

Conduita generală

 

Politistul răspunde la orice solicitare privind exercitarea profesiei, evită comportamentul care ar putea afecta încrederea populatiei, este disciplinat si apără prestigiul institutiei si profesiei, exercitând toate prerogativele si îndatoririle specifice functiei publice pe care o detine.

 

ARTICOLUL 13

Comportamentul politistului

 

(1) Politistul trebuie să se comporte civilizat si să dea dovadă de amabilitate si solicitudine, adoptând o atitudine politicoasă si fermă.

(2) Politistul trebuie să dovedească stăpânire de sine, capacitate de comunicare, abilităti de gestionare a situatiilor conflictuale, dezvoltându-si prin sistemul de formare continuă puterea de întelegere a problemelor sociale, culturale si educationale specifice colectivitătii în care îsi exercită profesia, precum si, după caz, capacitătile manageriale.

 

ARTICOLUL 14

Declinarea calitătii

 

(1) Politistul în uniformă trebuie să poarte însemnele distinctive si echipamentul prevăzute de lege, pentru a fi protejat si recunoscut cu usurintă pe timpul misiunilor.

(2) Politistul are obligatia de a-si face cunoscută identitatea în legătură cu îndatoririle profesionale ce îi revin, contribuind astfel la realizarea interesului public, asigurarea protectiei proprii si crearea premiselor necesare angajării răspunderii personale pentru actiunile sau inactiunile sale.

 

ARTICOLUL 15

Raporturi în exercitarea profesiei

 

Politistul trebuie să promoveze si să dezvolte fără discriminare bunele raporturi între institutia pe care o reprezintă si comunitate, asigură cooperarea efectivă cu reprezentantii autoritătilor publice centrale si locale, ai organizatiilor neguvernamentale si ai populatiei, ai grupurilor minoritare, inclusiv ai celor etnice.

 

ARTICOLUL 16

Parteneriatul cu comunitatea

 

În temeiul relatiilor de parteneriat dezvoltate în cadrul comunitătii, politistul furnizează membrilor acesteia informatii privitoare la legislatia în vigoare si la activitatea sa profesională, în limita competentelor ce îi revin si fără a dezvălui date si informatii clasificate, potrivit legii.

 

ARTICOLUL 17

Protectia datelor si informatiilor

 

(1) Politistul are obligatia să păstreze, în conditiile legii, asigurând respectarea drepturilor persoanelor, secretul de  stat si secretul de serviciu, precum si confidentialitatea deplină a datelor si informatiilor pe care le detine si să nu le utilizeze abuziv sau în folos personal.

(2) Culegerea, stocarea si utilizarea datelor cu caracter personal de către politist se fac în conditiile legii si vor fi limitate strict la ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor legale legitime si specifice politiei.

 

ARTICOLUL 18

Respectarea demnitătii umane

 

(1) Politistului îi este interzis să aplice, să încurajeze si să tolereze, în nici o împrejurare, acte de tortură, tratamente si pedepse inumane sau degradante, constrângeri fizice ori psihice.

(2) În cazul în care politistul ia cunostintă, prin orice mijloace, despre săvârsirea de către alt politist a faptelor prevăzute la alin. (1), ia măsurile care se impun, după caz, pentru determinarea încetării acestui comportament si pentru informarea superiorilor cu privire la situatia sesizată.

 

ARTICOLUL 19

Atitudinea fată de coruptie

 

(1) Politistului îi este interzis să tolereze actele de coruptie si să utilizeze abuziv autoritatea publică pe care i-o conferă statutul său.

(2) Politistului îi este interzis să pretindă sau să accepte bani, bunuri ori valori în scopul de a îndeplini sau de a nu îndeplini atributiile profesionale si să primească sarcini, misiuni sau lucrări care excedează competentelor stabilite prin fisa postului.

(3) Politistul ia atitudine fată de actele de coruptie manifestate în cadrul institutiei, având obligatia de a informa superiorii si alte organe competente cu privire la cazurile de coruptie despre care a luat cunostintă.

(4) Politistului îi este interzis să uzeze de calitatea sau de functia îndeplinită pentru rezolvarea unor interese de ordin personal.

 

ARTICOLUL 20

Sesizarea

 

Persoanele care se consideră lezate în drepturile si libertătile lor pot contesta actiunile sau măsurile politiei, în conditiile legii.

 

ARTICOLUL 21

Statutul si drepturile politistilor

 

(1) Politistul este functionarul public civil cu statut special, care exercită atributiile stabilite de lege pentru politia română si celelalte structuri politienesti din Ministerul Administratiei si Internelor.

(2) În conformitate cu statutul lor profesional, politistii au dreptul la protectie socială adecvată, măsuri specifice de protectie a sănătătii si securitătii individuale si la retributie corespunzătoare potrivit importantei, riscurilor si gradului de pericol determinat de activitatea profesională.

(3) Politistii se pot asocia pe criterii profesionale, umanitare, tehnico-stiintifice, culturale, religioase si sportivrecreative, potrivit prevederilor legale.

(4) Pentru a-si apăra drepturile si a-si promova interesele, politistii pot deveni membri ai Corpului National al Politistilor.

 

ARTICOLUL 22

Legalitatea actiunilor

 

Politistul are obligatia de a verifica sistematic si de a asigura legalitatea actiunilor sale, înaintea si în timpul desfăsurării acestora, atât din perspectiva respectării legislatiei nationale, cât si a documentelor internationale la care România este parte.

 

ARTICOLUL 23

Răspunderea politistilor

 

(1) Politistul răspunde personal pentru actiunile, inactiunile si omisiunile sale, în conditiile legii. El are datoria să se abtină de la executarea ordinelor si misiunilor vădit ilegale, având obligatia de a-si informa de îndată sefii despre aceasta, pe cale ierarhică, atât verbal, cât si prin raport scris.

(2) Abtinerea de la executarea ordinelor si misiunilor în conditiile alin. (1) nu atrage răspunderea disciplinară a politistului.

(3) Politistul care detine o functie de conducere răspunde pentru dispozitiile date subordonatilor în temeiul autoritătii pe care o exercită potrivit prevederilor legale.

(4) Prin modul de organizare a relatiilor ierarhice în cadrul politiei se asigură posibilitatea identificării superiorului responsabil de actiunile sau inactiunile politistului în exercitarea atributiilor profesionale.

(5) Măsurile disciplinare se stabilesc si se aplică numai după efectuarea cercetării prealabile. În cazurile în care prin aplicarea sanctiunilor disciplinare se dispune amânarea promovării în grade profesionale sau functii superioare ori se aduce atingere raporturilor de serviciu ale politistului, cercetarea prealabilă este urmată în mod obligatoriu de consultarea consiliilor de disciplină special constituite.

 

CAPITOLUL III

Dispozitii finale

 

ARTICOLUL 24

Cadrul general al răspunderii

 

Încălcarea principiilor si regulilor prevăzute de prezentul cod atrage răspunderea disciplinară, civilă sau penală a celui vinovat, în conditiile legii.

 

ARTICOLUL 25

Aplicabilitate

 

(1) Prezentul cod se aplică personalului aflat sub incidenta prevederilor Legii nr. 360/2002 privind Statutul politistului, cu modificările si completările ulterioare, precum si personalului Jandarmeriei Române aflat sub incidenta prevederilor Legii nr. 550/2004 privind organizarea si functionarea Jandarmeriei Române, indiferent de structura în care este încadrat si de functia pe care o detine.

(2) Dispozitiile deontologice ale prezentului cod sunt obligatorii pe toată durata participării, potrivit prevederilor legale, la actiunile politiei si pentru celelalte categorii de personal din Ministerul Administratiei si Internelor care îndeplinesc misiuni în cooperare.

 

ARTICOLUL 26

Evaluare

 

Normele prezentului cod si aplicarea acestuia vor fi supuse unor evaluări periodice efectuate de structurile competente în domeniu.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea renuntării la cetătenia română unor persoane

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 30 din Legea cetăteniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. – Se aprobă renuntarea la cetătenia română persoanelor prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul justitiei,

Monica Luisa Macovei

p. Ministrul afacerilor externe,

Valentin Naumescu,

secretar de stat

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

 

Bucuresti, 1 septembrie 2005.

Nr. 1.002.

 

ANEXĂ*)

 

LISTA

persoanelor care au promisiunea altei cetătenii, pentru care comisia a avizat favorabil cererea de renuntare la cetătenia română în temeiul art. 26 din Legea cetăteniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare

 

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind acordarea cetăteniei române unor persoane

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, precum si al art. 11 din Legea cetăteniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. – Se acordă cetătenia română persoanelor prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul justitiei,

Monica Luisa Macovei

p. Ministrul afacerilor externe,

Valentin Naumescu,

secretar de stat

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

 

Bucuresti, 1 septembrie 2005.

Nr. 1.004.

 

ANEXĂ*)

 

LISTA

persoanelor cărora li s-a aprobat acordarea cetăteniei române

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

Nr. 1.153 din 12 august 2005

MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR

Nr. 772 din 24 august 2005

 

ORDIN

privind modificarea Ordinului ministrului finantelor publice si al ministrului administratiei si internelor nr. 219/537/2005 pentru aprobarea componentei Comisiei de autorizare a jocurilor de noroc, cu modificările ulterioare

 

În baza prevederilor art. 11 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 208/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice si a Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, cu modificările si completările ulterioare, si ale art. 9 alin. (4) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 63/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Administratiei si Internelor, cu modificările si completările ulterioare, având în vedere prevederile art. 10 din Hotărârea Guvernului nr. 251/1999 privind conditiile de autorizare, organizare si exploatare a jocurilor de noroc, cu modificările ulterioare,

ministrul finantelor publice si ministrul administratiei si internelor emit următorul ordin:

Art. I. – Articolul I din Ordinul ministrului finantelor publice si al ministrului administratiei si internelor nr. 219/537/2005 pentru aprobarea componentei Comisiei de autorizare a jocurilor de noroc, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 11 martie 2005, modificat prin Ordinul ministrului finantelor publice si al ministrului administratiei si internelor nr. 843/714/2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 568 din 1 iulie 2005, se modifică si va avea următorul cuprins:

“Art.I. – În vederea emiterii, suspendării sau anulării, în conditiile legii, a licentelor pentru exploatarea jocurilor de noroc, se constituie Comisia de autorizare a jocurilor de noroc, cu următoarea componentă:

– doamna Mara Rîmniceanu, secretar de stat în cadrul Ministerului Finantelor Publice – presedinte

Din partea Ministerului Finantelor Publice:

1. directorul Directiei de autorizări sau înlocuitorul acestuia – vicepresedinte;

2. directorul general al Directiei generale juridice sau înlocuitorul acestuia – membru.

Din partea Agentiei Nationale de Administrare Fiscală:

1. vicepresedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscală pe probleme de control sau înlocuitorul acestuia – membru;

2. directorul general al Directiei generale de reglementare a colectării creantelor bugetare sau înlocuitorul acestuia – membru;

3. comisarul general al Gărzii Financiare sau înlocuitorul acestuia – membru.

Din partea Ministerului Administratiei si Internelor:

– seful Directiei de investigare a fraudelor din Inspectoratul General al Politiei Române sau înlocuitorul acestuia – membru.“

Art. II. – Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul finantelor publice,

Ionel Popescu

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

 

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

 

ORDIN

pentru modificarea Ordinului ministrului finantelor publice nr. 734/2004 privind stabilirea componentei comisiei de privatizare a Casei de Economii si Consemnatiuni C.E.C. – S.A., modificat prin ordinele ministrului finantelor publice nr. 805/2004, nr. 209/2005 si nr. 530/2005

 

În temeiul art. 11 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 208/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice si a Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, cu modificările si completările ulterioare, al art. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 19/2004 privind unele măsuri premergătoare lansării procesului de privatizare, inclusiv constituirea comisiei de privatizare a Casei de Economii si Consemnatiuni C.E.C. – S.A., aprobată cu modificări prin Legea nr. 328/2004, precum si al Memorandumului aprobat de primul-ministru, înregistrat sub nr. 5/5.046/C.P.T./2005, privind numirea presedintelui comisiei de privatizare a Casei de Economii si Consemnatiuni C.E.C. – S.A.,

ministrul finantelor publice emite următorul ordin:

Art. I. – Începând cu data prezentului ordin, componenta comisiei de privatizare a Casei de Economii si Consemnatiuni C.E.C. – S.A., prevăzută la art. 1 din Ordinul ministrului finantelor publice nr. 734/2004 privind stabilirea componentei comisiei de privatizare a Casei de Economii si Consemnatiuni C.E.C. – S.A., publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din 20 mai 2004, cu modificările ulterioare, se modifică prin numirea domnului Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu, ministrul finantelor publice, în functia de presedinte al comisiei de privatizare, în locul domnului Ionel Popescu.

Art. II. – Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 31 august 2005.

Nr. 1.259.

 

RECTIFICĂRI

 

În Protocolul aditional la Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, si Comunitătile Europene si statele membre ale acestora, pe de altă parte, pentru a tine cont de aderarea Republicii Cehe, Republicii Estonia, Republicii Cipru, Republicii Letonia, Republicii Lituania, Republicii Ungare, Republicii Malta, Republicii Polone, Republicii Slovenia si Republicii Slovace la Uniunea Europeană, ratificat prin Legea nr. 220/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 589 din 7 iulie 2005, se fac următoarele rectificări*) (care nu apartin Redactiei “Monitorul Oficial“ Partea I):