MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 173 (XVII) - Nr. 826         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 13 septembrie 2005

 

SUMAR

 

REPUBLICĂRI

 

Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor

 

REPUBLICĂRI

 

LEGEA Nr. 303/2004*)

privind statutul judecătorilor si procurorilor

 


*) Republicată în temeiul art. XII al titlului XVII din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, dându-se textelor o nouă numerotare.

Legea nr. 303/2004 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004 si a mai fost modificată prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 124/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.168 din 9 decembrie 2004, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 71/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 300 din 11 aprilie 2005.

 

TITLUL I

Dispozitii generale

 

CAPITOLUL I

Notiuni si principii

 

Art. 1. – Magistratura este activitatea judiciară desfăsurată de judecători în scopul înfăptuirii justitiei si de procurori în scopul apărării intereselor generale ale societătii, a ordinii de drept, precum si a drepturilor si libertătilor cetătenilor.

Art. 2. – (1) Judecătorii numiti de Presedintele României sunt inamovibili, în conditiile prezentei legi. (2) Judecătorii inamovibili pot fi mutati prin transfer, delegare, detasare sau promovare, numai cu acordul lor, si pot fi suspendati sau eliberati din functie în conditiile prevăzute de prezenta lege.

(3) Judecătorii sunt independenti, se supun numai legii si trebuie să fie impartiati.

(4) Orice persoană, organizatie, autoritate sau institutie este datoare să respecte independenta judecătorilor.

Art. 3. – (1) Procurorii numiti de Presedintele României se bucură de stabilitate si sunt independenti, în conditiile legii.

(2) Procurorii care se bucură de stabilitate pot fi mutati prin transfer, detasare sau promovare, numai cu acordul lor. Ei pot fi delegati, suspendati sau eliberati din functie în conditiile prevăzute de prezenta lege.

Art. 4. – (1) Judecătorii si procurorii sunt obligati ca, prin întreaga lor activitate, să asigure suprematia legii, să respecte drepturile si libertătile persoanelor, precum si egalitatea lor în fata legii si să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participantilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, să respecte Codul deontologic al judecătorilor si procurorilor si să participe la formarea profesională continuă.

(2) Judecătorii nu pot refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este neclară sau incompletă.

 

CAPITOLUL II

Incompatibilităti si interdictii

 

Art. 5. – (1) Functiile de judecător, procuror, magistratasistent si asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte functii publice sau private, cu exceptia functiilor didactice din învătământul superior, precum si a celor de instruire din cadrul Institutului National al Magistraturii si al Scolii Nationale de Grefieri, în conditiile legii.

(2) Judecătorii si procurorii sunt obligati să se abtină de la orice activitate legată de actul de justitie în cazuri care presupun existenta unui conflict între interesele lor si interesul public de înfăptuire a justitiei sau de apărare a intereselor generale ale societătii, cu exceptia cazurilor în care conflictul de interese a fost adus la cunostintă, în scris, colegiului de conducere al instantei sau conducătorului parchetului si s-a considerat că existenta conflictului de interese nu afectează îndeplinirea impartială a atributiilor de serviciu.

(3) Judecătorii, procurorii, magistratii-asistenti si personalul auxiliar de specialitate sunt obligati să dea, anual, o declaratie pe propria răspundere în care să mentioneze dacă sotul, rudele sau afinii până la gradul al IV-lea inclusiv exercită o functie sau desfăsoară o activitate juridică ori activităti de investigare sau cercetare penală, precum si locul de muncă al acestora. Declaratiile se înregistrează si se depun la dosarul profesional.

Art. 6. – (1) Judecătorii, procurorii, magistratii-asistenti, personalul de specialitate juridică asimilat magistratilor si personalul auxiliar de specialitate sunt obligati să facă o declaratie autentică, pe propria răspundere potrivit legii penale, privind apartenenta sau neapartenenta ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca politie politică.

(2) Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitătii verifică declaratiile prevăzute la alin. (1). Rezultatele verificărilor se atasează la dosarul profesional.

(3) Dispozitiile Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea securitătii ca politie politică se aplică în mod corespunzător.

Art. 7. – (1) Judecătorii, procurorii, magistratii-asistenti, personalul de specialitate juridică asimilat acestora si personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si parchetelor nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii.

(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) completează, anual, o declaratie autentică, pe propria răspundere potrivit legii penale, din care să rezulte că nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii.

(3) Consiliul Suprem de Apărare a Tării verifică, din oficiu sau la sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii ori a ministrului justitiei, realitatea declaratiilor prevăzute la alin. (2).

(4) Încălcarea dispozitiilor alin. (1) conduce la eliberarea din functia detinută, inclusiv cea de judecător sau procuror.

Art. 8. – (1) Judecătorilor si procurorilor le este interzis:

a) să desfăsoare activităti comerciale, direct sau prin persoane interpuse;

b) să desfăsoare activităti de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de altă natură;

c) să aibă calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, administrare sau control la societăti civile, societăti comerciale, inclusiv bănci sau alte institutii de credit, societăti de asigurare ori financiare, companii nationale, societăti nationale sau regii autonome;

d) să aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic.

(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. c), judecătorii si procurorii pot fi actionari sau asociati ca urmare a legii privind privatizarea în masă.

Art. 9. – (1) Judecătorii si procurorii nu pot să facă parte din partide sau formatiuni politice si nici să desfăsoare sau să participe la activităti cu caracter politic.

(2) Judecătorii si procurorii sunt obligati ca în exercitarea atributiilor să se abtină de la exprimarea sau manifestarea, în orice mod, a convingerilor lor politice.

Art. 10. – (1) Judecătorii si procurorii nu îsi pot exprima public opinia cu privire la procese aflate în curs de desfăsurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul.

(2) Judecătorii si procurorii nu pot să dea consultatii scrise sau verbale în probleme litigioase, chiar dacă procesele respective sunt pe rolul altor instante sau parchete decât acelea în cadrul cărora îsi exercită functia si nu pot îndeplini orice altă activitate care, potrivit legii, se realizează de avocat.

(3) Judecătorilor si procurorilor le este permis să pledeze, în conditiile prevăzute de lege, numai în cauzele lor personale, ale ascendentilor si descendentilor, ale sotilor, precum si ale persoanelor puse sub tutela sau curatela lor. Chiar si în asemenea situatii însă judecătorilor si procurorilor nu le este îngăduit să se folosească de calitatea pe care o au pentru a influenta solutia instantei de judecată sau a parchetului si trebuie să evite a se crea aparenta că ar putea influenta în orice fel solutia.

Art. 11. – (1) Judecătorii si procurorii pot participa la elaborarea de publicatii, pot elabora articole, studii de specialitate, lucrări literare ori stiintifice si pot participa la emisiuni audiovizuale, cu exceptia celor cu caracter politic.

(2) Judecătorii si procurorii pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de întocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente interne sau internationale.

(3) Judecătorii si procurorii pot fi membri ai societătilor stiintifice sau academice, precum si ai oricăror persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial.

 

TITLUL II

Cariera judecătorilor si procurorilor

CAPITOLUL I

Admiterea în magistratură si formarea profesională initială a judecătorilor si procurorilor

 

Art. 12. – Admiterea în magistratură a judecătorilor si procurorilor se face prin concurs, pe baza competentei profesionale, a aptitudinilor si a bunei reputatii.

Art. 13. – Admiterea în magistratură si formarea profesională initială în vederea ocupării functiei de judecător si procuror se realizează prin Institutul National al Magistraturii.

Art. 14. – (1) Admiterea la Institutul National al Magistraturii se face cu respectarea principiilor transparentei si egalitătii, exclusiv pe bază de concurs.

(2) La concursul pentru admiterea la Institutul National al Magistraturii se poate înscrie persoana care îndeplineste cumulativ următoarele conditii:

a) are cetătenia română, domiciliul în România si capacitate deplină de exercitiu;

b) este licentiată în drept;

c) nu are antecedente penale sau cazier fiscal;

d) cunoaste limba română;

e) este aptă, din punct de vedere medical si psihologic, pentru exercitarea functiei. Comisia medicală se numeste prin ordin comun al ministrului justitiei si al ministrului sănătătii.

Art. 15. – (1) Concursul de admitere se organizează anual la data si locul stabilite de Institutul National al Magistraturii, cu aprobarea Consiliului Superior al Magistraturii. Data, locul, modul de desfăsurare a concursului de admitere si numărul de locuri scoase la concurs se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii si pe cea a Institutului National al Magistraturii, cu cel putin 60 de zile înainte de data stabilită pentru concurs.

(2) Datele prevăzute la alin. (1) se aduc la cunostintă si printr-un comunicat care se publică în trei cotidiene centrale.

(3) Pentru înscrierea la concursul prevăzut la alin. (1), candidatul plăteste o taxă al cărei cuantum se stabileste prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, în functie de cheltuielile necesare pentru organizarea concursului.

(4) Consiliul Superior al Magistraturii stabileste în fiecare an numărul de cursanti, în functie de posturile de judecători si procurori vacante, precum si de cele care vor fi înfiintate.

(5) Comisia de admitere, comisia de elaborare a subiectelor si comisia de solutionare a contestatiilor sunt numite prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului National al Magistraturii. Verificarea dosarelor candidatilor si îndeplinirea conditiilor  prevăzute la art. 14 alin. (2) se realizează de comisia de admitere.

(6) Rezultatele concursului se afisează la sediul Institutului National al Magistraturii si se publică pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii si pe cea a Institutului National al Magistraturii.

(7) Candidatii nemultumiti de rezultatele concursului pot formula contestatii în termen de 3 zile de la afisare la comisia de solutionare a contestatiilor. Aceasta le va solutiona în termen de 3 zile. Decizia comisiei de solutionare a contestatiilor este irevocabilă, dispozitiile alin. (6) fiind aplicabile în mod corespunzător.

Art. 16. – (1) Cursantii Institutului National al Magistraturii au calitatea de auditori de justitie.

(2) Formarea profesională initială în cadrul Institutului National al Magistraturii constă în pregătirea teoretică si practică a auditorilor de justitie pentru a deveni judecători sau procurori.

(3) Durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justitie este de 2 ani. După primul an de cursuri, auditorii de justitie optează, în ordinea mediilor si în raport cu numărul posturilor, pentru functia de judecător sau procuror.

(4) În perioada cursurilor, auditorii de justitie efectuează stagii de practică în cadrul instantelor judecătoresti si al parchetelor, asistă la sedintele de judecată si la activitatea de urmărire penală, pentru a cunoaste în mod direct activitătile pe care le desfăsoară judecătorii, procurorii si personalul auxiliar de specialitate.

(5) Programul de formare profesională a auditorilor de justitie se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului National al Magistraturii.

Art. 17. – (1) Auditorii de justitie beneficiază de o bursă având caracterul unei indemnizatii lunare corespunzătoare functiei de judecător stagiar si procuror stagiar, în raport cu vechimea pe care o au ca auditori.

(2) Bursa auditorilor de justitie prevăzută la alin. (1) are natura si regimul juridic al unui drept salarial si se stabileste pe baza indemnizatiei brute prevăzute de lege pentru judecătorii si procurorii stagiari, la care se vor calcula retinerile pentru obtinerea indemnizatiei nete, urmând a se vira obligatia angajatorului si a asiguratilor la asigurările sociale de stat, precum si obligatia angajatorului si a asiguratilor privind contributia la asigurările sociale de sănătate. Auditorii de justitie beneficiază de indemnizatie si în perioada vacantelor.

(3) Indemnizatiile auditorilor de justitie se plătesc din fondul prevăzut în bugetul anual aprobat al Consiliului Superior al Magistraturii.

(4) Auditorii de justitie beneficiază de drepturile prevăzute de art. 79 alin. (4) si (5), care se aplică în mod corespunzător.

(5) Perioada în care o persoană a avut calitatea de auditor de justitie, dacă a promovat examenul de absolvire a Institutului National al Magistraturii, constituie vechime în functia de judecător sau procuror.

(6) Prevederile alin. (1)–(3) si (5) se aplică si auditorilor de justitie proveniti din alte tări, pe baza întelegerilor încheiate cu ministerele de justitie din tările respective.

Art. 18. – (1) Abaterile disciplinare ale auditorilor de justitie de la îndatoririle ce le revin potrivit legii sau Regulamentului Institutului National al Magistraturii se sanctionează disciplinar.

(2) Constituie abateri disciplinare:

a) desfăsurarea de activităti publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atributiilor ce le revin;

b) atitudinile ireverentioase fată de colegi, personalul de instruire si de conducere al Institutului National al Magistraturii, precum si fată de persoanele cu care intră în contact în perioada efectuării stagiului;

c) absentele nemotivate de la cursuri, dacă acestea depăsesc 8 ore într-o lună.

(3) Sanctiunile disciplinare aplicabile auditorilor de justitie sunt:

a) avertismentul;

b) diminuarea bursei cu până la 15% pe o perioadă de la o lună la 3 luni;

c) diminuarea bursei proportional cu numărul absentelor nemotivate, dacă acestea depăsesc 8 ore într-o lună;

d) exmatricularea din Institutul National al Magistraturii.

(4) Avertismentul se aplică, în scris, de directorul Institutului National al Magistraturii si poate fi contestat la consiliul stiintific al institutului.

(5) Sanctiunile prevăzute la alin. (3) lit. b), c) si d) se aplică de Consiliul stiintific al Institutului National al Magistraturii.

(6) Hotărârile consiliului stiintific prevăzute la alin. (5) pot fi atacate la instanta de contencios administrativ si fiscal competentă.

(7) În cazul exmatriculării din Institutul National al Magistraturii, cel sanctionat este obligat să restituie indemnizatia si cheltuielile de scolarizare.

(8) Procedura de constatare a abaterilor si de aplicare a sanctiunilor disciplinare se stabileste prin Regulamentul Institutului National al Magistraturii.

Art. 19. – (1) După încheierea cursurilor în cadrul Institutului National al Magistraturii, auditorii de justitie sustin un examen de absolvire, constând în probe teoretice si practice, prin care se verifică însusirea cunostintelor necesare exercitării functiei de judecător sau de procuror.

(2) Auditorii de justitie care au promovat examenul prevăzut la alin. (1) vor fi numiti, potrivit legii, de regulă, în functiile pentru care au optat după primul an de cursuri în cadrul Institutului National al Magistraturii.

(3) Auditorii de justitie care nu promovează examenul de absolvire se pot prezenta încă o dată pentru sustinerea acestuia la următoarea sesiune organizată de Institutul National al Magistraturii. În cazul în care auditorul de justitie nu se prezintă, în mod nejustificat, la examen sau nu promovează examenul în a doua sesiune, el nu poate fi numit ca judecător sau procuror si este obligat să restituie bursa si cheltuielile de scolarizare.

Art. 20. – (1) Absolventii Institutului National al Magistraturii sunt obligati să îndeplinească timp de 6 ani functia de judecător sau de procuror.

(2) În cazul în care un absolvent al Institutului National al Magistraturii este eliberat din functie înainte de expirarea perioadei de 6 ani, din initiativa sa ori din motive care îi sunt imputabile, el este obligat să restituie bursa de auditor de justitie si cheltuielile de scolarizare efectuate cu formarea sa, proportional cu timpul rămas până la împlinirea termenului prevăzut la alin. (1).

 

CAPITOLUL II

Judecătorii stagiari si procurorii stagiari

 

Art. 21. – (1) Judecătorii stagiari si procurorii stagiari sunt numiti în functie de către Consiliul Superior al Magistraturii, pe baza mediei generale, obtinută prin însumarea celor trei medii de la sfârsitul fiecărui an de studiu si de la examenul de absolvire a Institutului National al Magistraturii.

(2) Judecătorii stagiari si procurorii stagiari pot fi numiti în functie numai la judecătorii sau, după caz, la parchetele de pe lângă acestea.

(3) Judecătorii stagiari se bucură de stabilitate.

Art. 22. – (1) Durata stagiului este de 1 an.

(2) În perioada stagiului, judecătorii si procurorii sunt obligati să continue formarea profesională, sub coordonarea unui judecător sau procuror anume desemnat de presedintele judecătoriei sau, după caz, de prim-procurorul parchetului de pe lângă această instantă.

(3) Conducerea instantelor si a parchetelor este obligată să asigure toate conditiile pentru buna desfăsurare a stagiului.

Art. 23. – (1) Judecătorii stagiari judecă:

a) cererile privind pensiile de întretinere, cererile privind înregistrările si rectificările în registrele de stare civilă, cererile privind popririle, încuviintarea executării silite, învestirea cu formulă executorie si luarea unor măsuri asigurătorii;

b) litigiile patrimoniale având ca obiect plata unei sume de bani sau predarea unui bun, în cazul în care valoarea obiectului litigiului nu depăseste 100 milioane lei (10 mii lei RON);

c) plângerile împotriva proceselor-verbale de constatare a contraventiilor si de aplicare a sanctiunilor contraventionale;

d) somatia de plată;

e) reabilitarea;

f) constatarea interventiei amnistiei ori gratierii;

g) infractiunile prevăzute la art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedură penală.

(2) Procurorii stagiari au dreptul să pună concluzii în instantă, să efectueze si să semneze acte procedurale, sub coordonarea unui procuror care se bucură de stabilitate.

(3) Solutiile procurorilor stagiari sunt contrasemnate de procurorii care îi coordonează.

Art. 24. – (1) Judecătorul sau procurorul care răspunde de coordonarea judecătorilor stagiari sau, după caz, a procurorilor stagiari întocmeste trimestrial un referat de evaluare individuală privind însusirea cunostintelor practice specifice activitătii de judecător sau de procuror.

(2) În vederea prezentării la examenul de capacitate, ultimul referat de evaluare individuală cuprinde avizul consultativ al presedintelui curtii de apel sau al procurorului general al parchetului de pe lângă aceasta.

Art. 25. – (1) După încheierea perioadei de stagiu, judecătorii si procurorii stagiari sunt obligati să se prezinte la examenul de capacitate. În cazul în care judecătorul stagiar sau procurorul stagiar este respins la examenul de capacitate, el este obligat să se prezinte la sesiunea următoare.

(2) Lipsa nejustificată de la examenul de capacitate sau respingerea candidatului la două sesiuni atrage pierderea calitătii de judecător stagiar sau de procuror stagiar. În această situatie, judecătorul sau procurorul stagiar este obligat să restituie bursa de auditor de justitie si cheltuielile de scolarizare efectuate pentru formarea sa profesională.

(3) Persoana care, din motive justificate, nu s-a prezentat la examenul de capacitate poate sustine acest examen dacă de la încheierea stagiului până la data fixată pentru examen nu au trecut mai mult de 2 ani. Dispozitiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

(4) După trecerea termenului de 2 ani, persoanele prevăzute la alin. (3) sunt obligate să efectueze din nou stagiul, potrivit legii.

Art. 26. – (1) Examenul de capacitate al judecătorilor stagiari si al procurorilor stagiari se organizează anual de Consiliul Superior al Magistraturii, prin intermediul Institutului National al Magistraturii.

(2) Data, locul si modul de desfăsurare a examenului de capacitate se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, precum si pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii si pe cea a Institutului National al Magistraturii si se comunică instantelor judecătoresti si parchetelor de pe lângă acestea, cu cel putin 90 de zile înainte de data stabilită pentru examenul de capacitate.

(3) Cererile de înscriere la examenul de capacitate, însotite de referatele de evaluare si de celelalte acte necesare potrivit Regulamentului privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari si al procurorilor stagiari, se depun la Consiliul Superior al Magistraturii în termen de 60 de zile de la publicarea datei examenului.

Art. 27. – (1) Comisia pentru examenul de capacitate al judecătorilor si comisia pentru solutionarea contestatiilor sunt alcătuite din judecători de la Înalta Curte de Casatie si Justitie, judecători de la curtile de apel si formatori din Institutul National al Magistraturii, numiti prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului National al Magistraturii.

(2) Comisia pentru examenul de capacitate al procurorilor si comisia pentru solutionarea contestatiilor sunt alcătuite din procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, procurori de la parchetele de pe lângă curtile de apel si formatori din Institutul National al Magistraturii, numiti prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului National al Magistraturii.

Art. 28. – (1) Examenul de capacitate constă în verificarea cunostintelor teoretice si practice prin probe scrise si orale.

(2) Probele cu caracter teoretic au ca obiect fundamentele constitutionale ale statului de drept, institutiile de bază ale dreptului, organizarea judiciară si Codul deontologic al judecătorilor si procurorilor. La sustinerea probelor orale participă cel putin 3 membri ai comisiilor prevăzute la art. 27.

(3) Probele cu caracter practic constau în solutionarea de spete si întocmirea de acte judiciare, distincte pentru judecători si procurori, în functie de specificul activitătii acestora.

Art. 29. – (1) Rezultatele examenului de capacitate se înscriu în tabelul de clasificare a candidatilor, care se afisează la sediul Institutului National al Magistraturii si se publică pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii si pe cea a Institutului National al Magistraturii.

(2) Contestatiile pentru examenul de capacitate cu privire la probele scrise se trimit la Institutul National al Magistraturii, în termen de 72 de ore de la afisarea rezultatelor, de către candidati, curtile de apel sau parchetele de pe lângă acestea. Contestatiile se solutionează în termen de 3 zile. Decizia comisiei de solutionare a contestatiilor este irevocabilă, dispozitiile alin. (1) fiind aplicabile în mod corespunzător.

(3) Notarea la probele orale este definitivă.

(4) După întocmirea tabelului de clasificare a candidatilor, Consiliul Superior al Magistraturii validează examenul de capacitate, în prima sedintă care urmează afisării rezultatelor.

(5) Consiliul Superior al Magistraturii poate invalida, în tot sau în parte, examenul de capacitate în cazurile în care constată că nu au fost respectate conditiile prevăzute de lege sau de regulament privind organizarea examenului sau că există dovada săvârsirii unor fraude.

Art. 30. – (1) După validarea examenului de capacitate, lista tuturor posturilor vacante de la judecătorii si parchetele de pe lângă aceste instante se publică de îndată, separat pentru judecători si procurori, în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, si se afisează la sediile instantelor si parchetelor, prin grija Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) Candidatii declarati admisi la examenul de capacitate au dreptul, în ordinea mediilor, să-si aleagă posturile, în termen de 15 zile libere de la publicarea acestora în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.

(3) Candidatului care nu si-a exercitat dreptul de alegere a postului în termenul prevăzut la alin. (2) i se propune, din oficiu, un post de către Consiliul Superior al Magistraturii. Refuzul de a accepta propunerea este considerat demisie.

(4) La medii egale are prioritate la alegerea postului, în următoarea ordine, candidatul care functionează la instanta sau parchetul pentru care a optat ori cel care are o vechime mai mare în magistratură.

(5) Repartizarea pe posturi se afisează la sediul Consiliului Superior al Magistraturii, al instantelor si al parchetelor, se comunică persoanelor interesate si se publică pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii.

(6) În circumscriptiile instantelor si parchetelor unde o minoritate natională are o pondere de cel putin 50% din numărul locuitorilor, la medii egale, au prioritate candidatii cunoscători ai limbii acelei minorităti.

 

CAPITOLUL III

Numirea judecătorilor si procurorilor

 

Art. 31. – (1) Judecătorii si procurorii care au promovat examenul de capacitate sunt numiti de Presedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) Propunerile de numire se fac în cel mult 30 de zile de la data validării examenului de capacitate.

(3) Presedintele României poate refuza o singură dată numirea judecătorilor si procurorilor prevăzuti la alin. (1). Refuzul motivat se comunică de îndată Consiliului Superior al Magistraturii.

(4) În situatia în care Consiliul Superior al Magistraturii sustine propunerea initială, are obligatia să motiveze optiunea si să o comunice de îndată Presedintelui României.

(5) În perioada dintre data validării examenului de capacitate si data intrării în vigoare a actului de numire de către Presedintele României, judecătorii si procurorii care au promovat examenul de capacitate primesc salariul corespunzător functiei imediat superioare celei de judecător sau procuror stagiar.

Art. 32. – Poate fi numită judecător sau procuror militar persoana care îndeplineste conditiile prevăzute de lege pentru intrarea în magistratură, după dobândirea calitătii de ofiter activ în cadrul Ministerului Apărării Nationale.

Art. 33. – (1) Pot fi numiti în magistratură, pe bază de concurs, dacă îndeplinesc conditiile prevăzute la art. 14 alin. (2), persoanele care au îndeplinit functia de judecător, procuror si care si-au încetat activitatea din motive neimputabile, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), avocatii, notarii, asistentii judiciari, consilierii juridici, persoanele care au îndeplinit functii de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administratiei Prezidentiale, Guvernului, Curtii Constitutionale, Avocatului Poporului, Curtii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, cadrele didactice din învătământul juridic superior acreditat, cu o vechime în specialitate de cel putin 5 ani, precum si magistratii-asistenti la Înalta Curte de Casatie si Justitie cu o vechime de cel putin 5 ani si care si-au încetat activitatea din motive neimputabile.

(2) Concursul prevăzut la alin. (1) se organizează anual sau ori de câte ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul National al Magistraturii, pentru ocuparea posturilor vacante de la judecătorii si parchetele de pe lângă acestea.

(3) În termen de cel mult 30 de zile de la data validării concursului prevăzut la alin. (1), Consiliul Superior al Magistraturii propune Presedintelui României numirea în functia de judecător sau, după caz, de procuror a candidatilor admisi.

(4) Dispozitiile art. 30 alin. (6) se aplică în mod corespunzător.

(5) Persoanele care au îndeplinit functia de judecător sau procuror cel putin 10 ani si care si-au încetat activitatea din motive neimputabile pot fi numite, fără concurs, în functia de judecător sau procuror.

(6) Persoanele prevăzute la alin. (5) pot fi numite la instante sau parchete de acelasi grad cu cele unde au functionat, cu exceptia Înaltei Curti de Casatie si Justitie.

(7) Persoanele care au îndeplinit functia de magistrat-asistent la Înalta Curte de Casatie si Justitie cel putin 10 ani si care si-au încetat activitatea din motive neimputabile, precum si avocatii cu o vechime în profesie de cel putin 10 ani pot fi numite, fără concurs, la judecătorii sau parchetele care functionează pe lângă acestea.

(8) Persoanele care îndeplinesc conditia de la alin. (5) si (7) prin cumularea vechimii în functia de judecător, procuror sau în profesia de avocat pot fi numite judecător sau procuror, fără concurs, la instante sau parchete de acelasi grad cu cele unde au functionat, cu exceptia Înaltei Curti de Casatie si Justitie.

(9) În vederea numirii în functia de judecător sau procuror, persoanele prevăzute la alin. (5), (7) si (8) vor sustine un interviu în fata sectiei corespunzătoare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

(10) Pentru a fi numite în functia de judecător sau procuror, persoanele prevăzute la alin. (5), (7) si (8) trebuie să îndeplinească si conditiile prevăzute de art. 14 alin. (2).

(11) Presedintele României poate refuza o singură dată numirea judecătorilor si procurorilor prevăzuti la alin. (1). Refuzul motivat se comunică de îndată Consiliului Superior al Magistraturii.

(12) În situatia în care Consiliul Superior al Magistraturii sustine propunerea initială, are obligatia să motiveze optiunea si să o comunice de îndată Presedintelui României.

(13) După numirea în functia de judecător sau procuror, persoanele prevăzute la alin. (1), (5), (7) si (8) sunt obligate să urmeze, pe o perioadă de 6 luni, un curs de formare profesională în cadrul Institutului National al Magistraturii care va cuprinde în mod obligatoriu elemente de drept comunitar.

(14) Persoanele prevăzute la alin. (5), (7) si (8) vor sustine, la finalizarea cursului prevăzut la alin. (13), un examen pentru verificarea cunostintelor. Nepromovarea examenului atrage eliberarea din functie, cu obligatia restituirii indemnizatiilor primite în perioada în care au urmat cursurile.

(15) Judecătorii Curtii Constitutionale care, la data numirii, aveau functia de judecător sau de procuror au dreptul, la încetarea mandatului, să revină la postul detinut anterior.

Art. 34. – (1) Înainte de a începe să-si exercite functia, judecătorii si procurorii depun următorul jurământ: “Jur să respect Constitutia si legile tării, să apăr drepturile si libertătile fundamentale ale persoanei, să-mi îndeplinesc atributiile cu onoare, constiintă si fără părtinire. Asa să-mi ajute Dumnezeu!“ Referirea la divinitate din formula jurământului se schimbă potrivit credintei religioase a judecătorilor si procurorilor si este facultativă.

(2) Refuzul depunerii jurământului atrage, de drept, nulitatea numirii în functie.

(3) Jurământul se depune în sedintă solemnă, în fata judecătorilor instantei sau, după caz, a procurorilor parchetului la care a fost numit judecătorul sau procurorul, după citirea actului de numire.

(4) Depunerea jurământului se consemnează într-un proces-verbal, care se semnează de conducătorul instantei sau, după caz, al parchetului si de 2 dintre judecătorii sau procurorii prezenti, precum si de cel care a depus jurământul.

(5) Depunerea jurământului nu este necesară în cazul transferului sau al promovării judecătorului ori procurorului în altă functie.

 

CAPITOLUL IV

Formarea profesională continuă si evaluarea periodică a judecătorilor si procurorilor

 

Art. 35. – (1) Formarea profesională continuă a judecătorilor si procurorilor constituie garantia independentei si impartialitătii în exercitarea functiei.

(2) Formarea profesională continuă trebuie să tină seama de dinamica procesului legislativ si constă, în principal, în cunoasterea si aprofundarea legislatiei interne, a documentelor europene si internationale la care România este parte, a jurisprudentei instantelor judecătoresti si a Curtii Constitutionale, a jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului si a Curtii de Justitie a Comunitătilor Europene, a dreptului comparat, a normelor deontologice, în abordarea multidisciplinară a institutiilor cu caracter de noutate, precum si în cunoasterea si aprofundarea unor limbi străine si operarea pe calculator.

Art. 36. – Responsabilitatea pentru formarea profesională continuă a judecătorilor si procurorilor revine Institutului National al Magistraturii, conducătorilor instantelor sau parchetelor la care acestia îsi desfăsoară activitatea, precum si fiecărui judecător si procuror, prin pregătire individuală.

Art. 37. – (1) Judecătorii si procurorii participă, cel putin o dată la 3 ani, la programe de formare profesională continuă organizate de Institutul National al Magistraturii, de institutii de învătământ superior din tară sau din străinătate ori la alte forme de perfectionare profesională.

(2) Judecătorii si procurorii au obligatia de a urma în cadrul programelor de formare profesională continuă un curs intensiv pentru învătarea sau aprofundarea unei limbi străine si un curs intensiv pentru initierea sau aprofundarea cunostintelor de operare pe calculator organizate de Institutul National al Magistraturii sau de instantele judecătoresti sau parchete, de institutii de învătământ superior din tară sau din străinătate, precum si de alte institutii de specialitate.

(3) Consiliul Superior al Magistraturii aprobă anual, la propunerea Institutului National al Magistraturii, programul de formare profesională continuă a judecătorilor si procurorilor.

(4) Formarea profesională continuă a judecătorilor si procurorilor se realizează tinând seama de necesitatea specializării lor.

Art. 38. – (1) În cadrul fiecărei curti de apel si în cadrul fiecărui parchet de pe lângă curtea de apel se organizează periodic activităti de formare profesională continuă, constând în consultări, dezbateri, seminarii, sesiuni sau mese rotunde, cu participarea Institutului National al Magistraturii. Tematica acestora se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii.

(2) Presedintele curtii de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel desemnează judecătorii, respectiv procurorii, care răspund de organizarea activitătii de formare profesională continuă a judecătorilor si procurorilor de la curtea de apel si instantele din circumscriptia acesteia, respectiv de la parchetul de pe lângă curtea de apel si parchetele subordonate.

Art. 39. – (1) Pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de competentă profesională si de performantă judecătorii si procurorii sunt supusi la fiecare 3 ani unei evaluări privind eficienta, calitatea activitătii si integritatea, obligatia de formare profesională continuă si absolvirea unor cursuri de specializare, iar în cazul judecătorilor si procurorilor numiti în functii de conducere, si modul de îndeplinire a atributiilor manageriale.

(2) Prima evaluare a judecătorilor si procurorilor se face la 2 ani de la numirea în functie.

(3) Evaluarea prevăzută la alin. (1) se face de comisii constituite prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, separat pentru judecători si procurori, formate din presedintele instantei sau, după caz, conducătorul parchetului, sectiei sau directiei din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie sau Parchetului National Anticoruptie, precum si din 2 judecători sau procurori desemnati de colegiul de conducere.

(4) Din comisiile pentru evaluarea procurorilor din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizată si Terorism si Parchetului National Anticoruptie fac parte si procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie si, respectiv, procurorul general al Parchetului National Anticoruptie care răspund direct de performantele acestor structuri.

(5) Criteriile de evaluare a activitătii profesionale a judecătorilor si procurorilor sunt prevăzute în anexa*) care face parte integrantă din prezenta lege.

(6) Regulamentul privind evaluarea activitătii profesionale a judecătorilor si procurorilor se aprobă prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.


*) Potrivit art. III al titlului XVII din Legea nr. 247/2005, la împlinirea termenului prevăzut la art. II alin. (2), anexa la Legea nr. 303/2004, cu modificările ulterioare, se abrogă.

 

Art. 40. – (1) Prin raportul de evaluare a activitătii profesionale a judecătorului sau procurorului întocmit de comisiile prevăzute la art. 39 alin. (3) sau (4), se poate acorda unul dintre calificativele: “foarte bine“, “bine“, “satisfăcător“ sau “nesatisfăcător“.

(2) Judecătorii sau procurorii nemultumiti de calificativul acordat pot face contestatie la sectia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la comunicare.

(3) În solutionarea contestatiei, sectiile Consiliului Superior al Magistraturii pot cere conducătorului instantei sau parchetului ori comisiilor sau persoanelor prevăzute la art. 39 alin. (3) sau (4) orice informatii pe care le consideră necesare, iar citarea judecătorului sau procurorului pentru a fi audiat este obligatorie.

(4) Hotărârile sectiilor pot fi atacate la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii. Hotărârile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca instantă de judecată, sunt definitive si irevocabile.

Art. 41. – (1) Judecătorii si procurorii care primesc calificativul “nesatisfăcător“ sunt obligati să urmeze pentru o perioadă cuprinsă între 3 si 6 luni cursuri speciale organizate de Institutul National al Magistraturii.

(2) Judecătorii si procurorii care primesc calificativul “satisfăcător“ în urma a două evaluări consecutive sunt obligati să urmeze pentru o perioadă cuprinsă între 3 si 6 luni cursuri speciale organizate de Institutul National al Magistraturii.

(3) Cursurile prevăzute la alin. (1) si (2) se încheie prin sustinerea unui examen, în conditiile prezentei legi. (4) Judecătorul sau procurorul care primeste în urma a două evaluări consecutive calificativul înesatisfăcător“ sau care nu a promovat examenul prevăzut la alin. (3) este eliberat din functie pentru incapacitate profesională de către Presedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

Art. 42. – (1) Evolutia carierei de judecător sau procuror se consemnează în fisa din dosarul profesional, care se întocmeste si se păstrează de Consiliul Superior al Magistraturii.

(2) Datele continute în dosarul profesional sunt confidentiale, în conditiile prevăzute de lege.

(3) Judecătorii si procurorii au acces la propriul dosar profesional si pot obtine copii ale actelor existente în dosar.

 

CAPITOLUL V

Promovarea judecătorilor si procurorilor si numirea în functiile de conducere

 

SECTIUNEA 1

Promovarea la tribunale, curti de apel si la parchete

 

Art. 43. – (1) Promovarea judecătorilor si procurorilor se face numai prin concurs organizat la nivel national, în limita posturilor vacante existente la tribunale si curti de apel sau, după caz, la parchete.

(2) Concursul pentru promovarea judecătorilor si procurorilor se organizează, anual sau ori de câte ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul National al Magistraturii.

(3) Comisia pentru promovarea judecătorilor este alcătuită din judecători de la Înalta Curte de Casatie si Justitie, judecători de la curtile de apel si formatori din Institutul National al Magistraturii, numiti prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului National al Magistraturii.

(4) Comisia pentru promovarea procurorilor este alcătuită din procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, procurori de la parchetele de pe lângă curtile de apel si formatori din Institutul National al Magistraturii, numiti prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului National al Magistraturii.

(5) Data, locul, modul de desfăsurare a concursului si posturile vacante pentru care se organizează concurs se comunică tuturor judecătorilor si procurorilor, prin curtile de apel si parchete, si se publică pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii, a Institutului National al Magistraturii, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie si în trei cotidiene centrale, cu cel putin 60 de zile înainte de data stabilită pentru concurs.

Art. 44. – (1) Pot participa la concursul de promovare la instantele sau parchetele imediat superioare judecătorii si procurorii care au avut calificativul “foarte bine“ la ultima evaluare, nu au fost sanctionati disciplinar în ultimii 3 ani si îndeplinesc următoarele conditii minime de vechime:

a) 5 ani vechime în functia de judecător sau procuror, pentru promovarea în functiile de judecător de tribunal sau tribunal specializat si procuror la parchetul de pe lângă tribunal sau la parchetul de pe lângă tribunalul specializat;

b) 6 ani vechime în functia de judecător sau procuror, pentru promovarea în functiile de judecător de curte de apel si procuror la parchetul de pe lângă aceasta;

c) 8 ani vechime în functia de judecător sau procuror, pentru promovarea în functia de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie.

(2) La calcularea vechimii prevăzute la alin. (1) se ia în considerare si perioada în care judecătorul sau procurorul a fost avocat.

(3) Consiliul Superior al Magistraturii verifică îndeplinirea conditiilor prevăzute la alin. (1).

Art. 45. – Judecătorii si procurorii care îndeplinesc conditiile prevăzute la art. 44 pot participa la concurs, în vederea promovării pe loc, în limita numărului de locuri aprobat anual de Consiliul Superior al Magistraturii.

Art. 46. – (1) Concursul de promovare constă în probe scrise, cu caracter teoretic si practic.

(2) Probele constau în:

a) în functie de specializare, una dintre următoarele materii: drept civil, drept penal, drept comercial, drept administrativ, drept financiar si fiscal, dreptul muncii, dreptul familiei, drept international privat;

b) jurisprudenta Înaltei Curti de Casatie si Justitie si jurisprudenta Curtii Constitutionale;

c) jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului si jurisprudenta Curtii de Justitie a Comunitătilor Europene;

d) procedura civilă sau procedura penală, în functie de specializarea judecătorului sau procurorului.

(3) Procedura de desfăsurare a concursului, inclusiv modalitatea de contestare a rezultatelor este prevăzută în Regulamentul privind organizarea si desfăsurarea concursului de promovare a judecătorilor si procurorilor.

(4) Dispozitiile art. 30 alin. (6) se aplică în mod corespunzător.

Art. 47. – În termen de cel mult 30 de zile de la comunicarea rezultatelor, Consiliul Superior al Magistraturii dispune, prin hotărâre, promovarea judecătorilor si procurorilor declarati admisi.

 

SECTIUNEA a 2-a

Numirea în functiile de conducere din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, curtilor de apel si parchetelor corespunzătoare

 

Art. 48. – (1) Numirea în functiile de presedinte si vicepresedinte la judecătorii, tribunale, tribunale specializate si curti de apel se face numai prin concurs sau examen organizat, ori de câte ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul National al Magistraturii.

(2) Pot participa la concurs sau examen judecătorii care au calificativul “foarte bine“ la ultima evaluare, nu au fost sanctionati disciplinar în ultimii 3 ani si îndeplinesc conditiile de vechime prevăzute de lege.

(3) Judecătorii îsi depun candidaturile însotite de orice alte acte considerate relevante, în termen de 20 de zile de la publicarea datei concursului sau examenului, la Institutul National al Magistraturii.

(4) Concursul sau examenul constă în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atributiilor specifice functiei de conducere si în probe scrise privind managementul, comunicarea, resursele umane, capacitatea candidatului de a lua decizii si de a-si asuma răspunderea, rezistenta la stres si un test psihologic.

(5) Comisia de examinare este numită de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului National al Magistraturii, si este formată din 2 judecători de la Înalta Curte de Casatie si Justitie, 2 judecători de la curtile de apel si 3 specialisti în management si organizare institutională. La constituirea comisiilor vor fi avuti în vedere, în principal, judecătorii care au urmat cursuri de management.

(6) Data, locul, precum si Regulamentul de organizare a concursului sau examenului elaborat de Institutul National al Magistraturii se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii si se afisează pe pagina de Internet a Institutului National al Magistraturii, Ministerului Justitiei, Consiliului Superior al Magistraturii si la sediile instantelor judecătoresti, cu cel putin 30 de zile înainte de data desfăsurării acestuia.

(7) Consiliul Superior al Magistraturii validează rezultatul concursului sau examenului si numeste judecătorii în functiile de conducere în termen de 15 zile de la data afisării rezultatelor finale. Dispozitiile art. 30 alin. (6) se aplică în mod corespunzător.

(8) Numirea judecătorilor care au obtinut rezultatul cel mai bun la concurs sau, după caz, au fost declarati admisi la examen în functiile pentru care au candidat se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii, o singură dată, în conditiile prevăzute la alin. (1).

(9) Numirea judecătorilor în celelalte functii de conducere se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea presedintelui instantei.

(10) Nu pot fi numiti în functii de conducere judecătorii care au făcut parte din serviciile de informatii înainte de 1990 sau au colaborat cu acestea ori judecătorii care au un interes personal, ce influentează sau ar putea influenta îndeplinirea cu obiectivitate si impartialitate a atributiilor prevăzute de lege.

(11) Judecătorii care participă la concurs sau examen, precum si cei propusi pentru o functie de conducere sunt obligati să dea o declaratie pe proprie răspundere din care să rezulte că nu au făcut parte din serviciile de informatii înainte de 1990 si nici nu au colaborat cu acestea, precum si o declaratie de interese care se actualizează anual sau în termen de 15 zile de la aparitia unei schimbări sau de la data la care judecătorul a luat cunostintă despre aceasta.

(12) Înainte de numirea în functiile de conducere, Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitătii verifică si comunică, în termen de 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, dacă judecătorul a făcut parte din serviciile de informatii înainte de 1990 sau a colaborat cu acestea.

(13) Evidenta posturilor vacante de conducere de la instantele judecătoresti este publică si disponibilă permanent pe paginile de Internet ale Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului National al Magistraturii si Ministerului Justitiei, precum si prin afisare la sediile instantelor judecătoresti.

(14) Numirea în functii de conducere potrivit prezentului articol se face în termen de cel mult 6 luni de la data la care acestea devin vacante.

Art. 49. – (1) Numirea în functiile de procuror general al parchetului de pe lângă curtea de apel, prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunal, prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori si familie sau prim-procuror al parchetului de pe lângă judecătorie si de adjuncti ai acestora se face numai prin concurs sau examen organizat, ori de câte ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul National al Magistraturii.

(2) Pot participa la concurs sau examen procurorii care au calificativul “foarte bine“ la ultima evaluare, nu au fost sanctionati disciplinar în ultimii 3 ani si îndeplinesc conditiile de vechime prevăzute de lege.

(3) Procurorii îsi depun candidaturile însotite de orice alte acte considerate relevante, în termen de 20 de zile de la publicarea datei concursului sau examenului, la Institutul National al Magistraturii.

(4) Dispozitiile art. 48 alin. (4) se aplică în mod corespunzător.

(5) Comisia de examinare este numită de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului National al Magistraturii, si este formată din 2 procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, 2 procurori de la parchetele de pe lângă curtile de apel si 3 specialisti în management si organizare institutională. La constituirea comisiilor vor fi avuti în vedere, în principal, procurorii care au urmat cursuri de management.

(6) Data, locul, precum si Regulamentul de organizare a concursului sau examenului elaborat de Institutul National al Magistraturii se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii si se afisează pe pagina de Internet a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, a Institutului National al Magistraturii, a Consiliului Superior al Magistraturii, a Ministerului Justitiei si la sediile parchetelor, cu cel putin 30 de zile înainte de data desfăsurării acestuia.

(7) Consiliul Superior al Magistraturii validează rezultatul concursului sau examenului si numeste procurorii în functiile de conducere în termen de 15 zile de la data afisăii rezultatelor finale. Dispozitiile art. 30 alin. (6) se aplică în mod corespunzător.

(8) Numirea procurorilor care au obtinut rezultatul cel mai bun la concurs sau, după caz, au fost declarati admisi la examen în functiile pentru care au candidat se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii, o singură dată, în conditiile prevăzute la alin. (1).

(9) Numirea în celelalte functii de conducere la parchete se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie.

(10) Pentru numirea în functiile de conducere prevăzute la alin. (9) este necesară recomandarea conducătorului parchetului unde urmează să fie numit procurorul.

(11) Dispozitiile art. 48 alin. (10)–(12) si (14) se aplică în mod corespunzător si în cazul numirii procurorilor în functiile de conducere.

(12) Evidenta posturilor vacante de conducere de la parchete este publică si disponibilă permanent pe paginile de Internet ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului National al Magistraturii si Ministerului Justitiei, precum si prin afisare la sediile parchetelor.

Art. 50. – (1) Pentru numirea în functii de conducere, sunt necesare următoarele conditii minime de vechime:

a) pentru functia de presedinte si vicepresedinte de judecătorie, prim-procuror al parchetului de pe lângă judecătorie si adjunct al acestuia, o vechime de 5 ani în functia de judecător sau procuror;

b) pentru functia de presedinte si vicepresedinte de tribunal sau tribunal specializat, precum si presedinte de sectie la tribunal, prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunal sau al parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori si familie, adjunct al acestuia si procuror sef sectie al parchetului de pe lângă tribunal sau al parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori si familie, o vechime de 6 ani în functia de judecător sau procuror;

c) pentru functia de presedinte, vicepresedinte, presedinte de sectie la curtea de apel, procuror general al parchetului de pe lângă curtea de apel si adunct al acestuia, procuror sef sectie al parchetului de pe lângă curtea de apel, o vechime de 8 ani în functia de judecător sau procuror.

(2) La calcularea vechimii prevăzute la alin. (1) se ia în considerare si perioada în care judecătorul sau procurorul a fost avocat.

(3) Pentru numirea în functii de conducere, judecătorul si procurorul trebuie să aibă dreptul să functioneze la instanta sau, după caz, parchetul la care urmează să fie numit în functia de conducere.

Art. 51. – (1) La încetarea mandatului functiei de conducere judecătorii sau procurorii pot ocupa, în conditiile prevăzute de art. 48, 49 si 50, o functie de conducere la aceeasi instantă sau la acelasi parchet ori la altă instantă sau parchet ori revin la instantele sau parchetele de unde provin sau la o instantă sau parchet unde au dreptul să functioneze potrivit legii.

(2) Revocarea din functia de conducere a judecătorilor se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea adunării generale ori a presedintelui instantei, pentru următoarele motive:

a) în cazul în care nu mai îndeplinesc una dintre conditiile necesare pentru numirea în functia de conducere;

b) în cazul exercitării necorespunzătoare a atributiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul si comunicarea, asumarea responsabilitătilor si aptitudinile manageriale;

c) în cazul aplicării uneia dintre sanctiunile disciplinare.

(3) La verificarea organizării eficiente a activitătii vor fi avute în vedere, în principal, următoarele criterii: folosirea adecvată a resurselor umane si materiale, evaluarea necesitătilor, gestionarea situatiilor de criză, raportul resurse investite – rezultate obtinute, gestionarea informatiilor, organizarea pregătirii si perfectionării profesionale si repartizarea sarcinilor în cadrul instantelor sau parchetelor.

(4) La verificarea comportamentului si comunicării vor fi avute în vedere, în principal, comportamentul si comunicarea cu judecătorii, procurorii, personalul auxiliar, justitiabilii, persoanele implicate în actul de justitie, alte institutii, mass-media, asigurarea accesului la informatiile de interes public din cadrul instantei sau parchetului si transparenta actului de conducere.

(5) La verificarea asumării responsabilitătii vor fi avute în vedere, în principal, îndeplinirea atributiilor prevăzute de lege si regulamente, implementarea strategiilor nationale si secventiale în domeniul justitiei si respectarea principiului distribuirii aleatorii sau, după caz, al repartizării pe criterii obiective a cauzelor.

(6) La verificarea aptitudinilor manageriale vor fi avute în vedere, în principal, capacitatea de organizare, capacitatea rapidă de decizie, rezistenta la stres, autoperfectionarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie si planificare pe termen scurt, mediu si lung, initiativă si capacitatea de adaptare rapidă.

(7) Revocarea din functia de conducere a procurorilor se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea adunării generale ori a conducătorului parchetului, pentru motivele prevăzute la alin. (2) care se aplică în mod corespunzător.

 

SECTIUNEA a 3-a

Promovarea în functia de judecător la Înalta Curte de Casatie si Justitie si numirea în functiile de conducere din cadrul Înaltei Curti de Casatie si Justitie, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie si Parchetului National Anticoruptie

 

Art. 52. – (1) Promovarea în functia de judecător la Înalta Curte de Casatie si Justitie se face de către Consiliul Superior al Magistraturii, dintre persoanele care au îndeplinit functia de judecător în ultimii 2 ani la tribunale sau curti de apel, au obtinut calificativul “foarte bine“ la ultima evaluare, nu au fost sanctionati disciplinar, s-au remarcat în activitatea profesională si au o vechime în functia de judecător sau procuror de cel putin 12 ani.

(2) Dispozitiile art. 48 alin. (10)–(12) se aplică în mod corespunzător.

(3) Evidenta posturilor vacante de judecător la Înalta Curte de Casatie si Justitie este publică si disponibilă permanent pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii si pe cea a Înaltei Curti de Casatie si Justitie.

(4) Judecătorii care îndeplinesc conditiile prevăzute la alin. (1) îsi pot depune candidaturile pentru functia de judecător la Înalta Curte de Casatie si Justitie, însotite de orice înscrisuri considerate relevante, în termen de 30 de zile de la publicarea postului vacant, la colegiul de conducere al Înaltei Curti de Casatie si Justitie, care le analizează si le înaintează Consiliului Superior al Magistraturii, însotite de un raport consultativ asupra promovării, în termen de 10 zile de la primire.

Art. 53. – (1) Presedintele, vicepresedintele si presedintii de sectii ai Înaltei Curti de Casatie si Justitie sunt numiti de către Presedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curti de Casatie si Justitie care au functionat la această instantă cel putin 2 ani.

(2) Presedintele României nu poate refuza numirea în functiile de conducere prevăzute la alin. (1) decât motivat, aducând la cunostinta Consiliului Superior al Magistraturii motivele refuzului.

(3) Numirea în functiile prevăzute la alin. (1) se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

(4) Dispozitiile art. 48 alin. (10)–(12) se aplică în mod corespunzător.

(5) Judecătorii Înaltei Curti de Casatie si Justitie care îndeplinesc conditiile prevăzute la alin. (1) îsi pot depune candidaturile pentru functia de presedinte sau vicepresedinte al Înaltei Curti de Casatie si Justitie ori presedinte de sectie, la Consiliul Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la data la care functia de presedinte, vicepresedinte sau presedinte de sectie a devenit vacantă.

(6) Revocarea din functie a presedintelui, a vicepresedintelui sau a presedintilor de sectii ai Înaltei Curti de Casatie si Justitie se face de către Presedintele României la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor sau la cererea adunării generale a instantei, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător.

Art. 54. – (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, prim-adjunctul si adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului National Anticoruptie, adjunctii acestuia, procurorii sefi de sectie ai acestor parchete, precum si procurorul sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizată si Terorism si adjunctii acestora sunt numiti de Presedintele României, la propunerea ministrului justitiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în functia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

(2) Dispozitiile art. 48 alin. (10)–(12) se aplică în mod corespunzător.

(3) Presedintele României poate refuza motivat numirea în functiile de conducere prevăzute la alin. (1), aducând la cunostinta publicului motivele refuzului.

(4) Revocarea procurorilor din functiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face de către Presedintele României, la propunerea ministrului justitiei care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie ori a procurorului general al Parchetului National Anticoruptie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător.

Art. 55. – (1) Numirea în celelalte functii de conducere în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie si al Parchetului National Anticoruptie se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, de către Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie sau a procurorului general al Parchetului National Anticoruptie, după caz.

(2) Pentru numirea în functiile de conducere prevăzute la alin. (1) este necesară recomandarea conducătorului sectiei ori, după caz, al directiei din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie sau Parchetului National Anticoruptie, unde urmează să fie numit procurorul.

(3) Dispozitiile art. 48 alin. (10)–(12) se aplică în mod corespunzător.

(4) Revocarea din functiile de conducere a procurorilor numiti potrivit alin. (1) se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie ori, după caz, a procurorului general al Parchetului National Anticoruptie, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător.

(5) Propunerea prevăzută la alin. (4) poate fi formulată din oficiu sau la sesizarea adunărilor generale ori a conducătorilor sectiilor ori, după caz, al directiei din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie sau Parchetului National Anticoruptie.

Art. 56. – La încetarea mandatului pentru functiile de conducere prevăzute la art. 53, 54 si 55, judecătorii sau procurorii revin la instantele sau parchetele de unde provin sau la o instantă sau parchet unde au dreptul să functioneze potrivit legii.

 

CAPITOLUL VI

Delegarea, detasarea si transferul

 

Art. 57. – (1) În cazul în care o judecătorie, un tribunal sau un tribunal specializat nu poate functiona normal din cauza absentei temporare a unor judecători, existentei unor posturi vacante sau altor asemenea cauze, presedintele curtii de apel, la propunerea presedintelui respectivei instante din circumscriptia acelei curti de apel, poate delega judecători de la alte instante din circumscriptia mentionată, cu acordul scris al acestora.

(2) Delegarea judecătorilor de la judecătorii, tribunale si tribunale specializate în circumscriptia altei curti de apel se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii, la solicitarea presedintelui curtii de apel în circumscriptia căreia se cere delegarea si cu avizul presedintelui curtii de apel unde acestia functionează.

(3) Delegarea judecătorilor curtilor de apel se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii, la solicitarea presedintelui curtii de apel.

(4) Delegarea în functii de conducere a judecătorilor de la curtile de apel, tribunale, tribunale specializate si judecătorii se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii, până la ocuparea functiei prin numire în conditiile prezentei legi.

(5) Delegarea în functiile de conducere de la Înalta Curte de Casatie si Justitie a judecătorilor de la această instantă se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, cu acordul scris al acestora, la propunerea presedintelui Înaltei Curti de Casatie si Justitie.

(6) Delegarea judecătorilor se poate face pe o perioadă de cel mult 90 de zile într-un an si poate fi prelungită, cu acordul scris al acestora, cel mult încă 90 de zile.

(7) În interesul serviciului, procurorii pot fi delegati, cu acordul scris al acestora, inclusiv în functii de conducere, de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, la parchetele din cadrul Ministerului Public pe o perioadă de cel mult 90 de zile într-un an.

(8) Delegarea procurorilor poate fi prelungită, cu acordul scris al acestora, cel mult încă 90 de zile.

(9) Pe perioada delegării judecătorii si procurorii beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru functia în care sunt delegati. Când salariul si celelalte drepturi bănesti prevăzute pentru functia în care este delegat judecătorul sau procurorul sunt inferioare, acesta îsi păstrează indemnizatia de încadrare lunară si celelalte drepturi bănesti.

Art. 58. – (1) Consiliul Superior al Magistraturii dispune detasarea judecătorilor si procurorilor, cu acordul scris al acestora, la alte instante sau parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul National al Magistraturii, Ministerul Justitiei sau la unitătile subordonate acestuia ori la alte autorităti publice, în orice functii, inclusiv cele de demnitate publică numite, la solicitarea acestor institutii.

(2) Durata detasării este cuprinsă între 6 luni si 3 ani. Detasarea se prelungeste o singură dată, pentru o durată de până la 3 ani, în conditiile prevăzute la alin. (1).

(3) În perioada detasării, judecătorii si procurorii îsi păstrează calitatea de judecător sau procuror si beneficiază de drepturile prevăzute de lege pentru personalul detasat. Când salariul si celelalte drepturi bănesti prevăzute pentru functia în care este detasat judecătorul sau procurorul sunt inferioare, acesta îsi păstrează indemnizatia de încadrare lunară si celelalte drepturi bănesti.

(4) Perioada detasării constituie vechime în functia de judecător sau procuror.

(5) După încetarea detasării, judecătorul sau procurorul revine în functia detinută anterior.

Art. 59. – Detasarea nu se poate face la instante sau parchete de nivel superior celor la care judecătorul sau procurorul are dreptul să functioneze potrivit legii.

Art. 60. – Transferul judecătorilor si procurorilor de la o instantă la altă instantă sau de la un parchet la alt parchet ori la o institutie publică se aprobă, la cererea celor în cauză, de Consiliul Superior al Magistraturii.

Art. 61. – (1) La cererea motivată, judecătorii pot fi numiti în functia de procuror, iar procurorii, în functia de judecător, prin decret al Presedintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu respectarea conditiilor prevăzute în prezenta lege.

(2) Pentru numirea în functiile prevăzute la alin. (1), candidatii vor sustine un interviu în fata sectiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii în cazul procurorilor care solicită numirea ca judecători si, respectiv, a sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii în cazul judecătorilor care solicită numirea ca procuror.

(3) Presedintele României nu poate refuza numirea în functiile prevăzute la alin. (1) decât motivat, aducând la cunostintă Consiliului Superior al Magistraturii motivele refuzului.

 

CAPITOLUL VII

Suspendarea din functie si încetara functiei de judecător si procuror

 

Art. 62. – (1) Judecătorul sau procurorul este suspendat din functie în următoarele cazuri:

a) când a fost pusă în miscare actiunea penală împotriva sa prin ordonantă sau rechizitoriu;

b) când suferă de o boală psihică, care îl împiedică să-si exercite functia în mod corespunzător.

(2) Suspendarea din functie a judecătorilor si procurorilor se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii.

(3) În perioada suspendării din functie, judecătorului si procurorului nu i se plătesc drepturile salariale. Această perioadă nu constituie vechime în magistratură.

(4) În perioada suspendării din functie, judecătorului sau procurorului nu îi sunt aplicabile dispozitiile referitoare la interdictiile si incompatibilitătile prevăzute la art. 5 si 8.

Art. 63. – (1) În cazul prevăzut la art. 62 alin. (1) lit. a), Consiliul Superior al Magistraturii comunică de îndată judecătorului sau procurorului si conducerii instantei sau parchetului unde acesta functionează hotărârea prin care s-a dispus suspendarea din functie.

(2) Dacă se dispune scoaterea de sub urmărire penală, încetarea urmăririi penale, achitarea sau încetarea procesului penal fată de judecător sau procuror, suspendarea din functie încetează, iar acesta este repus în situatia anterioară, i se plătesc drepturile bănesti de care a fost lipsit pe perioada suspendării din functie si i se recunoaste vechimea în magistratură pentru această perioadă.

Art. 64. – (1) În cazul prevăzut la art. 62 alin. (1) lit. b), boala psihică se constată printr-o expertiză de specialitate, la sesizarea presedintelui instantei sau a conducătorului parchetului ori a colegiilor de conducere, iar suspendarea din functie se dispune pe perioada recomandată de comisia medicală de specialitate, numită în conditiile art. 14 alin. (2) lit. e).

(2) După expirarea perioadei prevăzute la alin. (1), Consiliul Superior al Magistraturii, pe baza unei noi expertize, poate hotărî încetarea suspendării si repunerea în functie a judecătorului sau procurorului, prelungirea acesteia sau, dacă boala este ireversibilă, propune eliberarea din functie potrivit legii.

(3) În perioada suspendării, judecătorului sau procurorului i se plătesc drepturile de asigurări sociale de sănătate, potrivit legii.

Art. 65. – (1) Judecătorii si procurorii sunt eliberati din functie în următoarele cazuri:

a) demisie;

b) pensionare, potrivit legii;

c) transfer într-o altă functie, în conditiile legii;

d) incapacitate profesională;

e) ca sanctiune disciplinară;

f) condamnarea definitivă a judecătorului sau procurorului pentru o infractiune;

g) încălcarea dispozitiilor art. 7;

h) nepromovarea examenului prevăzut la art. 33 alin. (14);

i) neîndeplinirea conditiilor prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a), c) si e).

(2) Eliberarea din functie a judecătorilor si procurorilor se dispune prin decret al Presedintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

(3) Trecerea în rezervă sau în retragere a judecătorilor si procurorilor militari se face în conditiile legii, după eliberarea din functie de către Presedintele României. În caz de pensionare sau de transfer, eliberarea din functie se face după trecerea în rezervă sau, după caz, în retragere.

(4) Eliberarea din functie a judecătorilor stagiari si a procurorilor stagiari se face de Consiliul Superior al Magistraturii.

(5) În cazul în care judecătorul sau procurorul cere eliberarea din functie prin demisie, Consiliul Superior al Magistraturii poate stabili un termen de cel mult 30 de zile de la care demisia să devină efectivă, dacă prezenta judecătorului sau procurorului este necesară.

(6) Judecătorul sau procurorul eliberat din functie din motive neimputabile îsi păstrează gradul profesional dobândit în ierarhia instantelor sau a parchetelor.

 

CAPITOLUL VIII

Magistratii-asistenti ai Înaltei Curti de Casatie si Justitie

 

Art. 66. – (1) Prim-magistratul-asistent, magistratii-asistenti sefi si magistratii-asistenti ai Înaltei Curti de Casatie si Justitie se bucură de stabilitate.

(2) Magistratii-asistenti sunt numiti si promovati în functie de Consiliul Superior al Magistraturii, pe bază de concurs.

(3) Conditiile generale de numire a magistratilor-asistenti sunt cele prevăzute pentru functia de judecător si procuror.

(4) Dispozitiile prezentei legi privind incompatibilitătile si interdictiile, formarea profesională continuă si evaluarea periodică, drepturile si îndatoririle, precum si răspunderea disciplinară a judecătorilor si procurorilor se aplică în mod corespunzător si magistratilor-asistenti.

Art. 67 – (1) Prim-magistratul-asistent este promovat dintre magistratii-asistenti sefi cu o vechime de cel putin 4 ani în această functie.

(2) Magistratii-asistenti sefi gradul III sunt promovati dintre magistratii-asistenti cu cel putin 3 ani vechime în această functie. După o perioadă de 2 ani ca magistrati-asistenti sefi pot fi trecuti în gradul II si după alti 5 ani în gradul I.

(3) Magistratii-asistenti gradul III sunt numiti fără concurs dintre judecătorii sau procurorii cu o vechime în magistratură de cel putin 4 ani. După o perioadă de 3 ani în această functie, magistratii-asistenti pot fi trecuti în gradul II, iar după alti 3 ani în gradul I.

(4) Magistratii-asistenti gradul III pot fi numiti, prin concurs, si dintre avocati, notari, precum si grefieri cu studii superioare juridice de la curtile de apel si Înalta Curte de Casatie si Justitie, cu o vechime de cel putin 5 ani.

Art. 68. – (1) Prim-magistratul-asistent are următoarele atributii:

a) coordonează activitatea magistratilor-asistenti din sectii si a functionarilor din Cancelaria Înaltei Curti de Casatie si Justitie;

b) ia parte la sedintele Sectiilor Unite ale Înaltei Curti de Casatie si Justitie si ale Completului de 9 judecători, ca instantă disciplinară.

(2) Prim-magistratul-asistent are si alte atributii stabilite prin Regulamentul privind organizarea administrativă si functionarea Înaltei Curti de Casatie si Justitie.

Art. 69. – Magistratii-asistenti sefi au următoarele atributii:

a) participă la sedintele de judecată ale sectiilor si ale Completului de 9 judecători;

b) repartizează magistratii-asistenti care participă la sedintele de judecată;

c) asigură tinerea în bune conditii a evidentelor sectiilor si realizarea la timp a tuturor lucrărilor.

Art. 70. – Magistratii-asistenti participă la sedintele de judecată ale sectiilor.

Art. 71. – Magistratii-asistenti care participă la sedintele de judecată ale Înaltei Curti de Casatie si Justitie redactează încheierile, participă cu vot consultativ la deliberări si redactează hotărâri, conform repartizării făcute de presedinte pentru toti membrii completului de judecată.

Art. 72. – Magistratii-asistenti aduc la îndeplinire orice alte sarcini încredintate de presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie, de vicepresedinte sau de presedintele sectiei.

 

TITLUL III

Drepturile si îndatoririle judecătorilor si procurorilor

 

Art. 73. – Stabilirea drepturilor judecătorilor si procurorilor se face tinându-se seama de locul si rolul justitiei în statul de drept, de răspunderea si complexitatea functiei de judecător si procuror, de interdictiile si incompatibilitile prevăzute de lege pentru aceste functii si urmăreste garantarea independentei si impartialitătii acestora.

Art. 74. – (1) Pentru activitatea desfăsurată, judecătorii si procurorii au dreptul la o remuneratie stabilită în raport cu nivelul instantei sau al parchetului, cu functia detinută, cu vechimea în magistratură si cu alte criterii prevăzute de lege.

(2) Drepturile salariale ale judecătorilor si procurorilor nu pot fi diminuate sau suspendate decât în cazurile prevăzute de prezenta lege. Salarizarea judecătorilor si procurorilor se stabileste prin lege specială.

(3) Salarizarea judecătorilor Înaltei Curti de Casatie si Justitie se stabileste prin legea privind indemnizatiile pentru persoanele care ocupă functii de demnitate publică.

(4) Judecătorii si procurorii militari sunt militari activi si au toate drepturile si obligatiile ce decurg din această calitate.

(5) Salarizarea si celelalte drepturi cuvenite judecătorilor si procurorilor militari se asigură de Ministerul Apărării Nationale, în concordantă cu prevederile legislatiei privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autoritătii judecătoresti si cu reglementările referitoare la drepturile materiale si bănesti specifice calitătii de militar activ si, respectiv, de salariat civil al acestui minister.

(6) Acordarea gradelor militare si înaintarea în grad a judecătorilor si procurorilor militari se fac potrivit normelor aplicabile cadrelor permanente din Ministerul Apărării Nationale.

Art. 75. – (1) Consiliul Superior al Magistraturii are dreptul si obligatia de a apăra judecătorii si procurorii împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independenta sau impartialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea.

(2) Judecătorii sau procurorii care consideră că independenta si impartialitatea le sunt afectate în orice mod prin acte de imixtiune în activitatea profesională se pot adresa Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a dispune măsurile necesare, conform legii.

Art. 76. – Judecătorii si procurorii sunt liberi să organizeze sau să adere la organizatii profesionale locale, nationale sau internationale, în scopul apărării intereselor lor profesionale, precum si la cele prevăzute de art. 11 alin. (3).

Art. 77. – (1) Judecătorii si procurorii în functie sau pensionari au dreptul de a li se asigura măsuri speciale de protectie împotriva amenintărilor, violentelor sau a oricăror fapte care îi pun în pericol pe ei, familiile sau bunurile lor.

(2) Măsurile speciale de protectie, conditiile si modul de realizare a acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justitiei si a Ministerului Administratiei si Internelor.

Art. 78. – (1) Judecătorii si procurorii beneficiază de asigurare pentru risc profesional, realizată din fondurile bugetare ale Înaltei Curti de Casatie si Justitie, ale Ministerului Justitiei, Ministerului Public sau, în cazul judecătorilor si procurorilor militari, din fondurile Ministerului Apărării Nationale, pentru viată, sănătate si bunuri, dacă sunt afectate în exercitarea atributiilor de serviciu sau în legătură cu acestea, în limita veniturilor pentru anii lucrati în aceste functii, dar nu în mai mult de 15 ani de activitate.

(2) La eliberarea din functie, asigurarea prevăzută la alin. (1) încetează.

(3) Asigurarea prevăzută la alin. (1) se realizează în conditiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

(4) Judecătorii si procurorii se pot asigura pentru risc profesional peste limita prevăzută la alin. (1).

(5) Prin hotărâre a Guvernului, se poate înfiinta Casa de asigurări a judecătorilor si procurorilor.

Art. 79. – (1) Judecătorii si procurorii beneficiază anual de un concediu de odihnă plătit de 35 de zile lucrătoare.

(2) Judecătorii si procurorii au dreptul la concedii de studii de specialitate plătite pentru participarea la cursuri sau alte forme de specializare organizate în tară sau în străinătate, pentru pregătirea si sustinerea examenului de capacitate si de doctorat, precum si la concedii fără plată, potrivit Regulamentului privind concediile judecătorilor si procurorilor.

(3) Judecătorii si procurorii au dreptul la concedii medicale si la alte concedii, în conformitate cu legislatia în vigoare.

(4) În perioada concediului de crestere a copilului în vârstă de până la 2 ani, judecătorii sau procurorii au dreptul la o indemnizatie în cuantum de 75% din media veniturilor nete realizate în ultimele 6 luni anterioare datei de la care se acordă acest concediu.

(5) Judecătorii si procurorii în activitate sau pensionari, precum si sotul sau sotia si copiii aflati în întretinerea acestora beneficiază în mod gratuit de asistentă medicală, medicamente si proteze, în conditiile respectării dispozitiilor legale privind plata contributiei la asigurările sociale.

(6) Judecătorii si procurorii au dreptul la închirierea locuintelor de serviciu. Locuintele de serviciu aflate în proprietatea sau administrarea Ministerului Justitiei si unitătilor subordonate, precum si cele aflate în proprietatea sau în administrarea Ministerului Public nu pot fi cumpărate de judecători, procurori sau orice alti salariati ai acestor institutii.

(7) În cazul pensionării pentru limită de vârstă, titularul contractului de închiriere prevăzut la alin. (6) si, după caz, sotul ori sotia acestuia îsi păstrează drepturile locative pe tot parcursul vietii.

Art. 80. – Judecătorii si procurorii beneficiază anual de 6 călătorii în tară dus-întors, gratuite, la transportul pe calea ferată clasa I, auto, naval si aerian sau de decontarea a 7,5 litri combustibil la suta de kilometri pentru 6 călătorii în tară dus-întors, în cazul în care deplasarea se efectuează cu autoturismul.

Art. 81. – (1) Judecătorii si procurorii cu vechime continuă în magistratură de 20 de ani beneficiază, la data pensionării sau a eliberării din functie pentru alte motive neimputabile, de o indemnizatie egală cu 7 indemnizatii de încadrare lunare brute, care se impozitează potrivit legii.

(2) Indemnizatia prevăzută la alin. (1) se acordă o singură dată în decursul carierei de judecător sau procuror si se înregistrează, potrivit legii.

(3) Modul de calcul al vechimii continue în magistratură se stabileste prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.

(4) Prevederile alin. (1) se aplică si în cazul decesului judecătorului sau procurorului aflat în activitate. În acest caz, de indemnizatie beneficiază sotul/sotia si copiii care se află în întretinerea acestuia la data decesului.

Art. 82. – (1) Judecătorii si procurorii cu o vechime de cel putin 25 de ani în magistratură beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării.

(2) Judecătorii si procurorii sunt pensionati la cerere înainte de împlinirea vârstei prevăzute de lege si beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel putin 25 de ani numai în aceste functii. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare si perioadele în care judecătorul sau procurorul a exercitat profesia de avocat, fără ca ponderea acestora să poată fi mai mare de 10 ani.

(3) Pentru fiecare an care depăseste vechimea de 25 de ani în functia de judecător sau procuror, la cuantumul pensiei se adaugă câte 1%, fără a se putea depăsi venitul brut avut la data pensionării.

(4) De pensia de serviciu beneficiază si judecătorii si procurorii cu o vechime în magistratură între 20 si 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei prevăzut la alin. (1) fiind micsorat cu 1% pentru fiecare an care lipseste din vechimea integrală.

(5) Persoanele care îndeplinesc conditiile de vechime prevăzute la alin. (1) si (3) numai în functia de judecător sau procuror beneficiază de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupatie. În acest caz, pensia se stabileste pe baza drepturilor salariale pe care le are un judecător sau procuror în functie în conditii identice de vechime si nivel al instantei sau parchetului.

(6) De prevederile alin. (5) pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din functia de judecător sau procuror din motive neimputabile.

(7) Judecătorii si procurorii militari pot opta între pensia de serviciu sau pensia militară de serviciu.

(8) Judecătorii si procurorii care beneficiază de pensie de serviciu potrivit alin. (1), (2) si (4) pot cumula pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective.

Art. 83. – Judecătorii si procurorii de la toate instantele, precum si magistratii-asistenti de la Înalta Curte de Casatie si Justitie si personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) nu pot fi mentinuti în functie după împlinirea vârstei de pensionare prevăzute de lege.

Art. 84. – Sotul supravietuitor si copiii judecătorilor si procurorilor care au dreptul la pensie de serviciu potrivit art. 82 beneficiază de pensie de urmas dacă îndeplinesc conditiile prevăzute pentru aceasta de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 85. – (1) Partea din pensia de serviciu care depăseste nivelul pensiei din sistemul public al asigurărilor sociale se suportă din bugetul de stat.

(2) Pensiile de serviciu ale judecătorilor si procurorilor, precum si pensiile de urmas prevăzute la art. 84 se actualizează anual în raport cu media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni a judecătorilor si procurorilor în activitate.

(3) Dispozitiile alin. (2) se aplică si judecătorilor sau procurorilor pensionari, precum si persoanelor care beneficiază de pensia de urmas prevăzută la art. 84.

Art. 86. – Constituie vechime în magistratură perioada în care judecătorul, procurorul, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) sau magistratul-asistent a îndeplinit functiile de judecător, procuror, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, magistratasistent, auditor de justitie, judecător financiar, judecător financiar inspector, procuror financiar si consilier în sectia jurisdictională a Curtii de Conturi, grefier cu studii superioare juridice sau personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), precum si perioada în care a fost avocat, notar, asistent judiciar, jurisconsult, consilier juridic sau a îndeplinit functii de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administratiei Prezidentiale, Guvernului, Curtii Constitutionale, Avocatului Poporului, Curtii de Conturi sau al Consiliului Legislativ.

Art. 87. – (1) Pe durata îndeplinirii functiei, personalul de specialitate juridică din Ministerul Justitiei, din Ministerul Public, din Consiliul Superior al Magistraturii, din Institutul National de Criminologie si din Institutul National al Magistraturii este asimilat judecătorilor si procurorilor în ceea ce priveste drepturile si îndatoririle, inclusiv sustinerea examenului de admitere, evaluarea activitătii profesionale, sustinerea examenului de capacitate si de promovare, dispozitiile prezentei legi aplicându-se în mod corespunzător, cu exceptia dreptului prevăzut de art. 82 alin. (2).

(2) Stabilirea faptelor care constituie abateri disciplinare, precum si a procedurii de cercetare si aplicare a sanctiunilor disciplinare se face prin ordin al conducătorilor autoritătilor prevăzute la alin. (1).

Art. 88. – (1) Pentru merite deosebite în activitate, judecătorii si procurorii pot fi distinsi cu Diploma Meritul judiciar.

(2) Diploma Meritul judiciar se acordă de Presedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, pentru judecători, si la propunerea ministrului justitiei, pentru procurori.

Art. 89. – Modelul diplomei si modul de confectionare a acesteia se stabilesc, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, de către ministrul justitiei.

Art. 90. – (1) Judecătorii si procurorii sunt datori să se abtină de la orice acte sau fapte de natură să compromită demnitatea lor în profesie si în societate.

(2) Relatiile judecătorilor si procurorilor la locul de muncă si în societate se bazează pe respect si bună-credintă.

Art. 91. – (1) Judecătorii si procurorii sunt obligati să rezolve lucrările în termenele stabilite si să solutioneze cauzele în termen rezonabil, în functie de complexitatea acestora, si să respecte secretul profesional.

(2) Judecătorul este obligat să păstreze secretul deliberărilor si al voturilor la care a participat, inclusiv după încetarea exercitării functiei.

Art. 92. – (1) Judecătorii si procurorii sunt obligati să aibă, în timpul sedintelor de judecată, tinuta vestimentară corespunzătoare instantei la care functionează.

(2) Tinuta vestimentară se stabileste prin hotărâre a Guvernului, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, si se asigură în mod gratuit.

Art. 93. – Judecătorii si procurorii sunt obligati să prezinte, în conditiile si la termenele prevăzute de lege, declaratia de avere si declaratia de interese.

 

TITLUL IV

Răspunderea judecătorilor si procurorilor

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 94. – Judecătorii si procurorii răspund civil, disciplinar si penal, în conditiile legii.

Art. 95. – (1) Judecătorii, procurorii si magistratii-asistenti pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati preventiv numai cu încuviintarea sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) În caz de infractiune flagrantă, judecătorii, procurorii si magistratii-asistenti pot fi retinuti si supusi perchezitiei potrivit legii, Consiliul Superior al Magistraturii fiind informat de îndată de organul care a dispus retinerea sau perchezitia.

Art. 96. – (1) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.

(2) Răspunderea statului este stabilită în conditiile legii si nu înlătură răspunderea judecătorilor si procurorilor care si-au exercitat functia cu rea-credintă sau gravă neglijentă.

(3) Cazurile în care persoana vătămată are dreptul la repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare săvârsite în procese penale sunt stabilite de Codul de procedură penală.

(4) Dreptul persoanei vătămate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare săvârsite în alte procese decât cele penale nu se va putea exercita decât în cazul în care s-a stabilit, în prealabil, printr-o hotărâre definitivă, răspunderea penală sau disciplinară, după caz, a judecătorului sau procurorului pentru o faptă săvârsită în cursul judecătii procesului si dacă această faptă este de natură să determine o eroare judiciară.

(5) Nu este îndreptătită la repararea pagubei persoana care, în cursul procesului, a contribuit în orice mod la săvârsirea erorii judiciare de către judecător sau procuror.

(6) Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate îndrepta cu actiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finantelor Publice.

(7) După ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin. (6), statul se poate îndrepta cu o actiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea-credintă sau gravă neglijentă, a săvârsit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii.

(8) Termenul de prescriptie a dreptului la actiune în toate cazurile prevăzute de prezentul articol este de un an.

Art. 97. – (1) Orice persoană poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, direct sau prin conducătorii instantelor ori ai parchetelor, în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor sau procurorilor, încălcarea obligatiilor profesionale în raporturile cu justitiabilii ori săvârsirea de către acestia a unor abateri disciplinare.

(2) Exercitarea dreptului prevăzut la alin. (1) nu poate pune în discutie solutiile pronuntate prin hotărârile judecătoresti, care sunt supuse căilor legale de atac.

 

CAPITOLUL II

Răspunderea disciplinară a judecătorilor si procurorilor

 

Art. 98. – (1) Judecătorii si procurorii răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum si pentru faptele care afectează prestigiul justitiei.

(2) Răspunderea disciplinară a judecătorilor si procurorilor militari poate fi angajată numai potrivit dispozitiilor prezentei legi.

Art. 99. – Constituie abateri disciplinare:

a) încălcarea prevederilor legale referitoare la declaratiile de avere, declaratiile de interese, incompatibilităti si interdictii privind judecătorii si procurorii;

b) interventiile pentru solutionarea unor cereri, pretinderea sau acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru toti cetătenii, precum si imixtiunea în activitatea altui judecător sau procuror;

c) desfăsurarea de activităti publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atributiilor de serviciu;

d) nerespectarea secretului deliberării sau a confidentialitătii lucrărilor care au acest caracter;

e) nerespectarea în mod repetat si din motive imputabile a dispozitiilor legale privitoare la solutionarea cu celeritate a cauzelor;

f) refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse de părtile din proces;

g) refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire de serviciu;

h) exercitarea functiei cu rea-credintă sau gravă neglijentă, dacă fapta nu constituie infractiune;

i) efectuarea cu întârziere a lucrărilor, din motive imputabile;

j) absentele nemotivate de la serviciu, în mod repetat;

k) atitudinea nedemnă în timpul exercitării atributiilor de serviciu fată de colegi, avocati, experti, martori sau justitiabili;

l) neîndeplinirea obligatiei privind transferarea normei de bază la instanta sau parchetul la care functionează;

m) nerespectarea dispozitiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor;

n) participarea directă sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investitii pentru care nu este asigurată transparenta fondurilor în conditiile legii.

Art. 100. – Sanctiunile disciplinare care se pot aplica judecătorilor si procurorilor, proportional cu gravitatea abaterilor, sunt:

a) avertismentul;

b) diminuarea indemnizatiei de încadrare lunare brute cu până la 15% pe o perioadă de la o lună la 3 luni;

c) mutarea disciplinară pentru o perioadă de la o lună la 3 luni la o instantă sau la un parchet, situate în circumscriptia aceleiasi curti de apel ori în circumscriptia aceluiasi parchet de pe lângă aceasta;

d) excluderea din magistratură.

Art. 101. – Sanctiunile disciplinare prevăzute la art. 100 se aplică de sectiile Consiliului Superior al Magistraturii, în conditiile legii sale organice.

 

TITLUL V

Dispozitii tranzitorii si finale

 

Art. 102. – (1) Judecătorii în functie ai Înaltei Curti de Casatie si Justitie îsi continuă activitatea până la data expirării mandatului pentru care au fost numiti.

(2) Judecătorii Înaltei Curti de Casatie si Justitie cărora le-a expirat mandatul pentru care au fost numiti ori, după caz, sunt eliberati din motive neimputabile îsi păstrează gradul dobândit în ierarhie si pot ocupa o functie de judecător la Înalta Curte de Casatie si Justitie si pot reveni pe functia de magistrat detinută anterior sau pe o altă functie de judecător ori procuror sau pot opta pentru intrarea în avocatură sau notariat, fără examen.

Art. 103. – Judecătorii si procurorii care au, la data intrării în vigoare a prezentei legi, norma de bază la institutii de învătământ superior juridic au obligatia ca, începând cu anul universitar următor, să-si transfere norma de bază la instanta sau parchetul la care functionează ori să renunte la calitatea de judecător sau procuror.

Art. 104. – (1) Judecătorii si procurorii în functie, precum si personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) care au beneficiat de vechime în magistratură potrivit Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările si completările ulterioare, îsi păstrează această vechime.

(2) Salarizarea magistratilor-asistenti se face potrivit anexei nr. 1 la Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea si alte drepturi ale magistratilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 347/2003, cu modificările ulterioare, în baza coeficientilor de multiplicare prevăzuti la nr. crt. 19, 20, 18 pentru magistratii-asistenti gradul I, II, III, la nr. crt. 12, 13, 19 pentru magistratii-asistenti sefi gradul I, II, III si la nr. crt. 12 pentru prim-magistratul-asistent.

Art. 105. – (1) Judecătorii si procurorii militari care îsi continuă activitatea la instantele si parchetele militare, redistribuiti pe functii inferioare, îsi păstrează drepturile salariale de care beneficiază la data redistribuirii. Celelalte dispozitii ale prezentei legi se aplică în mod corespunzător si judecătorilor si procurorilor militari.

(2) Transferul judecătorilor si procurorilor militari, la cerere sau ca urmare a reducerii posturilor, se face la instante si parchete civile de grad egal, potrivit optiunii exprimate, în limita posturilor disponibile.

Art. 106. – Consiliul Superior al Magistraturii aprobă, prin hotărâre care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I:

a) Regulamentul privind concursul de admitere si examenul de absolvire a Institutului National al Magistraturii, care prevede modul de organizare, tematica, bibliografia, probele de examen, procedura de desfăsurare a concursului de admitere si a examenului de absolvire, precum si media minimă de admitere si de absolvire a Institutului National al Magistraturii;

b) Regulamentul Institutului National al Magistraturii;

c) Regulamentul privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari si al procurorilor stagiari, care prevede modul de organizare, tematica, bibliografia, probele de examen, procedura de desfăsurare si media minimă de promovare a examenului de capacitate al judecătorilor stagiari si al procurorilor stagiari;

d) Regulamentul privind organizarea si desfăsurarea concursului de admitere în magistratură;

e) Regulamentul privind modul de desfăsurare a cursurilor de formare profesională continuă a judecătorilor si procurorilor si atestare a rezultatelor obtinute;

f) Regulamentul privind organizarea si desfăsurarea concursului de promovare a judecătorilor si procurorilor;

g) Regulamentul de organizare a concursului sau examenului pentru numirea în functii de conducere a judecătorilor si procurorilor;

h) Regulamentul privind evaluarea activitătii profesionale a judecătorilor si procurorilor;

i) Regulamentul privind concediile judecătorilor si procurorilor.

Art. 107. – (1) Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:

a) dispozitiile art. 6, art. 12, art. 14–16, art. 36–43, art. 55, art. 58 si art. 59–69 din Legea Curtii Supreme de Justitie nr. 56/1993, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 8 februarie 1999, cu modificările si completările ulterioare;

b) dispozitiile art. 2 alin. (2), art. 3, art. 42–69, art. 91–1201 si art. 121–1311 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu modificările si completările ulterioare, cu exceptia dispozitiilor art. 66 privind vechimea în magistratură necesară pentru promovarea în functia de judecător sau procuror, care se abrogă pe data de 1 ianuarie 2005.

(3) Dispozitiile art. 13 din Legea Curtii Supreme de Justitie nr. 56/1993, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 8 februarie 1999, cu modificările si completările ulterioare, se abrogă pe data de 1 ianuarie 2005.

NOTĂ:

Reproducem mai jos prevederile art. II–VIII din titlul XVII al Legii nr. 247/2005, care nu sunt încorporate în textul republicat al Legii nr. 303/2004 si care se aplică, în continuare, ca dispozitii proprii ale titlului XVII al Legii nr. 247/2005.

“Art.II. – (1) Regulamentul privind organizarea si desfăsurarea concursului de promovare a judecătorilor si procurorilor se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi si intră în vigoare la data publicării sale în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) Celelalte regulamente prevăzute la art. 106 se actualizează si se aprobă în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

(3) În termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, se va adopta hotărârea Guvernului prevăzută la art. 77 alin. (3)*) din Legea nr. 303/2004.

Art. III. – La împlinirea termenului prevăzut la art. II alin. (2), anexa la Legea nr. 303/2004 privind statutul magistratilor, cu modificările ulterioare, se abrogă.

Art. IV. – (1) Comisiile pentru primul concurs sau examen privind functiile de conducere de la instante si parchete vor fi numite de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului National al Magistraturii, în termen de 10 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

(2) Regulamentul de organizare a concursului sau examenului pentru numirea în functii de conducere a judecătorilor si procurorilor va fi elaborat de Institutul National al Magistraturii, aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii si afisat pe paginile de Internet ale Institutului National al Magistraturii, Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie si Ministerului Justitiei, precum si la sediile instantelor judecătoresti si parchetelor, în termen de 10 zile de la numirea comisiilor.

(3) În 30 de zile de la publicarea regulamentului prevăzut la alin. (2) se organizează concurs sau examen pentru numirea în functiile de conducere de la curtile de apel, tribunale si parchetele de pe lângă acestea, iar în termen de 60 de zile de la aceeasi dată se organizează concurs sau examen pentru ocuparea functiilor de conducere de la judecătorii si parchetele de pe lângă acestea. Dispozitiile art. 48 alin. (7) si ale art. 481 alin. (7)**) se aplică în mod corespunzător.

(4) Numirea în functiile de conducere de la curtile de apel, tribunale, tribunale specializate si judecătorii, precum si de la parchetele de pe lângă acestea, pentru care se aplică procedura prevăzută la art. 48 alin. (9) si art. 481 alin. (9)***), se face în termen de 30 de zile de la numirea în functiile de conducere a judecătorilor si procurorilor care au obtinut rezultatul cel mai bun la concursurile sau examenele prevăzute la alin. (3).

(5) Nerespectarea termenelor si a procedurii pentru organizarea concursurilor sau examenelor prevăzute de prezentul articol constituie abatere disciplinară.

Art. V. – (1) Judecătorii si procurorii care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, îndeplinesc conditiile de pensionare pentru limită de vârstă vor fi eliberati din functie la împlinirea unui termen de 3 luni de la intrarea învigoare a prezentei legi.

(2) Consiliul Superior al Magistraturii va lua măsurile necesare pentru ocuparea în termen de 4 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi a posturilor care devin vacante prin pensionarea persoanelor prevăzute la alin. (1).

Art. VI. – Judecătorii si procurorii care nu au renuntat la norma de bază la institutii de învătământ superior juridic, potrivit art. 102****) din Legea nr. 303/2004, sunt obligati să-si transfere norma de bază la instanta sau parchetul la care functionează, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Art. VII. – (1) Judecătorii, procurorii, magistratii-asistenti, personalul de specialitate juridică asimilat magistratilor si personalul auxiliar de specialitate depun declaratiile prevăzute la art. 6 alin. (3)*****) sau, după caz, art. 61******) si art. 62*******) din Legea nr. 303/2004, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

(2) Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitătii verifică declaratiile prevăzute la art. 61******) din Legea nr. 303/2004, iar Consiliul Suprem de Apărare a Tării verifică declaratiile prevăzute la art. 62*******) din Legea nr. 303/2004 în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Art. VIII. – Dispozitiile art. 82********) din Legea nr. 303/2004 se aplică si magistratilor-asistenti ai Curtii Constitutionale si personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor si procurorilor prevăzut la art. 73 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicată, cu modificările si completările ulterioare.“


*) Art. 77 alin. (3) a devenit, în forma republicată a Legii nr. 303/2004, art. 78 alin. (3).

**) Art. 481 alin. (7) a devenit, în forma republicată a Legii nr. 303/2004, art. 49 alin. (7).

***) Art. 481 alin. (9) a devenit, în forma republicată a Legii nr. 303/2004, art. 49 alin. (9).

****) Art. 102 a devenit, în forma republicată a Legii nr. 303/2004, art. 103.

*****) Art. 6 alin. (3) a devenit, în forma republicată a Legii nr. 303/2004, art. 5 alin. (3).

******) Art. 61 a devenit, în forma republicată a Legii nr. 303/2004, art. 6.

*******) Art. 62 a devenit, în forma republicată a Legii nr. 303/2004, art. 7.

********) Art. 82 a devenit, în forma republicată a Legii nr. 303/2004, art. 83.