MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 173 (XVII) - Nr. 834         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 15 septembrie 2005

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 363 din 5 iulie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 si 14 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

4.872. – Ordin al ministrului educatiei si cercetării privind aprobarea Calendarului examenului de bacalaureat – 2006 si a Metodologiei de organizare si desfăsurare a examenului de bacalaureat – 2006

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 363

din 5 iulie 2005

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 si 14 din Ordonanta de urgentă

a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile

cu destinatia de locuinte

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Constantin Doldur – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Florentina Baltă – procuror

Ingrid Alina Tudora – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 si 14 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte, exceptie ridicată de Aurica Bălasa, Maria Olaru, Stefania Popescu si Aurica (Marica) Buică în Dosarul nr. 6.542/CIV/C/2004 al Curtii de Apel Craiova – Sectia civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public, invocând jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie, respectiv deciziile nr. 166/2000, nr. 192/2003 si nr. 210/2004, pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea nr. 9 din 24 februarie 2005, pronuntată în Dosarul nr. 6.542/CIV/C/2004, Curtea de Apel Craiova – Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 si 14 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte, modificată prin Legea nr. 241/2001, exceptie ridicată de Aurica Bălasa, Maria Olaru, Stefania Popescu si Aurica (Marica) Buică.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că dispozitiile criticate contravin prevederilor art. 16 din Constitutie, întrucât “creează o situatie de discriminare între cetătenii care au calitatea de chiriasi în imobilele ce fac obiectul de reglementare al Legii nr. 241/2001, fată de ceilalti chiriasi care, neregăsindu-se în ipotezele enumerate limitativ la art. 13, beneficiază de prelungirea sau reînnoirea contractelor, astfel încât chiriasilor aflati în ipotezele normative ale art. 13 si 14 din Legea nr. 241/2001 li se impune o pozitie de inegalitate“.

De asemenea, autorii exceptiei apreciază că sunt încălcate, în egală măsură, si prevederile constitutionale ale art. 53, textele de lege criticate operând o restrângere a dreptului de locatiune, care nu se regăseste în nici una dintre situatiile prevăzute de alin. (1) al art. 53 din Constitutie, asa cum nu se regăseste nici necesitatea restrângerii exercitiului acestui drept într-o societate democratică, impusă de alin. (2) al aceluiasi articol. În acest sens, arată că, “în măsura în care părtile ar fi prezente, ca urmare a citării lor, ar putea purta discutii asupra cuantumului cautiunii, precum si asupra termenului în care urmează să fie depusă aceasta“.

Curtea de Apel Craiova – Sectia civilă arată că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, întrucât dispozitiile legale criticate nu încalcă principiul egalitătii în fata legii si nici prevederile art. 53 din Constitutie.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, apreciind că Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 40/1999 nu numai că nu contravine prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, ci, dimpotrivă, prevederile acesteia au menirea de a asigura protectia chiriasilor din imobilele restituite fostilor proprietari. Asa fiind, nu se poate sustine că dispozitiile legale criticate creează o situatie de discriminare a unor chiriasi ce nu beneficiază de prelungirea sau reînnoirea contractelor de închiriere, întrucât legiuitorul, chemat să medieze conflictul locativ dintre proprietarul persoană fizică si chirias, a procedat corect, asigurându-i primului posibilitatea valorificării atributelor dreptului său de proprietate, îngrijindu-se totodată de protectia celui de-al doilea împotriva eventualelor abuzuri, prin instituirea unor exigente rezonabile fără a căror satisfacere chiriasul nu poate fi obligat să elibereze locuinta.

În sustinerea punctului său de vedere este invocată jurisprudenta Curtii Constitutionale, si anume deciziile nr. 157/2003 si nr. 263/2003. De asemenea, Guvernul apreciază că nu poate fi retinută nici critica autorilor exceptiei privind înfrângerea art. 53 din Constitutie, în acest sens invocând Decizia Curtii Constitutionale nr. 266/2000.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile art. 13 si 14 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 40/1999 sunt constitutionale. În acest sens, arată că textele de lege criticate nu instituie privilegii sau discriminări între cetăteni si nu încalcă principiul constitutional al egalitătii în drepturi a cetătenilor, tratamentul egal impunându-se doar pentru cetătenii aflati în situatii identice. Arată astfel că dispozitiile criticate ocrotesc în mod egal pe proprietar si pe chirias, stabilind, pe de o parte, în ce măsură proprietarul poate refuza în mod justificat prelungirea contractului, iar pe de altă parte, dând chiriasului posibilitatea să îsi apere dreptul locativ în conditiile în care nu i se poate reprosa vreo conduită culpabilă. În sustinerea acestor argumente este invocată jurisprudenta Curtii Constitutionale, si anume deciziile nr. 192/2003 si nr. 166/2000.

De asemenea, Avocatul Poporului arată că dispozitiile legale criticate nu pun în discutie restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti fundamentale, în acest sens Curtea Constitutională pronuntându-se prin Decizia nr. 88/2000.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauză de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 13 si 14 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 8 aprilie 1999, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 241/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 23 mai 2001, dispozitii care au următorul continut:

– Art. 13: “Prelungirea contractelor de închiriere nu se aplică:

a) în cazul contractelor de închiriere încheiate de chiriasi cu proprietari persoane fizice, altele decât cele prevăzute la art. 2–7;

b) în cazul contractelor de închiriere pentru spatiile cu  destinatia de locuinte proprietate particulară, prevăzute la art. 1–7, ai căror titulari de contract sau membri de familie mentionati în contract sunt proprietari ai unei locuinte corespunzătoare ori au înstrăinat o locuintă corespunzătoare, după data de 1 ianuarie 1990, în aceeasi localitate. Fac exceptie contractele de închiriere ai căror titulari sau membri de familie mentionati în contract au redobândit, ca fosti proprietari sau mostenitori ai acestora, locuinte care sunt efectiv ocupate de chiriasi persoane fizice, de una dintre persoanele juridice prevăzute la art. 1 sau de o institutie publică;

c) chiriasului care refuză să preia în folosintă o altă locuintă pusă la dispozitie, în conditiile prezentei ordonante de urgentă, de fostul proprietar sau de mostenitorii acestuia ori de autoritătile publice locale;

d) în cazul litigiilor determinate de refuzul chiriasilor cărora li s-a notificat să încheie un nou contract de închiriere cu proprietarul, potrivit Legii nr. 17/1994, Legii nr. 112/1995 sau Legii nr. 114/1996, republicată, cu modificările si completările ulterioare;

e) în cazul litigiilor dintre proprietar si chirias având ca obiect schimbul de locuinte;

f) în cazul chiriasilor care au subînchiriat locuinta fără consimtământul scris al proprietarului;

g) în cazul chiriasilor care au schimbat total sau partial destinatia ori structura interioară a locuintei fără consimtământul scris al proprietarului si fără aprobările legale;

h) chiriasului care a pricinuit însemnate stricăciuni locuintei, clădirii în care este situată aceasta, instalatiilor sau bunurilor aferente acestora ori care a înstrăinat fără drept părti din acestea;

i) chiriasului care are un comportament ce face imposibilă convietuirea sau împiedică folosirea normală a locuintei;

j) chiriasilor rezidenti în străinătate care, fără a fi detasati, nu au mai folosit locuinta mai mult de un an fără întrerupere.“;

– Art. 14: “(1) La expirarea termenului de închiriere stabilit conform prezentei ordonante de urgentă chiriasul are dreptul la reînnoirea contractului, pentru aceeasi perioadă, dacă părtile nu modifică prin acord expres durata închirierii.

(2) Proprietarul poate refuza reînnoirea contractului de închiriere numai pentru următoarele motive:

 a) locuinta este necesară pentru a satisface nevoile sale delocuit, ale sotului, părintilor ori copiilor oricăruia dintre acestia, numai dacă sunt cetăteni români cu domiciliul în România;

b) locuinta urmează să fie vândută în conditiile prezentei ordonante de urgentă;

qc) chiriasul nu a achitat chiria cel putin 3 luni consecutive în executarea contractului de închiriere;

d) în cazurile prevăzute la art. 13 lit. f)–i).

(3) Proprietarul este obligat să îi notifice chiriasului refuzul de a reînnoi contractul de închiriere cu cel putin un an înainte de expirarea acestuia, pentru situatiile prevăzute la alin. (2) lit. a) si b). În cazurile prevăzute la alin. (2) lit. d) notificarea se face cu cel putin 60 de zile înainte de expirarea contractului.

(4) Sunt permise mai multe reînnoiri succesive.

(5) Chiriasul este obligat să părăsească locuinta în termen de 60 de zile de la expirarea termenului contractual, dacă locatiunea nu s-a reînnoit. Chiriasul este obligat să plătească întreaga chirie, precum si toate cheltuielile pentru servicii si întretinere aferente perioadei în care a ocupat efectiv locuinta.“

 Autorii exceptiei sustin că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile constitutionale ale art. 16 alin. (1) si ale art. 53, care au următorul continut:

– Art. 16 alin. (1): “Cetătenii sunt egali în fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări.“;

– Art. 53: “(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertăti poate fi restrâns numai prin lege si numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securitătii nationale, a ordinii, a sănătătii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertătilor cetătenilor; desfăsurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamităti naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proportională cu situatia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu si fără a aduce atingere existentei dreptului sau a libertătii.“

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile art. 13 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 40/1999 au mai fost supuse controlului de constitutionalitate, prin raportare la prevederile art. 16 din Constitutie.

Astfel, prin Decizia nr. 166 din 26 septembrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 7 noiembrie 2000, si prin Decizia nr. 192 din 13 mai 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 539 din 28 iulie 2003, Curtea Constitutională a statuat că textul de lege criticat nu instituie privilegii sau discriminări între cetăteni si nu încalcă principiul constitutional al egalitătii în drepturi a cetătenilor, tratamentul egal impunându-se doar pentru cetătenii aflati în situatii identice.

Curtea Constitutională a retinut în mod constant în jurisprudenta sa că principiul egalitătii nu înseamnă uniformitate, asa încât, dacă la situatii egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situatii diferite tratamentul juridic nu poate fi decât diferit. De aceea nu sunt excluse, ci, dimpotrivă, sunt admise solutii legislative diferite pentru situatii diferite. Dispozitiile legale criticate ocrotesc în mod egal pe proprietar si pe chirias, stabilind, pe de o parte, în ce măsură proprietarul poate refuza în mod justificat prelungirea contractului, iar pe de altă parte, dând chiriasului posibilitatea să îsi apere dreptul locativ în conditiile în care nu i se poate reprosa vreo conduită culpabilă. De asemenea, cu privire la dispozitiile art. 14, prin Decizia nr. 97 din 18 mai 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 512 din 19 octombrie 2000, Curtea a retinut că dispozitiile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 40/1999 nu contravin principiului egalitătii în drepturi a cetătenilor, deoarece egalitatea între cetăteni nu împiedică stabilirea unor restrictii sau limitări ale dreptului de proprietate.

Referitor la sustinerea autorilor exceptiei privind înfrângerea art. 53 din Constitutie, prin Decizia nr. 88 din 4 mai 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 21 august 2000, si prin Decizia nr. 97 din 18 mai 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 512 din 19 octombrie 2000, Curtea a constatat că nici o dispozitie a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 40/1999 nu pune în discutie restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti fundamentale si nici exercitarea cu bună-credintă a unor asemenea drepturi sau libertăti.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, atât solutia, cât si considerentele acestei decizii sunt valabile si în cauza de fată.

 

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d), precum si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 si 14 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinte, exceptie ridicată de Aurica Bălasa, Maria Olaru, Stefania Popescu si Aurica (Marica) Buică în Dosarul nr. 6.542/CIV/C/2004 al Curtii de Apel Craiova – Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 5 iulie 2005.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETĂRII

 

ORDIN

privind aprobarea Calendarului examenului de bacalaureat – 2006 si a Metodologiei de organizare si desfăsurare a examenului de bacalaureat – 2006

 

În baza prevederilor Legii învătământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 223/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei si Cercetării,

ministrul educatiei si cercetării emite prezentul ordin.

Art. 1. – Se aprobă Calendarul examenului de bacalaureat – 2006, prevăzut în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. – Se aprobă Metodologia de organizare si desfăsurare a examenului de bacalaureat – 2006, prevăzută în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 3. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 4. – Directia generală învătământ preuniversitar, Directia generală învătământ în limbile minoritătilor, Directia generală învătământ superior, Serviciul National de Evaluare si Examinare, inspectoratele scolare judetene, respectiv al municipiului Bucuresti si conducerile unitătilor de învătământ vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

 

Ministrul educatiei si cercetării,

Mircea Miclea

 

Bucuresti, 31 august 2005.

Nr. 4.872.

 

ANEXA Nr. 1

 

CALENDARUL

examenului de bacalaureat – 2006

 

• sesiunea iunie–iulie 2006

 

2–12 mai 2006 – Înscrierea candidatilor

16 iunie 2006 – Încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a

26–27 iunie 2006 – Limba si literatura română – probă orală

28–29 iunie 2006 – Limba si literatura modernă – probă orală

30 iunie – 1 iulie 2006 – Limba si literatura maternă – probă orală

3 iulie 2006 – Limba si literatura română – probă scrisă

4 iulie 2006 – Limba si literatura maternă – probă scrisă

5 iulie 2006 – Proba obligatorie a profilului – probă scrisă

6 iulie 2006 – O probă la alegere din aria curriculară corespunzătoare specializării – probă scrisă sau practică

7 iulie 2006 – O probă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare – probă scrisă sau practică

10 iulie 2006 – Afisarea rezultatelor (până la ora 16,00) si depunerea contestatiilor (orele 16,00–20,00)

11–13 iulie 2006 – Rezolvarea contestatiilor

14 iulie 2006 – Afisarea rezultatelor finale.

 

• sesiunea septembrie 2006

 

17–21 iulie 2006 – Înscrierea candidatilor

21–22 august 2006 – Limba si literatura română – probă orală

23–24 august 2006 – Limba si literatura modernă – probă orală

25–26 august 2006 – Limba si literatura maternă – probă orală

28 august 2006 – Limba si literatura română – probă scrisă

29 august 2006 – Limba si literatura maternă – probă scrisă

30 august 2006 – Proba obligatorie a profilului – probă scrisă

31 august 2006 – O probă la alegere din aria curriculară corespunzătoare specializării – probă scrisă sau practică

1 septembrie 2006 – O probă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare – probă scrisă sau practică

4 septembrie 2006 – Afisarea rezultatelor (până la ora 16,00) si depunerea contestatiilor (orele 16,00–20,00)

5–6 septembrie 2006 – Rezolvarea contestatiilor

7 septembrie 2006 – Afisarea rezultatelor finale.

 

ANEXA Nr. 2*)

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a

Pagina a 4-a

Pagina a 5-a

Pagina a 6-a

Pagina a 7-a

Pagina a 8-a

Pagina a 9-a

Pagina a 10-a

Pagina a 11-a

Pagina a 12-a

Pagina a 13-a

Pagina a 14-a

Pagina a 15-a

Pagina a 16-a

Pagina a 17-a

Pagina a 18-a

Pagina a 19-a

Pagina a 20-a

Pagina a 21-a

Pagina a 22-a

Pagina a 23-a

Pagina a 24-a

Pagina a 25-a

Pagina a 26-a

Pagina a 27-a