MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 173 (XVII) - Nr. 827         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 13 septembrie 2005

 

SUMAR

 

REPUBLICĂRI

 

Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară

 

Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii

 

REPUBLICĂRI

 

LEGEA Nr. 304/2004*)

privind organizarea judiciară

 


*) Republicată în temeiul art. XIV al titlului XVI din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, dându-se textelor o nouă numerotare.

Legea nr. 304/2004 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004 si a mai fost modificată prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 124/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.168 din 9 decembrie 2004, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 71/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 300 din 11 aprilie 2005.

 

Organizarea judiciară se instituie având ca finalitate asigurarea respectării drepturilor si a libertătilor fundamentale ale persoanei prevăzute, în principal, în următoarele documente: Carta internatională a drepturilor omului, Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, Conventia Organizatiei Natiunilor Unite asupra drepturilor copilului si Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, precum si pentru garantarea respectării Constitutiei si a legilor tării.

Organizarea judiciară are, de asemenea, ca obiectiv de bază asigurarea respectării dreptului la un proces echitabil si judecarea proceselor de către instante judecătoresti în mod impartial si independent de orice influente extranee.

 

TITLUL I

Dispozitii generale

 

CAPITOLUL I

Principiile organizării judiciare

 

Art. 1. – (1) Puterea judecătorească se exercită de Înalta Curte de Casatie si Justitie si de celelalte instante judecătoresti stabilite de lege.

(2) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei.

(3) Ministerul Public îsi exercită atributiile prin procurori constituiti în parchete, în conditiile legii.

Art. 2. – (1) Justitia se înfăptuieste în numele legii, este unică, impartială si egală pentru toti.

(2) Justitia se realizează prin următoarele instante judecătoresti:

a) Înalta Curte de Casatie si Justitie;

b) curti de apel;

c) tribunale;

d) tribunale specializate;

e) instante militare;

f) judecătorii.

Art. 3. – Competenta organelor judiciare si procedura judiciară sunt stabilite de lege.

Art. 4. – (1) În activitatea judiciară Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societătii si apără ordinea de drept, precum si drepturile si libertătile cetătenilor.

(2) Parchetele functionează pe lângă instantele de judecată, conduc si supraveghează activitatea de cercetare penală a politiei judiciare, în conditiile legii.

Art. 5. – Ministerul Justitiei asigură buna organizare si administrare a justitiei ca serviciu public.

 

CAPITOLUL II

Accesul la justitie

 

Art. 6. – (1) Orice persoană se poate adresa justitiei pentru apărarea drepturilor, a libertătilor si a intereselor sale legitime în exercitarea dreptului său la un proces echitabil.

(2) Accesul la justitie nu poate fi îngrădit.

Art. 7. – (1) Toate persoanele sunt egale în fata legii, fără privilegii si fără discriminări.

(2) Justitia se realizează în mod egal pentru toti, fără deosebire de rasă, nationalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, opinie, apartenentă politică, avere, origine ori conditie socială sau de orice alte criterii discriminatorii.

Art. 8. – Asistenta judiciară internatională se solicită sau se acordă în conditiile prevăzute de lege, de tratatele internationale la care România este parte sau, după caz, pe bază de reciprocitate.

Art. 9. – Plenul Consiliului Superior al Magistraturii functionează ca instantă de judecată pentru solutionarea contestatiilor formulate de judecători si procurori împotriva hotărârilor pronuntate de sectiile Consiliului Superior al Magistraturii, cu exceptia celor date în materie disciplinară.

 

CAPITOLUL III

Dispozitii generale privind procedura judiciară

 

Art. 10. – Toate persoanele au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil, de către o instantă impartială si independentă, constituită potrivit legii.

Art. 11. – Activitatea de judecată se desfăsoară cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor si continuitătii, cu exceptia situatiilor în care judecătorul nu poate participa la judecată din motive obiective.

Art. 12. – Sedintele de judecată sunt publice, în afară de cazurile prevăzute de lege. Pronuntarea hotărârilor se face în sedintă publică, cu exceptia cazurilor prevăzute de lege.

Art. 13. – (1) Sedintele de judecată se înregistrează prin mijloace tehnice video sau audio ori se consemnează prin stenografiere. Înregistrările sau stenogramele se transcriu de îndată.

(2) Grefierul sau specialistul în stenografie consemnează toate afirmatiile, întrebările si sustinerile celor prezenti, inclusiv ale presedintelui completului de judecată.

(3) La cerere, părtile pot primi o copie a transcrierii înregistrărilor, stenogramelor sau notelor grefierului.

Art. 14. – (1) Procedura judiciară se desfăsoară în limba română.

(2) Cetătenii români apartinând minoritătilor nationale au dreptul să se exprime în limba maternă, în fata instantelor de judecată, în conditiile prezentei legi.

(3) În cazul în care una sau mai multe părti solicită să se exprime în limba maternă, instanta de judecată trebuie să asigure, în mod gratuit, folosirea unui interpret sau traducător autorizat.

(4) În situatia în care toate părtile solicită sau sunt de acord să se exprime în limba maternă, instanta de judecată trebuie să asigure exercitarea acestui drept, precum si buna administrare a justitiei, cu respectarea principiilor contradictorialitătii, oralitătii si publicitătii.

(5) Cererile si actele procedurale se întocmesc numai în limba română.

(6) Dezbaterile purtate de părti în limba maternă se înregistrează, consemnându-se în limba română.

Obiectiunile formulate de cei interesati cu privire la traduceri si consemnarea acestora se rezolvă de instanta de judecată până la încheierea dezbaterilor din acel dosar, consemnându-se în încheierea de sedintă.

(7) Interpretul sau traducătorul va semna pe toate actele întocmite, pentru conformitate, atunci când acestea au fost redactate sau consemnarea s-a făcut în baza traducerii sale.

Art. 15. – Dreptul la apărare este garantat. În tot cursul procesului, părtile au dreptul să fie reprezentate sau, după caz, asistate de un apărător, ales sau numit din oficiu, potrivit legii.

Art. 16. – Hotărârile judecătoresti trebuie respectate si aduse la îndeplinire în conditiile legii.

Art. 17. – Hotărârile judecătoresti pot fi desfiintate sau modificate numai în căile de atac prevăzute de lege si exercitate conform dispozitiilor legale.

 

TITLUL II

Instantele judecătoresti/

 

CAPITOLUL I

Înalta Curte de Casatie si Justitie

 

SECTIUNEA 1

Organizarea Înaltei Curti de Casatie si Justitie

 

Art. 18. – (1) În România functionează o singură instantă supremă, denumită Înalta Curte de Casatie si Justitie, cu personalitate juridică si cu sediul în capitala tării.

(2) Înalta Curte de Casatie si Justitie asigură interpretarea si aplicarea unitară a legii de către celelalte instante judecătoresti, potrivit competentei sale.

(3) Presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie are calitatea de ordonator principal de credite.

(4) Cheltuielile necesare functionării se finantează din bugetul de stat.

Art. 19. – (1) Înalta Curte de Casatie si Justitie se compune din: presedinte, un vicepresedinte, 4 presedinti de sectii si judecători.

(2) Înalta Curte de Casatie si Justitie este organizată în 4 sectii – Sectia civilă si de proprietate intelectuală, Sectia penală, Sectia comercială, Sectia de contencios administrativ si fiscal –, Completul de 9 judecători si Sectiile Unite, fiecare având competentă proprie.

Art. 20. – (1) În cadrul Înaltei Curti de Casatie si Justitie functionează magistrati-asistenti, stabiliti prin statul de functii.

(2) Înalta Curte de Casatie si Justitie cuprinde în structură Cancelaria, directii, servicii si birouri, cu personalul stabilit prin statul de functii.

 

SECTIUNEA a 2-a

Competenta Înaltei Curti de Casatie si Justitie

 

Art. 21. – Sectia civilă si de proprietate intelectuală, Sectia penală, Sectia comercială si Sectia de contencios administrativ si fiscal ale Înaltei Curti de Casatie si Justitie judecă recursurile împotriva hotărârilor pronuntate de curtile de apel si a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege.

Art. 22. – Sectia penală a Înaltei Curti de Casatie si Justitie judecă:

a) în primă instantă, procesele si cererile date prin lege în competenta de primă instantă a Înaltei Curti de Casatie si Justitie;

b) recursurile, în conditiile prevăzute de lege.

Art. 23. – (1) Sectiile Înaltei Curti de Casatie si Justitie, în raport cu competenta fiecăreia, solutionează:

a) cererile de strămutare, pentru motivele prevăzute în codurile de procedură;

b) conflictele de competentă, în cazurile prevăzute de lege;

c) orice alte cereri prevăzute de lege.

(2) Sectiile Înaltei Curti de Casatie si Justitie solutionează si recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătoresti, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nici o altă cale, iar cursul judecătii a fost întrerupt în fata curtilor de apel.

Art. 24. – (1) Completul de 9 judecători solutionează recursurile si cererile în cauzele judecate în primă instantă de Sectia penală a Înaltei Curti de Casatie si Justitie.

(2) Completul de 9 judecători judecă si alte cauze date în competenta sa prin lege, precum si ca instantă disciplinară.

Art. 25. – Înalta Curte de Casatie si Justitie se constituie în Sectii Unite pentru:

a) judecarea recursurilor în interesul legii;

b) solutionarea, în conditiile prezentei legi, a sesizărilor privind schimbarea jurisprudentei Înaltei Curti de Casatie si Justitie;

c) sesizarea Curtii Constitutionale pentru controlul constitutionalitătii legilor înainte de promulgare.

Art. 26. – Dacă o sectie a Înaltei Curti de Casatie si Justitie consideră că este necesar să revină asupra propriei jurisprudente, întrerupe judecata si sesizează Sectiile Unite ale Înaltei Curti de Casatie si Justitie, care judecă cu citarea părtilor din dosarul a cărui judecată a fost întreruptă. După ce Sectiile Unite s-au pronuntat asupra sesizării privind schimbarea jurisprudentei, judecata continuă.

Art. 27. – (1) La sfârsitul fiecărui an, Înalta Curte de Casatie si Justitie, în Sectii Unite, stabileste cazurile în care este necesară îmbunătătirea legislatiei si le comunică ministrului justitiei.

(2) Presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie poate încuviinta ca judecătorii să se informeze la sediul instantelor asupra aspectelor privind aplicarea corectă si unitară a legii, făcând cunoscută jurisprudenta Înaltei Curti de Casatie si Justitie, si să constate situatii care justifică propuneri de îmbunătătire a legislatiei.

 

SECTIUNEA a 3-a

Conducerea Înaltei Curti de Casatie si Justitie

 

Art. 28. – (1) Conducerea Înaltei Curti de Casatie si Justitie se exercită de presedinte, vicepresedinte si colegiul de conducere.

(2) Presedintele reprezintă Înalta Curte de Casatie si Justitie în relatiile interne si internationale.

(3) Presedintele, vicepresedintele si 9 judecători, alesi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor, cu reprezentarea fiecărei sectii, constituie Colegiul de conducere al Înaltei Curti de Casatie si Justitie. Când se dezbat probleme economico-financiare si administrative, la sedintele colegiului de conducere participă managerul economic al Înaltei Curti de Casatie si Justitie, care are vot consultativ. La sedintele colegiilor de conducere pot participa si presedintii de sectii.

Art. 29. – (1) Colegiul de conducere al Înaltei Curti de Casatie si Justitie are următoarele atributii:

a) aprobă Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativă, precum si statele de functii si de personal ale Înaltei Curti de Casatie si Justitie;

b) analizează candidaturile depuse pentru functia de judecător la Înalta Curte de Casatie si Justitie si prezintă Plenului Consiliului Superior al Magistraturii raportul consultativ asupra promovării în functia de judecător la Înalta Curte de Casatie si Justitie;

c) propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea, promovarea, transferul, suspendarea si încetarea din functie a magistratilor-asistenti;

d) organizează si supraveghează rezolvarea petitiilor, în conditiile legii;

e) propune proiectul de buget al Înaltei Curti de Casatie si Justitie;

f) exercită alte atributii prevăzute în Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativă a Înaltei Curti de Casatie si Justitie.

(2) Colegiul de conducere al Înaltei Curti de Casatie si Justitie este prezidat de către presedinte, iar în lipsa acestuia, de către vicepresedinte.

(3) Colegiul de conducere al Înaltei Curti de Casatie si Justitie se Ontruneste trimestrial sau ori de câte ori este necesar, la convocarea presedintelui Înaltei Curti de Casatie si Justitie sau la solicitarea a cel putin 3 dintre membrii săi.

(4) Hotărârile Colegiului de conducere al Înaltei Curti de Casatie si Justitie se adoptă cu votul majoritătii membrilor săi.

Art. 30. – Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curti de Casatie si Justitie se întruneste pentru:

a) aprobarea raportului anual de activitate, care se dă publicitătii;

b) aprobarea bugetului Înaltei Curti de Casatie si Justitie, cu avizul consultativ al Ministerului Finantelor Publice;

c) alegerea celor 2 membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii, în conditiile legii.

 

SECTIUNEA a 4-a

Completele de judecată

 

Art. 31. – (1) Completele de judecată se compun din 3 judecători ai aceleiasi sectii.

(2) Dacă numărul de judecători necesar formării completului de judecată nu se poate asigura, acesta se constituie cu judecători de la celelalte sectii, desemnati de către presedintele sau vicepresedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie.

Art. 32. – (1) Completul de 9 judecători este prezidat de presedintele sau vicepresedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie. În lipsa acestora, completul poate fi prezidat de un presedinte de sectie sau de un judecător desemnat în acest scop de presedintele ori vicepresedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie.

(2) Completul de 9 judecători se constituie, de regulă, din judecători specializati, în functie de natura cauzei.

Art. 33. – (1) Presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie prezidează Sectiile Unite, Completul de 9 judecători, iar în cadrul sectiilor orice complet, când participă la judecată.

(2) În lipsa presedintelui, sedintele la care acesta trebuie să ia parte sunt prezidate de vicepresedintele instantei sau de un presedinte de sectie.

(3) Presedintii de sectii pot prezida orice complet de judecată din cadrul sectiei, iar ceilalti judecători prezidează prin rotatie.

Art. 34. – În cazul în care Înalta Curte de Casatie si Justitie judecă în Sectii Unite, la judecată trebuie să ia parte cel putin două treimi din numărul judecătorilor în functie. Decizia poate fi luată numai cu majoritatea voturilor celor prezenti.

 

CAPITOLUL II

Curtile de apel, tribunalele, tribunalele specializate si judecătoriile

 

SECTIUNEA 1

Organizarea curtilor de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate si a judecătoriilor

 

Art. 35. – (1) Curtile de apel sunt instante cu personalitate juridică, în circumscriptia cărora functionează mai multe tribunale si tribunale specializate, potrivit anexei nr. 1 care face parte integrantă din prezenta lege.

(2) În cadrul curtilor de apel functionează sectii sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori si de familie, cauze de contencios administrativ si fiscal, cauze privind conflicte de muncă si asigurări sociale, precum si, în raport cu natura si numărul cauzelor, sectii maritime si fluviale sau pentru alte materii.

Art. 36. – (1) Tribunalele sunt instante cu personalitate juridică, organizate la nivelul fiecărui judet si al municipiului Bucuresti, si au, de regulă, sediul în municipiul resedintă de judet.

(2) În circumscriptia fiecărui tribunal sunt cuprinse toate judecătoriile din judet sau, după caz, din municipiul Bucuresti.

(3) În cadrul tribunalelor functionează sectii sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori si de familie, cauze de contencios administrativ si fiscal, cauze privind conflicte de muncă si asigurări sociale, precum si, în raport cu natura si numărul cauzelor, sectii maritime si fluviale sau pentru alte materii.

Art. 37. – (1) În domeniile prevăzute de art. 36 alin. (3) se pot înfiinta tribunale specializate.

(2) Tribunalele specializate sunt instante fără personalitate juridică, care pot functiona la nivelul judetelor si al municipiului Bucuresti si au, de regulă, sediul în municipiul resedintă de judet.

(3) Tribunalele specializate preiau cauzele de competenta tribunalului în domeniile în care se înfiintează.

Art. 38. – (1) Judecătoriile sunt instante fără personalitate juridică, organizate în judete si în sectoarele municipiului Bucuresti, potrivit anexei nr. 1.

(2) Localitătile care fac parte din circumscriptiile judecătoriilor din fiecare judet se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justitiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

Art. 39. – (1) În raport cu natura si numărul cauzelor, în cadrul judecătoriilor se pot înfiinta sectii sau complete specializate.

(2) În cadrul judecătoriilor se vor organiza sectii sau complete specializate pentru minori si familie.

Art. 40. – (1) Completele si sectiile specializate pentru minori si familie, precum si tribunalele specializate pentru minori si familie judecă atât infractiunile săvârsite de minori, cât si infractiunile săvârsite asupra minorilor.

(2) Când în aceeasi cauză sunt mai multi inculpati, unii minori si altii majori, si nu este posibilă disjungerea, competenta apartine tribunalului specializat pentru minori si familie.

(3) Dispozitiile Codului de procedură penală se aplică în mod corespunzător.

Art. 41. – (1) Sectiile si completele specializate ale curtilor de apel si ale instantelor din circumscriptia acestora se înfiintează, la propunerea colegiilor de conducere ale fiecărei instante, prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) Componenta sectiilor si completelor specializate se stabileste de colegiul de conducere al instantei, în raport cu volumul de activitate, tinându-se seama de specializarea judecătorului.

(3) În mod exceptional, în situatia în care în cadrul unei sectii nu se poate constitui un complet de judecată, colegiul de conducere al instantei poate dispune participarea unor judecători de la alte sectii.

Art. 42. – În raport cu volumul de activitate, cu natura si complexitatea cauzelor deduse judecătii, pentru curtile de apel, tribunale si judecătorii se pot înfiinta sedii secundare cu activitate permanentă în alte localităti din judet sau în municipiul Bucuresti.

 

SECTIUNEA a 2-a

Conducerea instantelor judecătoresti

 

Art. 43. – (1) Fiecare instantă judecătorească este condusă de un presedinte care exercită atributiile manageriale în scopul organizării eficiente a activitătii acesteia.

(2) Presedintii curtilor de apel si ai tribunalelor exercită, de asemenea, atributii de coordonare si control ale administrării instantei unde functionează, precum si ale instantelor din circumscriptie.

(3) Presedintii judecătoriilor si ai tribunalelor specializate exercită si atributii de administrare a instantei.

Art. 44. – Presedintii curtilor de apel au calitatea de ordonator secundar de credite, iar presedintii tribunalelor au calitatea de ordonator tertiar de credite.

Art. 45. – (1) În functie de volumul de activitate si de complexitatea cauzelor, la curtile de apel, tribunale si tribunale specializate, presedintele poate fi ajutat de 1–2 vicepresedinti, iar la judecătorii, presedintele poate fi ajutat de un vicepresedinte.

(2) La Curtea de Apel Bucuresti si la Tribunalul Bucuresti, presedintele poate fi ajutat de 1–3 vicepresedinti.

Art. 46. – (1) Presedintii si vicepresedintii instantelor judecătoresti iau măsuri pentru organizarea si buna functionare a instantelor pe care le conduc si, după caz, a instantelor din circumscriptiile acestora, asigură si verifică respectarea obligatiilor statutare si a regulamentelor de către judecători si personalul auxiliar de specialitate.

(2) Verificările efectuate personal de presedinti sau vicepresedinti ori prin judecători anume desemnati trebuie să respecte principiile independentei judecătorilor si supunerii lor numai legii, precum si autoritatea de lucru judecat.

Art. 47. – Presedintii instantelor desemnează judecătorii care urmează să îndeplinească, potrivit legii, si alte atributii decât cele privind activitatea de judecată.

Art. 48. – Sectiile instantelor judecătoresti sunt conduse de câte un presedinte de sectie.

Art. 49. – (1) În cadrul fiecărei instante judecătoresti functionează un colegiu de conducere, care hotărăste cu privire la problemele generale de conducere ale instantei si îndeplineste atributiile prevăzute la art. 41.

(2) Colegiile de conducere sunt formate dintr-un număr impar de membri si au următoarea componentă:

a) la curtile de apel si tribunale: presedintele si 6 judecători, alesi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor;

b) la tribunale specializate si judecătorii: presedintele si 2 sau 4 judecători, alesi pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor.

(3) Hotărârile colegiului de conducere se adoptă cu votul majoritătii membrilor săi.

(4) La sedintele colegiilor de conducere pot participa si presedintii de sectii.

(5) La curtile de apel si tribunale, când colegiul de conducere dezbate probleme economico-financiare sau administrative, la sedintele acestuia participă si managerul economic al instantei, cu vot consultativ.

(6) În functie de problemele supuse dezbaterii, la sedintele colegiilor de conducere ale curtilor de apel, ale tribunalelor si tribunalelor specializate pot fi invitati si judecători de la alte instante, care nu au drept de vot.

(7) Membrii alesi ai colegiilor de conducere pot fi revocati de adunările generale în cazul exercitării necorespunzătoare a atributiilor prevăzute de lege.

Art. 50. – (1) La instantele judecătoresti se organizează, anual sau ori de câte ori este necesar, adunări generale ale judecătorilor.

(2) Adunările generale ale judecătorilor se convoacă după cum urmează:

a) adunarea generală a curtii de apel si adunarea generală a judecătorilor din circumscriptia acesteia – de presedintele curtii de apel;

b) adunarea generală a tribunalului si adunarea generală a judecătorilor din circumscriptia acestuia – de presedintele tribunalului;

c) adunarea generală a tribunalului specializat – de presedintele acestuia;

d) adunarea generală a judecătorilor – de presedintele judecătoriei.

(3) Adunările generale ale judecătorilor se convoacă si la solicitarea unei treimi din numărul judecătorilor care fac parte din aceasta.

(4) Adunările generale ale judecătorilor se pot convoca si de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii sau colegiul de conducere al instantei.

Art. 51. – Adunările generale ale judecătorilor, prevăzute la art. 50 alin. (1), au următoarele atributii:

a) dezbat activitatea anuală desfăsurată de instante;

b) aleg, în conditiile legii, membrii Consiliului Superior al Magistraturii;

c) dezbat probleme de drept;

d) analizează proiecte de acte normative, la solicitarea ministrului justitiei sau a Consiliului Superior al Magistraturii;

e) formulează puncte de vedere la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii;

f) aleg si revocă membrii colegiilor de conducere;

g) initiază procedura de revocare a membrilor Consiliului Suprior al Magistraturii, în conditiile prevăzute de Legea nr. 317/2004*) privind Consiliul Superior al Magistraturii;

h) îndeplinesc alte atributii prevăzute de lege sau regulamente.

 

SECTIUNEA a 3-a

Completele de judecată

 

Art. 52. – (1) Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecată la începutul anului, urmărind asigurarea continuitătii completului. Schimbarea membrilor completelor se face în mod exceptional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară a instantelor judecătoresti.

(2) Completul de judecată este prezidat, prin rotatie, de unul dintre membrii acestuia.

Art. 53. – (1) Repartizarea cauzelor pe complete de judecată se face în mod aleatoriu, în sistem informatizat.

(2) Cauzele repartizate unui complet de judecată nu pot fi trecute altui complet decât în conditiile prevăzute de lege.

Art. 54. – (1) Cauzele date, potrivit legii, în competenta de primă instantă a judecătoriei, tribunalului si curtii de apel se judecă în complet format dintr-un judecător, cu exceptia cauzelor privind conflictele de muncă si de asigurări sociale.

(2) Apelurile se judecă în complet format din 2 judecători, iar recursurile, în complet format din 3 judecători, cu exceptia cazurilor în care legea prevede altfel.

(3) În cazul completului format din 2 judecători, dacă acestia nu ajung la un acord asupra hotărârii ce urmează a se pronunta, procesul se judecă din nou în complet de divergentă, în conditiile legii.

(4) Completul de divergentă se constituie prin includerea, în completul de judecată, a presedintelui sau a vicepresedintelui instantei, a presedintelui de sectie ori a judecătorului din planificarea de permanentă.

Art. 55. – (1) Completul pentu solutionarea în primă instantă a cauzelor privind conflictele de muncă si asigurări sociale se constituie din 2 judecători si 2 asistenti judiciari.

(2) Asistentii judiciari participă la deliberări cu vot consultativ si semnează hotărârile pronuntate. Opinia acestora se consemnează în hotărâre, iar opinia separată se motivează.

(3) În cazul în care judecătorii care intră în compunerea completului de judecată nu ajung la un acord asupra hotărârii ce urmează a se pronunta, procesul se judecă din nou în complet de divergentă, prevederile art. 54 alin. (3) si (4) fiind aplicabile.


*) Legea nr. 317/2004 este republicată la pag. 22–32.

 

CAPITOLUL III

Instantele militare

 

Art. 56. – (1) Instantele militare sunt:

a) tribunalele militare;

b) Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti;

c) Curtea Militară de Apel Bucuresti.

(2) Circumscriptiile instantelor militare sunt prevăzute în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta lege.

(3) Instantele militare au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.

Art. 57. – (1) Instantele militare judecă la sediul acestora. Pentru motive temeinice, instanta poate dispune ca judecata să se desfăsoare în alt loc.

(2) Instantele militare pot judeca si pe teritoriul altor state, militari români, membri ai unei forte multinationale, în conditiile în care, potrivit unei conventii internationale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitată jurisdictia română.

Art. 58. – (1) La sedintele de judecată, judecătorii si procurorii militari sunt obligati să poarte uniforma militară.

(2) Când inculpatul este militar activ, presedintele completului de judecată, precum si procurorul care participă la judecarea cauzei trebuie să facă parte cel putin din aceeasi categorie de grade.

(3) Când gradul procurorului nu face parte din aceeasi categorie cu gradul învinuitului sau inculpatului, acesta va fi asistat de un alt procuror cu grad din categoria corespunzătoare, numit de conducătorul parchetului la care este înregistrată cauza.

Art. 59. – (1) În municipiile Bucuresti, Cluj-Napoca, Iasi si Timisoara functionează tribunale militare.

(2) Tribunalele militare judecă procesele si cererile date prin lege în competenta lor.

(3) Tribunalul militar este condus de un presedinte ajutat de un vicepresedinte. Dispozitiile art. 49–51 se aplică în mod corespunzător, colegiile de conducere fiind formate din presedinte si doi judecători.

Art. 60. – (1) În municipiul Bucuresti functionează Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti.

(2) Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti este condus de un presedinte ajutat de un vicepresedinte. Dispozitiile art. 49–51 se aplică în mod corespunzător, colegiul de conducere fiind format din presedinte si doi judecători.

(3) Presedintele Tribunalului Militar Teritorial Bucuresti este ordonator tertiar de credite.

Art. 61. – (1) Curtea Militară de Apel functionează în municipiul Bucuresti, ca instantă unică, cu personalitate juridică, fiind condusă de un presedinte ajutat de un vicepresedinte. Dispozitiile art. 49–51 se aplică în mod corespunzător, colegiul de conducere fiind format din presedinte si doi judecători.

(2) Presedintele Curtii Militare de Apel Bucuresti este ordonator secundar de credite.

 

TITLUL III

Ministerul Public

 

CAPITOLUL I

Atributiile Ministerului Public

 

Art. 62. – (1) Ministerul Public îsi exercită atributiile în temeiul legii si este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie.

(2) Procurorii îsi desfăsoară activitatea potrivit principiilor legalitătii, impartialitătii si controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei, în conditiile legii.

(3) Procurorii îsi exercită functiile în conformitate cu legea, respectă si protejează demnitatea umană si apără drepturile persoanei.

(4) Parchetele sunt independente în relatiile cu instantele judecătoresti, precum si cu celelalte autorităti publice.

Art. 63. – Ministerul Public exercită, prin procurori, următoarele atributii:

a) efectuează urmărirea penală în cazurile si în conditiile prevăzute de lege si participă, potrivit legii, la solutionarea conflictelor prin mijloace alternative;

b) conduce si supraveghează activitatea de cercetare penală a politiei judiciare, conduce si controlează activitatea altor organe de cercetare penală;

c) sesizează instantele judecătoresti pentru judecarea cauzelor penale, potrivit legii;

d) exercită actiunea civilă, în cazurile prevăzute de lege;

e) participă, în conditiile legii, la sedintele de judecată;

f) exercită căile de atac împotriva hotărârilor judecătoresti, în conditiile prevăzute de lege;

g) apără drepturile si interesele legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdictie, ale dispărutilor si ale altor persoane, în conditiile legii;

h) actionează pentru prevenirea si combaterea criminalitătii, sub coordonarea ministrului justitiei, pentru realizarea unitară a politicii penale a statului;

i) studiază cauzele care generează sau favorizează criminalitatea, elaborează si prezintă ministrului justitiei propuneri în vederea eliminării acestora, precum si pentru perfectionarea legislatiei în domeniu;

j) verifică respectarea legii la locurile de detinere preventivă;

k) exercită orice alte atributii prevăzute de lege.

Art. 64. – (1) Dispozitiile procurorului ierarhic superior, date în scris si în conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine.

(2) În solutiile dispuse, procurorul este independent, în conditiile prevăzute de lege. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de verificare a conduitei judecătorilor si procurorilor, interventia procurorului ierarhic superior, în orice formă, în efectuarea urmăririi penale sau în adoptarea solutiei.

(3) Solutiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale. Măsura infirmării este supusă controlului instantei competente să judece cauza în fond, la cererea procurorului care a adoptat solutia.

(4) Lucrările repartizate pot fi trecute altui procuror numai în cazul suspendării sau al încetării calitătii acestuia, potrivit legii, ori, în absenta sa, dacă există cauze obiective care justifică urgenta si care împiedică rechemarea sa.

Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de verificare a conduitei judecătorilor si procurorilor, măsura dispusă de procurorul ierarhic superior.

Art. 65. – (1) Procurorii din fiecare parchet sunt subordonati conducătorului parchetului respectiv.

(2) Conducătorul unui parchet este subordonat conducătorului parchetului ierarhic superior din aceeasi circumscriptie.

(3) Controlul exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, de procurorul general al Parchetului National Anticoruptie sau de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel asupra procurorilor din subordine se poate realiza direct sau prin procurori anume desemnati.

Art. 66. – (1) Organele de politie judiciară îsi desfăsoară activitatea de cercetare penală, în mod nemijlocit, sub conducerea si supravegherea procurorului, fiind obligate să aducă la îndeplinire dispozitiile acestuia.

(2) Serviciile si organele specializate în culegerea, prelucrarea si arhivarea informatiilor au obligatia de a pune, de îndată, la dispozitia parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele si toate informatiile, neprelucrate, detinute în legătură cu săvârsirea infractiunilor.

(3) Nerespectarea obligatiilor prevăzute la alin. (1) si (2) atrage răspunderea juridică potrivit legii.

Art. 67. – (1) Procurorul participă la sedintele de judecată, în conditiile legii, si are rol activ în aflarea adevărului.

(2) Procurorul este liber să prezinte în instantă concluziile pe care le consideră întemeiate, potrivit legii, tinând seama de probele administrate în cauză. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii interventia procurorului ierarhic superior, pentru influentarea în orice formă a concluziilor.

(3) În procesele penale, la sedinta de judecată, poate participa procurorul care a efectuat urmărirea penală sau alt procuror desemnat de conducătorul parchetului.

Art. 68. – Procurorul exercită, în conditiile legii, căile de atac împotriva hotărârilor judecătoresti pe care le consideră netemeinice si nelegale.

Art. 69. – (1) Ministrul justitiei, când consideră necesar, din proprie initiativă sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, exercită controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnati de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie sau, după caz, de procurorul general al Parchetului National Anticoruptie, ori de ministrul justitiei.

(2) Controlul constă în verificarea eficientei manageriale, a modului în care procurorii îsi îndeplinesc atributiile de serviciu si în care se desfăsoară raporturile de serviciu cu justitiabilii si cu celelalte persoane implicate în lucrările de competenta parchetelor. Controlul nu poate viza măsurile dispuse de procuror în cursul urmăririi penale si solutiile adoptate.

(3) Ministrul justitiei poate să ceară procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie sau, după caz, procurorului general al Parchetului National Anticoruptie informări asupra activitătii parchetelor si să dea îndrumări scrise cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea si combaterea eficientă a criminalitătii.

 

CAPITOLUL II

Organizarea Ministerului Public

 

SECTIUNEA 1

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie

 

Art. 70. – (1) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie coordonează activitatea parchetelor din subordine, îndeplineste atributiile prevăzute de lege, are personalitate juridică si gestionează bugetul Ministerului Public.

(2) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, ajutat de un prim-adjunct si un adjunct.

(3) În activitatea sa, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie este ajutat de 3 consilieri.

(4) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie este ordonator principal de credite.

Art. 71. – Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie reprezintă Ministerul Public în relatiile cu celelalte autorităti publice si cu orice persoane juridice sau fizice, din tară sau din străinătate.

Art. 72. – Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie exercită, direct sau prin procurori anume desemnati, controlul asupra tuturor parchetelor.

Art. 73. – (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie participă la sedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie în Sectii Unite, precum si la orice complet al acesteia, când consideră necesar.

(2) În cazul imposibilitătii de participare, procurorul general deleagă pe prim-adjunctul sau pe adjunctul său ori pe un alt procuror pentru a participa, în locul său, la sedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie prevăzute la alin. (1).

Art. 74. – Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie desemnează, dintre procurorii acestui parchet, pe procurorii care participă la sedintele Curtii Constitutionale, în cazurile prevăzute de lege.

Art. 75. – (1) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie are în structură sectii conduse de procurori sefi, care pot fi ajutati de adjuncti. În cadrul sectiilor pot functiona servicii si birouri conduse de  procurori sefi.

(2) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie functionează Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizată si Terorism, ca structură specializată în combaterea criminalitătii organizate si terorismului.

(3) Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizată si Terorism se încadrează cu procurori numiti prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevăzute în statul de functii, aprobat potrivit legii.

(4) Pentru a fi numiti în cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizată si Terorism procurorii trebuie să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireprosabilă, o vechime de cel putin 6 ani în functia de procuror sau judecător si să fi fost declarati admisi în urma interviului organizat de comisia constituită în acest scop.

(5) La interviu poate participa orice procuror care îndeplineste conditiile prevăzute la alin. (4).

(6) Interviul constă în verificarea pregătirii profesionale, a capacitătii de a lua decizii si de a-si asuma răspunderea, rezistentei la stres, precum si altor calităti specifice.

(7) La evaluarea candidatilor, vor fi avute în vedere si activitatea desfăsurată de procurori, cunoasterea unei limbi străine si cunostintele de operare pe calculator.

(8) Comisia prevăzută la alin. (4) este numită prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, si este formată din 3 procurori din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizată si Terorism. Din comisie pot face parte si specialisti în psihologie, resurse umane si alte domenii.

(9) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie evaluează, anual, rezultatele obtinute de procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizată si Terorism.

(10) Procurorii numiti în cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizată si Terorism pot fi revocati prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atributiilor specifice functiei sau în cazul aplicării unei sanctiuni disciplinare.

(11) La data încetării activitătii în cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizată si Terorism procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul să functioneze potrivit legii.

(12) Atributiile, competenta, structura, organizarea si functionarea Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizată si Terorism sunt stabilite prin lege specială.

(13) Dispozitiile art. 48 alin. (10) si (11) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată*), se aplică în mod corespunzător.

Art. 76. – În exercitarea atributiilor ce-i revin, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie emite ordine cu caracter intern.

Art. 77. – (1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie functionează colegiul de conducere, care hotărăste asupra problemelor generale de conducere ale Ministerului Public.

(2) Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie este constituit din procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, prim-adjunctul, si 5 procurori alesi în adunarea generală a procurorilor.

(3) Dispozitiile art. 49 alin. (3)–(7) se aplică în mod corespunzător.

Art. 78. – (1) Adunarea generală a procurorilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie se convoacă de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, anual sau ori de câte ori este necesar.

(2) Dispozitiile art. 51 se aplică în mod corespunzător.

Art. 79. – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie elaborează anual un raport privind activitatea desfăsurată, pe care îl prezintă Consiliului Superior al Magistraturii si ministrului justitiei, nu mai târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justitiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie.

 

SECTIUNEA a 2-a

Parchetul National Anticoruptie

 

Art. 80. – (1) Parchetul National Anticoruptie este specializat în combaterea infractiunilor de coruptie, potrivit legii, îsi exercită atributiile pe întreg teritoriul României si functionează pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie.

(2) Parchetul National Anticoruptie se organizează ca structură autonomă în cadrul Ministerului Public si este coordonat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie.

(3) Parchetul National Anticoruptie are personalitate juridică si sediul în municipiul Bucuresti.

Art. 81. – (1) Parchetul National Anticoruptie îsi desfăsoară activitatea potrivit principiului legalitătii, al impartialitătii si al controlului ierarhic.

(2) Parchetul National Anticoruptie este independent în raport cu instantele judecătoresti si cu parchetele de pe lângă acestea, precum si în relatiile cu celelalte autorităti publice, exercitându-si atributiile numai în temeiul legii si pentru asigurarea respectării acesteia.

Art. 82. – (1) Parchetul National Anticoruptie este condus de un procuror general, asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, ajutat de 2 adjuncti, asimilati adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie.

(2) În activitatea sa, procurorul general al Parchetului National Anticoruptie este ajutat de 2 consilieri, asimilati consilierilor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie.

(3) Procurorul general al Parchetului National Anticoruptie este ordonator principal de credite.

(4) Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale Parchetului National Anticoruptie se asigură de la bugetul de stat.

Art. 83. – (1) În cadrul Parchetului National Anticoruptie functionează colegiul de conducere, care hotărăste asupra problemelor generale de conducere ale acestui parchet.

(2) Colegiul de conducere al Parchetului National Anticoruptie este constituit din procurorul general, unul dintre adjunctii acestuia si 5 procurori alesi în adunarea generală a procurorilor.

(3) Dispozitiile art. 49 alin. (3)–(7) se aplică în mod corespunzător.

Art. 84. – (1) Adunarea generală a procurorilor Parchetului National Anticoruptie se convoacă de către procurorul general al acestui parchet, anual sau ori de câte ori este necesar.

(2) Dispozitiile art. 51 se aplică în mod corespunzător.

Art. 85. – În exercitarea atributiilor ce-i revin, procurorul general al Parchetului National Anticoruptie emite ordine cu caracter intern.

Art. 86. – (1) În cadrul Parchetului National Anticoruptie se pot înfiinta servicii teritoriale, servicii, birouri si alte compartimente de activitate, prin ordin al procurorului general al acestui parchet.

(2) Sediul serviciilor teritoriale si circumscriptia acestora se stabilesc de procurorul general al Parchetului National Anticoruptie, de regulă, în localitătile în care îsi au sediul parchetele de pe lângă curtile de apel si în raport cu circumscriptiile acestora.

Art. 87. – (1) Parchetul National Anticoruptie se încadrează cu procurori numiti prin ordin al procurorului general al Parchetului National Anticoruptie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevăzute în statul de functii, aprobat potrivit legii.

(2) Pentru a fi numiti în cadrul Parchetului National Anticoruptie, procurorii trebuie să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireprosabilă, o vechime de cel putin 6 ani în functia de procuror sau judecător si să fi fost declarati admisi în urma unui interviu organizat de comisia constituită în acest scop.

(3) La interviu poate participa orice procuror care îndeplineste conditiile prevăzute la alin. (2).

(4) Interviul constă în verificarea pregătirii profesionale, a capacitătii de a lua decizii si de a-si asuma răspunderea, a rezistentei la stres, precum si altor calităti specifice.

(5) La evaluarea candidatilor, vor fi avute în vedere si activitatea desfăsurată de procurori, cunoasterea unei limbi străine si cunostintele de operare pe calculator.

(6) Comisia prevăzută la alin. (2) este numită prin ordin al procurorului general al Parchetului National Anticoruptie si este formată din 3 procurori de la Parchetul National Anticoruptie. Din comisie pot face parte si specialisti în psihologie, resurse umane si alte domenii.

(7) Procurorul general al Parchetului National Anticoruptie evaluează, anual, rezultatele obtinute de procurorii Parchetului National Anticoruptie.

(8) Procurorii numiti în cadrul Parchetului National Anticoruptie pot fi revocati prin ordin al procurorului general al Parchetului National Anticoruptie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atributiilor specifice functiei sau în cazul aplicării unei sanctiuni disciplinare.

(9) La data încetării activitătii în cadrul Parchetului National Anticoruptie, procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul să functioneze potrivit legii.

(10) Atributiile, competenta, structura, organizarea si functionarea Parchetului National Anticoruptie sunt stabilite prin lege specială.

(11) Dispozitiile art. 48 alin. (10) si (11) din Legea nr. 303/2004, republicată, se aplică în mod corespunzător.

Art. 88. – Parchetul National Anticoruptie elaborează anual un raport privind activitatea desfăsurată, pe care îl prezintă Consiliului Superior al Magistraturii si ministrului justitiei, nu mai târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justitiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate al Parchetului National Anticoruptie.


*) Legea nr. 303/2004 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005.

 

SECTIUNEA a 3-a

Parchetele de pe lângă curtile de apel, tribunale, tribunale pentru minori si familie si judecătorii

 

Art. 89. – (1) Pe lângă fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru minori si familie si judecătorie functionează un parchet.

(2) Parchetele au sediul în localitătile în care îsi au sediul instantele pe lângă care functionează si au aceeasi circumscriptie cu acestea.

(3) Parchetele de pe lângă curtile de apel si parchetele de pe lângă tribunale au personalitate juridică. Parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori si familie si parchetele de pe lângă judecătorii nu au personalitate juridică.

Art. 90. – (1) Parchetele de pe lângă curtile de apel si tribunale au în structură sectii, în cadrul cărora pot functiona servicii si birouri. Parchetele de pe lângă curtile de apel au în structură si câte o sectie pentru minori si familie.

(2) În raport cu natura si numărul cauzelor, în cadrul parchetelor de pe lângă judecătorii pot functiona sectii maritime si fluviale.

(3) Birourile, serviciile ori alte compartimente de specialitate din cadrul parchetelor se stabilesc de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, cu avizul ministrului justitiei.

Art. 91. – În localitătile unde functionează sediile secundare ale tribunalelor si judecătoriilor se înfiintează sedii secundare ale parchetelor, cu activitate permanentă, având aceeasi circumscriptie cu sediile secundare ale instantelor pe lângă care functionează.

Art. 92. – (1) Parchetele de pe lângă curtile de apel sunt conduse de procurori generali.

(2) Parchetele de pe lângă tribunale, tribunale pentru minori si familie si judecătorii sunt conduse de primprocurori.

(3) Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curtile de apel si prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale exercită si atributii de coordonare si control al administrării parchetului unde functionează, precum si al parchetelor din circumscriptie.

(4) Prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunalele pentru minori si prim-procurorii parchetelor de pe lângă judecătorii exercită si atributii de administrare a parchetului.

Art. 93. – Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curtile de apel au calitatea de ordonatori secundari de credite, iar prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale au calitatea de ordonatori tertiari de credite.

Art. 94. – (1) În functie de volumul de activitate, la parchetele de pe lângă curtile de apel si tribunale, procurorul general sau, după caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1–2 adjuncti, iar la parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori si familie si judecătorii, primprocurorul poate fi ajutat de un adjunct.

(2) La Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucuresti si la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucuresti, procurorul general sau, după caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1–3 adjuncti.

Art. 95. – (1) Sectiile, serviciile si birourile parchetelor de pe lângă instante sunt conduse de procurori sefi.

(2) Conducătorul fiecărui parchet repartizează procurorii pe sectii, servicii si birouri, în functie de pregătirea, specializarea si aptitudinile acestora.

(3) Conducătorul fiecărui parchet repartizează dosarele procurorilor, tinând cont de specializarea acestora.

Art. 96. – (1) În cadrul parchetelor functionează colegii de conducere, care avizează problemele generale de conducere ale parchetelor.

(2) Colegiile de conducere ale parchetelor de pe lângă curti de apel, tribunale, tribunale pentru minori si familie si judecătorii au în componentă procurori care detin functii de nivelul celor prevăzute la art. 49 alin. (2) pentru colegiile de conducere ale instantelor.

(3) Dispozitiile art. 49 alin. (2)–(7) se aplică în mod corespunzător.

Art. 97. – Dispozitiile art. 50 si 51 se aplică în mod corespunzător si pentru organizarea si desfăsurarea adunărilor generale ale procurorilor.

 

SECTIUNEA a 4-a

Organizarea parchetelor militare

 

Art. 98. – (1) Pe lângă fiecare instantă militară functionează un parchet militar. Pe lângă Curtea Militară de Apel Bucuresti functionează Parchetul Militar de pe lângă Curtea de Apel Bucuresti, pe lângă Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti functionează Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti, iar pe lângă tribunalele militare functionează parchetele de pe lângă tribunalele militare.

(2) Circumscriptiile parchetelor militare sunt prevăzute în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta lege.

(3) Parchetele militare prevăzute la alin. (1) au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.

Art. 99. – (1) Parchetele militare sunt conduse de un prim-procuror militar ajutat de un prim-procuror militar adjunct.

(2) Parchetul Militar de pe lângă Curtea de Apel Bucuresti este condus de un procuror general militar, ajutat de un procuror general militar adjunct.

Art. 100. – (1) Parchetele militare exercită prin procurorii militari atributiile prevăzute la art. 63, care se aplică în mod corespunzător.

(2) Parchetele militare efectuează urmărirea penală în cauzele privind fapte penale comise de militari români dislocati pe teritoriul altor state, în cadrul unor forte multinationale, în conditiile în care, potrivit unei conventii internationale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitată jurisdictia română. Procurorii militari participă la sedintele de judecată ce se desfăsoară potrivit art. 57.

(3) Parchetele militare dispun de organe de cercetare specială puse în serviciul lor si fată de care exercită atributiile prevăzute la art. 63 lit. b).

(4) Dispozitiile art. 96 si 97 se aplică în mod corespunzător.

Art. 101. – (1) Când inculpatul este militar activ, procurorul militar care efectuează urmărirea penală trebuie să facă parte cel putin din aceeasi categorie de grade.

(2) Când gradul procurorului nu face parte din aceeasi categorie cu gradul învinuitului sau inculpatului, acesta va fi asistat de un alt procuror cu grad din categoria corespunzătoare, numit de conducătorul parchetului la care este înregistrată cauza.

Art. 102. – (1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie si Parchetului National Anticoruptie functionează sectii sau servicii de combatere a infractiunilor săvârsite de militari care au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.

(2) Pentru prevenirea si combaterea criminalitătii, precum si pentru stabilirea cauzelor care generează sau favorizează criminalitatea în rândul militarilor, sectiile sau serviciile din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie si Parchetului National Anticoruptie organizează si desfăsoară activităti comune ale procurorilor militari cu organele de control din cadrul Ministerului Apărării Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor, precum si din cadrul altor structuri militare, pe bază de protocoale.

 

TITLUL IV

Organizarea si functionarea Institutului National al Magistraturii

 

Art. 103. – (1) Institutul National al Magistraturii este institutia publică cu personalitate juridică, aflată în coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii, care realizează formarea initială a judecătorilor si procurorilor, formarea profesională continuă a judecătorilor si procurorilor în functie, precum si formarea formatorilor, în conditiile legii.

(2) Institutul National al Magistraturii nu face parte din sistemul national de învătământ si educatie si nu este supus dispozitiilor legale în vigoare cu privire la acreditarea institutiilor de învătământ superior si recunoasterea diplomelor.

(3) Institutul National al Magistraturii are sediul în municipiul Bucuresti.

Art. 104. – (1) Institutul National al Magistraturii este condus de un consiliu stiintific format din 13 membri: un judecător al Înaltei Curti de Casatie si Justitie, un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, un judecător al Curtii de Apel Bucuresti, un procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucuresti, desemnati de Consiliul Superior al Magistraturii, 3 profesori universitari, recomandati de Facultatea de Drept a Universitătii Bucuresti, Facultatea de Drept a Universitătii “Alexandru Ioan Cuza“ din Iasi si Facultatea de Drept a Universitătii “Babes-Bolyai“ din Cluj-Napoca, 3 reprezentanti alesi ai personalului de instruire din cadrul Institutului, un reprezentant al auditorilor de justitie, un reprezentant al asociatiilor profesionale legal constituite ale judecătorilor si procurorilor, precum si directorul Institutului National al Magistraturii, care face parte de drept din consiliu si îl prezidează.

(2) Directorul Institutului National al Magistraturii si cei doi adjuncti ai acestuia sunt numiti de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Consiliului stiintific al Institutului National al Magistraturii, din rândul personalului de instruire de specialitate juridică al Institutului, al judecătorilor si procurorilor sau al cadrelor didactice din învătământul superior juridic acreditat potrivit legii.

(3) Durata mandatului membrilor consiliului stiintific este de 3 ani si poate fi reînnoit, cu exceptia mandatului reprezentantului auditorilor de justitie, care este ales pe un an.

Art. 105. – Consiliul stiintific al Institutului National al Magistraturii propune proiectul de buget si hotărăste asupra problemelor care privesc organizarea si functionarea Institutului, la propunerea directorului acestei institutii.

Art. 106. – (1) Institutul National al Magistraturii este finantat de la bugetul de stat, prin bugetul Consiliului Superior al Magistraturii, în conditiile legii.

(2) Directorul Institutului National al Magistraturii este ordonator secundar de credite.

Art. 107. – (1) Numărul maxim de posturi pentru Institutul National al Magistraturii se stabileste prin hotărâre a Guvernului.

(2) Structura organizatorică, statele de functii si statele de personal ale Institutului National al Magistraturii se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii.

Art. 108. – (1) Personalul de instruire al Institutului National al Magistraturii este asigurat, de regulă, din rândul judecătorilor si procurorilor în functie, care pot fi detasati în conditiile prezentei legi, cu acordul lor, în cadrul Institutului, cu avizul consiliului stiintific al Institutului.

(2) Institutul National al Magistraturii poate folosi, în conditiile legii, si cadre didactice din învătământul juridic superior acreditat potrivit legii, alti specialisti români si străini, precum si personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, pentru desfăsurarea procesului de formare profesională.

(3) Salarizarea personalului de instruire al Institutului National al Magistraturii la plata cu ora se face în functie de numărul de ore de seminar sau curs sustinute, de indemnizatia brută lunară a functiei de judecător la Înalta Curte de Casatie si Justitie si de norma didactică stabilită conform art. 80 alin. (2) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 109. – Prin hotărâre a Guvernului se pot înfiinta, în subordinea Ministerului Justitiei si a Ministerului Public, centre regionale de formare profesională continuă a grefierilor si a altor categorii de personal de specialitate.

 

TITLUL V

Asistentii judiciari

 

Art. 110. – Asistentii judiciari sunt numiti de ministrul justitiei, la propunerea Consiliului Economic si Social, pe o perioadă de 5 ani, dintre persoanele cu o vechime în functii juridice de cel putin 5 ani si care îndeplinesc cumulativ următoarele conditii:

a) au cetătenia română, domiciliul în România si capacitate deplină de exercitiu;

b) sunt licentiate în drept si dovedesc o pregătire teoretică corespunzătoare;

c) nu au antecedente penale, nu au cazier fiscal si se bucură de o bună reputatie;

d) cunosc limba română;

e) sunt apte, din punct de vedere medical si psihologic, pentru exercitarea functiei.

Art. 111. – (1) Asistentii judiciari se bucură de stabilitate pe durata mandatului si se supun numai legii.

(2) Dispozitiile legale privind obligatiile, interdictiile si incompatibilitătile judecătorilor si procurorilor se aplică si asistentilor judiciari.

(3) Dispozitiile referitoare la concediul de odihnă, asistentă medicală gratuită si gratuitatea transportului, prevăzute de lege pentru judecători si procurori, se aplică si asistentilor judiciari.

(4) Asistentii judiciari depun jurământul în conditiile prevăzute de lege pentru judecători si procurori.

(5) Numărul total al posturilor de asistenti judiciari si repartizarea posturilor pe instante, în raport cu volumul de activitate, se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei.

Art. 112. – Asistentii judiciari exercită atributiile prevăzute la art. 55 alin. (2), precum si alte atributii prevăzute în Regulamentul de ordine interioară al instantelor judecătoresti.

Art. 113. – (1) Asistentilor judiciari li se aplică dispozitiile legale privind abaterile si sanctiunile disciplinare, precum si motivele de eliberare din functie prevăzute de lege pentru judecători si procurori.

(2) Sanctiunile disciplinare se aplică de către ministrul justitiei.

(3) Împotriva sanctiunilor aplicate potrivit alin. (2) se poate face contestatie, în termen de 30 de zile de la comunicarea sanctiunii, la sectia de contencios administrativ si fiscal a curtii de apel în circumscriptia căreia functionează cel sanctionat. Hotărârea curtii de apel este definitivă.

(4) Asistentii judiciari pot fi eliberati din functie si ca urmare a reducerii numărului de posturi, în raport cu volumul de activitate al instantei.

(5) Sanctiunile aplicate asistentilor judiciari si eliberarea din functie a acestora se comunică Consiliului Economic si Social de ministrul justitiei.

Art. 114. – Prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Consiliului Economic si Social si a Ministerului Justitiei, se stabilesc:

a) conditiile, procedura de selectie si de propunere de către Consiliul Economic si Social a candidatilor, pentru a fi numiti ca asistenti judiciari de către ministrul justitiei;

b) conditiile de delegare, detasare si transfer al asistentilor judiciari.

Art. 115. – Magistratii consultanti în functie la data de intrării în vigoare a prezentei legi sunt numiti de drept în

functiile de asistenti judiciari si îsi continuă activitatea în cadrul tribunalelor de muncă si asigurări sociale sau, după caz, al sectiilor sau completelor specializate.

 

TITLUL VI

Compartimentele auxiliare de specialitate din cadrul instantelor si al parchetelor

 

Art. 116. – (1) Toate instantele judecătoresti si toate parchetele au în structură următoarele compartimente auxiliare de specialitate:

a) registratura;

b) grefa;

c) arhiva;

d) biroul de informare si relatii publice;

e) biblioteca.

(2) Instantele judecătoresti si parchetele pot avea si alte compartimente stabilite prin regulamentele prevăzute la art. 139 alin. (1) si art. 140 alin. (1).

(3) Curtile de apel si parchetele de pe lângă aceste curti, Înalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie si Parchetul National Anticoruptie au, de asemenea, în structură un compartiment de documentare si un compartiment de informatică juridică. Compartimentele de informatică juridică se pot organiza si în structura tribunalelor, a tribunalelor specializate, a judecătoriilor si a parchetelor de pe lângă aceste instante.

(4) Instantele si parchetele militare au în structură si un compartiment de documente clasificate.

Art. 117. – (1) Biroul de informare si relatii publice asigură legăturile instantei sau ale parchetului cu publicul si cu mijloacele de comunicare în masă, în vederea garantării transparentei activitătii judiciare, în conditiile stabilite de lege.

(2) Conducătorul biroului, care îndeplineste si rolul de purtător de cuvânt, poate fi un judecător sau procuror desemnat de presedintele instantei sau, după caz, de conducătorul parchetului ori un absolvent al unei facultăti de jurnalistică sau specialist în comunicare, numit prin concurs sau examen.

Art. 118. – (1) Personalul de specialitate auxiliar este subordonat ierarhic conducerii instantelor sau parchetelor unde functionează.

(2) Repartizarea personalului în cadrul compartimentelor auxiliare de specialitate se face de presedintele instantei sau de procurorul general ori, după caz, de prim-procurorul parchetului.

(3) La curtile de apel, tribunale, tribunale specializate si parchetele de pe lângă acestea, compartimentele în care Îsi desfăsoară activitatea personalul auxiliar de specialitate sunt conduse de prim-grefieri, iar la sectiile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, la sectiile Parchetului National Anticoruptie, la judecătorii si parchetele de pe lângă acestea, de grefieri-sefi.

(4) Personalul de specialitate informatică va fi subordonat din punct de vedere administrativ presedintelui instantei din care face parte si profesional Directiei de exploatare a tehnologiei informatiei din cadrul Ministerului Justitiei.

(5) Personalul auxiliar de la instantele si parchetele militare, de la sectiile sau serviciile din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie si Parchetului National Anticoruptie poate proveni si din rândul militarilor activi.

Art. 119. – (1) Grefierii care participă la sedintele de judecată sau la efectuarea actelor de urmărire penală sunt obligati să efectueze toate consemnările despre desfăsurarea acestora si să îndeplinească orice alte însărcinări din dispozitia si sub controlul presedintelui completului de judecată sau, după caz, al procurorului.

(2) La sedintele de judecată, grefierii sunt obligati să poarte tinuta vestimentară corespunzătoare instantei unde functionează. fiinuta vestimentară se stabileste prin hotărâre a Guvernului si se asigură în mod gratuit.

(3) La sedintele de judecată, grefierii militari sunt obligati să poarte uniforma militară.

Art. 120. – (1) În vederea informatizării activitătii instantelor si parchetelor, presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie, ministrul justitiei, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie sau, după caz, procurorul general al Parchetului National Anticoruptie iau măsuri pentru dotarea tehnică corespunzătoare a acestora.

(2) Numărul informaticienilor se stabileste de către presedintele instantei sau, după caz, de către conducătorul parchetului, cu avizul conform al directiei de specialitate din cadrul Ministerului Justitiei, respectiv al compartimentului informatic din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie.

(3) În cazul Înaltei Curti de Casatie si Justitie si al Parchetului National Anticoruptie, avizul prevăzut la alin. (2) nu este necesar.

(4) În vederea creării unui sistem informatic unitar si functional, institutiile sistemului judiciar au obligatia de a duce la îndeplinire măsurile prevăzute în strategia de informatizare a sistemului judiciar, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justitiei.

(5) Dotarea tehnică necesară informatizării instantelor militare, a sectiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie ori, după caz, din cadrul Parchetului National Anticoruptie, precum si a parchetelor militare se asigură de Ministerul Apărării Nationale.

 

TITLUL VII

Paza instantelor judecătoresti si a parchetelor si protectia magistratilor

 

Art. 121. – (1) Paza sediilor instantelor judecătoresti si a parchetelor, a bunurilor si valorilor apartinând acestora, supravegherea accesului si mentinerea ordinii interioare necesare desfăsurării normale a activitătii în aceste sedii se asigură, în mod gratuit, de către Jandarmeria Română, prin structurile sale specializate.

(2) Numărul personalului Jandarmeriei Române necesar pentru aplicarea prevederilor alin. (1) se stabileste prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justitiei si ministrului administratiei si internelor, precum si a presedintelui Înaltei Curti de Casatie si Justitie.

(3) Activitatea personalului prevăzut la alin. (2) este coordonată de presedintele instantei sau de conducătorul parchetului.

Art. 122. – (1) Instantele si parchetele militare dispun de politia militară pusă în serviciul lor de Ministerul Apărării Nationale, în mod gratuit. Necesarul de personal de politie militară va fi stabilit prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justitiei si a Ministerului Apărării Nationale.

(2) Politia militară pusă în serviciul instantelor si parchetelor militare este subordonată presedintilor sau primprocurorilor acestora.

(3) Paza sediilor instantelor si parchetelor militare, a celorlalte spatii folosite de acestea, a bunurilor si valorilor ce le apartin, supravegherea accesului si mentinerea ordinii interioare necesare desfăsurării normale a activitătii se asigură, în mod gratuit, de către Politia Militară.

(4) Numărul personalului necesar pentru fiecare instantă sau parchet va fi stabilit de ministrul justitiei, la propunerea presedintelui Curtii Militare de Apel si a sectiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie.

Art. 123. – Politia Română si Jandarmeria Română au obligatia de a acorda sprijinul necesar, potrivit atributiilor legale, instantelor si parchetelor militare, sectiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie si din cadrul Parchetului National Anticoruptie, pentru buna desfăsurare a procesului penal, la solicitarea acestora.

Art. 124. – Modul de utilizare a personalului de politie pentru asigurarea protectiei judecătorilor si procurorilor, precum si modul de utilizare a personalului Jandarmeriei Române pentru asigurarea pazei sediilor instantelor judecătoresti si parchetelor, a bunurilor si valorilor apartinând acestora, supravegherea accesului si mentinerea ordinii interioare se stabilesc prin protocol încheiat între Înalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul National Anticoruptie sau, după caz, Ministerul Justitiei si Ministerul Administratiei si Internelor.

 

TITLUL VIII

Gestiunea economico-financiară si administrativă a instantelor si parchetelor

 

CAPITOLUL I

Organizarea departamentului economico-financiar si administrativ

 

Art. 125. – (1) Înalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul National Anticoruptie, curtile de apel, parchetele de pe lângă curtile de apel, tribunalele si parchetele de pe lângă tribunale au în structură câte un departament economico-financiar si administrativ, condus de un manager economic.

(2) Managerul economic este subordonat presedintelui instantei sau, după caz, conducătorului parchetului în cadrul căruia functionează.

(3) Departamentul economico-financiar si administrativ din cadrul tribunalelor si parchetelor de pe lângă acestea asigură activitatea economică, financiară si administrativă si pentru tribunalele specializate si judecătoriile sau, după caz, pentru parchetele din circumscriptia lor.

(4) Dispozitiile alin. (1) si (2) se aplică si Curtii Militare de Apel Bucuresti si Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucuresti.

Art. 126. – (1) Poate fi numită în functia de manager economic persoana care a fost admisă la concursul organizat în acest scop de către:

a) Înalta Curte de Casatie si Justitie, pentru managerul economic al acestei instante;

b) curtile de apel, pentru managerii economici ai curtilor de apel si ai tribunalelor;

c) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, pentru managerul economic al acestui parchet si pentru managerii economici ai parchetelor de pe lângă curti de apel si tribunale;

d) Parchetul National Anticoruptie, pentru managerul economic al acestui parchet.

(2) La concursul prevăzut la alin. (1) se pot înscrie persoanele care au studii economice superioare si o vechime în specialitate de minimum 5 ani.

(3) Numirea în functia de manager economic a persoanelor declarate admise la concursul prevăzut la alin. (1) se face prin ordin al conducătorului instantei sau, după caz, al conducătorului parchetului care organizează concursul.

(4) Personalul din cadrul departamentului economicofinanciar si administrativ este încadrat de către presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie  si Justitie, procurorul general al Parchetului National Anticoruptie, presedintele curtii de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, pe bază de concurs sau probă practică.

(5) Concursul prevăzut la alin. (1) si (4) se organizează potrivit unui regulament aprobat de presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie, de ministrul justitiei, de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie sau, după caz, de procurorul general al Parchetului National Anticoruptie.

Art. 127. – Managerul economic are următoarele atributii principale:

a) conduce departamentul economico-financiar si administrativ al instantei sau parchetului în cadrul căruia functionează;

b) răspunde pentru gestiunea economico-financiară a instantelor sau parchetelor fără personalitate juridică din circumscriptia instantei sau a parchetului în cadrul căruia functionează;

c) îndeplineste, pe baza delegării primite din partea ordonatorilor de credite, toate atributiile acestora prevăzute de lege;

d) organizează elaborarea, fundamentarea si prezentarea la organele abilitate a proiectelor de buget anuale, la termenele si în conditiile prevăzute de Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările si completările ulterioare;

e) coordonează activitatea de administrare a sediilor instantelor si parchetelor si ia măsuri pentru asigurarea conditiilor materiale în vederea desfăsurării corespunzătoare a activitătii instantelor si parchetelor;

f) ia măsuri pentru elaborarea si fundamentarea temelor de proiectare pentru lucrările de reparatii curente si capitale ale sediilor si obiectivelor de investitii, urmăreste si răspunde de realizarea acestora;

g) organizează tinerea evidentei tuturor imobilelor din proprietatea sau administrarea instantelor ori, după caz, a parchetelor, precum si a celorlalte bunuri aflate în patrimoniul acestora;

h) urmăreste si răspunde de utilizarea cu eficientă a fondurilor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, precum si a celor constituite din veniturile proprii, potrivit legii;

i) organizează tinerea la zi a contabilitătii instantei si parchetului din circumscriptia în cadrul căreia functionează si controlează efectuarea corectă a tuturor operatiunilor financiar-contabile în documentele specifice, precum si întocmirea si prezentarea la termenele stabilite a situatiilor financiare asupra patrimoniului aflat în administrare, potrivit prevederilor Legii contabilitătii nr. 82/1991, republicată;

j) coordonează activitatea de administrare a sediilor instantelor si parchetelor din circumscriptiile în cadrul cărora functionează, stabilind măsuri pentru asigurarea conditiilor materiale în vederea desfăsurării corespunzătoare a activitătii acestora. De asemenea, asigură ordinea, curătenia si paza bunurilor în sediile instantelor, inclusiv măsuri pentru prevenirea si stingerea incendiilor.

Art. 128. – Managerii economici, informaticienii si personalul de specialitate din activitatea financiar-contabilă si din birourile locale pentru expertize judiciare tehnice si contabile au calitatea de functionari publici, având drepturile si obligatiile prevăzute de Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 129. – Presedintii instantelor si conducătorii parchetelor pot delega calitatea de ordonator de credite managerilor economici.

Art. 130. – (1) Instantele militare care nu au sediul în municipiul Bucuresti si parchetele de pe lângă acestea au în structură un compartiment economico-administrativ.

(2) Personalul auxiliar din compartimentul economicoadministrativ are următoarele atributii principale:

a) întocmeste documentatia pentru achizitiile publice, serviciile si lucrările necesare desfăsurării activitătii instantelor;

b) asigură aprovizionarea cu materiale de întretinere si uz gospodăresc, mijloace fixe si obiecte de inventar sau alte bunuri necesare desfăsurării optime a activitătii instantelor;

c) asigură întretinerea si functionarea clădirilor, instalatiilor tehnico-sanitare de încălzire, a celorlalte mijloace fixe si obiecte de inventar din dotare;

d) asigură ordinea, curătenia si paza bunurilor în sediile instantelor;

e) întreprinde măsuri pentru prevenirea si stingerea incendiilor, precum si pentru înlăturarea consecintelor unor calamităti.

 

CAPITOLUL II

Bugetele instantelor si parchetelor

 

Art. 131. – (1) Activitatea instantelor si parchetelor este finantată de la bugetul de stat.

(2) Bugetul curtilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate si al judecătoriilor este gestionat de Ministerul Justitiei, ministrul justitiei având calitatea de ordonator principal de credite.

(3) Bugetul pentru parchetele de pe lângă curtile de apel, tribunale, tribunale specializate si judecătorii este gestionat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie.

(4) Bugetele instantelor si parchetelor militare este gestionat de Ministerul Apărării Nationale, ministrul apărării nationale având calitatea de ordonator principal de credite.

Art. 132. – (1) Curtile de apel si parchetele de pe lângă curtile de apel elaborează proiectele de buget annual pentru instantele sau, după caz, parchetele din circumscriptiile lor.

(2) Proiectele de buget elaborate potrivit alin. (1) se transmit Ministerului Justitiei sau, după caz, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie.

(3) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie si Parchetul National Anticoruptie îsi elaborează propriile proiecte de buget anual. În bugetul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie sunt cuprinse si bugetele parchetelor de pe lângă celelalte instante judecătoresti.

(4) Proiectele de bugete elaborate potrivit alin. (1) si (3) se supun avizului conform al Consiliului Superior al Magistraturii.

(5) Bugetul Înaltei Curti de Casatie si Justitie se aprobă de adunarea generală a judecătorilor acestei curti, cu avizul consultativ al Ministerului Finantelor Publice.

(6) Proiectele de buget anual se elaborează de Curtea Militară de Apel Bucuresti, respectiv de sectia sau serviciul din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, după consultarea celorlalte instante si parchete militare, se supun avizului conform al Consiliului Superior al Magistraturii si se transmit Ministerului Apărării Nationale.

(7) Anual, Guvernul României va include în bugetul Ministerului Apărării Nationale fondurile necesare potrivit art. 131 alin. (4).

Art. 133. – (1) Fiecare instantă si fiecare parchet se încadrează cu numărul necesar de judecători sau, după caz, de procurori, precum si cu numărul necesar de personal auxiliar de specialitate si personal al departamentului economico-financiar si administrativ.

(2) Presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie si presedintii curtilor de apel, împreună cu ministrul justitiei, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie sau, după caz, procurorul general al Parchetului National Anticoruptie analizează anual volumul de activitate al instantelor si parchetelor si, în functie de rezultatele analizei, iau măsuri pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi, cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii.

Art. 134. – (1) Numărul maxim de posturi pentru instante si parchete se stabileste prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justitiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) Pentru Înalta Curte de Casatie si Justitie, numărul maxim de posturi se stabileste prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justitiei si a presedintelui Înaltei Curti de Casatie si Justitie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

(3) Pentru instantele si parchetele militare, numărul maxim de posturi se aprobă, potrivit alin. (1), cu avizul consultativ al ministrului apărării nationale.

Art. 135. – (1) Statele de functii si de personal pentru curtile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii si parchete se aprobă cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, prin ordin al ministrului justitiei.

(2) Statele de functii si de personal pentru fiecare instantă militară si parchet de pe lângă aceasta se aprobă prin ordin al ministrului justitiei, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii si al ministrului apărării nationale.

Art. 136. – Începând cu data de 1 ianuarie 2008, atributiile Ministerului Justitiei referitoare la gestionarea bugetului curtilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate si al judecătoriilor vor fi preluate de Înalta Curte de Casatie si Justitie.

 

TITLUL IX

Dispozitii tranzitorii si finale

 

Art. 137. – Pe lângă instantele judecătoresti functionează, în conditiile legii, următoarele structuri:

a) serviciile de reintegrare socială si supraveghere;

b) oficiile registrului comertului;

c) alte structuri înfiintate prin lege specială.

Art. 138. – (1) Statul este obligat să asigure sediile si celelalte mijloace materiale si financiare necesare pentru buna functionare a activitătii instantelor si parchetelor.

(2) Guvernul, Consiliul General al Municipiului Bucuresti, consiliile judetene si consiliile locale, cu sprijinul prefecturilor, pun la dispozitia Înaltei Curti de Casatie si Justitie, a Ministerului Justitiei, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie si a Parchetului National Anticoruptie sediile necesare bunei functionări a instantelor judecătoresti si a parchetelor.

(3) Drepturile materiale si bănesti ale personalului instantelor si parchetelor militare si mijloacele materiale, inclusiv cele auto, necesare functionării instantelor si parchetelor militare, sectiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie si sectiei sau serviciului din cadrul Parchetului National Anticoruptie se asigură de Ministerul Apărării Nationale.

Art. 139. – (1) Prin Regulamentul de ordine interioară al instantelor judecătoresti se stabilesc:

a) organizarea administrativă a curtilor de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate si a judecătoriilor;

b) modul si criteriile de repartizare a cauzelor pe complete de judecată, în vederea asigurării respectării principiilor distributiei aleatorii si continuitătii;

c) atributiile presedintilor, vicepresedintilor, judecătorilor inspectori, presedintilor de sectii, ale judecătorilor si ale celorlalte categorii de personal;

d) organizarea si modul de desfăsurare a activitătii colegiilor de conducere ale instantelor judecătoresti si a adunărilor generale ale judecătorilor;

e) vacanta judecătorească;

f) modul de organizare, functionarea si atributiile compartimentelor auxiliare de specialitate;

g) modul de organizare, functionarea si atributiile departamentului economico-financiar si administrativ.

(2) Regulamentul de ordine interioară al instantelor judecătoresti se elaborează de Consiliul Superior al Magistraturii si de Ministerul Justitei si se aprobă prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 140. – (1) Prin Regulamentul de ordine interioară al parchetelor se stabilesc:

a) organizarea administrativă a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, a Parchetului National Anticoruptie, a parchetelor de pe lângă curtile de apel, tribunale, tribunale pentru minori si familie si judecătorii;

b) atributiile procurorilor generali, prim-procurorilor si ale adjunctilor acestora, ale procurorilor inspectori, ale procurorilor sefi si ale procurorilor, precum si ale celorlalte categorii de personal;

c) organizarea si modul de desfăsurare a activitătii colegiilor de conducere ale parchetelor si a adunărilor generale ale procurorilor;

d) ierarhia functiilor administrative din cadrul Ministerului Public;

e) modul de organizare, functionarea si atributiile compartimentelor auxiliare de specialitate ale parchetelor;

f) modul de organizare, functionarea si atributiile departamentului economico-financiar si administrativ din cadrul parchetelor.

(2) Regulamentul de ordine interioară prevăzut la alin. (1) se aprobă prin ordin al ministrului justitiei, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie sau, după caz, a procurorului general al Parchetului National Anticoruptie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

Art. 141. – Referirile la Curtea Supremă de Justitie cuprinse în actele normative în vigoare se consideră a fi făcute la Înalta Curte de Casatie si Justitie.

Art. 142. – (1) Datele la care vor începe să functioneze tribunalele specializate si localitătile în care îsi vor desfăsura activitatea se stabilesc, în mod esalonat, prin ordin al ministrului justitiei, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) Dispozitiile prezentei legi privind managerii economici ai instantelor si ai parchetelor se aplică începând cu 1 iulie 2005.

(3) Functia de manager economic se echivalează cu functia de director executiv.

(4) Până la începerea functionării Tribunalului Ilfov si a parchetului de pe lângă această instantă, cauzele de competenta acestora se solutionează de Tribunalul Bucuresti si, respectiv, de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucuresti.

Art. 143. – (1) Dispozitiile art. 53 alin. (1) privind repartizarea cauzelor în sistem informatizat se aplică treptat, actiunea încheindu-se până în anul 2007.

(2) Până în anul 2007 repartizarea cauzelor la instantele care nu dispun de sistem informatizat se face în mod aleatoriu, în conditiile stabilite prin Regulamentul de ordine interioară al instantelor judecătoresti.

Art. 144. – (1) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă:

a) dispozitiile art. 1–5, art. 7–11, art. 17–26, art. 27–35, art. 44–54, art. 56 si 57 din Legea Curtii Supreme de Justitie nr. 56/1993, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 8 februarie 1999, cu modificările si completările ulterioare;

b) dispozitiile art. 1, art. 2 alin. 1, 3 si 4, art. 4–9, art. 10–16, art. 17 alin. 11–13 si alin. 3–5, art. 18–25, art. 26–41, art. 691–695, art. 70–85, art. 132, art. 133 alin. 1 si 3, art. 134 si art. 136–160 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu modificările si completările ulterioare.

(2) Dispozitiile art. 135 din Legea nr. 92/1992, republicată, cu modificările si completările ulterioare, referitoare la directorii economici se abrogă de la data de 1 iulie 2005.

 

NOTĂ:

Reproducem mai jos prevederile art. II–IV, VII si VIII din titlul XVI al Legii nr. 247/2005, care nu sunt încorporate în textul republicat al Legii nr. 304/2004 si care se aplică, în continuare, ca dispozitii proprii ale titlului  XVI al Legii nr. 247/2005.

“Art.II. – (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi, functiile de judecător inspector si procuror inspector se desfiintează, iar posturile se transformă în posturi de judecător, respectiv procuror.

(2) Activitătile aflate în curs de desfăsurare ale judecătorilor inspectori si procurorilor inspectori vor fi continuate de judecători sau procurori desemnati de conducătorii instantelor judecătoresti sau parchetelor.

Art. III. – Dispozitiile prezentei legi privind înregistrarea sedintelor de judecată, precum si cele privind numirea la birourile de informare si relatii publice a absolventilor unei facultăti de jurnalistică sau a specialistilor în comunicare se aplică de la 1 iulie 2006.

Art. IV. – (1) Circumscriptiile teritoriale ale parchetelor militare din municipiile Bacău, Brasov, Constanta, Craiova, Oradea, Ploiesti si Târgu Mures care se desfiintează prin intrarea în vigoare a prezentei legi se redistribuie în concordantă cu circumscriptiile teritoriale ale instantelor militare în aceste localităti, potrivit anexei nr. 2 la prezenta lege.

(2) Functiile reduse ca urmare a reorganizării instantelor si parchetelor militare, potrivit prezentei legi, trec în statele de functii ale Ministerului Justitiei si ale Ministerului Public, cu luarea măsurilor de finantare prin transferul la aceste institutii a fondurilor corespunzătoare din bugetul Ministerului Apărării Nationale.

(3) Spatiile si dotările materiale ale parchetelor militare desfiintate vor fi preluate de parchetele militare cărora, prin redistribuire, le revin circumscriptiile teritoriale ale unitătilor desfiintate.

(4) Personalul auxiliar civil si militar din cadrul instantelor si parchetelor militare care optează pentru transfer la instantele si parchetele civile sau ale căror functii au fost reduse va fi transferat, tinându-se seama de optiunea exprimată, la instantele si parchetele civile din raza de domiciliu sau din alte localităti.

(5) La transferul personalului auxiliar civil si militar de la instantele si parchetele militare la instantele sau parchetele civile, se tine seama, potrivit legii, de vechimea în muncă si de activitatea profesională. În acest caz, trecerea în rezervă sau direct în retragere a personalului auxiliar militar este obligatorie.

............................................................................................

Art. VII. – Regulamentele prevăzute de prezenta lege se actualizează si se adoptă în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi si se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. VIII. – (1) În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, vor fi organizate alegeri pentru colegiile de conducere ale instantelor si parchetelor.

(2) Atributiile membrilor actualelor colegii de conducere încetează la expirarea termenului prevăzut la alin. (1).“

 

ANEXA Nr. 1

 

A. JUDECĂTORIILE, PARCHETELE SI LOCALITĂTILE DE RESEDINTĂ ALE ACESTORA

 

Judetul

Judecătoria

Localitatea de resedintă

Alba

Alba Iulia

municipiul Alba Iulia

Câmpeni

orasul Câmpeni

Aiud

municipiul Aiud

Blaj

municipiul Blaj

Sebes

municipiul Sebes

Arad

Arad

municipiul Arad

Ineu

orasul Ineu

Lipova

orasul Lipova

Gurahont

comuna Gurahont

Chisineu-Cris

orasul Chisineu-Cris

Arges

Pitesti

municipiul Pitesti

Câmpulung

municipiul Câmpulung

Curtea de Arges

municipiul Curtea de Arges

Costesti

orasul Costesti

Topoloveni

orasul Topoloveni

Bacău

Bacău

municipiul Bacău

Onesti

municipiul Onesti

Moinesti

municipiul Moinesti

Podu Turcului

comuna Podu Turcului

Buhusi

orasul Buhusi

Bihor

Oradea

municipiul Oradea

Beius

municipiul Beius

Marghita

municipiul Marghita

Alesd

orasul Alesd

Salonta

municipiul Salonta

Bistrita-Năsăud

Bistrita

municipiul Bistrita

Năsăud

orasul Năsăud

Beclean

orasul Beclean

Botosani

Botosani

municipiul Botosani

Dorohoi

municipiul Dorohoi

Săveni

orasul Săveni

Darabani

orasul Darabani

Brasov

Brasov

municipiul Brasov

Făgăras

municipiul Făgăras

Rupea

orasul Rupea

Zărnesti

orasul Zărnesti

Brăila

Brăila

municipiul Brăila

Făurei

orasul Făurei

Însurătei

orasul Însurătei

Buzău

Buzău

municipiul Buzău

 

Râmnicu Sărat

municipiul Râmnicu Sărat

 

Pătârlagele

orasul Pătârlagele

 

Pogoanele

orasul Pogoanele

Caras-Severin

Resita

municipiul Resita

Caransebes

municipiul Caransebes

Oravita

orasul Oravita

Moldova Nouă

orasul Moldova Nouă

Bozovici

comuna Bozovici

Bocsa

orasul Bocsa

Călărasi

Călărasi

municipiul Călărasi

Oltenita

municipiul Oltenita

Lehliu-Gară

orasul Lehliu-Gară

Cluj

Cluj-Napoca

municipiul Cluj-Napoca

Turda

municipiul Turda

Dej

municipiul Dej

Huedin

orasul Huedin

Gherla

municipiul Gherla

Constanta

Constanta

municipiul Constanta

Medgidia

municipiul Medgidia

Hârsova

orasul Hârsova

Mangalia

municipiul Mangalia

Cernavodă

orasul Cernavodă

Băneasa

orasul Băneasa

Covasna

Sfântu Gheorghe

municipiul Sfântu Gheorghe

 

Târgu Secuiesc

municipiul Târgu Secuiesc

 

Întorsura Buzăului

orasul Întorsura Buzăului

Dâmbovita

Târgoviste

municipiul Târgoviste

 

Găesti

orasul Găesti

 

Pucioasa

orasul Pucioasa

 

Răcari

orasul Răcari

 

Moreni

municipiul Moreni

Dolj

Craiova

municipiul Craiova

 

Băilesti

municipiul Băilesti

 

Filiasi

orasul Filiasi

 

Segarcea

orasul Segarcea

 

Calafat

municipiul Calafat

 

Bechet

orasul Bechet

Galati

Galati

municipiul Galati

 

Tecuci

municipiul Tecuci

 

Târgu Bujor

orasul Târgu Bujor

 

Liesti

comuna Liesti

Giurgiu

Giurgiu

municipiul Giurgiu

 

Bolintin-Vale

orasul Bolintin-Vale

 

Comana

comuna Comana

Gorj

Târgu Jiu

municipiul Târgu Jiu

 

Târgu Cărbunesti

orasul Târgu Cărbunesti

 

Novaci

orasul Novaci

 

Motru

municipiul Motru

Harghita

Miercurea-Ciuc

municipiul Miercurea-Ciuc

 

Odorheiu Secuiesc

municipiul Odorheiu Secuiesc

 

Toplita

municipiul Toplita

 

Gheorgheni

municipiul Gheorgheni

Hunedoara

Deva

municipiul Deva

 

Hunedoara

municipiul Hunedoara

 

Petrosani

municipiul Petrosani

 

Orăstie

municipiul Orăstie

 

Brad

municipiul Brad

 

Hateg

orasul Hateg

Ialomita

Slobozia

municipiul Slobozia

 

Urziceni

municipiul Urziceni

 

Fetesti

municipiul Fetesti

 

Iasi Iasi

municipiul Iasi

 

Pascani

municipiul Pascani

 

Hârlău

orasul Hârlău

 

Răducăneni

comuna Răducăneni

 

Ilfov Buftea

orasul Buftea

 

Cornetu

comuna Cornetu

Maramures

Baia Mare

municipiul Baia Mare

 

Sighetu Marmatiei

municipiul Sighetu Marmatiei

 

Viseu de Sus

orasul Viseu de Sus

 

Târgu Lăpus

orasul Târgu Lăpus

 

Dragomiresti

comuna Dragomiresti

 

Somcuta Mare

orasul Somcuta Mare

Mehedinti Drobeta

Turnu Severin

municipiul Drobeta-Turnu Severin

 

Strehaia

orasul Strehaia

 

Orsova

municipiul Orsova

 

Vânju Mare

orasul Vânju Mare

 

Baia de Aramă

orasul Baia de Aramă

Mures

Târgu Mures

municipiul Târgu Mures

 

Sighisoara

municipiul Sighisoara

 

Reghin

municipiul Reghin

 

Târnăveni

municipiul Târnăveni

 

Ludus

orasul Ludus

 

Sângeorgiu de Pădure

orasul Sângeorgiu de Pădure

Neamt

Piatra-Neamt

municipiul Piatra-Neamt

 

Roman

municipiul Roman

 

Târgu-Neamt

orasul Târgu-Neamt

 

Bicaz

orasul Bicaz

 

Olt Slatina

municipiul Slatina

 

Caracal

municipiul Caracal

 

Corabia

orasul Corabia

 

Bals

orasul Bals

 

Scornicesti

orasul Scornicesti

Prahova

Ploiesti

municipiul Ploiesti

 

Câmpina

municipiul Câmpina

 

Vălenii de Munte

orasul Vălenii de Munte

 

Mizil

orasul Mizil

 

Sinaia

orasul Sinaia

 

Urlati

orasul Urlati

Satu Mare

Satu Mare

municipiul Satu Mare

 

Carei

municipiul Carei

Negresti

Oas

orasul Negresti-Oas

 

Sălaj Zalău

municipiul Zalău

 

Simleu Silvaniei

orasul Simleu Silvaniei

 

Jibou

orasul Jibou

 

Sibiu Sibiu

municipiul Sibiu

 

Medias

municipiul Medias

 

Agnita

orasul Agnita

 

Avrig

orasul Avrig

 

Săliste

orasul Săliste

Suceava

Suceava

municipiul Suceava

 

Câmpulung Moldovenesc

municipiul Câmpulung Moldovenesc

 

Rădăuti

municipiul Rădăuti

 

Fălticeni

municipiul Fălticeni

 

Vatra Dornei

municipiul Vatra Dornei

 

Gura Humorului

orasul Gura Humorului

Teleorman

Alexandria

municipiul Alexandria

 

Rosiori de Vede

municipiul Rosiori de Vede

 

Turnu Măgurele

municipiul Turnu Măgurele

 

Videle

orasul Videle

 

Zimnicea

orasul Zimnicea

Timis

Timisoara

municipiul Timisoara

 

Lugoj

municipiul Lugoj

 

Deta

orasul Deta

 

Sânnicolau Mare

orasul Sânnicolau Mare

 

Făget

orasul Făget

 

Jimbolia

orasul Jimbolia

Tulcea

Tulcea

municipiul Tulcea

 

Babadag

orasul Babadag

 

Măcin

orasul Măcin

Vaslui

Vaslui

municipiul Vaslui

 

Bârlad

municipiul Bârlad

 

Husi

municipiul Husi

 

Murgeni

orasul Murgeni

Vâlcea

Râmnicu-Vâlcea

municipiul Râmnicu Vâlcea

 

Drăgăsani

municipiul Drăgăsani

 

Horezu

orasul Horezu

 

Brezoi

orasul Brezoi

 

Bălcesti

orasul Bălcesti

Vrancea

Focsani

municipiul Focsani

 

Panciu

orasul Panciu

 

Adjud

municipiul Adjud

Bucuresti

Judecătoria sectorului 1

municipiul Bucuresti

 

Judecătoria sectorului 2

municipiul Bucuresti

 

Judecătoria sectorului 3

municipiul Bucuresti

 

Judecătoria sectorului 4

municipiul Bucuresti

 

Judecătoria sectorului 5

municipiul Bucuresti

 

Judecătoria sectorului 6

municipiul Bucuresti

 

B. TRIBUNALELE, PARCHETELE DE PE LÂNGĂ TRIBUNALE SI LOCALITĂTILE DE RESEDINTĂ

 

Judetul

Tribunalul

Localitatea de resedintă

Alba

Alba Iulia

municipiul Alba Iulia

Arad

Arad

municipiul Arad

Arges

Arges

municipiul Pitesti

Bacău

Bacău

municipiul Bacău

Bihor

Bihor

municipiul Oradea

Bistrita-Năsăud

Bistrita-Năsăud

municipiul Bistrita

Botosani

Botosani

municipiul Botosani

Brasov

Brasov

municipiul Brasov

Brăila

Brăila

municipiul Brăila

Buzău

Buzău

municipiul Buzău

Caras-Severin

Caras-Severin

municipiul Resita

Călărasi

Călărasi

municipiul Călărasi

Cluj

Cluj

municipiul Cluj-Napoca

Constanta

Constanta

municipiul Constanta

Covasna

Covasna

municipiul Sfântu Gheorghe

Dâmbovita

Dâmbovita

municipiul Târgoviste

Dolj

Dolj

municipiul Craiova

Galati

Galati

municipiul Galati

Giurgiu

Giurgiu

municipiul Giurgiu

Gorj

Gorj

municipiul Târgu Jiu

Harghita

Harghita

municipiul Miercurea-Ciuc

Hunedoara

Hunedoara

municipiul Deva

Ialomita

Ialomita

municipiul Slobozia

Iasi

Iasi

municipiul Iasi

Ilfov

Ilfov

orasul Buftea

Maramures

Maramures

municipiul Baia Mare

Mehedinti

Mehedinti

municipiul Drobeta-Turnu Severin

Mures

Mures

municipiul Târgu Mures

Neamt

Neamt

municipiul Piatra-Neamt

Olt

Olt

municipiul Slatina

Prahova

Prahova

municipiul Ploiesti

Satu Mare

Satu Mare

municipiul Satu Mare

Sălaj

Sălaj

municipiul Zalău

Sibiu

Sibiu

municipiul Sibiu

Suceava

Suceava

municipiul Suceava

Teleorman

Teleorman

municipiul Alexandria

Timis

Timis

municipiul Timisoara

Tulcea

Tulcea

municipiul Tulcea

Vaslui

Vaslui

municipiul Vaslui

Vâlcea

Vâlcea

municipiul Râmnicu Vâlcea

Vrancea

Vrancea

municipiul Focsani

Bucuresti

Bucuresti

municipiul Bucuresti

 

C. CURTILE DE APEL, PARCHETELE DE PE LÂNGĂ CURTILE DE APEL, CIRCUMSCRIPTIILE ACESTORA SI LOCALITĂTILE DE RESEDINTĂ

 

Curtea de apel

Tribunalele cuprinse în circumscriptia curtii de apel

Localitatea de resedintă

1. Curtea de Apel Alba

Alba Iulia

Sibiu

Hunedoara

municipiul Alba Iulia

2. Curtea de Apel Pitesti

Arges

Vâlcea

municipiul Pitesti

3. Curtea de Apel Bacău

Bacău

Neamt

municipiul Bacău

4. Curtea de Apel Oradea

Bihor

Satu Mare

municipiul Oradea

5. Curtea de Apel Suceava

Suceava

Botosani

municipiul Suceava

6. Curtea de Apel Brasov

Brasov

Covasna

municipiul Brasov

7. Curtea de Apel Bucuresti

Bucuresti

Călărasi

Giurgiu

Ialomita

Ilfov

Teleorman

municipiul Bucuresti

8. Curtea de Apel Cluj

Cluj

Bistrita-Năsăud

Maramures

Sălaj

municipiul Cluj-Napoca

9. Curtea de Apel Constanta

Constanta

Tulcea

municipiul Constanta

10. Curtea de Apel Craiova

Dolj

Gorj

Mehedinti

Olt

municipiul Craiova

11. Curtea de Apel Galati

Galati

Brăila

Vrancea

municipiul Galati

12. Curtea de Apel Iasi

Iasi

Vaslui

municipiul Iasi

13. Curtea de Apel Târgu Mures

Mures

Harghita

municipiul Târgu Mures

14. Curtea de Apel Ploiesti

Prahova

Buzău

Dâmbovita

municipiul Ploiesti

15. Curtea de Apel Timisoara

Timis

Arad

Caras-Severin

municipiul Timisoara

 

“ANEXA Nr. 2

 

Circumscriptiile instantelor militare, ale parchetelor de pe lângă acestea si localitătile de resedintă

 

Nr.

crt.

Instanta militară si

localitatea de resedintă

Parchetul militar si

localitatea de resedintă

Circumscriptia

teritorială

1.1

Tribunalul Militar Bucuresti

Sediul: Municipiul Bucuresti

Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Bucuresti

Sediul: Municipiul Bucuresti

Arges

Călărasi

Giurgiu

Ialomita

Ilfov

Olt

Teleorman

Vâlcea

Municipiul Bucuresti

Constanta

Tulcea

Brăila

Buzău

Dâmbovita

Prahova

1.2

Tribunalul Militar Cluj

Sediul: Municipiul Cluj-Napoca

Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Cluj

Sediul: Municipiul Cluj-Napoca

Brasov

Covasna

Sibiu

Alba

Bistrita-Năsăud

Cluj

Sălaj

Harghita

Mures

Bihor

Maramures

Satu-Mare

1.3.

Tribunalul  Militar Iasi

Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Iasi

Bacău

Neamt

Suceava

Vrancea

Botosani

Galati

Iasi

Vaslui

1.4

Tribunalul Militar

Timisoara

Sediul: Municipiul Timisoara

Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar

Timisoara

Sediul: Municipiul Timisoara

Dolj

Gorj

Hunedoara

Mehedinti


 

II.

Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti

Sediul: Municipiul Bucuresti

Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti

Sediul: Municipiul Bucuresti

Competentă

teritorială generală

III.

Curtea Militară de Apel Bucuresti

Sediul: Municipiul Bucuresti

Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucuresti

Sediul: Municipiul Bucuresti

Competentă teritorială generală"

 

LEGEA Nr. 317/2004*)

privind Consiliul Superior al Magistraturii

 


*) Republicată în temeiul art. VI al titlului XV din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, dându-se textelor o nouă numerotare. Legea nr. 317/2004 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 2 iulie 2004, iar ulterior a fost modificată si completată prin Legea nr. 247/2005.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. – (1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei.

(2) Consiliul Superior al Magistraturii este independent si se supune în activitatea sa numai legii. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii răspund în fata judecătorilor si procurorilor pentru activitatea desfăsurată în exercitarea mandatului.

Art. 2. – Consiliul Superior al Magistraturii are personalitate juridică si sediul în municipiul Bucuresti.

 

CAPITOLUL II

Organizarea Consiliului Superior al Magistraturii

 

SECTIUNEA 1

Structura Consiliului Superior al Magistraturii

 

Art. 3. – Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din care:

a) 9 judecători si 5 procurori, alesi în adunările generale ale judecătorilor si procurorilor, care compun cele două sectii ale Consiliului, una pentru judecători si una pentru procurori;

b) 2 reprezentanti ai societătii civile, specialisti în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputatie profesională si morală, alesi de Senat;

c) presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie, reprezentant al puterii judecătoresti, ministrul justitiei si procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, care sunt membri de drept ai Consiliului.

Art. 4. – Sectia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii este alcătuită din:

a) 2 judecători de la Înalta Curte de Casatie si Justitie;

b) 3 judecători de la curtile de apel;

c) 2 judecători de la tribunale;

d) 2 judecători de la judecătorii.

Art. 5. – Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii este alcătuită din:

a) 1 procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie sau de la Parchetul National Anticoruptie;

b) 1 procuror de la parchetele de pe lângă curtile de apel;

c) 2 procurori de la parchetele de pe lângă tribunale;

d) 1 procuror de la parchetele de pe lângă judecătorii.

 

SECTIUNEA a 2-a

Alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii

 

Art. 6. – (1) Judecătorii si procurorii, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, prevăzuti la art. 3 lit. a), sunt alesi în adunările generale ale judecătorilor sau, după caz, ale procurorilor.

(2) Data la care au loc adunările generale ale judecătorilor si ale procurorilor se stabileste de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii cu cel putin 90 de zile înainte de expirarea mandatului membrilor acestuia si se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, si pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii.

Art. 7. – (1) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii se aleg din rândul judecătorilor si procurorilor numiti de Presedintele României.

(2) Judecătorii si procurorii îsi pot sustine candidaturile depuse pentru alegerea ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii în fata colectivelor de judecători si procurori.

Candidaturile judecătorilor si procurorilor pot fi sustinute de colectivele de judecători si procurori, precum si de asociatiile profesionale ale acestora.

(3) Perioada în care pot fi depuse candidaturile se stabileste de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii si se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, si pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii.

(4) Candidaturile se depun la Colegiul de conducere al Înaltei Curti de Casatie si Justitie, la Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, la Colegiul de conducere al Parchetului National Anticoruptie sau la colegiile de conducere ale curtilor de apel ori ale parchetelor de pe lângă acestea, însotite de:

a) curriculum vitae;

b) un proiect privind principalele obiective pe care le vor urmări judecătorii sau procurorii în cazul alegerii în Consiliul Superior al Magistraturii, precum si, după caz, documentele de sustinere a candidaturii;

c) o declaratie pe propria răspundere din care să rezulte că nu au făcut parte din serviciile de informatii înainte de 1990 si nici nu au colaborat cu acestea;

d) o declaratie autentică, pe propria răspundere potrivit legii penale, din care să rezulte că nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii;

e) o declaratie de interese actualizată.

(5) Nu pot fi alesi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii judecătorii si procurorii care au făcut parte din serviciile de informatii înainte de 1990 sau au colaborat cu acestea ori cei care au un interes personal ce influentează sau ar putea influenta îndeplinirea cu obiectivitate si impartialitate a atributiilor prevăzute de lege.

(6) Colegiile de conducere ale Înaltei Curti de Casatie si Justitie, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetului National Anticoruptie, ale curtilor de apel si ale parchetelor de pe lângă acestea verifică îndeplinirea conditiilor prevăzute la alin. (1)–(5) de către judecătorii si procurorii care si-au depus candidaturile.

Art. 8. – (1) Judecătorii Înaltei Curti de Casatie si Justitie aleg, în adunarea generală, prin vot secret, direct si personal, 2 membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii, dintre judecătorii care si-au depus candidatura.

(2) Procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie si procurorii de la Parchetul National Anticoruptie aleg, în adunarea generală comună a procurorilor din aceste parchete, prin vot secret, direct si personal, un membru pentru Consiliul Superior al Magistraturii dintre procurorii care si-au depus candidatura.

În cadrul adunării generale votează si procurorii din structurile teritoriale ale acestor parchete.

(3) Sunt alesi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii 2 judecători de la Înalta Curte de Casatie si Justitie, un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie sau de la Parchetul National Anticoruptie, care au obtinut majoritate de voturi în adunările generale.

(4) În cazul în care nici unul dintre candidati nu obtine majoritate de voturi, se organizează turul doi al alegerilor la care participă judecătorii si procurorii clasati pe primele două locuri. Este ales membru al Consiliului Superior al Magistraturii candidatul care a obtinut numărul cel mai mare de voturi în turul doi al alegerilor.

Art. 9. – (1) Colegiul de conducere al fiecărei curti de apel si al fiecărui parchet de pe lângă acestea centralizează candidaturile depuse de judecătorii si procurorii din circumscriptiile lor.

(2) Candidaturile se centralizează pe categorii de instante si parchete si se transmit instantelor si parchetelor din circumscriptia curtii de apel, însotite de documentele prevăzute la art. 7 alin. (4).

(3) Colegiul de conducere al fiecărei curti de apel organizează propria adunare generală, adunarea generală a judecătorilor de la tribunalele si tribunalele specializate din circumscriptia curtii de apel si adunarea generală a judecătorilor de la judecătoriile din circumscriptia curtii de apel.

(4) Colegiul de conducere al fiecărui parchet de pe lângă curtile de apel organizează propria adunare generală, adunarea generală a procurorilor de la parchetele de pe lângă tribunale si tribunalele specializate din circumscriptia curtii de apel si adunarea generală a procurorilor de la parchetele de pe lângă judecătoriile din circumscriptia curtii de apel.

Art. 10. – (1) Judecătorii de la fiecare curte de apel, judecătorii de la toate tribunalele si tribunalele specializate din circumscriptia fiecărei curti de apel si judecătorii de la toate judecătoriile din circumscriptia fiecărei curti de apel desemnează, în cele 3 adunări generale, prin vot secret, direct si personal, câte un candidat pentru functia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii dintre judecătorii care si-au depus candidatura.

(2) Procurorii de la fiecare parchet de pe lângă curtile de apel, procurorii de la toate parchetele de pe lângă tribunale si tribunalele specializate din circumscriptia fiecărei curti de apel si procurorii de la parchetele de pe lângă judecătoriile din circumscriptia fiecărei curti de apel desemnează, în cele 3 adunări generale, prin vot secret, direct si personal, câte un candidat pentru functia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii dintre procurorii care si-au depus candidatura.

(3) Sunt desemnati pentru a candida la functia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii judecătorii si procurorii care au obtinut majoritate de voturi în adunările generale prevăzute la alin. (1) si (2). Dispozitiile art. 8 alin. (4) se aplică în mod corespunzător.

(4) Judecătorii militari si procurorii militari îsi depun candidatura la Curtea Militară de Apel Bucuresti sau, după caz, la Parchetul Militar de pe lângă Curtea de Apel Bucuresti. Dispozitiile alin. (1)–(3) se aplică în mod corespunzător. Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti si tribunalele militare, precum si parchetele de pe lângă acestea desemnează câte un candidat care va fi inclus pe listele prevăzute la art. 11 alin. (1) lit. c) si e), respectiv d) si f).

(5) Consiliul Superior al Magistraturii întocmeste listele cu judecătorii si procurorii desemnati pentru a candida la functia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, pe categorii de instante si parchete.

(6) Listele prevăzute la alin. (5) si documentele prevăzute la art. 7 alin. (4) se publică pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii.

(7) Dispozitiile art. 8 alin. (4) se aplică în mod corespunzător.

Art. 11. – (1) Listele judecătorilor si ale procurorilor care au fost desemnati pentru a candida la functia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii se transmit instantelor sau, după caz, parchetelor, de către Consiliul Superior al Magistraturii, cu cel putin 20 de zile înainte de data stabilită pentru adunările generale, după cum urmează:

a) lista cuprinzând cei 16 candidati de la curtile de apel se transmite tuturor curtilor de apel;

b) lista cuprinzând cei 16 candidati de la parchetele de pe lângă curtile de apel se transmite tuturor parchetelor de pe lângă curtile de apel;

c) lista cuprinzând cei 16 candidati de la tribunale si tribunalele specializate se transmite tuturor tribunalelor si tribunalelor specializate;

d) lista cuprinzând cei 16 candidati de la parchetele de pe lângă tribunale si tribunale specializate se transmite tuturor parchetelor de pe lângă tribunale si tribunale specializate;

e) lista cuprinzând cei 16 candidati de la judecătorii se transmite tuturor judecătoriilor;

f) lista cuprinzând cei 16 candidati de la parchetele de pe lângă judecătorii se transmite tuturor parchetelor de pe lângă judecătorii.

(2) Listele prevăzute la alin. (1) si documentele prevăzute la art. 7 alin. (4) se afisează la sediile instantelor si parchetelor.

Art. 12. – (1) Listele prevăzute la art. 11 alin. (1) si documentele prevăzute la art. 7 alin. (4) se transmit de către Consiliul Superior al Magistraturii instantelor si parchetelor, însotite de buletine de vot.

(2) Consiliul Superior al Magistraturii transmite fiecărei instante si fiecărui parchet un număr de buletine de vot stampilate egal cu numărul judecătorilor si procurorilor din cadrul parchetului, cu un plus de 10%.

(3) Forma si continutul buletinelor de vot se stabilesc de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

(4) Tipărirea buletinelor de vot se asigură de Consiliul Superior al Magistraturii.

Art. 13. – (1) În vederea alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, în cadrul fiecărei instante si al fiecărui parchet se convoacă adunarea generală a judecătorilor sau, după caz, a procurorilor.

(2) Judecătorii de la curtile de apel si procurorii de la parchetele de pe lângă acestea aleg ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, în adunările lor generale, prin vot secret, direct si personal, 3 judecători de la curtile de apel si un procuror de la parchetele de pe lângă acestea.

(3) Judecătorii de la tribunale si tribunalele specializate si procurorii de la parchetele de pe lângă acestea aleg ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, în adunările lor generale, prin vot secret, direct si personal, 2 judecători de la tribunale si tribunalele specializate si 2 procurori de la parchetele de pe lângă acestea.

(4) Judecătorii de la judecătorii si procurorii de la parchetele de pe lângă acestea aleg ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, în adunările lor generale, prin vot secret, direct si personal, 2 judecători de la judecătorii si un procuror de la parchetele de pe lângă acestea.

Art. 14. – (1) În procedura de desemnare a candidatilor si de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, adunările generale sunt legal constituite în prezenta a cel putin două treimi din numărul judecătorilor sau, după caz, al procurorilor în functie, inclusiv cei delegati sau detasati de la alte instante sau parchete.

(2) Adunările generale sunt prezidate de magistratul cu cea mai mare vechime în magistratură, care nu si-a depus candidatura pentru functia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

(3) În procedura de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, fiecare judecător si procuror votează un număr de candidati egal cu numărul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, care reprezintă categoria de instante sau parchete la nivelul cărora judecătorul sau, după caz, procurorul îsi desfăsoară activitatea.

(4) În cazul în care au fost votate mai putine persoane decât cele prevăzute la alin. (3), votul este nul.

(5) La alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii nu pot participa judecătorii si procurorii detasati la alte autorităti decât la instante sau parchete.

Art. 15. – (1) Judecătorul sau procurorul care a prezidat adunarea generală, împreună cu 2 judecători sau procurori desemnati înaintea votului de adunările generale:

a) asigură numărarea voturilor;

b) întocmeste procesul-verbal cu privire la desfăsurarea alegerilor si rezultatele votului si îl transmite Consiliului Superior al Magistraturii;

c) comunică numele judecătorilor sau al procurorilor desemnati pentru a candida la functia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii potrivit art. 10 alin. (5) ori, după caz, alcătuieste si transmite Consiliului Superior al Magistraturii lista cuprinzând candidatii Onscrisi în ordinea descrescătoare a voturilor obtinute în adunările generale prevăzute la art. 8 alin. (3) si la art. 13 alin. (2)–(4).

(2) Pentru îndeplinirea atributiilor prevăzute la alin. (1), judecătorul sau procurorul care a prezidat adunarea generală este ajutat de 2 judecători sau, după caz, de 2 procurori, desemnati de adunările generale, dintre judecătorii sau procurorii care nu si-au depus candidaturile.

Art. 16. – (1) Consiliul Superior al Magistraturii centralizează rezultatele votului din circumscriptiile tuturor curtilor de apel si ale parchetelor de pe lângă acestea.

(2) Sunt alesi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii:

a) 3 judecători de la curtile de apel, care au obtinut numărul cel mai mare de voturi la nivel national;

b) 2 judecători de la tribunale si tribunalele specializate, care au obtinut numărul cel mai mare de voturi la nivel national;

c) 2 judecători de la judecătorii, care au obtinut numărul cel mai mare de voturi la nivel national;

d) 1 procuror de la parchetele de pe lângă curtile de apel, care a obtinut numărul cel mai mare de voturi la nivel national;

e) 2 procurori de la parchetele de pe lângă tribunale si tribunalele specializate care au obtinut numărul cel mai mare de voturi la nivel national;

f) 1 procuror de la parchetele de pe lângă judecătorii, care a obtinut numărul cel mai mare de voturi la nivel national.

(3) Dispozitiile art. 8 alin. (4) se aplică în mod corespunzător.

Art. 17. – (1) Consiliul Superior al Magistraturii verifică legalitatea procedurilor de alegere, din oficiu sau la sesizarea oricărui judecător sau procuror.

(2) În vederea formulării sesizării, judecătorii si procurorii au dreptul să verifice procesele-verbale cu privire la desfăsurarea alegerilor si rezultatul acestora, precum si buletinele de vot.

(3) Contestatiile referitoare la legalitatea procedurilor de alegere pot fi depuse la Consiliul Superior al Magistraturii, în termen de 15 zile de la data alegerilor.

(4) Contestatiile se solutionează de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 5 zile de la data sesizării. Solutia motivată a contestatiei se comunică persoanelor care au făcut sesizarea.

(5) În cazul în care se constată încălcări ale legii în procedurile de alegere, Consiliul Superior al Magistraturii dispune măsurile necesare pentru înlăturarea acestora, inclusiv repetarea alegerilor, numai la instantele sau parchetele la care încălcarea legii a avut drept consecintă influentarea rezultatului alegerilor.

Art. 18. – (1) Consiliul Superior al Magistraturii alcătuieste lista finală cuprinzând magistratii alesi potrivit prevederilor art. 8 alin. (3) si art. 16 alin. (2) si o transmite Biroului permanent al Senatului.

(2) Înainte de transmiterea listei către Biroul permanent al Senatului, Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitătii verifică si comunică, în termen de 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, dacă judecătorii si procurorii alesi au făcut parte din serviciile de informatii înainte de 1990 sau au colaborat cu acestea.

(3) Biroul permanent al Senatului înaintează lista prevăzută la alin. (1) Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităti si validări, pentru a examina dacă au fost respectate dispozitiile legale cu privire la alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.

(4) Senatul, în prezenta majoritătii membrilor săi, pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităti si validări, validează lista cuprinzând magistratii alesi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

Refuzul validării nu poate interveni decât în cazul încălcării legii în procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii si numai dacă această încălcare a legii are drept consecintă influentarea rezultatului alegerilor. Dispozitiile art. 17 alin. (5) se aplică în mod corespunzător.

Art. 19. – (1) În vederea alegerii celor 2 reprezentanti ai societătii civile în Consiliul Superior al Magistraturii, organizatiile profesionale ale juristilor, consiliile profesionale ale facultătilor de drept acreditate, asociatiile si fundatiile care au ca obiectiv apărarea drepturilor omului pot propune Biroului permanent al Senatului câte un candidat.

(2) Pot fi alesi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii reprezentanti ai societătii civile care îndeplinesc următoarele conditii:

a) sunt specialisti în domeniul dreptului, cu o vechime de cel putin 7 ani în activitatea juridică;

b) se bucură de înaltă reputatie profesională si morală;

c) nu au făcut parte din serviciile de informatii înainte de 1990, nu au colaborat cu acestea si nu au un interes personal care influentează sau ar putea influenta îndeplinirea cu obiectivitate si impartialitate a atributiilor prevăzute de lege;

d) nu au calitatea de membru al unui partid politic si nu au îndeplinit în ultimii 5 ani functii de demnitate publică.

(3) Propunerile de candidaturi se depun la Biroul permanent al Senatului, între a 90-a zi si a 60-a zi înainte de expirarea mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, însotite de hotărârea judecătorească sau, după caz, actul normativ de înfiintare, de actul constitutiv si statutul persoanelor juridice prevăzute la alin. (1), precum si de cazierul fiscal al acestora.

(4) Perioada în care se depun propunerile de candidaturi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, si pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii, cu 30 de zile înainte de începerea curgerii termenului prevăzut la alin. (3).

(5) Candidatii propusi vor prezenta Senatului documentele prevăzute la art. 7 alin. (4), precum si cazierul judiciar.

(6) Lista candidatilor si documentele prevăzute la art. 7 alin. (4) se afisează pe paginile de Internet ale Senatului si Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 5 zile de la expirarea perioadei de depunere a acestora.

Art. 20. – (1) Senatul alege, dintre candidatii prevăzuti la art. 19, cei 2 reprezentanti ai societătii civile, potrivit procedurii prevăzute în regulamentul acestei Camere.

(2) Dispozitiile art. 18 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

Art. 21. – Hotărârile Senatului privind validarea si alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

CAPITOLUL III

Functionarea Consiliului Superior al Magistraturii

 

Art. 22. – (1) În termen de 15 zile de la publicarea hotărârilor prevăzute la art. 21, presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie convoacă membrii Consiliului Superior al Magistraturii în sedinta de constituire.

(2) În sedinta de constituire, prezidată de presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie, sunt alesi presedintele si vicepresedintele Consiliului Superior al Magistraturii.

(3) În termen de 15 zile de la sedinta de constituire a Consiliului Superior al Magistraturii se stabilesc atributiile si responsabilitătile fiecărui membru permanent, pe domenii de activitate.

Art. 23. – (1) Consiliul Superior al Magistraturii functionează ca organ cu activitate permanentă. Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se iau în plen sau în sectii, potrivit atributiilor care revin acestora.

(2) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii desfăsoară activitate permanentă.

(3) Presedintele si vicepresedintele Consiliului Superior al Magistraturii nu exercită activitatea de judecător sau procuror. Judecătorii si procurorii alesi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii îsi suspendă activitatea de judecător, respectiv de procuror, referitoare la prezenta judecătorilor în complete de judecată, respectiv efectuarea actelor de urmărire penală de către procurori. La încetarea mandatului, cei care au optat pentru suspendarea activitătii Îsi reiau activitatea de judecător sau procuror.

(4) Membrii alesi ai Consiliului Superior al Magistraturii aflati în functie la data intrării în vigoare a prezentei legi pot opta pentru suspendarea activitătii de judecător sau procuror pentru perioada rămasă până la terminarea mandatului. Optiunea se exprimă în scris, la presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi*).

(5) Functiile de conducere detinute de judecătorii sau procurorii alesi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii se suspendă de drept la data publicării hotărârii Senatului în Monitorul Oficial al României, Partea I. Membrii alesi ai Consiliului Superior al Magistraturii ce detin o functie de conducere la instante ori parchete, la data intrării în vigoare a prezentei legi*), pot opta pentru suspendarea din functia de conducere respectivă în conditiile alin. (3).

(6) Perioada în care judecătorul sau procurorul este membru al Consiliului Superior al Magistraturii constituie vechime în aceste functii.

Art. 24. – (1) Consiliul Superior al Magistraturii este condus de presedinte, ajutat de un vicepresedinte, alesi dintre judecătorii si procurorii prevăzuti la art. 3 lit. a), care fac parte din sectii diferite, pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit.

(2) Presedintele si vicepresedintele Consiliului Superior al Magistraturii sunt alesi de plen, în prezenta a cel putin 15 membri ai Consiliului, cu votul majoritătii membrilor acestuia.

(3) Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atributii principale:

a) reprezintă Consiliul Superior al Magistraturii în relatiile interne si internationale;

b) coordonează activitatea Consiliului Superior al Magistraturii si repartizează lucrările pentru plen si sectii;

c) prezidează lucrările Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cu exceptia cazului în care la lucrări participă Presedintele României;

d) propune plenului măsurile necesare pentru începerea procedurilor de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii si de ocupare a locurilor devenite vacante;

e) semnează actele emise de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii;

f) sesizează Curtea Constitutională, în vederea solutionării conflictelor juridice de natură constitutională dintre autoritătile publice;

g) desemnează membrii Consiliului Superior al Magistraturii care pot fi consultati pentru elaborarea unor proiecte de acte normative;

h) prezintă, în sedinta publică a plenului, raportul annual asupra activitătii Consiliului Superior al Magistraturii, care se transmite instantelor si parchetelor si se dă publicitătii.


*) A se vedea Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005.

 

(4) Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii îndeplineste orice alte atributii stabilite de lege, de Regulamentul de organizare si functionare administrativă a Consiliului Superior al Magistraturii si de plen.

(5) În lipsa presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, atributiile prevăzute la alin. (3) si (4) se exercită de vicepresedinte.

(6) În caz de vacantă a functiei de presedinte sau de vicepresedinte, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de cel mult o lună de la constatarea vacantei, va proceda la alegerea noului presedinte, respectiv vicepresedinte.

Art. 25. – Presedintele României prezidează, fără drept de vot, lucrările Plenului Consiliului Superior al Magistraturii la care participă.

Art. 26. – (1) Lucrările sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii sunt legal constituite în prezenta majoritătii membrilor acestora si sunt prezidate de presedintele sau, după caz, de vicepresedintele Consiliului Superior al Magistraturii. În lipsa acestora, membrii sectiei aleg un presedinte de sedintă, cu votul majoritătii celor prezenti.

(2) Judecătorul sau procurorul care prezidează lucrările sectiei semnează hotărârile si celelalte acte emise de aceasta.

Art. 27. – (1) Consiliul Superior al Magistraturii se Ontruneste în plen si în sectii, la convocarea presedintelui, a vicepresedintelui sau a majoritătii membrilor plenului ori, după caz, ai sectiilor.

(2) Lucrările Plenului Consiliului Superior al Magistraturii se desfăsoară în prezenta a cel putin 15 membri, iar lucrările sectiilor se desfăsoară în prezenta majoritătii membrilor acestora.

(3) Hotărârile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii si hotărârile sectiilor se iau cu votul majoritătii membrilor prezenti.

Art. 28. – (1) Presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie participă la lucrările sectiei pentru judecători, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, la lucrările sectiei pentru procurori, iar ministrul justitiei, la lucrările ambelor sectii.

(2) Presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie, ministrul justitiei si procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie nu au drept de vot în situatiile în care sectiile îndeplinesc rolul de instantă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare.

(3) Reprezentantii societătii civile participă numai la lucrările Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

Art. 29. – (1) Lucrările plenului si ale sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii sunt, de regulă, publice. Membrii plenului sau ai sectiilor hotărăsc, cu majoritate de voturi, situatiile în care sedintele nu sunt publice.

(2) Asociatiile profesionale ale judecătorilor si procurorilor pot participa la lucrările plenului si ale sectiilor, exprimând, atunci când consideră necesar, un punct de vedere asupra problemelor ce se dezbat, la initiativa lor sau la solicitarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.

(3) Ordinea de zi a lucrărilor plenului si ale sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii se aprobă de către acestea, la propunerea presedintelui sau, după caz, a vicepresedintelui Consiliului Superior al Magistraturii.

(4) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii, în plen si în sectii, se iau prin vot direct si secret si se motivează.

(5) Hotărârile plenului privind cariera si drepturile judecătorilor si procurorilor se redactează în cel mult 20 de zile si se comunică de îndată.

(6) Hotărârile prevăzute la alin. (5) se publică în Buletinul Oficial al Consiliului Superior al Magistraturii si pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii în termen de 10 zile de la redactare.

(7) Hotărârile prevăzute la alin. (5) pot fi atacate cu recurs, de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la comunicare sau de la publicare, la Sectia de contencios administrativ si fiscal a Înaltei Curti de Casatie si Justitie.

(8) Recursul suspendă executarea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii.

(9) Hotărârea prin care se solutionează recursul prevăzut la alin. (7) este irevocabilă.

(10) Ordinea de zi se publică cu 3 zile înainte pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii. Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se publică în Buletinul Oficial al Consiliului Superior al Magistraturii si pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii.

 

CAPITOLUL IV

Atributiile Consiliului Superior al Magistraturii

 

SECTIUNEA 1

Dispozitii comune

 

Art. 30. – (1) Consiliul Superior al Magistraturii are dreptul si obligatia de a se sesiza si din oficiu pentru a apăra judecătorii si procurorii împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independenta sau impartialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea. De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii apără reputatia profesională a judecătorilor si procurorilor.

(2) Judecătorul sau procurorul care consideră că independenta, impartialitatea sau reputatia profesională îi este afectată în orice mod se poate adresa Consiliului Superior al Magistraturii care, după caz, poate dispune verificarea aspectelor semnalate, publicarea rezultatelor acesteia, poate sesiza organul competent să decidă asupra măsurilor care se impun sau poate dispune orice altă măsură corespunzătoare, potrivit legii.

(3) Consiliul Superior al Magistraturii asigură respectarea legii si a criteriilor de competentă si etică profesională în desfăsurarea carierei profesionale a judecătorilor si procurorilor.

(4) Atributiile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii si ale sectiilor acestuia, referitoare la cariera judecătorilor si procurorilor, se exercită cu respectarea dispozitiilor Legii nr. 303/2004*) privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată, si ale Legii nr. 304/2004**) privind organizarea judiciară, republicată.

Art. 31. – (1) În exercitarea atributiilor sale Consiliul Superior al Magistraturii poate solicita Ministerului Justitiei, instantelor judecătoresti si parchetelor, Institutului National al Magistraturii, altor autorităti si institutii publice, precum si persoanelor fizice sau juridice informatiile sau actele pe care le consideră necesare.

(2) În scopul informării cu privire la activitatea instantelor si parchetelor, membrii Consiliului Superior al Magistraturii efectuează deplasări la sediile instantelor si ale parchetelor si organizează întâlniri cu judecătorii, procurorii si reprezentantii societătii civile.

Art. 32. – (1) În cazurile în care legea prevede avizul conform, aprobarea sau acordul Consiliului Superior al Magistraturii, punctul de vedere emis de acesta este obligatoriu. Dacă legea prevede consultarea sau avizul Consiliului Superior al Magistraturii, punctul de vedere emis de acesta nu este obligatoriu.

(2) În cazul în care legea nu prevede un termen pentru emiterea avizelor de către Consiliul Superior al Magistraturii, acestea se emit în 30 de zile de la sesizare. Depăsirea de către Consiliul Superior al Magistraturii a termenului de emitere a avizului nu afectează valabilitatea actului.

Art. 33. – Consiliul Superior al Magistraturii întocmeste si păstrează dosarele profesionale ale judecătorilor si procurorilor.

Art. 34. – Consiliul Superior al Magistraturii coordonează activitatea Institutului National al Magistraturii si a Scolii Nationale de Grefieri.

 

SECTIUNEA a 2-a

Atributiile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii

 

Art. 35. – Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atributii referitoare la cariera judecătorilor si procurorilor;

a) propune Presedintelui României numirea în functie si eliberarea din functie a judecătorilor si a procurorilor, cu exceptia celor stagiari;

b) numeste judecătorii stagiari si procurorii stagiari, pe baza rezultatelor obtinute la examenul de absolvire a Institutului National al Magistraturii;

c) dispune promovarea judecătorilor si a procurorilor;

d) eliberează din functie judecătorii stagiari si procurorii stagiari;

e) propune Presedintelui României conferirea de distinctii pentru judecători si procurori, în conditiile legii;

f) îndeplineste orice alte atributii stabilite prin lege sau regulament.

Art. 36. – (1) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atributii referitoare la admiterea în magistratură, evaluarea, formarea si examenele judecătorilor si procurorilor:

a) la propunerea Consiliului stiintific al Institutului National al Magistraturii, stabileste numărul anual de cursanti ai Institutului National al Magistraturii, aprobă annual data si locul pentru organizarea concursului de admitere la Institutul National al Magistraturii, stabileste tematica pentru concursul de admitere la Institutul National al Magistraturii si aprobă programul de formare profesională a auditorilor de justitie, emite avize si adoptă regulamente, în cazurile si în conditiile prevăzute de lege;

b) numeste comisia de admitere si comisia de elaborare a subiectelor pentru admiterea în Institutul National al Magistraturii, în conditiile prevăzute de Regulamentul de organizare a examenului de admitere în Institutul National al Magistraturii;

c) organizează si validează, potrivit legii si regulamentului, examenul de capacitate al judecătorilor si procurorilor si aprobă programul de formare profesională continuă a judecătorilor si procurorilor, la propunerea

Consiliului stiintific al Institutului National al Magistraturii, precum si tematica activitătilor de formare profesională continuă, organizate de curtile de apel si parchetele de pe lângă acestea;

d) organizează si validează, potrivit legii si regulamentului, concursurile pentru numirea în functii de conducere a judecătorilor si procurorilor;

e) dispune organizarea concursurilor de promovare a judecătorilor si procurorilor;

f) numeste comisiile pentru evaluarea activitătii profesionale a judecătorilor si procurorilor, în conditiile legii;

g) numeste si revocă directorul si directorii adjuncti ai Institutului National al Magistraturii, la propunerea Consiliului stiintific al Institutului National al Magistraturii, si desemnează judecătorii si procurorii care vor face parte din Consiliul stiintific al Institutului National al Magistraturii;

h) la propunerea Consiliului stiintific al Institutului National al Magistraturii, aprobă structura organizatorică, statele de functii si statele de personal ale Institutului National al Magistraturii;

i) numeste directorul si directorii adjuncti ai Scolii Nationale de Grefieri si desemnează judecătorii si procurorii membri în consiliul de conducere al scolii;

j) îndeplineste orice alte atributii stabilite prin lege sau regulament.

(2) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii solutionează contestatiile formulate de judecători si procurori împotriva hotărârilor pronuntate de sectiile Consiliului Superior al Magistraturii, cu exceptia celor date în materie disciplinară.

Art. 37. – Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atributii referitoare la organizarea si functionarea instantelor si a parchetelor;

a) convoacă adunările generale ale judecătorilor si procurorilor, în conditiile legii;

b) aprobă măsurile pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi pentru instante si parchete;

c) elaborează propriul proiect de buget, cu avizul consultativ al Ministerului Finantelor Publice, si emite avizele conforme pentru proiectele de buget ale instantelor si parchetelor;


*) Legea nr. 303/2004 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005.

**) Legea nr. 304/2004 este republicată la pag. 1–21.

 

d) îndeplineste orice alte atributii stabilite prin lege sau regulament.

Art. 38. – (1) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii adoptă Codul deontologic al judecătorilor si procurorilor, Regulamentul de organizare si functionare a Consiliului Superior al Magistraturii, Regulamentul privind procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, Regulamentul de ordine interioară al instantelor judecătoresti, precum si alte regulamente si hotărâri prevăzute în Legea nr. 303/2004, republicată, si în Legea nr. 304/2004, republicată.

(2) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii asigură publicarea Codului deontologic al judecătorilor si procurorilor si a regulamentelor prevăzute la alin. (1) în Monitorul Oficial al României, Partea I, si pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii.

(3) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizează proiectele de acte normative ce privesc activitatea autoritătii judecătoresti.

(4) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizează proiectele de regulamente si ordine care se aprobă de ministrul justitiei, în cazurile prevăzute de lege.

(5) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate sesiza ministrul justitiei cu privire la necesitatea initierii sau modificării unor acte normative în domeniul justitiei.

(6) Consiliul Superior al Magistraturii elaborează annual un raport privind starea justitiei si un raport privind activitatea proprie, pe care le prezintă Camerelor reunite ale Parlamentului României până la data de 15 februarie a anului următor si le publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, si pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii.

Art. 39. – Plenul Consiliului Superior al Magistraturii numeste secretarul general si personalul cu functii de conducere din aparatul Consiliului Superior al Magistraturii.

 

SECTIUNEA a 3-a

Atributiile sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii

 

Art. 40. – Sectiile Consiliului Superior al Magistraturii au următoarele atributii referitoare la cariera judecătorilor si procurorilor:

a) dispun delegarea judecătorilor si detasarea judecătorilor si procurorilor, în conditiile legii;

b) numesc în functii de conducere judecătorii si procurorii, în conditiile legii si ale regulamentului;

c) examinează recomandările primite de la Colegiul de conducere al Înaltei Curti de Casatie si Justitie privind numirea în functie a judecătorilor în cadrul Curtii;

d) analizează îndeplinirea conditiilor legale de către judecătorii stagiari si procurorii stagiari care au promovat examenul de capacitate, de către alti juristi care au fost admisi la concursul de intrare în magistratură, de către judecătorii si procurorii Onscrisi la concursul de promovare si de către judecătorii si procurorii propusi pentru numirea în functii de conducere;

e) solutionează contestatiile împotriva calificativelor acordate de comisiile de evaluare anuală a activitătii profesionale a judecătorilor si procurorilor, constituite în conditiile legii;

f) iau măsuri pentru solutionarea sesizărilor primite de la justitiabili sau de la alte persoane privind conduita necorespunzătoare a judecătorilor si procurorilor;

g) propun Presedintelui României numirea în functie si revocarea din functie a presedintelui, vicepresedintelui si presedintilor de sectii ai Înaltei Curti de Casatie si Justitie;

h) avizează propunerea ministrului justitiei de numire si revocare a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, a procurorului general al Parchetului National Anticoruptie, a adjunctilor acestora, a procurorilor sefi sectie din aceste parchete, precum si a procurorului sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizată si Terorism si a adjunctului acestuia;

i) aprobă transferul judecătorilor si procurorilor;

j) dispun suspendarea din functie a judecătorilor si procurorilor;

k) îndeplinesc orice alte atributii stabilite prin lege sau regulament.

Art. 41. – Sectiile Consiliului Superior al Magistraturii au următoarele atributii referitoare la organizarea si functionarea instantelor si parchetelor:

a) aprobă înfiintarea si desfiintarea sectiilor curtilor de apel, ale instantelor din circumscriptiile acestora, precum si înfiintarea sediilor secundare ale instantelor judecătoresti si circumscriptiilor acestora, în conditiile legii;

b) aprobă propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie sau a procurorului general al Parchetului National Anticoruptie de înfiintare si desfiintare a sectiilor în cadrul parchetelor;

c) avizează proiectul de hotărâre a Guvernului privind lista localitătilor care fac parte din circumscriptiile judecătoriilor;

d) stabilesc categoriile de procese sau de cereri care se solutionează în municipiul Bucuresti numai de anumite instante, cu respectarea competentei materiale prevăzute de lege;

e) la propunerea presedintilor curtilor de apel, stabilesc numărul vicepresedintilor curtilor de apel, ai tribunalelor si ai tribunalelor specializate, precum si judecătoriile la care functionează un vicepresedinte;

f) la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie sau a procurorului general al Parchetului National Anticoruptie, după caz, aprobă numărul adjunctilor procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curtile de apel si ai primprocurorilor parchetelor de pe lângă tribunale, precum si parchetele de pe lângă judecătorii, unde prim-procurorii sunt ajutati de adjuncti;

g) îndeplinesc orice alte atributii stabilite prin lege sau regulament.

Art. 42. – (1) Sectia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii încuviintează perchezitia, retinerea sau arestarea preventivă a judecătorilor si a magistratilorasisten ti.

(2) Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii încuviintează perchezitia, retinerea sau arestarea preventivă a procurorilor.

(3) Dispozitiile prevăzute la alin. (1) si (2) privind perchezitia si retinerea nu se aplică în caz de infractiune flagrantă.

Art. 43. – Sectia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii numeste si promovează magistratii-asistenti ai Înaltei Curti de Casatie si Justitie, în conditiile legii.

 

SECTIUNEA a 4-a

Atributiile Consiliului Superior al Magistraturii în domeniul răspunderii disciplinare a magistratilor

 

Art. 44. – (1) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineste, prin sectiile sale, rolul de instantă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor si a procurorilor, pentru faptele prevăzute în Legea nr. 303/2004, republicată.

(2) Sectia pentru judecători are rolul de instantă disciplinară si pentru magistratii-asistenti ai Înaltei Curti de Casatie si Justitie.

Art. 45. – (1) Actiunea disciplinară se exercită de comisiile de disciplină ale Consiliului Superior al Magistraturii, formate din un membru al Sectiei pentru judecători si 2 inspectori ai Serviciului de inspectie judiciară pentru judecători si, respectiv, un membru al Sectiei pentru procurori si 2 inspectori ai Serviciului de inspectie judiciară pentru procurori.

(2) Sectia pentru judecători si Sectia pentru procurori ale Consiliului Superior al Magistraturii numesc, în fiecare an, membrii comisiilor prevăzute la alin. (1). În comisiile de disciplină nu pot fi numiti 2 ani consecutiv aceiasi membri.

(3) Membrii de drept, presedintele si vicepresedintele Consiliului Superior al Magistraturii nu pot fi numiti în comisiile de disciplină.

(4) Comisiile de disciplină pot fi sesizate în legătură cu abaterile disciplinare ale judecătorilor si procurorilor de orice persoană interesată sau se pot sesiza din oficiu.

(5) Orice sesizare privind activitatea necorespunzătoare a judecătorilor si procurorilor, gresit îndreptată la instante sau parchete, va fi înaintată comisiilor de disciplină în termen de 5 zile de la înregistrare.

Art. 46. – (1) În vederea exercitării actiunii disciplinare este obligatorie efectuarea cercetării prealabile, care se dispune de titularul acestei actiuni.

(2) Cercetarea prealabilă se efectuează de inspectorii din cadrul Serviciului de inspectie judiciară pentru judecători, respectiv din cadrul Serviciului de inspectie judiciară pentru procurori.

(3) În cadrul cercetării prealabile se stabilesc faptele si urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârsite, precum si orice alte date concludente din care să se poată aprecia asupra existentei sau inexistentei vinovătiei.

Ascultarea celui în cauză si verificarea apărărilor judecătorului sau procurorului cercetat sunt obligatorii. Refuzul judecătorului sau procurorului cercetat de a face declaratii sau de a se prezenta la cercetări se constată prin proces-verbal si nu împiedică încheierea cercetării. Judecătorul sau procurorul cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării si să solicite probe în apărare.

(4) Rezultatul cercetării prealabile se înaintează comisiei de disciplină în termen de 60 de zile de la înregistrarea sesizării la Consiliul Superior al Magistraturii, iar în următoarele 20 de zile comisia de disciplină sesizează sectia corespunzătoare în vederea solutionării actiunii disciplinare.

(5) În cazul în care, înainte de sesizarea sectiei, comisia de disciplină constată că sunt necesare verificări suplimentare, desemnează un inspector din cadrul serviciului corespunzător al Inspectiei judiciare, în vederea completării cercetării prealabile. Rezultatul verificărilor suplimentare este înaintat în cel mult 30 de zile comisiei de disciplină. În acest caz, termenul de 20 de zile prevăzut la alin. (4) curge de la primirea rezultatului verificărilor suplimentare.

(6) În cazul în care comisia de disciplină consideră că exercitarea actiunii disciplinare nu se justifică, dispune clasarea.

(7) După primirea rezultatului cercetării prealabile, titularul actiunii disciplinare sesizează sectiile Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea judecării actiunii disciplinare.

(8) Actiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de cel mult un an de la data săvârsirii abaterii.

Art. 47. – (1) În procedura disciplinară în fata sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii, citarea judecătorului sau procurorului împotriva căruia se exercită actiunea disciplinară este obligatorie. Judecătorul sau procurorul poate fi reprezentat de un alt judecător ori procuror sau poate fi asistat ori reprezentat de un avocat.

(2) Judecătorul sau procurorul si, după caz, reprezentantul ori avocatul său au dreptul să ia cunostintă de toate actele dosarului si pot solicita administrarea de probe în apărare.

(3) Sectiile Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul în care constată că sesizarea este întemeiată, aplică una dintre sanctiunile disciplinare prevăzute de lege, în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârsite de judecător sau procuror si cu circumstantele personale ale acestuia.

Art. 48. – Sectiile Consiliului Superior al Magistraturii solutionează actiunea disciplinară printr-o hotărâre care cuprinde, în principal, următoarele:

a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară si încadrarea juridică a acesteia;

b) temeiul de drept al aplicării sanctiunii;

c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de judecător sau procuror;

d) sanctiunea aplicată si motivele care au stat la baza aplicării acesteia;

e) calea de atac si termenul în care hotărârea poate fi atacată;

f) instanta competentă să judece calea de atac.

Art. 49. – (1) Hotărârile sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a solutionat actiunea disciplinară se redactează, obligatoriu, în termen de cel mult 20 de zile de la pronuntare si se comunică de îndată, în scris, judecătorului sau procurorului. Comunicarea hotărârilor este asigurată de Secretariatul general al Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) Împotriva hotărârilor prevăzute la alin. (1) se poate exercita recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Competenta solutionării recursului apartine Completului de 9 judecători al Înaltei Curti de Casatie si Justitie. Din Completul de 9 judecători nu pot face parte membrii cu drept de vot ai Consiliului Superior al Magistraturii si judecătorul sanctionat disciplinar.

(3) Recursul suspendă executarea hotărârii sectiei Consiliului Superior al Magistraturii de aplicare a sanctiunii disciplinare.

(4) Hotărârea prin care se solutionează recursul prevăzut la alin. (2) este irevocabilă.

Art. 50. – În cazul în care s-a dispus excluderea din magistratură a unui judecător sau a unui procuror, hotărârea irevocabilă se transmite Presedintelui României, în vederea emiterii decretului de eliberare din functie.

 

CAPITOLUL V

Statutul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii

 

Art. 51. – (1) Durata mandatului membrilor alesi ai Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani, fără posibilitatea reînvestirii. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au calitatea de demnitar.

(2) Calitatea de reprezentant al societătii civile ales membru al Consiliului Superior al Magistraturii este incompatibilă cu calitatea de parlamentar, ales local, functionar public, judecător sau procuror în activitate, notar public, avocat, consilier juridic sau executor judecătoresc în exercitiu.

(3) Dispozitiile art. 6 si 7 din Legea nr. 303/2004, republicată, se aplică si membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.

(4) Calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii încetează, după caz, la expirarea mandatului, prin demisie, revocare din functie, nerezolvarea stării de incompatibilitate în termen de 15 zile de la data alegerii ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii, nerespectarea dispozitiilor art. 7 din Legea nr. 303/2004, republicată, imposibilitatea exercitării atributiilor pe o perioadă mai mare de 3 luni, precum si prin deces.

(5) Calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii se suspendă de drept pentru motivele prevăzute de art. 62 din Legea nr. 303/2004, republicată.

Art. 52. – (1) Revocarea din functia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii se propune de presedintele sau vicepresedintele Consiliului ori de o treime din membri, în situatia în care persoana în cauză nu mai îndeplineste conditiile legale pentru a fi membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atributiilor în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii sau în cazul aplicării oricărei sanctiuni disciplinare.

(2) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la sesizarea formulată potrivit alin. (1), poate dispune revocarea din functia de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii.

(3) Revocarea din functia de presedinte sau vicepresedinte se propune de o treime din numărul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. Dispozitiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

(4) Membrii alesi ai Consiliului Superior al Magistraturii sunt revocati si la cererea majoritătii adunărilor generale de la nivelul instantelor sau parchetelor pe care le reprezintă, în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atributiilor încredintate prin alegerea ca membru al Consiliului. În cadrul adunărilor generale, decizia se ia cu votul a două treimi din numărul judecătorilor sau procurorilor.

(5) În cazul adunării generale comune a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie si a Parchetului National Anticoruptie, decizia de revocare a reprezentantului acestor parchete se ia cu votul majoritătii procurorilor. În cadrul adunării generale votează si procurorii din structurile teritoriale ale acestor parchete.

(6) Decizia de revocare a reprezentantului Înaltei Curti de Casatie si Justitie se ia cu votul majoritătii judecătorilor din adunarea generală.

(7) Procedura de revocare poate fi declansată de orice adunare generală de la nivelul instantelor sau parchetelor pe care le reprezintă membrul Consiliului Superior al Magistraturii a cărui revocare se cere, precum si de organizatiile profesionale ale judecătorilor si procurorilor.

(8) Centralizarea rezultatelor votului se realizează de adunarea generală care a initiat procedura sau de prima adunare generală sesizată de organizatiile profesionale ale judecătorilor si procurorilor.

(9) În termen de 15 zile de la înregistrarea sesizării semnate si motivate de reprezentantii adunărilor generale prevăzute la alin. (4), Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dispune revocarea din functie a membrului ales. Dispozitiile art. 55 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

Art. 53. – (1) Membrii alesi ai Consiliului Superior al Magistraturii răspund civil, disciplinar si penal, în conditiile legii.

(2) Orice persoană poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, direct sau prin conducătorii instantelor ori ai parchetelor, în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a unui membru ales al acestuia, încălcarea obligatiilor profesionale ori săvârsirea de către acesta a unor abateri disciplinare.

(3) Sectiile Consiliului Superior al Magistraturii îndeplinesc rolul de instante de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a membrilor alesi ai Consiliului pentru faptele prevăzute de art. 99 din Legea nr. 303/2004, republicată.

Art. 54. – (1) În vederea exercitării actiunii disciplinare este obligatorie efectuarea cercetării prealabile, care se dispune de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) Cercetarea prealabilă se efectuează de inspectorii din cadrul Inspectiei judiciare care functionează pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii.

(3) În cadrul cercetării prealabile se stabilesc faptele si urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârsite, precum si orice alte date concludente din care să se poată aprecia asupra existentei sau inexistentei vinovătiei.

Ascultarea celui în cauză si verificarea apărărilor acestuia sunt obligatorii. Refuzul celui cercetat de a face declaratii sau de a se prezenta la cercetări se constată prin procesverbal si nu împiedică încheierea cercetării. Membrul Consiliului Superior al Magistraturii care este cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării si să solicite probe în apărare.

(4) Inspectorul desemnat înaintează, în cel mult 60 de zile, comisiei de disciplină constituite potrivit art. 45 rezultatul cercetării prealabile. Comisia de disciplină sesizează sectia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii în vederea solutionării actiunii disciplinare.

(5) În cazul în care, înainte de sesizarea sectiei, comisia de disciplină constată că sunt necesare verificări suplimentare, desemnează un inspector din cadrul serviciului corespunzător al Inspectiei judiciare, în vederea completării cercetării prealabile.

(6) În cazul în care comisia de disciplină consideră că exercitarea actiunii disciplinare nu se justifică, dispune clasarea.

(7) Membrul Consiliului Superior al Magistraturii fată de care se exercită actiunea disciplinară nu participă în calitate de membru ales la lucrările plenului în care se judecă actiunea disciplinară.

(8) Actiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de cel mult un an de la data săvârsirii abaterii.

(9) Dispozitiile art. 47–49 se aplică în mod corespunzător.

Art. 55. – (1) În cazul încetării calitătii de membru al Consiliului Superior al Magistraturii înainte de expirarea mandatului, pentru locul rămas vacant se organizează noi alegeri, potrivit procedurii prevăzute de lege.

(2) Până la alegerea unui nou membru, interimatul va fi asigurat de judecătorul sau procurorul care a obtinut numărul următor de voturi în cadrul alegerilor desfăsurate potrivit art. 8 alin. (3) sau art. 13 ori, după caz, art. 19.

Art. 56. – (1) Pe perioada mandatului, presedintele si vicepresedintele Consiliului Superior al Magistraturii primesc o indemnizatie lunară egală cu cea a presedintelui, respectiv a vicepresedintelui Înaltei Curti de Casatie si Justitie.

(2) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii care desfăsoară activitate permanentă, cu exceptia celor prevăzuti la alin. (1), primesc lunar, pentru activitatea desfăsurată, o indemnizatie lunară egală cu cea a unui presedinte de sectie al Înaltei Curti de Casatie si Justitie.

(3) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii, cu exceptia celor prevăzuti la alin. (1) si (2), primesc lunar, pentru activitatea desfăsurată, indemnizatia prevăzută în anexa nr. 2 la Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea si alte drepturi ale magistratilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 347/2003, cu modificările ulterioare.

Art. 57. – Din Consiliul Superior al Magistraturii nu pot face parte, în timpul aceluiasi mandat, soti sau rude ori afini până la gradul IV inclusiv.

 

CAPITOLUL VI

Aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii

 

Art. 58. – Consiliul Superior al Magistraturii dispune de un aparat tehnic administrativ propriu.

Art. 59. – (1) Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale Consiliului Superior al Magistraturii se asigură de la bugetul de stat.

(2) Bugetul Institutului National al Magistraturii si al Scolii Nationale de Grefieri sunt cuprinse distinct în bugetul Consiliului Superior al Magistraturii.

(3) Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii are calitatea de ordonator principal de credite, care poate fi delegată secretarului general.

(4) Bugetul pentru curtile de apel, tribunale, tribunale specializate si judecătorii este gestionat de către Ministerul Justitiei, ministrul justitiei având calitatea de ordonator principal de credite.

Art. 60. – (1) Aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii este condus de un secretar general.

(2) Secretarul general este numit si revocat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dintre judecătorii si procurorii care au cel putin 8 ani vechime în magistratură.

(3) Secretarul general al Consiliului Superior al Magistraturii poate fi ajutat de un secretar general adjunct, specialist în management, resurse umane sau în domeniul financiar.

(4) Secretarul general al Consiliului Superior al Magistraturii primeste o indemnizatie lunară egală cu cea a secretarului general din Ministerul Justitiei, prevăzută de Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 177/2002, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 347/2003, cu modificările ulterioare, iar adjunctul acestuia, o indemnizatie lunară egală cu cea a unui secretar general adjunct din Ministerul Justitiei, prevăzută de acelasi act normativ.

Art. 61. – (1) Pe lângă Plenul Consiliului Superior al Magistraturii functionează Inspectia judiciară, condusă de un inspector sef.

(2) În cadrul Inspectiei judiciare functionează un serviciu de inspectie judiciară pentru judecători si un serviciu de inspectie judiciară pentru procurori.

(3) Inspectorii din cadrul Inspectiei judiciare sunt numiti de plen, prin concurs sau examen, dintre persoanele care îndeplinesc conditiile prevăzute la art. 60 alin (2) si au avut calificativul “foarte bine“ la ultima evaluare. Functia de inspector poate fi ocupată si de judecători sau procurori detasati.

(4) Inspectorii pot solicita presedintilor instantelor judecătoresti si conducătorilor parchetelor din circumscriptia altei curti de apel decât cea în care se află instanta sau parchetul unde se efectuează o verificare să desemneze judecători sau procurori, prin rotatie, care să efectueze anumite acte dintre cele date în competenta Inspectiei judiciare.

(5) Atributiile Inspectiei judiciare, structura, numărul si salarizarea inspectorilor se stabilesc de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în limitele bugetului.

Art. 62. – (1) Aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii este organizat în directii, servicii si birouri.

(2) Structura organizatorică a aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii se stabileste prin hotărâre a plenului, în limitele bugetului.

Art. 63. – (1) Personalul din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii este numit prin concurs sau examen.

(2) Personalul de conducere din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii este numit de plen, iar cel de executie, de secretarul general.

(3) Functiile de specialitate juridică din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii pot fi ocupate si de judecători si procurori detasati, în conditiile legii.

(4) Functionarii publici si personalul contractual din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii sunt salarizati potrivit dispozitiilor legale aplicabile acelorasi categorii de personal din aparatul Parlamentului.

(5) Statele de functii si de personal se aprobă de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în limitele bugetului.

Art. 64. – Atributiile secretarului general si ale personalului din aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii, precum si organizarea si functionarea compartimentelor din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii se stabilesc prin Regulamentul de organizare si functionare a Consiliului Superior al Magistraturii.

 

CAPITOLUL VII

Dispozitii tranzitorii si finale

 

Art. 65. – Numărul de posturi necesar functionării aparatului Consiliului Superior al Magistraturii se stabileste prin hotărâre a plenului, în limitele bugetului.

Art. 66. – Personalul din cadrul Ministerului Justitiei si din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, preluat în aparatul tehnic administrativ al Consiliului Superior al Magistraturii, se consideră transferat.

Art. 67. – În termen de 60 de zile de la publicarea prezentei legi, Guvernul va asigura un sediu corespunzător Consiliului Superior al Magistraturii.

Art. 68. – La data intrării în vigoare a prezentei legi, denumirea Centrul de Pregătire si Perfectionare a Grefierilor si a Celuilalt Personal Auxiliar de Specialitate, cuprinsă în actele normative în vigoare, se înlocuieste cu cea de Scoala Natională de Grefieri.

Art. 69. – (1) Paza sediului Consiliului Superior al Magistraturii, a bunurilor si valorilor apartinând acestuia, supravegherea accesului si mentinerea ordinii interioare necesare desfăsurării normale a activitătii în acest sediu se asigură, în mod gratuit, de către Jandarmeria Română.

(2) Magistratii alesi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii beneficiază de protectie, conform legii, în conditiile prevăzute prin protocolul încheiat între presedintele Consiliului Superior al Magistraturii si ministrul administratiei si internelor.

Art. 70. – (1) Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu exceptia art. 67.

(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi, prevederile titlului V “Consiliul Superior al Magistraturii“ art. 86–90 din Legea pentru organizarea judecătorească nr. 92/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu modificările si completările ulterioare, precum si orice alte dispozitii contrare se abrogă.

 

NOTĂ:

Redăm mai jos art. II–V din titlul XV “Modificarea si completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii“ din Legea nr. 247/2005, care nu sunt încorporate în textul republicat al Legii nr. 317/2004 si care se aplică, în continuare, ca dispozitii proprii ale Legii nr. 247/2005.

“Art.II. – (1) În cazul încetării mandatului unuia dintre judecătorii alesi în actualul Consiliu Superior al Magistraturii ca reprezentant al curtilor de apel, se organizează alegeri pentru desemnarea celui de-al doilea reprezentant al judecătoriilor, potrivit prezentei legi.

(2) În cazul încetării mandatului reprezentantului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie sau reprezentantului Parchetului National Anticoruptie în actualul Consiliu Superior al Magistraturii, se organizează alegeri pentru desemnarea celui de-al doilea reprezentant al parchetelor de pe lângă tribunale, potrivit prezentei legi.

(3) În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Consiliul Superior al Magistraturii numeste secretarul general adjunct, în conditiile prevăzute de art. 59*).

Art. III. – În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Consiliul Superior al Magistraturii Îsi va modifica Regulamentul de organizare si functionare si va actualiza Codul deontologic al judecătorilor si procurorilor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. IV. – Comisiile de disciplină vor fi numite în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Art. V. – La data intrării în vigoare a prezentei legi, orice dispozitie contrară se abrogă.“


*) Art. 59 a devenit, în forma republicată a Legii nr. 317/2004, art. 60.