MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 173 (XVII) - Nr. 867         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 27 septembrie 2005

 

SUMAR

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

972. – Ordin al ministrului sănătătii pentru abrogarea anexei nr. 2 la Ordinul ministrului sănătătii si familiei nr. 117/2002 privind aprobarea Procedurilor de reglementare sanitară pentru proiectele de amplasare, constructie, amenajare si reglementare sanitară a functionării obiectivelor si a activitătilor desfăsurate în acestea, altele decât cele supuse înregistrării în registrul comertului, si a Procedurilor de reglementare sanitară a punerii pe piată a substantelor si produselor noi sau importate pentru prima dată si destinate utilizării ori consumului uman, cu modificările si completările ulterioare

 

4.094. – Ordin al presedintelui Agentiei Nationale a Functionarilor Publici privind aprobarea Criteriilor de performantă pe baza cărora se face evaluarea performantelor profesionale individuale ale functionarilor publici pentru anul 2005

 

ACTE ALE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

 

326. – Hotărâre privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Consiliului Superior al Magistraturii

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE

 

Decizia nr. II din 23 mai 2005

 

Decizia nr. III din 23 mai 2005

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII

 

ORDIN

pentru abrogarea anexei nr. 2 la Ordinul ministrului sănătătii si familiei nr. 117/2002 privind aprobarea Procedurilor de reglementare sanitară pentru proiectele de amplasare, constructie, amenajare si reglementare sanitară a functionării obiectivelor si a activitătilor desfăsurate în acestea, altele decât cele supuse înregistrării în registrul comertului,  si a Procedurilor de reglementare sanitară a punerii pe piată a substantelor si produselor noi sau importate pentru prima dată si destinate utilizării ori consumului uman, cu modificările si completările ulterioare

 

În temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 168/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii, cu modificările si completările ulterioare,

văzând Referatul de aprobare al Directiei de sănătate publică nr. EN 1.065/2005,

ministrul sănătătii emite următorul ordin:

Art. 1. – Anexa nr. 2 la Ordinul ministrului sănătătii si familiei nr. 117/2002 privind aprobarea Procedurilor de reglementare sanitară pentru proiectele de amplasare, constructie, amenajare si reglementare sanitară a functionării obiectivelor si a activitătilor desfăsurate în acestea, altele decât cele supuse înregistrării în registrul comertului, si a Procedurilor de reglementare sanitară a punerii pe piată a substantelor si produselor noi sau importate pentru prima dată si destinate utilizării ori consumului uman, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 181 din 18 martie 2002, cu modificările si completările ulterioare, se abrogă.

Art. 2. – Directia de sănătate publică din cadrul Ministerului Sănătătii, institutele si centrele de sănătate publică, precum si directiile de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. – Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătătii,

Gheorghe Eugen Nicolăescu

 

Bucuresti, 19 septembrie 2005.

Nr. 972.

 

MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR

AGENTIA NATIONALĂ A FUNCTIONARILOR PUBLICI

 

ORDIN

privind aprobarea Criteriilor de performantă pe baza cărora se face evaluarea performantelor profesionale individuale ale functionarilor publici pentru anul 2005

 

Având în vedere prevederile art. 20 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicată, cu modificările ulterioare, si ale art. 2 alin. (4) din anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1.209/2003 privind organizarea si dezvoltarea carierei functionarilor publici,

în temeiul art. 19 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicată, cu modificările ulterioare,

presedintele Agentiei Nationale a Functionarilor Publici emite prezentul ordin.

Art. 1. – Criteriile de performantă pe baza cărora se face evaluarea performantelor profesionale individuale ale functionarilor publici pentru anul 2005 sunt cele prevăzute în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Agentiei Nationale a Functionarilor Publici,

József Birtalan

 

Bucuresti, 20 septembrie 2005.

Nr. 4.094.

 

ANEXĂ

 

CRITERII DE PERFORMANTĂ

pe baza cărora se face evaluarea performantelor profesionale individuale ale functionarilor publici pentru anul 2005

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a

 

ACTE ALE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

 

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

PLENUL

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Consiliului Superior al Magistraturii

 

În temeiul dispozitiilor art. 133 alin. (5) si (7) din Constitutia României, republicată, ale art. 24 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, cu modificările si completările ulterioare,

având în vedere art. 39 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, cu modificările si completările ulterioare,

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăste:

Art. 1. – Se aprobă Regulamentul de organizare si functionare a Consiliului Superior al Magistraturii, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. – Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 166/2004 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Consiliului Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 890 din 30 septembrie 2004, cu modificările si completările ulterioare, Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 30/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea si desfăsurarea concursului pentru ocuparea posturilor vacante de personal de specialitate juridică, asimilat magistratilor, din aparatul tehnic administrativ al Consiliului Superior al Magistraturii si Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 31/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea si desfăsurarea concursului pentru ocuparea posturilor vacante de personal contractual din aparatul tehnic administrativ al Consiliului Superior al Magistraturii, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 16 februarie 2005, se abrogă.

Art. 3. – Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii,

judecător dr. Dan Lupascu

 

Bucuresti, 24 august 2005.

Nr. 326.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT

de organizare si functionare a Consiliului Superior al Magistraturii

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. – (1) Consiliul Superior al Magistraturii, denumit în continuare Consiliu, este un organ constitutional.

(2) Consiliul face parte din autoritatea judecătorească.

(3) Consiliul este garantul independentei justitiei.

Art. 2. – Consiliul este independent si se supune în activitatea sa numai legii.

Art. 3. – Consiliul are personalitate juridică si sediul în municipiul Bucuresti.

Art. 4. – (1) Consiliul apără judecătorii si procurorii împotriva oricărui act de natură să aducă atingere independentei sau impartialitătii acestora în înfăptuirea justitiei ori să creeze suspiciuni cu privire la acestea.

(2) Consiliul apără reputatia profesională a judecătorilor si procurorilor.

(3) Consiliul asigură respectarea legii si a criteriilor de competentă si etică profesională în desfăsurarea carierei profesionale a judecătorilor si procurorilor.

Art. 5. – Membrii Consiliului răspund în fata judecătorilor si procurorilor pentru activitatea desfăsurată în exercitarea mandatului.

 

CAPITOLUL II

Structura Consiliului

 

Art. 6. – (1) Consiliul este alcătuit din 19 membri, care compun Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, denumit în continuare Plen.

(2) Din Consiliu fac parte:

a) 9 judecători si 5 procurori, alesi în adunările generale ale judecătorilor si procurorilor;

b) 2 reprezentanti ai societătii civile, specialisti în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputatie profesională si morală, alesi de Senat;

c) 3 membri de drept, respectiv: presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie, reprezentant al puterii judecătoresti, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie si ministrul justitiei.

(3) Magistratii prevăzuti la alin. (2) lit. a) compun cele două sectii ale Consiliului, una pentru judecători si una pentru procurori.

(4) Sectia pentru judecători este alcătuită din:

a) 2 judecători de la Înalta Curte de Casatie si Justitie;

b) 3 judecători de la curtile de apel, inclusiv Curtea Militară de Apel;

c) 2 judecători de la tribunale, inclusiv tribunale specializate si Tribunalul Militar Teritorial;

d) 2 judecători de la judecătorii si tribunalele militare.

(5) Sectia pentru procurori este alcătuită din:

a) un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie sau de la Parchetul National Anticoruptie;

b) un procuror de la parchetele de pe lângă curtile de apel, inclusiv Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel;

c) 2 procurori de la parchetele de pe lângă tribunale, tribunale specializate si de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial;

d) un procuror de la parchetele de pe lângă judecătorii si de pe lângă tribunalele militare.

 

CAPITOLUL III

Conducerea Consiliului

 

Art. 7.– (1) Consiliul este condus de presedinte, ajutat de un vicepresedinte, alesi pentru un mandat de un an, care nu poate fi reînnoit.

(2) Presedintii si vicepresedintii sunt alesi de Plen dintre judecătorii si procurorii prevăzuti la art. 6 alin. (2) lit. a), în prezenta a cel putin 15 membri ai Consiliului, cu votul majoritătii membrilor acestuia.

(3) Presedintele si vicepresedintele fac parte din sectii diferite.

(4) Presedintele Consiliului are următoarele atributii principale:

a) reprezintă Consiliul în relatiile interne si internationale;

b) coordonează activitatea Consiliului si repartizează lucrările pentru Plen si sectii;

c) prezidează lucrările Plenului, cu exceptia cazului în care la lucrări participă Presedintele României;

d) propune Plenului măsurile necesare pentru începerea procedurilor de revocare a membrilor Consiliului si de ocupare a locurilor devenite vacante;

e) semnează actele emise de Plen;

f) sesizează Curtea Constitutională în vederea solutionării conflictelor juridice de natură constitutională dintre autoritătile publice;

g) desemnează membrii Consiliului care pot fi consultati pentru elaborarea unor proiecte de acte normative;

h) prezintă în sedinta publică a Plenului raportul asupra activitătii Consiliului, care se transmite instantelor si parchetelor si se dă publicitătii;

i) prezintă Camerelor reunite ale Parlamentului României, până la data de 15 februarie a anului următor, raportul anual privind starea justitiei si raportul anual privind activitatea Consiliului, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, si pe pagina de Internet a Consiliului;

j) propune Plenului revocarea din functia de membru ales al Consiliului, în conditiile art. 53 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, cu modificările si completările ulterioare;

k) are calitatea de ordonator principal de credite, care poate fi delegată secretarului general;

l) stabileste atributiile secretarului general adjunct, la propunerea secretarului general al Consiliului;

m) coordonează activitatea Biroului de audit public intern;

n) coordonează activitatea Biroului de informare publică si relatii cu mass-media.

(5) Presedintele Consiliului îndeplineste orice alte atributii stabilite de lege, de regulamente si de Plen.

(6) Presedintele Consiliului stabileste atributiile vicepresedintelui, având în vedere dispozitiile alin. (1), (4) si (5).

(7) În lipsa presedintelui Consiliului, atributiile prevăzute la alin. (3), (4) si (5) se exercită de vicepresedinte.

Art. 8. – În caz de vacantă a functiei de presedinte sau de vicepresedinte, Plenul, în termen de cel mult o lună de la constatarea vacantei, va proceda la alegerea noului presedinte, respectiv vicepresedinte, potrivit legii.

 

CAPITOLUL IV

Functionarea Consiliului

 

Art. 9. – (1) În termen de 15 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârilor Senatului privind validarea judecătorilor si procurorilor alesi ca membri ai Consiliului si, respectiv, alegerea reprezentantilor societătii civile în Consiliu, presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie convoacă membrii Consiliului în sedinta de constituire.

(2) În sedinta de constituire prezidată de presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie sunt alesi presedintele si vicepresedintele Consiliului.

(3) În termen de 15 zile de la sedinta de constituire, Plenul stabileste atributiile si responsabilitătile fiecărui membru permanent, pe domenii de activitate.

Art. 10. – (1) Consiliul functionează ca organ cu activitate permanentă.

(2) Membrii Consiliului desfăsoară activitate permanentă.

(3) Presedintele si vicepresedintele Consiliului nu exercită activitatea de judecător sau procuror.

(4) Judecătorii si procurorii alesi ca membri ai Consiliului îsi suspendă activitatea de judecător, respectiv de procuror, referitoare la prezenta judecătorilor în complete de judecată, respectiv efectuarea actelor de urmărire penală de către procurori. La încetarea mandatului, cei care au optat pentru suspendarea activitătii îsi reiau activitatea de judecător sau procuror.

(5) Membrii alesi ai Consiliului, aflati în functie la data intrării în vigoare a Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si unele măsuri adiacente, pot opta pentru suspendarea activitătii de judecător sau procuror pentru perioada rămasă până la terminarea mandatului. Optiunea se exprimă în scris, la presedintele Consiliului, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a acestei legi.

(6) Functiile de conducere detinute de judecătorii sau procurorii alesi ca membri ai Consiliului se suspendă de drept la data publicării hotărârii Senatului în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(7) Membrii alesi ai Consiliului, care detin o functie de conducere la instante ori parchete la data intrării în vigoare a Legii nr. 247/2005, pot opta pentru suspendarea din functia de conducere respectivă în conditiile alin. (4).

(8) Perioada în care judecătorul sau procurorul este membru al Consiliului constituie vechime în aceste functii.

Art. 11. – Plenul si sectiile Consiliului emit hotărâri, iar presedintele si vicepresedintele Consiliului emit decizii, potrivit dispozitiilor legale si regulamentare.

Art. 12. – (1) Hotărârile Consiliului se iau în Plen sau în sectii, potrivit atributiilor care le revin acestora.

(2) Lucrările Plenului se desfăsoară în prezenta a cel putin 15 membri si sunt prezidate de presedinte, iar în lipsa acestuia, de vicepresedinte. În lipsa presedintelui si a vicepresedintelui, Plenul alege un presedinte de sedintă dintre judecători sau procurori, cu votul majoritătii celor prezenti.

(3) Presedintele României prezidează, fără drept de vot, lucrările Plenului la care participă.

(4) Lucrările sectiilor Consiliului sunt legal constituite în prezenta majoritătii membrilor acestora si sunt prezidate de presedintele sau, după caz, de vicepresedintele Consiliului.

În lipsa acestora, sedinta este prezidată de unul dintre membrii sectiei, ales cu votul majoritătii celor prezenti.

(5) La lucrările Sectiei pentru judecători participă presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie si ministrul justitiei.

(6) La lucrările Sectiei pentru procurori participă procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie si ministrul justitiei.

(7) Reprezentantii societătii civile participă numai la lucrările Plenului.

(8) Reprezentantii asociatiilor profesionale ale judecătorilor si procurorilor pot participa la lucrările Plenului si ale sectiilor, exprimând, atunci când consideră necesar, un punct de vedere asupra problemelor ce se dezbat la initiativa lor sau la solicitarea membrilor Consiliului. În situatia în care participă la sedintă, reprezentantii asociatiilor profesionale ale judecătorilor si procurorilor sunt obligati să respecte regulile de desfăsurare în bune conditii a acesteia. Reprezentantii asociatiilor profesionale ale judecătorilor si procurorilor nu participă la deliberări si la sedintele Plenului si ale sectiilor care nu sunt publice.

(9) Hotărârile Plenului si hotărârile sectiilor se iau cu votul majoritătii membrilor prezenti.

(10) Presedintele, vicepresedintele sau, după caz, judecătorul si procurorul desemnati să prezideze lucrările sectiilor semnează hotărârile si celelalte acte emise de acestea.

Art. 13. – (1) Consiliul se întruneste în Plen si în sectii ori de câte ori este necesar, la convocarea presedintelui, a vicepresedintelui sau a majoritătii membrilor Plenului ori, după caz, ai sectiilor.

(2) Ordinea de zi a lucrărilor Plenului, precum si a fiecărei sectii se aprobă de către Plen, respectiv de către sectii, la propunerea presedintelui sau, după caz, a vicepresedintelui Consiliului.

(3) Proiectul ordinii de zi se publică, cu 3 zile înainte, pe pagina de Internet a Consiliului. Proiectul ordinii de zi poate fi modificat de către Plen sau, după caz, de către sectii, până la începerea sedintei.

(4) Lucrările Plenului si ale sectiilor Consiliului sunt, de regulă, publice. Plenul sau sectiile hotărăsc, cu majoritate de voturi, situatiile în care sedintele nu sunt publice.

(5) Hotărârile Consiliului, în Plen si în sectii, se iau prin vot direct si secret si se motivează. Hotărârile Plenului privind cariera si drepturile judecătorilor si procurorilor se publică în Buletinul Oficial al Consiliului Superior al Magistraturii si pe pagina de Internet a acestuia, în termen de 10 zile de la redactare.

(6) În situatiile în care sectiile îndeplinesc rolul de instantă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare, presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie si ministrul justitiei nu au drept de vot.

(7) Hotărârile adoptate în Plen sau în sectii se redactează de către persoana însărcinată cu asigurarea lucrărilor de secretariat, în termen de cel mult 20 de zile de la pronuntare.

Art. 14. – (1) Activitatea de secretariat a Consiliului este asigurată de Serviciul sinteze si pregătirea lucrărilor sedintelor Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) Lucrările Plenului si ale sectiilor se înregistrează si se consemnează într-un proces-verbal, întocmit de persoana desemnată din cadrul serviciului prevăzut la alin. (1) si semnat de presedinte, vicepresedinte sau, după caz, de judecătorul ori procurorul care a prezidat sedinta.

 

CAPITOLUL V

Atributiile Consiliului

 

Art. 15. – (1) Consiliul are dreptul si obligatia să apere independenta, impartialitatea si reputatia profesională a judecătorilor si procurorilor.

(2) În cazul în care un judecător sau procuror consideră că independenta, impartialitatea sau reputatia profesională îi este afectată în orice mod, se poate adresa Consiliului.

(3) Consiliul dispune verificarea aspectelor semnalate prin intermediul Inspectiei judiciare si, în raport de constatări, publică rezultatele verificării, sesizează organele competente să decidă asupra măsurilor care se impun sau ia oricare alte măsuri corespunzătoare, potrivit legii.

Art. 16. – (1) Consiliul asigură respectarea legii si a criteriilor de competentă si etică profesională în desfăsurarea carierei profesionale a judecătorilor si procurorilor.

(2) Atributiile Plenului si ale sectiilor referitoare la cariera judecătorilor si procurorilor se exercită cu respectarea dispozitiilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, ale Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum au fost modificate si completate, precum si ale regulamentelor adoptate în aplicarea acestor acte normative.

Art. 17. – Consiliul întocmeste si păstrează dosarele profesionale ale judecătorilor si procurorilor, în conditiile legii.

Art. 18. – Consiliul coordonează activitatea Institutului National al Magistraturii si a Scolii Nationale de Grefieri.

Art. 19. – (1) Plenul are următoarele atributii:

1. propune Presedintelui României numirea în functie si eliberarea din functie a judecătorilor si procurorilor, cu exceptia celor stagiari;

2. dispune promovarea judecătorilor si procurorilor în functii de executie;

3. numeste judecătorii stagiari si procurorii stagiari, pe baza rezultatelor obtinute la absolvirea Institutului National al Magistraturii;

4. eliberează din functie judecătorii stagiari si procurorii stagiari;

5. propune Presedintelui României conferirea de distinctii pentru judecători si procurori, în conditiile legii;

6. solutionează cererile judecătorilor si procurorilor privind apărarea reputatiei profesionale;

7. la propunerea Consiliului stiintific al Institutului National al Magistraturii, stabileste numărul anual de cursanti ai Institutului National al Magistraturii, aprobă data si locul pentru organizarea concursului de admitere la Institutul National al Magistraturii, stabileste tematica pentru acest concurs si aprobă programul de formare profesională a auditorilor de justitie, emite avize si adoptă regulamente, în cazurile si în conditiile prevăzute de lege;

8. numeste comisia de admitere, comisia de elaborare a subiectelor si comisia de contestatii pentru admiterea la Institutul National al Magistraturii, în conditiile prevăzute de Regulamentul privind concursul de admitere si examenul de absolvire a Institutului National al Magistraturii;

9. organizează si validează, potrivit legii si regulamentului, examenul de capacitate al judecătorilor si procurorilor, numeste comisia de organizare a examenului, comisia de examinare si comisia de contestatii si aprobă programul de formare profesională continuă a judecătorilor si procurorilor, la propunerea Institutului National al Magistraturii, precum si tematica activitătilor de formare profesională continuă, organizate de curtile de apel si parchetele de pe lângă acestea;

10. organizează si validează, potrivit legii si regulamentului, concursurile pentru numirea în functii de conducere a judecătorilor si procurorilor;

11. organizează concursul de promovare a judecătorilor si procurorilor în functii de executie;

12. numeste comisiile pentru evaluarea activitătii profesionale a judecătorilor si procurorilor, în conditiile legii;

13. numeste si revocă directorul si directorii adjuncti ai Institutului National al Magistraturii si desemnează judecătorii si procurorii care vor face parte din Consiliul stiintific al acestuia, în conditiile legii;

14. aprobă structura organizatorică, statele de functii si statele de personal ale Institutului National al Magistraturii, la propunerea Consiliului stiintific al acestuia;

15. la propunerea Colegiului de conducere al Scolii Nationale de Grefieri, stabileste numărul anual de cursanti ai acesteia, aprobă data si locul pentru organizarea concursului de admitere la Scoala Natională de Grefieri, stabileste tematica pentru acest concurs si aprobă programele de formare initială si continuă a grefierilor, emite avize si adoptă regulamente, în cazurile si în conditiile prevăzute de lege;

16. numeste si revocă directorul si directorii adjuncti ai Scolii Nationale de Grefieri, desemnează judecătorii si procurorii membri în Colegiul de conducere si numeste personalul de instruire al acestei scoli;

17. solutionează contestatiile formulate de judecători si procurori împotriva hotărârilor pronuntate de sectiile Consiliului, cu exceptia celor date în materie disciplinară;

18. convoacă adunările generale ale judecătorilor si procurorilor, în conditiile legii;

19. aprobă măsurile pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi la instante si parchete;

20. elaborează propriul proiect de buget, cu avizul consultativ al Ministerului Finantelor Publice;

21. emite avizele conforme pentru proiectele de buget ale instantelor si parchetelor, precum si asupra ordinelor de aprobare a statelor de functii si de personal ale instantelor si parchetelor;

22. adoptă Codul deontologic al judecătorilor si procurorilor, Codul deontologic al personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea, Regulamentul de organizare si functionare a Consiliului Superior al Magistraturii, Regulamentul privind procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, Regulamentul de ordine interioară al instantelor judecătoresti, precum si alte regulamente si hotărâri prevăzute în Legea nr. 303/2004 si Legea nr. 304/2004, astfel cum au fost modificate si completate, precum si în alte legi;

23. asigură publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, si pe pagina de Internet a Consiliului a Codului deontologic al judecătorilor si procurorilor, a Codului deontologic al personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor de pe lângă acestea si a regulamentelor pe care le adoptă;

24. avizează proiectele de acte normative ce privesc activitatea autoritătii judecătoresti;

25. avizează proiectele de regulamente si ordine care se aprobă de ministrul justitiei, în cazurile si în conditiile prevăzute de lege;

26. sesizează ministrului justitiei necesitatea initierii sau modificării unor acte normative în domeniul justitiei;

27. aprobă raportul privind starea justitiei si raportul privind activitatea proprie si asigură publicarea acestora în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, si pe pagina de Internet a Consiliului;

28. stabileste structura, atributiile si numărul inspectorilor din cadrul Inspectiei judiciare a Consiliului si numeste inspectorii, în conditiile legii;

29. numeste si revocă secretarul general, secretarul general adjunct si personalul cu functii de conducere din aparatul propriu al Consiliului;

30. solutionează sesizările privind revocarea din functia de membru ales al Consiliului, în conditiile prevăzute de art. 53 din Legea nr. 317/2004, cu modificările si completările ulterioare;

31. solutionează contestatiile privind procedura de alegere a judecătorilor si procurorilor ca membri ai Consiliului;

32. stabileste numărul de posturi necesar functionării aparatului propriu al Consiliului, în limitele bugetului;

33. stabileste structura compartimentelor din cadrul aparatului propriu al Consiliului si modul de organizare a activitătii acestora;

34. aprobă programele de activitate ale compartimentelor din cadrul aparatului propriu al Consiliului;

35. stabileste parcul auto si consumul de carburanti pentru Consiliu si pentru unitătile pe care le coordonează, în conditiile legii.

(2) Plenul exercită orice alte atributii prevăzute de lege si de regulamente.

Art. 20. – (1) Hotărârile Plenului privind cariera si drepturile judecătorilor si procurorilor pot fi atacate cu recurs de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la comunicare sau de la publicare, la Sectia de contencios administrativ si fiscal a Înaltei Curti de Casatie si Justitie.

(2) Recursul se depune la Consiliu si suspendă executarea hotărârii.

(3) Cererea de recurs si hotărârea atacată, împreună cu dosarul cauzei, se transmit de îndată Înaltei Curti de Casatie si Justitie.

(4) Hotărârea prin care se solutionează recursul prevăzut la alin. (1) este irevocabilă.

Art. 21. – Sectiile Consiliului au următoarele atributii referitoare la cariera judecătorilor si procurorilor:

1. dispun delegarea judecătorilor si detasarea judecătorilor si procurorilor, în conditiile legii;

2. numesc în functii de conducere judecătorii si procurorii care au reusit la concursul sau au promovat examenul prevăzut la art. 48 si 481 din Legea nr. 303/2004, cu modificările si completările ulterioare;

3. examinează recomandările primite de la Colegiul de conducere al Înaltei Curti de Casatie si Justitie privind numirea judecătorilor în cadrul Curtii;

4. analizează îndeplinirea conditiilor legale de către judecătorii stagiari si procurorii stagiari care au promovat examenul de capacitate, de către alti juristi care au fost admisi la concursul de intrare în magistratură, precum si de către judecătorii si procurorii Înscrisi la concursul de promovare;

5. solutionează contestatiile împotriva calificativelor acordate de comisiile de evaluare a activitătii profesionale a judecătorilor si procurorilor, constituite în conditiile legii;

6. iau măsuri pentru solutionarea sesizărilor primite de la justitiabili sau de la alte persoane privind conduita necorespunzătoare a judecătorilor si procurorilor, după verificarea prealabilă a acestora de către Inspectia judiciară;

7. propun Presedintelui României numirea în functie si revocarea din functie a presedintelui, vicepresedintelui si presedintilor de sectii ai Înaltei Curti de Casatie si Justitie;

8. avizează propunerea ministrului justitiei de numire si revocare a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, a procurorului general al Parchetului National Anticoruptie, a adjunctilor acestora, a procurorilor sefi de sectie din aceste parchete, precum si a procurorului sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizată si Terorism si a adjunctului acestuia;

9. aprobă transferul judecătorilor si procurorilor;

10. dispun suspendarea din functie a judecătorilor si procurorilor.

Art. 22. – Sectiile Consiliului au următoarele atributii referitoare la organizarea si functionarea instantelor si parchetelor:

1. aprobă înfiintarea si desfiintarea sectiilor curtilor de apel, ale instantelor din circumscriptiile acestora, precum si înfiintarea sediilor secundare ale instantelor judecătoresti si circumscriptiile acestora, în conditiile legii;

2. aprobă propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie sau a procurorului general al Parchetului National Anticoruptie de înfiintare sau de desfiintare a sectiilor în cadrul parchetelor;

3. avizează proiectul de hotărâre a Guvernului privind lista localitătilor care fac parte din circumscriptiile judecătoriilor;

4. stabilesc categoriile de procese sau de cereri care se solutionează în municipiul Bucuresti numai de anumite instante, cu respectarea competentei materiale prevăzute de lege;

5. la propunerea presedintilor curtilor de apel, stabilesc numărul vicepresedintilor curtilor de apel, ai tribunalelor si ai tribunalelor specializate, precum si judecătoriile la care functionează un vicepresedinte;

6. la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie sau a procurorului general al Parchetului National Anticoruptie, după caz, aprobă numărul adjunctilor procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curtile de apel si ai primprocurorilor parchetelor de pe lângă tribunale, precum si parchetele de pe lângă judecătorii, la care prim-procurorii sunt ajutati de adjuncti.

Art. 23. – Sectia pentru judecători a Consiliului numeste, promovează si eliberează din functie magistratiiasisten ti ai Înaltei Curti de Casatie si Justitie, în conditiile legii.

Art. 24. – (1) Sectia pentru judecători sau Sectia pentru procurori, după caz, solutionează contestatiile formulate de judecători si procurori împotriva calificativelor  acordate de comisiile de evaluare a activitătii profesionale, în termen de 30 de zile de la primirea acestora.

(2) În urma solutionării contestatiei, sectia poate hotărî mentinerea aceluiasi calificativ sau acordarea unui calificativ superior.

(3) Hotărârea se comunică judecătorului sau, după caz, procurorului care a formulat contestatia, în termen de 5 zile de la redactare.

(4) Hotărârea sectiei poate fi atacată cu contestatie la Plen, în termen de 5 zile de la comunicare.

(5) Hotărârea Plenului, ca instantă de judecată, este definitivă si irevocabilă.

(6) Hotărârea irevocabilă se transmite compartimentului competent al Consiliului, în vederea includerii sale în dosarul profesional.

Art. 25. – În solutionarea sesizărilor primite în temeiul art. 41 lit. f) din Legea nr. 317/2004, cu modificările si completările ulterioare, Sectia pentru judecători sau, după caz, Sectia pentru procurori comunică autorului sesizării măsurile luate în urma verificărilor efectuate.

Art. 26. – (1) Judecătorii, procurorii si magistratiiasisten ti pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati preventiv numai cu încuviintarea sectiilor Consiliului.

(2) În caz de infractiune flagrantă, judecătorii, procurorii si magistratii-asistenti pot fi retinuti si supusi perchezitiei, potrivit legii, Consiliul fiind informat de îndată de organul care a dispus retinerea sau perchezitia.

Art. 27.– Sectiile Consiliului îndeplinesc orice alte atributii stabilite prin lege si regulamente.

Art. 28. – (1) Consiliul îndeplineste prin sectiile sale rolul de instantă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor si a procurorilor, pentru faptele prevăzute la art. 97 din Legea nr. 303/2004, cu modificările si completările ulterioare.

(2) Sectia pentru judecători are rolul de instantă disciplinară si pentru magistratii-asistenti ai Înaltei Curti de Casatie si Justitie.

Art. 29. – (1) Actiunea disciplinară se exercită de comisiile de disciplină ale Consiliului, formate din un membru al Sectiei pentru judecători si 2 inspectori ai Serviciului de inspectie judiciară pentru judecători si, respectiv, un membru al Sectiei pentru procurori si 2 inspectori ai Serviciului de inspectie judiciară pentru procurori. Comisia de disciplină este titularul actiunii disciplinare.

(2) Sectiile Consiliului numesc în fiecare an membrii si membrii supleanti ai comisiilor prevăzute la alin. (1). În comisiile de disciplină nu pot fi numiti 2 ani consecutiv aceiasi membri.

(3) Membrii de drept, presedintele si vicepresedintele Consiliului nu pot fi numiti în comisiile de disciplină.

(4) Comisiile de disciplină pot fi sesizate în legătură cu abaterile disciplinare ale judecătorilor si procurorilor de către oricare persoană interesată sau se pot sesiza din oficiu.

(5) Sesizările privind activitatea necorespunzătoare a judecătorilor si procurorilor, gresit îndreptate la instante sau parchete ori la alte institutii sau autorităti, vor fi înaintate comisiilor de disciplină ale Consiliului, în termen de 5 zile de la înregistrare.

Art. 30. – (1) În vederea exercitării actiunii disciplinare este obligatorie efectuarea cercetării prealabile, care se dispune de titularul acestei actiuni.

(2) Cercetarea prealabilă se efectuează de inspectori din cadrul Serviciului de inspectie judiciară pentru judecători, respectiv al Serviciului de inspectie judiciară pentru procurori, altii decât membrii comisiilor de disciplină.

(3) În cadrul cercetării prealabile se stabilesc faptele si urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârsite, precum si orice alte date concludente din care să se poată aprecia existenta sau inexistenta vinovătiei. Ascultarea celui în cauză si verificarea apărărilor judecătorului sau procurorului cercetat sunt obligatorii. Refuzul judecătorului sau procurorului cercetat de a face declaratii ori de a se prezenta la cercetări se constată prin proces-verbal si nu împiedică încheierea cercetării. Judecătorul sau procurorul cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării si să solicite probe în apărare.

(4) Rezultatul cercetării prealabile se înaintează comisiei de disciplină în termen de 60 de zile de la înregistrarea sesizării la Consiliu, iar în termen de 20 de zile comisia de disciplină sesizează sectia corespunzătoare în vederea solutionării actiunii disciplinare.

(5) În cazul în care comisia de disciplină constată că sunt necesare verificări suplimentare, dispune completarea cercetării prealabile. Rezultatul verificărilor suplimentare este înaintat în cel mult 30 de zile comisiei de disciplină. În acest caz termenul de 20 de zile prevăzut la alin. (4) curge de la primirea rezultatului verificărilor suplimentare.

(6) După primirea rezultatului cercetării, în cazul în care comisia de disciplină consideră că exercitarea actiunii disciplinare nu se justifică, dispune clasarea, prin rezolutie.

(7) Actiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de cel mult un an de la data săvârsirii abaterii.

Art. 31. – (1) Îndată după primirea sesizării, presedintele sectiei Consiliului fixează termenul de judecată si dispune citarea judecătorului sau, după caz, a procurorului, căruia i se comunică, în copie, actiunea disciplinară.

(2) Actiunea disciplinară este sustinută în fata sectiei Consiliului de către unul dintre inspectorii desemnat de comisia de disciplină.

Art. 32. – (1) În procedura disciplinară în fata sectiilor Consiliului, citarea judecătorului sau procurorului împotriva căruia se exercită actiunea disciplinară este obligatorie.

Judecătorul sau procurorul poate fi reprezentat de un alt judecător ori procuror sau poate fi asistat ori reprezentat de un avocat.

(2) Citarea se face cu cel putin 15 zile înaintea datei stabilite conform art. 31.

(3) Judecătorul sau procurorul si, după caz, reprezentantul ori avocatul său au dreptul să ia cunostintă de toate actele dosarului si pot solicita administrarea de probe în apărare.

(4) Sectia Consiliului va putea dispune chiar din oficiu administrarea oricăror probe necesare solutionării actiunii disciplinare.

Art. 33. – (1) Membrii sectiei Consiliului deliberează în secret asupra actiunii disciplinare. Judecătorii si procurorii, membri ai comisiei de disciplină, nu participă la solutionarea actiunii disciplinare.

(2) Sectia Consiliului, în cazul în care constată că sesizarea este întemeiată, aplică una dintre sanctiunile disciplinare prevăzute de lege, în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârsite de judecător sau procuror si cu circumstantele personale ale acestuia.

(3) Sectia Consiliului se pronuntă printr-o hotărâre care va cuprinde, în principal, următoarele elemente:

a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară si încadrarea juridică a acesteia;

b) temeiul de drept al aplicării sanctiunii;

c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de judecător sau procuror;

d) sanctiunea aplicată si motivele care au stat la baza aplicării acesteia;

e) calea de atac si termenul în care hotărârea poate fi atacată;

f) instanta competentă să judece calea de atac.

(4) Hotărârea va fi semnată de judecătorul sau procurorul care a prezidat lucrările sectiei Consiliului precum si de membrii sectiei care au participat la solutionarea actiunii disciplinare.

Art. 34. – (1) Hotărârea sectiei Consiliului prin care s-a solutionat actiunea disciplinară se motivează si se redactează, în mod obligatoriu, în termen de cel mult 20 de zile de la pronuntare si se comunică de îndată, în scris, judecătorului sau procurorului. Comunicarea hotărârii este asigurată de secretarul general al Consiliului.

(2) Împotriva hotărârii prevăzute la alin. (1) se poate exercita recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Competenta solutionării recursului apartine Completului de 9 judecători al Înaltei Curti de Casatie si Justitie. Din Completul de 9 judecători nu pot face parte membrii cu drept de vot ai Consiliului si judecătorul împotriva căruia se exercită actiunea disciplinară.

(3) Recursul declarat împotriva hotărârii prevăzute la alin. (1) se depune la presedintele Consiliului, care dispune înregistrarea acestuia si transmiterea, împreună cu dosarul cauzei, de îndată, la Înalta Curte de Casatie si Justitie.

(4) Recursul suspendă executarea hotărârii sectiei Consiliului de aplicare a sanctiunii disciplinare.

(5) Hotărârea prin care se solutionează recursul prevăzut la alin. (2) este irevocabilă.

Art. 35. – (1) Hotărârile rămase irevocabile se comunică, prin grija secretarului general al Consiliului, judecătorului sau procurorului, precum si Directiei resurse umane si organizare din cadrul Consiliului, în vederea luării măsurilor corespunzătoare, conform legii.

(2) În cazul în care s-a dispus excluderea din magistratură a unui judecător sau a unui procuror, hotărârea irevocabilă se transmite Presedintelui României, în vederea emiterii decretului de eliberare din functie.

Art. 36. – (1) Procedura de solutionare a actiunii disciplinare se completează cu dispozitiile Codului de procedură civilă.

(2) Sesizările în legătură cu abaterile disciplinare ale judecătorilor si procurorilor, primite de colegiile de conducere ale instantelor sau parchetelor înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 247/2005, si cele care se află în curs de cercetare prealabilă se transmit de îndată comisiilor de disciplină.

(3) Actiunile disciplinare în curs de solutionare vor fi exercitate de comisiile de disciplină.

 

CAPITOLUL VI

Statutul membrilor Consiliului

 

Art. 37. – (1) Membrii Consiliului au calitatea de demnitar.

(2) Durata mandatului membrilor alesi ai Consiliului este de 6 ani.

(3) Calitatea de reprezentant al societătii civile, ales membru al Consiliului, este incompatibilă cu calitatea de parlamentar, ales local, functionar public, judecător sau procuror în activitate, notar public, avocat, consilier juridic sau executor judecătoresc în exercitiu.

(4) Dispozitiile art. 61 si 62 din Legea nr. 303/2004, cu modificările si completările ulterioare, se aplică si membrilor Consiliului.

(5) Din Consiliu nu pot face parte, în timpul aceluiasi mandat, soti sau rude ori afini până la gradul al IV-lea inclusiv.

Art. 38. – (1) Calitatea de membru al Consiliului încetează, după caz, la expirarea mandatului, prin demisie, revocare din functie, nerezolvarea stării de incompatibilitate în termen de 15 zile de la data alegerii ca membru al Consiliului, nerespectarea dispozitiilor art. 62 din Legea nr. 303/2004, cu modificările si completările ulterioare, imposibilitatea exercitării atributiilor pe o perioadă mai mare de 3 luni, precum si prin deces.

(2) Judecătorii si procurorii alesi membri ai Consiliului pierd această calitate în cazul transferului sau al detasării în functii din afara instantelor ori, după caz, a parchetelor.

(3) Judecătorul si procurorul alesi membri ai Consiliului pierd de drept această calitate dacă au fost sanctionati disciplinar.

(4) În cazul încetării calitătii de membru al Consiliului înainte de expirarea mandatului, pentru locul rămas vacant se organizează noi alegeri, potrivit procedurii prevăzute de lege.

(5) Până la alegerea unui nou membru interimatul va fi asigurat de judecătorul sau procurorul care a obtinut numărul următor de voturi în cadrul alegerilor desfăsurate potrivit art. 9 alin. (3) sau art. 14 ori, după caz, art. 20 din Legea nr. 317/2004, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 39. – Calitatea de membru al Consiliului se suspendă de drept în situatia în care a intervenit suspendarea din functia de judecător sau procuror pentru motivele prevăzute la art. 60 din Legea nr. 303/2004, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 40. – (1) Revocarea din functia de membru ales al Consiliului se propune de presedintele sau vicepresedintele acestuia ori de o treime din numărul membrilor în situatia în care persoana în cauză nu mai îndeplineste conditiile legale pentru a fi ales membru al Consiliului, în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atributiilor în cadrul Consiliului ori în cazul aplicării oricărei sanctiuni disciplinare.

(2) Plenul, la sesizarea formulată potrivit alin. (1), poate dispune revocarea din functia de membru ales al Consiliului.

(3) Revocarea din functia de presedinte sau vicepresedinte se propune de o treime din numărul membrilor Consiliului. Dispozitiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

(4) Judecătorii si procurorii alesi membri ai Consiliului pot fi revocati la cererea majoritătii adunărilor generale de la nivelul instantelor sau parchetelor pe care le reprezintă, în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atributiilor încredintate prin alegerea ca membru al Consiliului. În cadrul adunărilor generale hotărârea se ia cu votul a două treimi din numărul judecătorilor sau procurorilor care functionează la instantele sau, după caz, la parchetele în care se organizează adunările generale.

(5) În cazul adunării generale comune a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie si a Parchetului National Anticoruptie, hotărârea de revocare a reprezentantului acestor parchete se ia cu votul majoritătii procurorilor în functie. În cadrul adunării generale votează si procurorii din structurile teritoriale ale acestor parchete.

(6) Hotărârea de revocare a reprezentantului Înaltei Curti de Casatie si Justitie se ia cu votul majoritătii judecătorilor instantei supreme.

(7) Procedura de revocare poate fi declansată de oricare adunare generală de la nivelul instantelor sau parchetelor, pe care le reprezintă membrul Consiliului a cărui revocare se cere.

(8) Organizatiile profesionale ale judecătorilor si procurorilor pot cere declansarea revocării membrilor Consiliului propusi si sustinuti de acestea, precum si a celor care au calitatea de membru al acestei organizatii.

(9) Dispozitiile referitoare la organizarea adunărilor generale si procedura de votare, prevăzute în Regulamentul privind procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, se aplică în mod corespunzător si adunărilor generale organizate, în conditiile legii, pentru revocarea membrilor alesi ai Consiliului.

Art. 41. – (1) Membrii alesi ai Consiliului răspund civil, disciplinar si penal, în conditiile legii.

(2) Orice persoană poate sesiza Consiliul, direct sau prin conducătorii instantelor ori ai parchetelor, în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a unui membru ales al acestuia, încălcarea obligatiilor profesionale ori săvârsirea de către acesta a unor abateri disciplinare.

(3) Sectiile Consiliului îndeplinesc rolul de instante de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a membrilor alesi ai Consiliului pentru faptele prevăzute la art. 97 din Legea nr. 303/2004, cu modificările si completările ulterioare. Dispozitiile art. 29–35 se aplică în mod corespunzător.

(4) În vederea exercitării actiunii disciplinare este obligatorie efectuarea cercetării prealabile, care se dispune de Plen.

(5) Dispozitiile art. 29–35 si ale art. 36 alin. (1) se aplică în mod corespunzător.

 

CAPITOLUL VII

Inspectia judiciară

 

Art. 42. – (1) Inspectia judiciară îndeplineste, potrivit legii, atributii de analiză, verificare si control în domeniile specifice de activitate, sub coordonarea si controlul Plenului.

(2) Inspectia judiciară este condusă de un inspector-sef.

(3) În cadrul Inspectiei judiciare functionează Serviciul de inspectie judiciară pentru judecători si Serviciul de inspectie judiciară pentru procurori, conduse de câte un sef serviciu.

(4) Inspectorii din cadrul Inspectiei judiciare sunt numiti de Plen, prin concurs sau examen, dintre judecătorii si procurorii care au cel putin 8 ani vechime în magistratură, au avut calificativul “Foarte bine“ la ultima evaluare si se bucură de o bună reputatie profesională si morală. Functia de inspector poate fi ocupată si de judecători sau de procurori detasati.

Art. 43. – Inspectorii Serviciului de inspectie judiciară pentru judecători exercită, în principal, următoarele atributii:

a) efectuează verificări la instantele de judecată în legătură cu respectarea normelor procedurale privind primirea cererilor, repartizarea aleatorie a dosarelor, stabilirea termenelor, continuitatea completului de judecată, pronuntarea, redactarea si comunicarea hotărârilor, înaintarea dosarelor la instantele competente, punerea în executare a hotărârilor penale si civile si informează conducerea Consiliului despre deficientele constatate, formulând propuneri adecvate;

b) verifică eficienta managerială si modul de îndeplinire a atributiilor ce decurg din legi si regulamente pentru asigurarea bunei functionări a instantei, a calitătii corespunzătoare a serviciului, semnalează deficientele constatate si formulează propuneri corespunzătoare pentru înlăturarea acestora;

c) verifică sesizările adresate Consiliului în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor si a magistratilor-asistenti de la Înalta Curte de Casatie si Justitie si încălcarea obligatiilor profesionale în raporturile cu justitiabilii;

d) efectuează verificări în vederea încuviintării de către Sectia pentru judecători a perchezitiei, retinerii sau arestării preventive a judecătorilor;

e) efectuează verificări privind îndeplinirea conditiei de bună reputatie de către candidatii declarati admisi la concursul de admitere la Institutul National al Magistraturii si la concursul de admitere în magistratură;

f) în materie disciplinară, asigură componenta comisiei de disciplină pentru judecători, în conditiile si pe durata prevăzute de lege; efectuează cercetarea prealabilă în vederea exercitării actiunii disciplinare fată de judecători, inclusiv fată de judecătorii alesi în Consiliu, precum si fată de magistratii-asistenti de la Înalta Curte de Casatie si Justitie; asigură secretariatul comisiei de disciplină pentru judecători;

g) efectuează verificări în vederea solutionării contestatiilor privind calificativele acordate de comisiile de evaluare a judecătorilor si magistratilor-asistenti;

h) efectuează verificările dispuse de Consiliu în vederea rezolvării contestatiilor referitoare la legalitatea procedurilor de alegere a judecătorilor ca membri în Consiliu;

i) efectuează verificări cu privire la contestatiile formulate de judecători împotriva hotărârilor pronuntate de Sectia pentru judecători, cu exceptia celor date în materie disciplinară;

j) îndeplinesc orice alte sarcini stabilite de Plen, presedinte, ori de Sectia pentru judecători.

Art. 44. – Inspectorii din cadrul Serviciului de inspectie judiciară pentru procurori exercită, în principal, următoarele atributii:

a) efectuează verificări la parchete în legătură cu respectarea normelor procedurale, primirea si înregistrarea lucrărilor, repartizarea dosarelor procurorilor pe criteriul specializării acestora, continuitatea procurorilor în lucrările repartizate si independenta procurorului de sedintă în formularea concluziilor, respectarea termenelor, calitatea actelor procedurale, comunicarea actelor procedurale prevăzute de lege si informează conducerea Consiliului despre deficientele constatate, formulând propuneri adecvate;

b) verifică eficienta managerială si modul de îndeplinire a atributiilor ce decurg din legi si regulamente pentru asigurarea bunei functionări a parchetelor, a calitătii corespunzătoare a serviciului, semnalează deficientele constatate si formulează propuneri corespunzătoare pentru înlăturarea acestora;

c) verifică sesizările adresate Consiliului în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a procurorilor, încălcarea obligatiilor profesionale în raporturile cu justitiabilii si cu celelalte persoane implicate în cursul urmăririi penale;

d) efectuează verificări în vederea încuviintării de către Sectia pentru procurori a perchezitiei, retinerii sau arestării preventive a procurorilor;

e) verifică si solutionează în cadrul procedurii de verificare a conduitei procurorilor contestatiile formulate împotriva procurorului ierarhic superior pentru interventia, în orice formă, în efectuarea urmăririi penale sau în adoptarea solutiei, trecerea nejustificată a lucrărilor altui procuror ori pentru influentarea în orice formă a concluziilor prezentate în instantă;

f) efectuează verificări privind îndeplinirea conditiei de bună reputatie de către candidatii declarati admisi la concursul de admitere la Institutul National al Magistraturii si la concursul de admitere în magistratură;

g) în materie disciplinară, asigură componenta comisiei de disciplină pentru procurori, în conditiile si pe durata prevăzute de lege; efectuează cercetarea prealabilă în vederea exercitării actiunii disciplinare fată de procurori, inclusiv fată de procurorii alesi în Consiliu; asigură secretariatul Sectiei pentru procurori, în cazul în care aceasta are rolul de instantă disciplinară;

h) efectuează verificări în vederea solutionării contestatiilor privind calificativele acordate procurorilor de către comisiile de evaluare a activitătii profesionale;

i) efectuează verificările dispuse de Consiliu în vederea rezolvării contestatiilor referitoare la legalitatea procedurilor de alegere a procurorilor în Consiliu;

j) efectuează verificări cu privire la contestatiile formulate de procurori împotriva hotărârilor pronuntate de Sectia pentru procurori, cu exceptia celor date în materie disciplinară;

k) analizează raportul anual al activitătii desfăsurate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie si Parchetul National Anticoruptie si prezintă propuneri privind măsurile necesare;

l) îndeplinesc orice alte sarcini stabilite de Plen, presedinte ori de Sectia pentru procurori a Consiliului.

Art. 45. – În exercitarea atributiilor inspectorii pot solicita presedintilor instantelor judecătoresti si conducătorilor parchetelor din circumscriptia altei curti de apel decât cea în care se află instanta sau parchetul unde se efectuează o verificare să desemneze judecători ori procurori, prin rotatie, care să efectueze anumite acte dintre cele date în competenta Inspectiei judiciare.

 

CAPITOLUL VIII

Aparatul propriu al Consiliului

 

Art. 46. – (1) Consiliul dispune de un aparat propriu.

(2) Aparatul propriu al Consiliului este organizat în directii, servicii si birouri si este condus de un secretar general.

Art. 47. – (1) Secretarul general este numit de Plen dintre magistratii care au cel putin 8 ani vechime în magistratură.

(2) Secretarul general al Consiliului poate fi ajutat de un secretar general adjunct, specialist în management, resurse umane sau în domeniul financiar.

(3) Secretarul general al Consiliului primeste o indemnizatie lunară egală cu cea a secretarului general din Ministerul Justitiei, prevăzută de Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea si alte drepturi ale magistratilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 347/2003, cu modificările ulterioare, iar secretarul general adjunct primeste o indemnizatie lunară egală cu cea a unui secretar general adjunct din Ministerul Justitiei, prevăzută de acelasi act normativ.

Art. 48. – (1) Sub autoritatea presedintelui si a vicepresedintelui Consiliului, secretarul general coordonează si asigură buna functionare a compartimentelor din cadrul aparatului propriu al Consiliului, sens în care:

a) asigură colaborarea cu instantele judecătoresti si cu parchetele, cu Institutul National al Magistraturii, cu Scoala Natională de Grefieri, cu Ministerul Justitiei, cu alte institutii si autorităti, în conditiile legii;

b) asigură comunicarea hotărârilor pronuntate de sectiile Consiliului în materie disciplinară;

c) asigură legătura dintre conducerea Consiliului si compartimentele din aparatul tehnic administrativ;

d) asigură redactarea si comunicarea ordinii de zi a sedintelor Consiliului si redactarea proceselor-verbale de sedintă;

e) asigură tinerea în registre speciale a evidentei lucrărilor, precum si arhivarea dosarelor;

f) coordonează elaborarea programelor privind activitatea Consiliului si controlează modul de realizare a acestora;

g) transmite Ministerului Justitiei propunerile cu privire la necesitatea initierii sau modificării unor acte normative în domeniul justitiei, în conditiile art. 39 alin. (5) din Legea nr. 317/2004, cu modificările si completările ulterioare;

h) coordonează activitatea de elaborare a rapoartelor si sintezelor privind activitatea Consiliului;

i) participă la sedintele Plenului, iar la sedintele sectiilor Consiliului poate participa si prin delegare;

j) asigură pregătirea lucrărilor pentru sedintele Plenului si ale sectiilor Consiliului si verifică realizarea măsurilor stabilite;

k) asigură transmiterea avizului către initiatori, în cazul proiectelor de acte normative ce privesc activitatea autoritătii judecătoresti, precum si orice alte proiecte de regulamente si ordine care se aprobă de ministrul justitiei, în cazurile prevăzute de lege, în conditiile art. 39 alin. (3) si (4) din Legea nr. 317/2004, cu modificările si completările ulterioare;

l) asigură publicarea anuală în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, si pe pagina de Internet a Consiliului a raportului privind starea justitiei si a raportului privind activitatea Consiliului, adoptate de Plen în temeiul art. 39 alin. (6) din Legea nr. 317/2004, cu modificările si completările ulterioare;

m) supune dezbaterii si aprobării Plenului proiectul de buget al Consiliului;

n) coordonează activitatea de redactare si editare a Buletinului Oficial al Consiliului;

o) numeste, eliberează din functie, aplică sanctiunile disciplinare si exercită orice alte atributii privind personalul cu functii de executie din aparatul propriu al Consiliului, în conditiile legii;

p) face propuneri Plenului de numire si eliberare din functie în legătură cu personalul cu functii de conducere;

r) prezintă presedintelui Consiliului proiectul protocolului ce urmează a fi încheiat cu Ministerul Administratiei si Internelor pentru paza sediului Consiliului, a bunurilor si valorilor apartinând acestuia, pentru supravegherea accesului si mentinerea ordinii interioare necesare desfăsurării normale a activitătii în acest sediu;

s) prezintă presedintelui Consiliului proiectul protocolului ce urmează a fi încheiat cu Ministerul Administratiei si Internelor pentru asigurarea protectiei judecătorilor si procurorilor alesi membri ai Consiliului.

(2) Secretarul general îndeplineste orice alte atributii încredintate de Plen, presedintele sau vicepresedintele Consiliului.

Art. 49. – În realizarea atributiilor sale, secretarul general emite dispozitii, potrivit prevederilor legale si prezentului regulament.

Art. 50. – Atributiile secretarului general adjunct se stabilesc de presedintele Consiliului, la propunerea secretarului general.

Art. 51. – Secretarul general adjunct este înlocuitorul de drept al secretarului general.

Art. 52. – Conducerea compartimentelor din cadrul aparatului propriu al Consiliului se asigură de directori, sefi de servicii si sefi de birouri, care organizează, coordonează, îndrumă si răspund de activitatea compartimentului pe care îl conduc si asigură buna colaborare cu alte compartimente.

Art. 53. – Conducătorii compartimentelor din cadrul aparatului propriu al Consiliului au următoarele atributii comune:

a) verifică si răspund de lucrările efectuate în cadrul compartimentelor pe care le conduc;

b) verifică modul în care personalul din subordine îsi îndeplineste îndatoririle profesionale si de serviciu si propun secretarului general, în conditiile legii, stimularea persoanelor cu activitate meritorie, măsurile corespunzătoare pentru prevenirea săvârsirii de abateri disciplinare si initierea procedurii de aplicare a sanctiunilor disciplinare persoanelor care comit astfel de abateri;

c) răspund de repartizarea echilibrată a sarcinilor personalului din subordine, întocmind fisa postului pentru fiecare persoană;

d) întocmesc programele de activitate ale compartimentelor si le prezintă spre aprobare Plenului; stabilesc măsurile necesare si urmăresc îndeplinirea în mod corespunzător a obiectivelor din aceste programe;

e) urmăresc si răspund de elaborarea corespunzătoare si la termenele stabilite a lucrărilor repartizate de conducerea Consiliului sau de secretarul general;

f) repartizează personalului din subordine lucrările primite de la conducerea Consiliului sau de la secretarul general;

g) evaluează activitatea profesională a personalului din subordine;

h) urmăresc păstrarea confidentialitătii de către personalul din subordine cu privire la lucrările efectuate si răspund de păstrarea integritătii fizice a lucrărilor din cadrul compartimentului pe care îl conduc;

i) îndeplinesc orice alte atributii stabilite prin lege si prin regulamente, precum si de conducerea Consiliului sau de secretarul general.

Art. 54. – Structura compartimentelor aparatului propriu al Consiliului si modul de organizare a activitătii acestora se stabilesc de Plen.

Art. 55. – Atributiile functiilor din cadrul aparatului propriu al Consiliului sunt prevăzute în fisele posturilor.

Art. 56. – Din aparatul propriu al Consiliului fac parte:

1. Directia resurse umane si organizare, alcătuită din:

a) Serviciul resurse umane pentru instantele judecătoresti;

b) Serviciul resurse umane pentru parchete;

c) Serviciul organizarea instantelor si parchetelor, în structura căruia functionează un birou de statistică;

d) Serviciul recrutare, formare si perfectionare profesională;

2. Directia economică si administrativ, alcătuită din:

a) Serviciul salarizare si buget;

b) Serviciul administrativ si aprovizionare;

3. Directia legislatie, documentare si contencios, alcătuită din:

a) Serviciul legislatie si documentare;

b) Biroul contencios;

4. Directia de integrare europeană, relatii internationale si implementare a programelor PHARE, alcătuită din:

a) Serviciul de integrare europeană si unitatea de implementare a programelor PHARE;

b) Serviciul relatii internationale si alte programe;

5. Serviciul sinteze si pregătirea lucrărilor sedintelor Consiliului Superior al Magistraturii;

6. Serviciul de relatii cu publicul, registratură, secret ariatsi protocol, alcătuit din:

a) Biroul relatii cu publicul;

b) Biroul registratură, secretariat si protocol;

7. Biroul de informatică.

Art. 57. – Sub directa coordonare a presedintelui Consiliului functionează:

a) Biroul de audit public intern;

b) Biroul de informare publică si relatii cu mass-media.

1. Directia resurse umane si organizare

Art. 58. – (1) Directia resurse umane si organizare asigură cadrul organizatoric si functional necesar desfăsurării activitătii Consiliului, instantelor judecătoresti si parchetelor, Institutului National al Magistraturii si Scolii Nationale de Grefieri.

(2) Directia resurse umane si organizare evaluează, în conditiile legii, modul de organizare si functionare a instantelor judecătoresti si parchetelor si propune conducerii Consiliului măsurile corespunzătoare pentru asigurarea functionării eficiente a acestora.

Art. 59. – Serviciul resurse umane pentru instantele judecătoresti are următoarele atributii:

a) efectuează lucrările referitoare la numirea si eliberarea din functie a judecătorilor si magistratilor-asistenti;

b) efectuează lucrările referitoare la numirea si revocarea din functii de conducere a judecătorilor si magistratilor-asistenti;

c) efectuează lucrările referitoare la promovarea în functii superioare de executie a judecătorilor si magistratilor-asistenti;

d) efectuează lucrările referitoare la numirea în functie a judecătorilor stagiari pe baza rezultatelor obtinute la examenul de absolvire a Institutului National al Magistraturii;

e) efectuează lucrările referitoare la eliberarea din functie a judecătorilor stagiari;

f) efectuează lucrările privind transferul judecătorilor;

g) efectuează lucrările privind suspendarea din functie a judecătorilor si magistratilor-asistenti;

h) efectuează lucrările referitoare la conferirea de distinctii pentru judecători, potrivit legii;

i) întocmeste lucrările referitoare la detasarea judecătorilor în cadrul instantelor judecătoresti, la Consiliu, Institutul National al Magistraturii, Scoala Natională de Grefieri, Ministerul Justitiei si unitătile subordonate acestuia ori la alte autorităti publice, la solicitarea acestora;

j) efectuează lucrările referitoare la delegarea judecătorilor;

k) tine evidenta functiilor de conducere vacante si a celor ocupate de la Înalta Curte de Casatie si Justitie si de la celelalte instante judecătoresti;

l) efectuează lucrările necesare publicării si afisării functiilor de judecător vacante;

m) centralizează candidaturile depuse pentru ocuparea functiilor de conducere la instantele judecătoresti, a functiilor de judecător si a functiilor de conducere de la Înalta Curte de Casatie si Justitie;

n) efectuează lucrări privind acordarea unor drepturi judecătorilor;

o) întocmeste si păstrează dosarele profesionale ale judecătorilor si magistratilor-asistenti, cu asigurarea confidentialitătii datelor cuprinse în acestea;

p) efectuează lucrările necesare privind încadrarea, promovarea în functie, precum si încetarea activitătii pentru personalul aparatului propriu al Consiliului;

q) întocmeste si păstrează dosarele profesionale si cărtile de muncă ale personalului aparatului propriu al Consiliului, cu asigurarea confidentialitătii datelor cuprinse în acestea;

r) tine evidenta posturilor vacante din aparatul propriu al Consiliului;

s) efectuează lucrări privind acordarea unor drepturi de personal celor care îsi desfăsoară activitatea în aparatul propriu al Consiliului;

s) tine evidenta declaratiilor de avere ale judecătorilor, magistratilor-asistenti si personalului aparatului propriu al Consiliului, precum si declaratia de interese a presedintelui Înaltei Curti de Casatie si Justitie;

t) tine evidenta declaratiilor date de judecători, magistratii-asistenti si personalul aparatului propriu al Consiliului în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (3), art. 61 alin. (1) si ale art. 62 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 60. – Serviciul resurse umane pentru parchete are următoarele atributii:

a) efectueză lucrările referitoare la numirea si eliberarea din functie a procurorilor;

b) efectuează lucrările referitoare la numirea si revocarea din functii de conducere a procurorilor;

c) întocmeste lucrări necesare emiterii avizului pentru persoanele propuse de ministrul justitiei în vederea numirii si revocării din functie a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, a primului adjunct si adjunctului acestuia, a procurorului general al Parchetului National Anticoruptie, adjunctilor acestuia, procurorilor sefi de sectie din cadrul acestor parchete, precum si a procurorului sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizată si Terorism si a adjunctului acestuia;

d) efectuează lucrările referitoare la promovarea în functii superioare de executie a procurorilor;

e) efectuează lucrările referitoare la numirea în functie a procurorilor stagiari pe baza rezultatelor obtinute la examenul de absolvire a Institutului National al Magistraturii;

f) efectuează lucrările referitoare la eliberarea din functie a procurorilor stagiari;

g) efectuează lucrările privind transferul procurorilor;

h) efectuează lucrările privind suspendarea din functie a procurorilor;

i) efectuează lucrările referitoare la conferirea de distinctii pentru procurori, potrivit legii;

j) întocmeste lucrările referitoare la detasarea procurorilor în cadrul parchetelor, la Consiliu, Institutul National al Magistraturii, Scoala Natională de Grefieri, Ministerul Justitiei si unitătile subordonate acestuia ori la alte autorităti si institutii publice;

k) tine evidenta functiilor de conducere vacante si a celor ocupate de la parchete;

l) efectuează lucrările necesare publicării si afisării functiilor vacante de procuror;

m) centralizează candidaturile depuse pentru ocuparea functiilor de conducere vacante de la parchete;

n) efectuează lucrări privind acordarea unor drepturi procurorilor;

o) întocmeste si păstrează dosarele profesionale ale procurorilor cu asigurarea confidentialitătii datelor cuprinse în acestea;

p) tine evidenta declaratiilor de avere ale procurorilor si a declaratiilor de interese ale procurorului general al Înaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorului general al Parchetului National Anticoruptie;

q) tine evidenta declaratiilor date de procurori în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (3), art. 61 alin. (1) si ale art. 62 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 61. – Dosarele profesionale ale judecătorilor si procurorilor cuprind:

a) fisa în care se consemnează evolutia carierei de judecător sau de procuror de la intrarea în magistratură până la încetarea functiei;

b) cererea de numire în functie;

c) actele de stare civilă (în copie);

d) actele de studii (în copie);

e) curriculum vitae;

f) copii de pe cartea de muncă;

g) certificatul de cazier judiciar si certificatul de cazier fiscal, depuse în conditiile legii;

h) adeverinte medicale, potrivit legii, precum si rezultatele testelor psihologice, unde este cazul;

i) documentele privind verificarea bunei reputatii;

j) declaratiile prevăzute de Legea nr. 303/2004, cu modificările si completările ulterioare, si alte declaratii date de judecători si procurori în temeiul unor legi speciale, care se păstrează de Consiliu;

k) documentele din care reies rezultatele obtinute la concursul de admitere la Institutul National al Magistraturii, dacă este cazul, la examenul de capacitate, la alte examene si concursuri privind cariera de magistrat;

l) lucrările scrise sustinute la examenele si concursurile privind cariera de magistrat;

m) certificatul de absolvire a Institutului National al Magistraturii, dacă este cazul, alte diplome si certificate privind studiile relevante pentru cariera de magistrat;

n) ordinele, dispozitiile, deciziile si hotărârile privind numirea, delegarea, detasarea, transferul, promovarea si încetarea din functie;

o) notările de serviciu, aprecierile de serviciu, evaluările activitătii judecătorului sau procurorului;

p) hotărârile irevocabile privind aplicarea sanctiunilor disciplinare, precum si celelalte hotărâri privind cariera si drepturile judecătorilor si procurorilor;

q) actele încheiate ca urmare a verificărilor efectuate, prin care s-a retinut o conduită necorespunzătoare;

r) rezultatele verificărilor Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitătii si, după caz, ale Consiliului Suprem de Apărare a Tării cu privire la declaratiile prevăzute la art. 61 si 62 din Legea nr. 303/2004, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 62. – (1) Datele din dosarele profesionale ale judecătorilor si procurorilor sunt confidentiale.

(2) Judecătorul sau procurorul are dreptul să-si consulte propriul dosar profesional.

Art. 63. – (1) Serviciul organizarea instantelor si parchetelor are următoarele atributii:

a) examinează propunerile privind înfiintarea sau desfiintarea de instante judecătoresti si parchete;

b) examinează propunerile privind înfiintarea de sectii si complete specializate la nivelul curtilor de apel, tribunalelor si judecătoriilor;

c) examinează solicitările privind înfiintarea de sedii secundare ale instantelor judecătoresti si parchetelor;

d) fundamentează avizul sectiilor Consiliului pentru proiectul de hotărâre a Guvernului privind lista localitătilor care fac parte din circumscriptiile judecătoriilor;

e) întocmeste lucrările privind categoriile de procese sau de cereri care se solutionează în municipiul Bucuresti numai de anumite instante, cu respectarea competentei materiale prevăzute de lege;

f) fundamentează avizul Plenului pentru statele de functii si personal pentru curtile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii si parchete, precum si pentru instantele si parchetele militare;

g) fundamentează avizul Plenului pentru stabilirea numărului maxim de posturi pentru instante si parchete, precum si pentru instantele si parchetele militare;

h) fundamentează avizul Plenului pentru stabilirea numărului maxim de posturi pentru Înalta Curte de Casatie si Justitie;

i) urmăreste permanent echilibrarea statelor de functii cu volumul de activitate al instantelor judecătoresti si al parchetelor si, când este cazul, face propuneri pentru redistribuirea unor posturi între instante sau parchete si între instantele sau parchetele militare, întocmind lucrările necesare;

j) fundamentează avizul Plenului pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi la instantele judecătoresti si parchete;

k) tine evidenta posturilor de la instantele judecătoresti si parchete, propune numărul de locuri pentru concursul de admitere la Scoala Natională de Grefieri si realizează, împreună cu un reprezentant al Scolii Nationale de Grefieri, repartizarea pe posturile vacante a absolventilor scolii;

l) întocmeste lucrările privind structura organizatorică, statele de functii si statele de personal ale Institutului National al Magistraturii si ale Scolii Nationale de Grefieri, la propunerea Consiliului stiintific al Institutului National al Magistraturii, respectiv a Consiliului de conducere al Scolii Nationale de Grefieri;

m) întocmeste lucrările necesare si face propuneri privind stabilirea numărului vicepresedintilor curtilor de apel, ai tribunalelor si ai tribunalelor specializate, precum si a judecătoriilor la care functionează un vicepresedinte, la propunerea presedintilor curtilor de apel;

n) întocmeste lucrările necesare si formulează propuneri privind numărul adjunctilor procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curtile de apel si ai prim-procurorilor parchetelor de pe lângă tribunale si judecătorii, unde prim-procurorii sunt ajutati de adjuncti, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie.

(2) Biroul de statistică are următoarele atributii:

a) efectuează ori participă la efectuarea unor sinteze privind activitatea instantelor judecătoresti si a parchetelor, propunând măsurile ce se impun;

b) stabileste indicatori statistici referitori la fenomenul judiciar si la activitatea desfăsurată de instantele judecătoresti si de parchete;

c) elaborează instrumentele primare de culegere a datelor, precum si centralizatoarele statistice ale tuturor instantelor judecătoresti si parchetelor;

d) sintetizează, sistematizează si interpretează datele statistice privitoare la activitatea instantelor judecătoresti si a parchetelor;

e) organizează si îndrumă activitatea de statistică judiciară la instantele judecătoresti si la parchete si organizează arhivarea datelor statistice;

f) asigură documentarea de specialitate în domeniul statisticii judiciare;

g) asigură comunicarea datelor statistice Institutului National de Statistică, cu care tine legătura permanent.

Art. 64. – Serviciul recrutare, formare si perfectionare profesională are următoarele atributii:

a) efectuează lucrările necesare pentru îndeplinirea atributiilor organizatorice ce revin Consiliului în legătură cu stabilirea numărului anual de cursanti ai Institutului National al Magistraturii si organizarea concursului de admitere la Institutul National al Magistraturii si la Scoala Natională de Grefieri;

b) efectuează lucrările necesare pentru îndeplinirea atributiilor ce revin Consiliului în legătură cu organizarea concursurilor de admitere în magistratură;

c) efectuează lucrările necesare pentru îndeplinirea atributiilor ce revin Consiliului în legătură cu organizarea examenelor de capacitate ale judecătorilor si procurorilor stagiari, precum si ale personalului de specialitate juridică asimilat magistratilor;

d) efectuează lucrările necesare pentru îndeplinirea atributiilor ce revin Consiliului în legătură cu organizarea examenelor de promovare a judecătorilor si procurorilor în functii de executie vacante sau pe loc si de numire în functii de conducere;

e) coordonează activitatea de formare si perfectionare profesională a judecătorilor, procurorilor si personalului auxiliar de specialitate de la instantele judecătoresti si de la parchete, precum si a celuilalt personal din sistemul justitiei, organizată de Institutul National al Magistraturii si de Scoala Natională de Grefieri;

f) întocmeste lucrările privind numirea si revocarea directorului si a directorilor adjuncti ai Institutului National al Magistraturii si desemnarea judecătorilor si a procurorilor care vor face parte din Consiliul stiintific al Institutului National al Magistraturii;

g) întocmeste lucrările privind numirea directorului si a directorilor adjuncti ai Scolii Nationale de Grefieri si desemnarea judecătorilor si a procurorilor, membri în Consiliul de conducere al acesteia;

h) organizează concursuri sau, după caz, examene pentru ocuparea posturilor vacante de executie din aparatul propriu al Consiliului;

i) asigură testarea psihologică a persoanelor care candidează pentru functia de judecător sau de procuror;

j) asigură testarea psihologică a judecătorilor, procurorilor, magistratilor-asistenti de la Înalta Curte de Casatie si Justitie si a personalului de specialitate juridică din cadrul Consiliului, asimilat judecătorilor si procurorilor, potrivit legii;

k) realizează, la cerere, consilierea psihologică a judecătorilor si a procurorilor, precum si a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor si procurorilor, potrivit legii;

l) desfăsoară lucrări de cercetare în domeniul psihodiagnozei si psihologiei resurselor umane.

2. Directia economică si administrativ

Art. 65. – (1) Serviciul salarizare si buget are, în ceea ce priveste salarizarea si drepturile de personal, următoarele atributii:

a) întocmeste statele de functii si statele de personal pentru Consiliu, împreună cu Directia resurse umane si organizare;

b) urmăreste angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor de personal pentru aparatul propriu al Consiliului, potrivit legii;

c) urmăreste, împreună cu Directia resurse umane si organizare, aplicarea legislatiei în domeniul drepturilor de personal: salarii, indemnizatii, sporuri, grade, trepte, salariu de merit si altele, pentru Consiliu;

d) avizează, împreună cu Directia resurse umane si organizare si cu Directia legislatie, documentare si contencios, încadrările si modificările de încadrări, echivalările de functii si specialităti pentru Consiliu;

e) elaborează, împreună cu Directia resurse umane si organizare, criteriile pentru acordarea premiilor trimestriale si anuale pe categorii de personal;

f) calculează drepturile de personal (salarii, indemnizatii, concedii de odihnă si alte drepturi cum ar fi premii si stimulente) pentru personalul din aparatul propriu al Consiliului;

g) stabileste si asigură efectuarea plătii în termen a obligatiilor fată de bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, fondul pentru somaj si fondul asigurărilor sociale de sănătate;

h) analizează proiectul de buget al Institutului National al Magistraturii si al Scolii Nationale de Grefieri si formulează propuneri corespunzătoare;

i) fundamentează avizul conform al Consiliului pentru proiectele de buget ale instantelor si parchetelor, prin verificarea încadrării solicitărilor ordonatorilor secundari de credite în proiectele de buget ale ordonatorilor principali de credite, cu fundamentările corespunzătoare pe categorii de cheltuieli;

j) întocmeste lunar situatia privind monitorizarea cheltuielilor de personal finantate de la bugetul de stat pentru Consiliu si unitătile aflate în coordonare si o transmite, potrivit legii, la Ministerul Finantelor Publice;

k) întocmeste fisele fiscale privind impozitul pe venit;

l) întocmeste dările de seamă statistice lunare privind indicatorii de muncă si salarii pentru Consiliu si asigură transmiterea acestora, conform legii, la Institutul National de Statistică;

m) emite puncte de vedere în probleme de salarizare si drepturi de personal, la solicitarea compartimentelor din cadrul Consiliului;

n) asigură întocmirea si depunerea declaratiilor nominale privind: contributiile de asigurări sociale, contributiile la Fondul pentru somaj si la Fondul national unic de asigurări sociale de sănătate;

o) asigură întocmirea si depunerea declaratiei lunare privind impozitul pe salarii retinut angajatilor.

(2) Serviciul salarizare si buget are, în ceea ce priveste bugetul, următoarele atributii:

a) angajează, alături de ordonatorul de credite, utilizarea creditelor bugetare în limita bugetului aprobat;

b) fundamentează, pe baza propunerilor compartimentelor din cadrul Consiliului (directii, servicii, birouri) si ale unitătilor aflate în coordonare, necesarul anual de credite, elaborează proiectul de buget al Consiliului si se ocupă de obtinerea avizului consultativ al Ministerului Finantelor Publice;

c) propune repartizarea indicatorilor financiari si urmăreste realizarea lor pe capitole bugetare si categorii de cheltuieli, potrivit legii;

d) gestionează si utilizează veniturile proprii, aprobate potrivit legii;

e) asigură fondurile necesare pentru deplasările personalului Consiliului în tară si în străinătate, tine evidenta operativă a acestora si verifică deconturile, urmăreste încadrarea în cheltuielile aprobate prin buget;

f) organizează activitatea casieriei, în conformitate cu prevederile legale; ia măsuri pentru efectuarea tuturor plătilor în numerar, precum si efectuarea operatiunilor curente cu Directia de Trezorerie si Contabilitate Publică a Municipiului Bucuresti si cu unitatea bancară competentă pentru operatiuni de plăti externe;

g) exercită, potrivit legii, controlul financiar preventiv asupra tuturor operatiunilor si documentelor din care derivă drepturi sau obligatii patrimoniale;

h) asigură organizarea evidentei contabile în cadrul Consiliului, îndrumă si coordonează această activitate la ordonatorii secundari de credite, centralizează situatiile financiare trimestriale si anuale ale ordonatorilor secundari si tertiari de credite si asigură transmiterea acestora la Ministerul Finantelor Publice, la termenele stabilite potrivit reglementărilor legale;

i) organizează si efectuează operatiunile prevăzute de lege privind evidenta contabilă a patrimoniului aflat în gestiunea responsabilului de bunuri din cadrul Serviciului administrativ si aprovizionare;

j) înregistrează notele contabile si tine evidenta conturilor sintetice si analitice si întocmeste balantele de verificare lunare;

k) asigură evidenta si raportarea angajamentelor bugetare si legale;

l) analizează si supune spre aprobare ordonatorului principal de credite propunerile cu persoanele desemnate de către ordonatorii secundari de credite pentru acordarea vizei de control financiar preventiv propriu;

m) întocmeste situatia centralizatoare a tuturor operatiunilor supuse vizei de control financiar preventiv propriu la nivelul ordonatorilor secundari de credite si asigură transmiterea trimestrială a acestora la Ministerul Finantelor Publice;

n) întocmeste situatia trimestrială privind executia cheltuielilor bugetare angajate pentru aparatul tehnic administrativ al Consiliului;

o) centralizează situatia trimestrială privind executia bugetară aprobată ordonatorilor din subordine si asigură transmiterea acesteia la Ministerul Finantelor Publice;

p) are atributii specifice privind programele cu finantare din partea Uniunii Europene, delegate de către unitatea de implementare a programelor PHARE.

Art. 66. – Serviciul administrativ si aprovizionare are următoarele atributii:

a) face propuneri pentru buget referitoare la cheltuielile de întretinere, cheltuielile materiale si de capital pentru activitatea Consiliului;

b) administrează întregul patrimoniu al Consiliului;

c) tine evidenta operativă a mijloacelor fixe si a obiectelor de inventar;

d) tine evidenta bunurilor din patrimoniul Consiliului;

e) întocmeste anual listele de inventar al bunurilor, pe camere si pe persoane;

f) negociază, propune spre încheiere si urmăreste executarea în bune conditii a contractelor de întretinere si servicii pentru apă, canalizare, gaze, electricitate, telefoane, lifturi, faxuri, copiatoare, masini de scris, masini de calcul etc.;

g) întocmeste liste de dotări independente necesare Consiliului, cu finantare de la buget, în limita sumei aprobate;

h) organizează, asigură si execută efectiv, prin licitatie sau oferte, conform legii, achizitionarea bunurilor prevăzute în listele de dotări independente;

i) asigură aprovizionarea cu bunuri materiale, rechizite si mijloace tehnice necesare desfăsurării activitătii Consiliului si se preocupă de confectionarea legitimatiilor de serviciu, diplomelor, atestatelor si a altor documente;

j) asigură receptia, evidenta si distribuirea pe bază de fise a tuturor bunurilor si materialelor ce sunt achizitionate pentru activitatea proprie a Consiliului;

k) asigură transportul de persoane si mărfuri, întretinerea si exploatarea în conditii bune si de sigurantă a autoturismelor din dotarea Consiliului;

l) emite foile de parcurs zilnic pentru fiecare autoturism din dotarea Consiliului;

m) întocmeste fisa activitătii zilnice pentru parcul auto;

n) întocmeste situatia privind consumul de carburanti din cursul lunii pentru fiecare autoturism si o depune la Serviciul salarizare si buget la sfârsitul lunii;

o) verifică, în prima zi a lunii, stocul de carburanti pentru fiecare autoturism, consemnând stocul existent într-un proces-verbal;

p) asigură reparatiile curente, întretinerea, curătenia si administrarea sediului Consiliului;

q) întocmeste lista bunurilor din patrimoniul Consiliului, propuse pentru casare;

r) întocmeste si prezintă spre aprobare referatele de necesitate privind materialele si obiectele de inventar, pe baza solicitărilor compartimentelor functionale;

s) verifică activitatea magazinerului cu privire la modul de gestionare a materialelor intrate si iesite din magazie si la modul de depozitare a acestora;

t) întocmeste planul pentru deszăpezire, combaterea fenomenelor meteorologice periculoase si paza contra incendiilor si se preocupă de aplicarea lor;

u) asigură, împreună cu trupele de jandarmi, securitatea si paza sediului propriu;

v) asigură decontarea la timp a tuturor cheltuielilor efectuate zilnic pe linie de administratie si aprovizionare;

w) asigură însusirea si aplicarea normelor de protectie a muncii de către personalul Consiliului;

x) întocmeste planul de evacuare a personalului si bunurilor materiale din Consiliu în caz de calamităti si catastrofe sau pe timp de război;

y) face anual propuneri de buget pentru înzestrarea cu materialele necesare a formatiunilor de apărare civilă în timp de pace si război;

z) participă, prin reprezentantul său, la pregătirea si convocările organizate de comandantul de apărare civilă; execută, conform planului de evacuare, exercitii de alarmare a personalului si exercită orice alte atributii privind apărarea civilă, precum si atributii specifice privind procedurile de achizitii în cadrul programelor cu finantare din partea Uniunii Europene, delegate de către unitatea de implementare a programelor PHARE.

3. Directia legislatie, documentare si contencios

Art. 67. – (1) Serviciul legislatie si documentare are, în materie de legislatie, următoarele atributii:

a) elaborează puncte de vedere privind avizarea proiectelor de acte normative;

b) întocmeste sau participă, după caz, la elaborarea proiectelor de regulamente si a altor reglementări a căror aprobare ori initiativă intră în competenta Consiliului;

c) întocmeste studii referitoare la necesitatea elaborării sau modificării unor acte normative în domeniul justitiei;

d) elaborează puncte de vedere privind avizarea proiectelor de regulamente si ordine care se aprobă de ministrul justitiei, în cazurile prevăzute de lege;

e) sesizează secretarul general al Consiliului cu privire la necesitatea initierii sau modificării unor acte normative în domeniul justitiei;

f) formulează puncte de vedere pe probleme juridice, la solicitarea compartimentelor Consiliului, a Ministerului Justitiei sau a instantelor si parchetelor;

g) avizează hotărârile emise de Consiliu privind personalul de conducere încadrat în aparatul propriu;

h) avizează hotărârile emise de Consiliu privind numirea si revocarea din functie a directorului si directorilor adjuncti ai Institutului National al Magistraturii si a directorului si directorilor adjuncti ai Scolii Nationale de Grefieri;

i) avizează hotărârile Consiliului de desemnare a judecătorilor si procurorilor care vor face parte din Consiliul stiintific al Institutului National al Magistraturii, precum si hotărârile de desemnare a magistratilor ca membri în Consiliul de conducere al Scolii Nationale de Grefieri;

j) avizează dispozitiile secretarului general referitoare la numire, promovare, eliberarea din functie si sanctionare disciplinară pentru personalul de executie din aparatul propriu al Consiliului.

(2) Serviciul legislatie si documentare are, în materie de documentare, următoarele atributii:

a) asigură păstrarea colectiei Monitorul Oficial al României, Partea I, si completarea acestei colectii pe măsura aparitiei de noi acte normative;

b) ia măsuri pentru cunoasterea si procurarea, în limita fondurilor alocate sau prin schimburi, donatii etc., a lucrărilor si revistelor de specialitate din tară si din străinătate;

c) ia măsurile necesare si asigură păstrarea în bune conditii a fondului de cărti si reviste de specialitate din gestiunea bibliotecii Consiliului.

(3) Biroul contencios are următoarele atributii:

a) avizează din punct de vedere al legalitătii orice măsură de natură să angajeze răspunderea patrimonială a presedintelui Consiliului în calitate de ordonator principal de credite;

b) avizează din punct de vedere al legalitătii orice măsură care ar putea aduce atingere drepturilor Consiliului sau ale personalului său;

c) avizează contractele încheiate de Consiliu în calitate de ordonator principal de credite;

d) avizează, la solicitarea unitătilor aflate în coordonarea Consiliului, contractele încheiate de către acestea;

e) reprezintă Consiliul si apără drepturile si interesele acestuia în fata instantelor judecătoresti si a altor organe de jurisdictie;

f) duce la îndeplinire, împreună cu Directia resurse umane si organizare, măsurile dispuse în legătură cu executarea hotărârilor privind aplicarea sanctiunilor disciplinare judecătorilor, procurorilor si magistratilor-asistenti.

4. Directia de integrare europeană, relatii internationale si implementare a programelor PHARE

Art. 68. – (1) Serviciul de integrare europeană si unitatea de implementare a programelor PHARE are următoarele atributii:

a) asigură relatia cu institutiile Uniunii Europene pe domeniile specifice de activitate ale Consiliului;

b) monitorizează îndeplinirea angajamentelor externe în procesul de aderare la Uniunea Europeană, în domeniul său de competente;

c) centralizează datele statistice primite de la instante si parchete, în vederea întocmirii unor rapoarte de progrese realizate în procesul de aderare;

d) identifică si elaborează propuneri de proiecte de finantare din fonduri PHARE, pe baza prioritătilor prevăzute în Parteneriatul pentru aderare si în documente programatice, în conformitate cu strategia de programare a asistentei financiare nerambursabile stabilite de Ministerul Integrării Europene si după consultarea conducerii institutiei, precum si a celorlalte directii/structuri de specialitate din institutie, potentiale beneficiare ale asistentei;

e) întreprinde toate demersurile pe care le presupune exercitiul de programare, în vederea asigurării eligibilitătii proiectelor propuse (completarea sau modificarea fisei de proiect, redimensionarea bugetului solicitat); în acest scop conlucrează cu directiile/structurile potential beneficiare si cu directiile de specialitate din Ministerul Integrării Europene;

f) participă la întocmirea documentelor subsecvente aprobării fisei de proiect, pentru derularea efectivă a programului (termeni de referintă, conventii de înfrătire), împreună cu directiile de specialitate;

g) colaborează cu Oficiul de Plăti si Contractare PHARE si cu Delegatia Comisiei Europene la Bucuresti în organizarea licitatiilor/selectărilor si a evaluării ofertelor pentru toate tipurile de asistentă PHARE;

h) supraveghează în permanentă îndeplinirea de către contractor a obligatiilor asumate în conformitate cu termenii de referintă;

i) supervizează facturile remise de contractori, în vederea efectuării plătii de către Oficiul de Plăti si Contractare PHARE, după atestarea realitătii serviciilor mentionate în facturi de către directiile/structurile beneficiare;

j) planifică si răspunde de organizarea în conditii optime a activitătilor aprobate prin program, răspunderea derulării efective a programelor fiind în sarcina directiilor/structurilor beneficiare ale asistentei;

k) coordonează si monitorizează implementarea programelor; în acest scop păstrează evidenta privind obiectivele, desfăsurarea si rezultatele programelor derulate;

l) tine evidenta generală a repartizării si utilizării bunurilor achizitionate din fondurile PHARE, conform destinatiei si scopului prevăzut în program;

m) întocmeste documentele de raportare periodică privind stadiul implementării programelor, rapoartele de monitorizare si evaluare a proiectelor, conform procedurilor PHARE; în acest scop beneficiază de sprijinul beneficiarilor directi;

n) asigură schimbul de informatii privind aspectele tehnice ale implementării programelor cu directiile implicate din cadrul Comisiei Europene, Delegatia Comisiei Europene la Bucuresti, Ministerul Integrării Europene, Fondul National si cu Oficiul de Plăti si Contractare PHARE;

o) asigură legătura dintre Consiliu, ca autoritate de implementare, si Ministerul Integrării Europene, pentru programele PHARE pe care le implementează;

p) asigură legătura cu celelalte institutii beneficiare ale asistentei si participă la reuniunile interinstitutionale în probleme de interes comun pentru asistenta PHARE;

q) participă la reuniunile internationale cu relevantă pentru obiectul de activitate al unitătii de implementare a programelor PHARE;

r) asigură participarea la întâlnirile la nivelul conducerii Consiliului, legate de activitatea de asistentă financiară PHARE;

s) îndeplineste orice alte atributii care pot rezulta din necesitatea derulării în bune conditii a proiectelor si pentru asigurarea absorbtiei fondurilor alocate.

(2) Serviciul relatii internationale si alte programe are următoarele atributii:

a) dezvoltă relatiile bilaterale ale Consiliului, ale Institutului National al Magistraturii si ale Scolii Nationale de Grefieri cu structuri similare din alte tări si organizează schimburi de experientă pentru judecători, procurori si personalul tehnic;

b) organizează conferinte si seminarii pe probleme de reforma justitiei, cu participare internatională;

c) elaborează lucrări (discursuri, alocutiuni si alte materiale) pentru pregătirea participării presedintelui, vicepresedintelui, membrilor Consiliului, secretarului general, secretarului general adjunct si personalului din aparatul propriu al Consiliului la reuniuni si vizite internationale, precum si pentru pregătirea vizitelor si reuniunilor internationale pe care presedintele Consiliului le găzduieste;

d) elaborează materiale de promovare a imaginii Consiliului în alte state;

e) elaborează studii de drept comparat, având posibilitatea înfiintării unei reviste de relatii internationale, cu participarea unor experti străini, care să asigure o mai bună întelegere a rolului Consiliului;

f) avizează propuneri de deplasări în străinătate ale membrilor Consiliului, ale personalului din aparatul tehnic, precum si ale judecătorilor si procurorilor;

g) derulează procedurile de programe finantate prin Banca Mondială si alti donatori internationali, ce au ca beneficiar Consiliul.

5. Serviciul sinteze si pregătirea lucrărilor sedintelor Consiliului Superior al Magistraturii

Art. 69. – Serviciul de sinteze si pregătirea lucrărilor sedintelor Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atributii:

a) asigură pregătirea sedintelor Plenului si ale sectiilor Consiliului;

b) asigură redactarea si publicarea pe pagina de Internet a Consiliului a proiectului ordinii de zi a sedintelor Consiliului;

c) întocmeste si redactează referatele sectiilor Consiliului privind îndeplinirea conditiilor legale pentru ocuparea de către judecători si procurori a functiilor de conducere;

d) asigură redactarea si publicarea hotărârilor adoptate de Plen si de sectii pe pagina de Internet a Consiliului, conform legii;

e) întocmeste si comunică răspunsurile la cererile si plângerile adresate Consiliului, care au fost analizate în sedintele Plenului sau ale sectiilor;

f) asigură redactarea stenogramelor si a proceselorverbale de sedintă;

g) înaintează, în cel mult 20 de zile, Presedintelui României hotărârile privind propunerile de numire în functia de judecător sau procuror si de eliberare din functia de judecător sau procuror, în vederea emiterii decretului de numire, respectiv de eliberare din functie;

h) înaintează, în cel mult 30 de zile de la data validării examenului de capacitate, Presedintelui României hotărârea Consiliului privind propunerile de numire în functie a judecătorilor si procurorilor declarati reusiti la examenul de capacitate;

i) asigură arhivarea evidentei lucrărilor Plenului si ale sectiilor;

j) asigură redactarea si transmiterea hotărârilor luate de Consiliu cu privire la punctele de vedere solicitate pe probleme juridice de către autoritătile si institutiile publice interesate, de judecători si procurori, precum si de compartimentele Consiliului;

k) transmite Regiei Autonome “Monitorul Oficial“ hotărârile Consiliului, în vederea publicării, potrivit legii;

l) întocmeste statistici cu privire la activitatea Plenului si a sectiilor;

m) elaborează raportul anual privind activitatea Consiliului;

n) pune la dispozitie colegiului redactional al Buletinului Oficial al Consiliului hotărârile în vederea publicării;

o) colaborează cu Biroul de informatică în vederea conceperii de programe care să permită exploatarea bazei de date privind activitatea Consiliului.

6. Serviciul de relatii cu publicul, registratură, secretariat si protocol

Art. 70. – Biroul relatii cu publicul are următoarele atributii:

a) primeste, înregistrează, solutionează petitiile si expediază răspunsurile către petitionari;

b) întocmeste raportul semestrial privind activitatea de solutionare a petitiilor;

c) tine audiente si colaborează cu celelalte compartimente în vederea rezolvării problemelor ridicate de petenti.

Art. 71. – Biroul registratură, secretariat si protocol are următoarele atributii:

a) primeste, înregistrează si distribuie corespondenta Consiliului;

b) asigură secretariatul pentru presedintele si vicepresedintele Consiliului;

c) asigură secretariatul pentru secretarul general si secretarul general adjunct ai Consiliului;

d) urmăreste si asigură realizarea în bune conditii a deplasărilor membrilor Consiliului în străinătate;

e) urmăreste si asigură realizarea unor conditii corespunzătoare pentru delegatiile străine invitate de Consiliu;

f) organizează activitătile cu caracter festiv;

g) sprijină celelalte compartimente ale aparatului Consiliului în organizarea unor manifestări internationale.

7. Biroul de informatică

Art. 72. – Biroul de informatică are următoarele atributii:

a) participă la punerea în practică si la actualizarea strategiei de informatizare a sistemului judiciar, în concordantă cu dezvoltarea tehnologiei informatiei si cu sarcinile care revin Consiliului, potrivit legii;

b) colaborează cu compartimentele din cadrul Consiliului pentru îndeplinirea sarcinilor ce îi revin;

c) aplică tehnici si metode noi de exploatare, administrare si întretinere a produselor si serviciilor informatice, în vederea dezvoltării unui sistem informatic juridic eficient;

d) elaborează norme, proceduri de utilizare, protectie si securitate si coordonează administrarea si exploatarea eficientă, sigură si securizată a produselor si serviciilor informatice;

e) proiectează si elaborează specificatiile tehnice si propune spre achizitionare aplicatii informatice si baze de date, implementează si coordonează exploatarea acestora în sistemul informatic al Consiliului;

f) tine evidenta specifică a dotării cu produse si servicii informatice în cadrul Consiliului (locatie echipamente, utilizatori, licente, versiuni ale sistemelor de operare si ale aplicatiilor informatice etc.);

g) face propuneri în vederea stabilirii obiectivelor de investitii privind produsele si serviciile informatice, în conformitate cu strategia de informatizare a sistemului juridic;

h) participă la elaborarea specificatiilor tehnice din cadrul documentatiei de achizitie si la evaluarea tehnică a ofertelor în procedurile de achizitionare de produse si servicii informatice pentru sistemul informatic al Consiliului;

i) participă la receptionarea produselor si serviciilor achizitionate si la derularea contractelor de achizitie a produselor si serviciilor informatice pentru sistemul informatic al Consiliului;

j) asigură legătura cu unitătile de service si reprezintă institutia în relatiile cu acestea, pentru mentinerea în stare de functionare a produselor si serviciilor informatice din sistemul informatic al Consiliului;

k) asigură asistentă tehnică de specialitate pentru eficientizarea exploatării produselor si serviciilor informatice în cadrul Consiliului;

l) intervine operativ, împreună cu unitătile de service, si tine evidenta interventiilor acestora pentru a asigura functionarea permanentă a produselor si serviciilor informatice din cadrul Consiliului;

m) asigură asistenta tehnică pentru publicarea pe pagina de Internet a Consiliului a informatiilor si a documentelor a căror publicare este prevăzută de lege sau de regulamente, elaborate de diverse compartimente ale Consiliului si aprobate spre publicare de conducerea Consiliului;

n) exercită atributii specifice corelate cu programele cu finantare din partea Uniunii Europene, delegate de către unitatea de implementare a programelor PHARE;

o) desfăsoară activităti privind operationalizarea Sistemului informatic unic de management (SMIS) al fondurilor comunitare.

8. Biroul de audit public intern

Art. 73. – (1) Biroul de audit public intern reprezintă compartimentul de specialitate care verifică legalitatea administrării veniturilor si cheltuielilor publice ale Consiliului, ale Institutului National al Magistraturii si ale Scolii Nationale de Grefieri.

(2) Biroul de audit public intern este constituit potrivit legii.

(3) Biroul de audit public intern functionează în subordinea presedintelui Consiliului.

(4) Sfera auditului public intern cuprinde:

a) activitătile financiare sau cu implicatii financiare desfăsurate de Consiliu din momentul constituirii angajamentelor până la utilizarea fondurilor de către beneficiarii finali, inclusiv a fondurilor provenite din asistentă externă;

b) constituirea veniturilor publice, respectiv autorizarea si stabilirea titlurilor de creantă, precum si a facilitătilor acordate la încasarea acestora;

c) administrarea patrimoniului public, precum si vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat/public al statului ori al unitătilor administrativ-teritoriale;

d) sistemele de management financiar si control, inclusiv contabilitatea si sistemele informatice aferente.

Art. 74. – Biroul de audit public intern exercită, în principal, următoarele atributii:

a) elaborează norme metodologice specifice Consiliului, cu avizul Unitătii Centrale de Armonizare pentru Auditul Public Intern (U.C.A.A.P.I.);

b) elaborează proiectul planului anual de audit public intern;

c) efectuează activităti de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de management financiar si control ale Consiliului sunt transparente si sunt conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate si eficientă;

d) informează U.C.A.A.P.I. despre recomandările neînsusite de către conducerea Consiliului, precum si despre consecintele acestora;

e) raportează periodic presedintelui Consiliului constatările, concluziile si recomandările rezultate din activitătile de audit;

f) elaborează raportul anual al activitătii de audit public intern;

g) raportează presedintelui Consiliului identificarea unor iregularităti sau a unor posibile prejudicii si îndeplineste măsurile stabilite de acesta;

h) atributii specifice privind auditarea programelor cu finantare din partea Uniunii Europene, delegate de către unitatea de implementare a programelor PHARE.

Art. 75. – Biroul de audit public intern auditează, cel putin o dată la 3 ani, următoarele:

a) angajamentele bugetare si legale din care derivă direct sau indirect obligatii de plată, inclusiv din fondurile comunitare;

b) plătile asumate prin angajamente bugetare si legale, inclusiv din fondurile comunitare;

c) vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat al statului sau al unitătilor administrativ-teritoriale;

d) concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul public al statului sau al unitătilor administrativ-teritoriale;

e) constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare si stabilire a titlurilor de creantă, precum si a facilitătilor acordate la încasarea acestora;

f) alocarea creditelor bugetare;

g) sistemul contabil si fiabilitatea acestuia;

h) sistemul de luare a deciziilor;

i) sistemele de conducere si control, precum si riscurile asociate unor astfel de sisteme;

j) sistemele informatice.

9. Biroul de informare publică si relatii cu mass-media

Art. 76. – Biroul de informare publică si relatii cu mass-media are următoarele atributii:

a) răspunde la sesizările si cererile formulate în baza Legii nr. 544/2001, în legătură cu propria activitate;

b) informează presedintele Consiliului cu privire la aspectele semnificative ce vizează justitia, difuzate prin mass-media, iar din însărcinarea presedintelui, comunică presei puncte de vedere oficiale;

c) informează presedintele Consiliului cu privire la posibilitătile de rezolvare a problemelor ridicate de persoanele primite în audientă, colaborând, după caz, cu celelalte compartimente;

d) colaborează cu birourile de informare si relatii publice de la instante si parchete sau cu purtătorii de cuvânt ai acestora în probleme de interes comun;

e) redactează comunicate de presă pe probleme de interes care sunt de competenta Consiliului si organizează conferinte de presă ori de câte ori Plenul, sectiile, presedintele sau vicepresedintele Consiliului apreciază că este necesar;

f) efectuează sau participă la elaborarea unor studii, evaluări, lucrări de sinteză privind reflectarea activitătii Consiliului în mass-media;

g) elaborează prognoze privind aspectele din activitatea Consiliului ce urmează să fie reflectate în mass-media.

Art. 77. – Purtătorul de cuvânt al Consiliului îsi desfăsoară activitatea în cadrul Biroului de informare publică si relatii cu mass-media si are următoarele atributii:

a) transmite operativ mesajul Consiliului sub formă de declaratii, în scopul informării opiniei publice;

b) prezintă în conferintele de presă pozitia Consiliului asupra unor probleme referitoare la activitatea acestuia, în vederea informării exacte a opiniei publice.

 

CAPITOLUL IX

Personalul din cadrul aparatului propriu al Consiliului

 

Art. 78. – (1) În cadrul aparatului propriu al Consiliului îsi desfăsoară activitatea următoarele categorii de personal:

a) personal de specialitate juridică, asimilat judecătorilor si procurorilor;

b) functionari publici;

c) personal contractual.

(2) Judecătorii, procurorii, precum si personalul auxiliar de specialitate de la instantele judecătoresti si de la parchetele de pe lângă acestea pot fi detasati în cadrul aparatului propriu al Consiliului, în conditiile legii.

 

SECTIUNEA I

Personalul de specialitate juridică

 

Art. 79. – (1) Personalul de specialitate juridică de conducere si de executie din cadrul Consiliului, indiferent de vechime, este asimilat judecătorilor si procurorilor pe durata îndeplinirii functiei.

(2) Dispozitiile privind drepturile si îndatoririle prevăzute de lege pentru judecători si procurori se aplică în mod corespunzător si personalului mentionat la alin. (1).

(3) Salarizarea si celelalte drepturi ale personalului de specialitate juridică de executie si de conducere, asimilat judecătorilor si procurorilor, din cadrul Consiliului, sunt prevăzute de lege.

(4) Ocuparea posturilor de personal de specialitate juridică din cadrul aparatului Consiliului, asimilat judecătorilor si procurorilor, se face prin concurs sau examen.

Art. 80. – Poate ocupa un post de personal de specialitate juridică de executie, asimilat judecătorilor si procurorilor, în aparatul propriu al Consiliului persoana care îndeplineste conditiile prevăzute la art. 13 alin. (2) lit. a)–e) din Legea nr. 303/2004, cu modificările si completările ulterioare, si a promovat concursul sau examenul organizat de Consiliu.

Art. 81. – (1) Pentru înscrierea la concurs sau examen candidatii vor prezenta:

a) cerere-tip;

b) copie de pe actul de identitate;

c) copie de pe certificatul de nastere si certificatul de căsătorie;

d) copie de pe diploma de licentă si foaia matricolă a anilor de studii;

e) certificatul de cazier judiciar;

f) certificatul de cazier fiscal;

g) curriculum vitae;

h) copie de pe carnetul de muncă sau alte acte doveditoare ale vechimii în specialitate;

i) chitanta de plată a taxei de înscriere;

j) două fotografii tip buletin.

(2) Candidatii vor depune si o recomandare privind profilul profesional si moral de la ultimul loc de muncă.

Candidatii care nu au fost angajati anterior vor depune o recomandare de la ultima institutie de învătământ absolvită.

Art. 82. – Examinarea candidatilor se va face prin sustinerea unei probe scrise la o limbă străină la alegere, engleză sau franceză, a unei probe scrise de verificare a cunostintelor teoretice si a unei probe orale.

Art. 83. – Tematica pentru probele scrise de concurs sau examen este propusă de compartimentele în care se află posturile vacante si se înainteză Directiei resurse umane si organizare, care o supune spre aprobare secretarului general al Consiliului.

Art. 84. – (1) Data si locul sustinerii concursului sau examenului, numărul posturilor vacante, termenul pentru depunerea actelor de înscriere la concurs si cuantumul taxei de înscriere se aduc la cunostintă celor interesati la sediul Consiliului, prin intermediul mass-media si prin publicarea pe pagina de Internet a Consiliului cu cel putin 30 de zile înainte de data concursului.

(2) Tematica si bibliografia se află în permanentă pe site-ul Consiliului începând cu data anuntării concursului si pe toată durata desfăsurării acestuia.

(3) Cererile pentru înscrierea la concurs sau examen se adresează secretarului general al Consiliului si se depun, cu cel putin 15 zile înainte de data concursului, la Directia resurse umane si organizare.

(4) Cuantumul taxei de înscriere la concurs sau examen va fi stabilit prin hotărâre a Consiliului.

Art. 85. – (1) Pentru fiecare probă de concurs sau examen, în functie de numărul candidatilor, Plenul numeste comisiile de examinare a lucrărilor scrise la o limbă străină, de verificare a cunostintelor teoretice si pentru proba orală, precum si comisiile de solutionare a contestatiilor.

(2) Fiecare comisie este alcătuită din 3 membri.

Art. 86. – (1) Comisiile de examinare a lucrărilor scrise la o limbă străină si de verificare a cunostintelor teoretice întocmesc, cu o zi înainte de data desfăsurării concursului, 3 variante de subiecte pentru fiecare materie de concurs, care vor fi puse în plicuri separate si sigilate.

(2) Cele 3 plicuri sigilate vor fi prezentate de un delegat al comisiei de examinare, în ziua concursului, în sala în care acesta se desfăsoară.

(3) Un reprezentant al candidatilor va proceda la tragerea la sorti a plicului cu subiecte, care va fi desigilat si prezentat comisiei de examinare. Delegatul comisiei de examinare comunică subiectele, ora exactă de începere si ora de încheiere a concursului.

Art. 87. – Timpul destinat pentru elaborarea lucrării la limba străină este de două ore din momentul comunicării subiectelor.

Art. 88. – (1) Intrarea candidatilor în sălile de concurs sau examen se face pe baza listelor întocmite pentru fiecare sală si a actului de identitate. După verificarea identitătii, fiecare candidat va păstra la vedere actul de identitate, până la predarea lucrării scrise. Pe listă se va mentiona prezenta fiecărui candidat.

(2) Candidatii care nu se află în sală în momentul deschiderii plicului cu subiecte pierd dreptul de a mai sustine proba.

(3) Înainte de a se dicta subiectele, candidatii înscriu numele si prenumele pe coltul foii ce urmează a fi lipit, după care se aplică stampila Consiliului.

(4) Pe toată durata desfăsurării probei scrise la limba străină, în sălile de concurs au acces numai membrii comisiei de examinare, persoanele care supraveghează desfăsurarea probei si persoanele desemnate cu aplicarea stampilei pe coltul îndoit al colilor destinate probei scrise.

(5) În vederea elaborării lucrării scrise candidatii vor primi coli de hârtie având stampila Consiliului. Se va putea folosi numai cerneală de culoare albastră sau pix cu pastă de culoare albastră. La cerere, se pot pune la dispozitie, în mod suplimentar, coli de hârtie, iar dacă este necesar, cerneală sau pixuri.

(6) La expirarea timpului prevăzut la art. 87 delegatul care a supravegheat desfăsurarea probei strânge toate lucrările în ordinea predării lor către candidati, sub semnătură, după care le predă comisiei de examinare, care le înscrie într-un borderou.

(7) Dacă examinarea se face în mai multe săli, se va întocmi câte un borderou pentru lucrările din fiecare sală.

(8) Lucrarea se consideră predată de candidat după verificarea stării acesteia de către delegatul care a supravegheat desfăsurarea probei si după semnarea borderoului de către candidat.

(9) Pe toată durata desfăsurării probei scrise este interzisă părăsirea sălii de concurs de către candidati. În cazuri exceptionale, părăsirea temporară a sălii de concurs se face numai cu însotitor.

(10) Frauda dovedită se sanctionează cu eliminarea din concurs. În aceste cazuri delegatii care supraveghează lucrările sesizează de îndată comisia de examinare, care întocmeste un proces-verbal despre constatările făcute si măsurile luate, iar lucrarea se anulează cu mentiunea “fraudă“.

Art. 89. – (1) Lucrarea scrisă la o limbă străină se notează cu note de la 1 la 10. Nota 1 se acordă atunci când punctajul obtinut este mai mic sau egal cu această notă.

(2) Nota probei scrise la o limbă străină este media aritmetică a notelor acordate de fiecare dintre membrii comisiei.

(3) Pentru a fi declarati admisi la proba scrisă la o limbă străină candidatii trebuie să obtină cel putin nota 7.

Art. 90. – (1) Candidatii nemultumiti de notele acordate la proba scrisă la o limbă străină pot depune contestatie la Directia resurse umane si organizare din cadrul Consiliului în termen de 48 de ore de la data afisării rezultatelor.

(2) În vederea solutionării contestatiilor, colturile lucrării se vor lipi din nou.

(3) Contestatiile se solutionează de comisia de solutionare a contestatiilor în termen de 48 de ore de la înregistrare. Nota obtinută la contestatie este definitivă si nu poate fi mai mică decât nota contestată.

Art. 91. – Candidatii admisi la proba scrisă la o limbă străină vor sustine o lucrare scrisă de verificare a cunostintelor teoretice la următoarele discipline: drept civil, drept procesual civil, drept penal, drept procesual penal, organizarea judiciară, elemente de drept comparat si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului.

Art. 92. – Timpul destinat pentru elaborarea lucrării scrise este de 3 ore din momentul comunicării subiectelor.

Art. 93. – Dispozitiile art. 88 se aplică în mod corespunzător.

Art. 94. – (1) Corectarea lucrărilor scrise de verificare a cunostintelor teoretice se face pe baza unui barem stabilit de membrii comisiei de examinare.

(2) Dispozitiile art. 89 alin. (1) si (2) se aplică în mod corespunzător.

Art. 95. – Pentru a fi declarati admisi la proba scrisă de verificare a cunostintelor teoretice candidatii trebuie să obtină cel putin media 7, dar nu mai putin de nota 5 la fiecare materie de concurs.

Art. 96. – (1) Candidatii nemultumiti de notele acordate pot depune contestatie la Directia resurse umane si organizare din cadrul Consiliului în termen de 48 de ore de la data afisării rezultatelor.

(2) Dispozitiile art. 90 alin. (2) si (3) se aplică în mod corespunzător.

Art. 97. – Candidatii care au fost declarati admisi la proba scrisă de verificare a cunostintelor teoretice vor sustine o probă orală.

Art. 98. – (1) Proba orală se notează cu note de la 1 la 10 de către fiecare membru al comisiei de examinare.

(2) Nota finală la proba orală este media aritmetică a notelor acordate de către fiecare membru al comisiei de examinare.

(3) Nu se admit contestatii cu privire la notele obtinute la proba orală.

Art. 99. – (1) Media generală de promovare a concursului este de cel putin 7.

(2) Media generală a concursului este media aritmetică a notelor obtinute la proba scrisă la o limbă străină, proba scrisă de verificare a cunostintelor teoretice si proba orală.

Art. 100. – În termen de cel mult 3 zile de la data finalizării concursului, comisia de examinare va preda întregul material de concurs Directiei resurse umane si organizare din cadrul Consiliului, care va lua măsuri pentru afisarea rezultatelor concursului la sediul acestuia.

Art. 101. – Numirea candidatilor declarati admisi la concurs se face de către secretarul general al Consiliului în ordinea descrescătoare a mediilor generale obtinute, în limita posturilor vacante pentru care s-a organizat concursul si în functie de optiunea candidatilor.

Art. 102. – Lucrările scrise si procesele-verbale privind rezultatele concursului se anexează la dosarele profesionale ale candidatilor declarati admisi.

Art. 103. – Dosarele, lucrările scrise, procesele-verbale referitoare la ceilalti candidati si alte lucrări privind concursul se arhivează si se păstrează potrivit nomenclatoarelor arhivistice.

Art. 104. – Taxa de înscriere se restituie candidatilor care îsi anuntă retragerea cu cel putin 15 zile înainte de prima probă de concurs.

Art. 105. – (1) Functiile de specialitate juridică din aparatul propriu al Consiliului pot fi ocupate de judecători si procurori prin detasare, în conditiile legii.

(2) Pe perioada detasării în cadrul Consiliului, judecătorii si procurorii îsi păstrează statutul de judecător sau de procuror.

 

SECTIUNEA a II-a

Personalul contractual

 

Art. 106. – Poate ocupa un post de personal contractual în aparatul propriu al Consiliului persoana care

îndeplineste următoarele conditii:

a) este cetătean român cu domiciliul în România si are capacitate deplină de exercitiu;

b) are studii ce corespund functiei;

c) nu are antecedente penale si se bucură de o bună reputatie;

d) este aptă din punct de vedere medical pentru exercitarea functiei;

e) a promovat concursul sau examenul organizat potrivit prezentului regulament.

Art. 107. – (1) Pentru înscrierea la concurs candidatii vor prezenta:

a) cerere-tip;

b) copie de pe actul de identitate;

c) copie de pe certificatul de nastere si de pe certificatul de căsătorie;

d) copie de pe actul doveditor al studiilor urmate;

e) certificatul de cazier judiciar;

f) certificatul de cazier fiscal;

g) curriculum vitae;

h) copie de pe carnetul de muncă;

i) chitanta de plată a taxei de înscriere;

j) două fotografii tip buletin.

(2) Candidatii vor depune si o recomandare privind profilul profesional si moral de la ultimul loc de muncă.

Candidatii care nu au mai fost angajati anterior vor depune o recomandare de la ultima institutie de învătământ absolvită.

Art. 108. – (1) Examinarea candidatilor se face prin sustinerea unei probe scrise de verificare a cunostintelor teoretice sau a unei probe practice, precum si a unei probe orale.

(2) Materiile de concurs sau examen, tematica si bibliografia se propun de sefii compartimentelor în care se află postul vacant si se aprobă de secretarul general.

(3) Dispozitiile art. 83 si 84 se aplică în mod corespunzător.

Art. 109. – (1) Pentru fiecare probă de concurs, în functie de numărul candidatilor, Plenul numeste comisiile de verificare a cunostintelor teoretice, practice si pentru proba orală, precum si comisiile de solutionare a contestatiilor.

(2) Fiecare comisie este alcătuită din 3 membri.

(3) Comisiile de examinare a lucrărilor scrise întocmesc, cu o zi înainte de data desfăsurării concursului, 3 variante de subiecte pentru fiecare materie de concurs, care vor fi puse în plicuri separate si sigilate.

(4) Cele 3 plicuri sigilate vor fi prezentate de un delegat al comisiei de examinare, în ziua concursului, în sala în care acesta se desfăsoară.

(5) Un reprezentant al candidatilor va proceda la tragerea la sorti a plicului cu subiecte, care va fi desigilat si prezentat de delegatul comisiei de examinare. Delegatul comisiei de examinare comunică subiectele, ora de începere si ora de încheiere a concursului.

(6) Dispozitiile art. 87 si 88 se aplică în mod corespunzător.

Art. 110. – (1) Corectarea lucrărilor scrise de verificare a cunostintelor teoretice se face pe baza unui barem stabilit de membrii comisiei de examinare.

(2) Lucrarea scrisă la fiecare dintre materiile de concurs se notează cu note de la 1 la 10. Nota 1 se acordă atunci când punctajul obtinut este mai mic sau egal cu această notă.

(3) Nota lucrării scrise de verificare a cunostintelor teoretice este media aritmetică a notelor obtinute la fiecare dintre materiile de concurs.

Art. 111. – Pentru a fi declarati admisi la proba scrisă de verificare a cunostintelor teoretice candidatii trebuie să obtină cel putin media 7.

Art. 112. – (1) Candidatii nemultumiti de notele acordate pot depune contestatie la Directia resurse umane si organizare din cadrul Consiliului, în termen de 48 de ore de la data afisării rezultatelor.

(2) Dispozitiile art. 90 alin. (2) si (3) se aplică în mod corespunzător.

Art. 113. – Pentru posturile ce presupun desfăsurarea unei activităti de secretariat, administrativă, de gospodărire, de întretinere-reparatii si de deservire, concursul va consta într-o probă practică si o probă orală.

Art. 114. – (1) În urma sustinerii probei practice candidatul va fi declarat admis sau respins.

(2) Criteriile de evaluare a candidatilor la proba practică se stabilesc de comisia de examinare, în functie de natura posturilor vacante scoase la concurs.

(3) Nu se admit contestatii cu privire la rezultatele obtinute la proba practică.

Art. 115. – (1) Candidatii care au fost declarati admisi la proba de verificare a cunostintelor teoretice sau, după caz, la proba practică vor sustine o probă orală.

(2) Proba orală se notează cu note de la 1 la 10 de către fiecare membru al comisiei de examinare.

(3) Nota finală la proba orală o reprezintă media aritmetică a notelor acordate de către fiecare membru al comisiei de examinare.

(4) Nu se admit contestatii cu privire la notele obtinute la proba orală.

Art. 116. – (1) Media generală de promovare a concursului este de cel putin 7.

(2) Media generală a concursului este media aritmetică a notelor obtinute la proba scrisă de verificare a cunostintelor teoretice, respectiv la proba practică si la proba orală.

(3) Dispozitiile art. 100–104 se aplică în mod corespunzător.

 

SECTIUNEA a III-a

Functionarii publici

 

Art. 117. – (1) Functionarii publici din cadrul Consiliului îsi desfăsoară activitatea în temeiul Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

(2) Ocuparea posturilor pentru personalul prevăzut la alin. (1) se face prin concurs sau examen organizat în conditiile legii.

Art. 118. – Salarizarea functionarilor publici si a personalului contractual este reglementată potrivit dispozitiilor legale aplicabile acelorasi categorii de personal din aparatul Parlamentului României.

 

SECTIUNEA a IV-a

Evaluarea personalului din aparatul propriu al Consiliului

 

Art. 119 – Pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de competentă profesională si de performantă, personalul din aparatul propriu al Consiliului este supus, la fiecare 3 ani, unei evaluări privind eficienta, calitatea activitătii si integritatea, obligatia de formare profesională continuă si absolvirea unor cursuri de specializare. În cazul  personalului numit în functii de conducere, evaluarea se face si asupra modului de îndeplinire a atributiilor manageriale.

Art. 120. – Indicatorii de evaluare, stabiliti pe baza criteriilor mentionate la art. 119, pentru fiecare categorie de personal, se aprobă de Consiliu.

Art. 121. – (1) Prima evaluare a personalului din aparatul propriu al Consiliului se face după primul an de la numirea în functie, iar următoarele evaluări se fac la fiecare 3 ani, de regulă în luna februarie.

(2) Evaluarea judecătorilor si procurorilor detasati în cadrul aparatului propriu al Consiliului se face în raport de specificul activitătii desfăsurate, pe baza criteriilor aprobate de Plen.

Art. 122. – (1) Evaluarea personalului se face de comisii constituite prin hotărâre a Consiliului, separat pentru personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor si procurorilor, personalul contractual, functionarii publici sau, după caz, judecătorii si procurorii detasati.

(2) Comisiile de evaluare sunt constituite din directori, sefi de serviciu si, după caz, sefi de birouri.

(3) Evaluarea personalului cu functii de conducere se face de secretarul general si de secretarul general adjunct.

(4) Prin raportul de evaluare a activitătii profesionale se poate acorda unul dintre calificativele: “foarte bine“, “bine“, “satisfăcător“ sau înesatisfăcător“.

(5) Dacă în perioada pentru care se face evaluarea personalul din cadrul aparatului propriu al Consiliului a fost sanctionat disciplinar prin hotărâre irevocabilă, se acordă calificativul imediat inferior celui care rezultă din evaluare.

(6) Personalul de executie nemultumit de calificativul acordat poate face contestatie la secretarul general, iar personalul de conducere, la Plen, în termen de 30 de zile de la data comunicării. Contestatia se solutionează în termen de 30 de zile de la înregistrare.

(7) Calificativul acordat de secretarul general sau de Plen este definitiv.

Art. 123. – Persoanele care în urma evaluării primesc calificativul “nesatisfăcător“, cu exceptia judecătorilor si procurorilor detasati, sunt eliberate din functie pentru incapacitate profesională.

 

SECTIUNEA a V-a

Răspunderea disciplinară a personalului din aparatul propriu

 

Art. 124. – (1) Personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor si procurorilor si personalul contractual răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu.

(2) Sunt abateri disciplinare:

a) absentele nemotivate de la serviciu, precum si încălcarea dispozitiilor referitoare la respectarea programului de lucru;

b) întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor;

c) refuzul nejustificat de a îndeplini îndatoririle prevăzute de lege, de regulamente sau cele stabilite de conducerea Consiliului;

d) nerespectarea confidentialitătii lucrărilor care au acest caracter;

e) neglijentă gravă sau neglijente repetate în rezolvarea lucrărilor;

f) manifestările care aduc atingere demnitătii sau probitătii profesionale;

g) încălcarea interdictiilor si incompatibilitătilor prevăzute de lege;

h) interventiile pentru solutionarea unor cereri, pretinderea sau acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal.

Art. 125. – Sanctiunile disciplinare ce se pot aplica în raport cu gravitatea abaterilor sunt:

a) avertismentul scris;

b) diminuarea indemnizatiei sau a salariului de încadrare cu până la 15% pe o perioadă de la una la 3 luni;

c) eliberarea din functie sau desfacerea disciplinară a contractului de muncă.

Art. 126. – (1) Sanctiunile disciplinare prevăzute la art. 125 se aplică de Plen pentru persoanele cu functii de conducere si de secretarul general pentru personalul cu functii de executie.

(2) În cazul în care există indiciile săvârsirii unei abateri disciplinare, presedintele Consiliului sau, după caz, secretarul general dispune cercetarea prealabilă care se efectuează de un inspector desemnat de inspectorul-sef al Inspectiei judiciare.

(3) În vederea desfăsurării cercetării prealabile inspectorul desemnat convoacă persoana cercetată pentru a fi audiată, care are dreptul să îsi formuleze si să îsi sustină apărările.

(4) Rezultatul cercetării prealabile se consemnează într-un raport în care se propune, după caz, aplicarea sanctiunii disciplinare sau clasarea cauzei dacă abaterea nu se confirmă.

(5) Hotărârea sau, după caz, dispozitia prin care s-a aplicat sanctiunea disciplinară se comunică celui în cauză în termen de 10 zile de la adoptare. Împotriva hotărârii sau deciziei persoana sanctionată se poate adresa instantelor judecătoresti competente în termen de 30 de zile de la data comunicării.

Art. 127. – Functionarii publici pot fi sanctionati în conditiile Legii nr. 188/1999, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

 

SECTIUNEA a VI-a

Dispozitii finale

 

Art. 128. – Dispozitiile prezentului regulament privind evaluarea si răspunderea disciplinară a personalului din aparatul propriu al Consiliului se aplică în mod corespunzător si personalului Institutului National al Magistraturii, precum si personalului Scolii Nationale de Grefieri.

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE

ÎNALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

– SECTIILE UNITE –

 

DECIZIA Nr. II

din 23 mai 2005

Dosar nr. 2/2005

 

Sub presedintia domnului profesor univ. dr. Nicolae Popa, presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie Înalta Curte de Casatie si Justitie constituită în Sectii Unite, conformându-se dispozitiilor art. 23 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, s-a întrunit în vederea examinării recursului în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, cu privire la încadrarea juridică a faptelor care, în raport cu continutul lor concret, întrunesc atât elementele constitutive ale infractiunii de viol, cât si pe cele ale infractiunii de incest.

Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea cerintelor legii, fiind prezenti 83 de judecători din totalul de 111 în functie.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Nicoleta Eucarie.

Reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul în interesul legii, învederând că, în aplicarea dispozitiilor art. 33 lit. b) din Codul penal, se impune ca raportul sexual cu o persoană de sex diferit, membru al familiei, cu care autorul este rudă în linie directă sau frate ori soră, săvârsit prin constrângerea acesteia sau profitând de imposibilitatea ei de a se apăra ori de a-si exprima vointa, să fie încadrat atât în infractiunea de viol prevăzută de art. 197 alin. 1 si alin. 2 lit. b1) din Codul penal, cât si în infractiunea de incest prevăzută de art. 203 din acelasi cod, în concurs ideal.

SECTIILE UNITE,

deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:

În legătură cu aplicarea dispozitiilor art. 197 alin. 2 lit. b1) si ale art. 203 din Codul penal, în raport cu prevederile art. 33 lit. b) din acelasi cod, s-a constatat că instantele judecătoresti nu au un punct de vedere unitar, pronuntându-se în mod diferit cu privire la încadrarea juridică ce trebuie dată faptei de a întretine raport sexual cu o persoană de sex diferit, membru al familiei si rudă în linie directă sau frate ori soră, săvârsită prin constrângerea acesteia sau profitând de imposibilitatea ei de a se apăra ori de a-si exprima vointa.

Astfel, unele instante s-au pronuntat în sensul că fapta respectivă constituie numai infractiunea de viol prevăzută de art. 197 alin. 1 si alin. 2 lit. b1) din Codul penal, considerând că încadrarea juridică în art. 203 din acelasi cod, privind infractiunea de incest, este absorbită în dispozitia de agravare de la alin. 2 lit. b1) al art. 197 din Codul penal, care se referă la situatia când “victima violului este membru al familiei“.

Alte instante, dimpotrivă, s-au pronuntat în sensul că o atare faptă, săvârsită de autor asupra unui membru al familiei, cu care este rudă în linie directă sau frate ori soră, constituie atât infractiunea de viol prevăzută de art. 197 alin. 1 si alin. 2 lit. b1) din Codul penal, cât si infractiunea de incest prevăzută de art. 203 din acelasi cod, în concurs ideal.

Aceste din urmă instante au procedat corect.

Potrivit art. 197 alin. 1 din Codul penal, infractiunea de viol constă în “Actul sexual de orice natură, cu o persoană de sex diferit sau de acelasi sex, prin constrângerea acesteia sau profitând de imposibilitatea ei de a se apăra ori de a-si exprima vointa“, iar, în conformitate cu alin. 2 lit. b1) din acelasi articol, împrejurarea dacă “victima este membru al familiei“ constituie agravantă.

Pe de altă parte, prin art. 203 din Codul penal se prevede că “Raportul sexual între rude în linie directă sau între frati si surori“ constituie infractiunea de incest.

Din prevederile acestui din urmă text de lege rezultă astfel că, în cazul în care violul a fost săvârsit asupra unui membru al familiei, care este rudă în linie directă cu autorul sau frate ori soră cu acesta, fapta este susceptibilă de a fi încadrată si în infractiunea de incest.

Sub acest aspect, este de observat că, în raport cu prevederile art. 33 lit. b) din Codul penal, există concurs de infractiuni (ideal) atunci “când o actiune sau inactiune, săvârsită de aceeasi persoană, datorită împrejurărilor în care a avut loc si urmărilor pe care le-a produs, întruneste elementele mai multor infractiuni“.

Asa fiind, fată de prevederea mentionată, raportul sexual cu o persoană de sex diferit, care este rudă în linie directă sau frate ori soră, prin constrângerea acesteia ori profitând de imposibilitatea ei de a se apăra ori de a-si exprima vointa, constituie atât infractiunea de viol, în forma calificată prevăzută de art. 197 alin. 1 si alin. 2 lit. b1) din Codul penal, dacă victima este membru al familiei în acceptiunea art. 1491 din Codul penal, cât si infractiunea de incest prevăzută de art. 203 din acelasi cod, în concurs ideal.

De aceea, în măsura în care victima raportului sexual săvârsit în conditiile prevăzute de art. 197 alin. 1 din Codul penal este rudă în linie directă sau frate ori soră cu autorul, fapta acestuia trebuie încadrată, după caz, în infractiunea de viol prevăzută de acest text de lege si în infractiunea de incest prevăzută de art. 203 din Codul penal, dacă nu sunt aplicabile dispozitiile art. 1491 din acelasi cod, referitoare la “membru de familie“, sau în infractiunea de viol prevăzută de art. 197 alin. 1 si alin. 2 lit. b1) din Codul penal si în infractiunea de incest prevăzută de art. 203 din Codul penal, dacă victima, rudă în linie directă sau frate ori soră, locuieste si gospodăreste împreună cu făptuitorul.

A considera altfel ar însemna a lipsi de eficientă dispozitia din art. 33 lit. b) din Codul penal, privind cumulul ideal de infractiuni, ceea ce ar fi contrar reglementării de ansamblu a concursului de infractiuni în sistemul de drept penal românesc.

Ca urmare, tinându-se seama si de întelesul restrâns dat notiunii de “membru de familie“ prin art. 1491 din Codul penal, în raport cu care nici nu ar putea fi absorbit în forma agravată a infractiunii de viol, prevăzută în art. 197 alin. 2 lit. b1) din Codul penal, decât cazul în care ruda apropiată, victimă a violului, locuieste si gospodăreste împreună cu făptuitorul, ar însemna să nu se dea nici o semnificatie penală situatiei când victima, rudă în linie directă sau frate ori soră, nu ar locui si gospodări împreună cu făptuitorul, ceea ce ar fi inadmisibil, pentru că ar contraveni principiului echivalentei în incriminarea actelor infractionale.

În consecintă, în temeiul dispozitiilor art. 23 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară si ale art. 4142 din Codul de procedură penală, urmează a se admite recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie si a se stabili că raportul sexual cu o persoană de sex diferit, care este rudă în linie directă sau frate ori soră, prin constrângerea acesteia sau profitând de imposibilitatea ei de a se apăra ori de a-si exprima vointa, constituie atât infractiunea de viol prevăzută de art. 197 alin. 1 din Codul penal, cât si infractiunea de incest prevăzută de art. 203 din acelasi cod, în concurs ideal, iar dacă victima – rudă apropiată – locuieste si gospodăreste împreună cu făptuitorul, o atare faptă constituie infractiunea de viol prevăzută de art. 197 alin. 1 si alin. 2 lit. b1) din Codul penal, în concurs ideal cu infractiunea de incest prevăzută de art. 203 din acelasi cod.

PENTRU ACESTE MOTIVE

În numele legii

DECID:

Admit recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie.

În aplicarea dispozitiilor art. 33 lit. b) din Codul penal, referitoare la concursul de infractiuni, stabilesc:

Raportul sexual cu o persoană de sex diferit, care este rudă în linie directă sau frate ori soră, prin constrângerea acesteia sau profitând de imposibilitatea ei de a se apăra ori de a-si exprima vointa, constituie atât infractiunea de viol prevăzută de art. 197 alin. 1 din Codul penal si alin. 2 lit. b1) din acelasi articol (dacă victima locuieste si gospodăreste împreună cu făptuitorul), cât si infractiunea de incest prevăzută de art. 203 din Codul penal, în concurs ideal.

Obligatorie, potrivit art. 4142 alin. 2 din Codul de procedură penală.

Pronuntată, în sedintă publică, azi, 23 mai 2005.

 

PRESEDINTELE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Prim-magistrat-asistent,

Ioan Răileanu

 

ÎNALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

– SECTIILE UNITE –

 

DECIZIA Nr. III

din 23 mai 2005

Dosar nr. 3/2005

 

Sub presedintia domnului profesor univ. dr. Nicolae Popa, presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie Înalta Curte de Casatie si Justitie constituită în Sectii Unite, conformându-se dispozitiilor art. 23 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, s-a întrunit în vederea examinării recursului în interesul legii, formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, cu privire la întelesul ce trebuie atribuit actelor la care se referă art. 197 alin. 1 si art. 198, precum si art. 201 din Codul penal.

Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea cerintelor legii, fiind prezenti 83 de judecători din totalul de 111 în functie.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Nicoleta Eucarie.

Reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul în interesul legii, cerând să fie admis în sensul de a se stabili că infractiunea de viol are ca element material raportul sexual între persoane de sex diferit, precum si relatiile homosexuale între bărbati sau între femei, iar infractiunea de perversiune sexuală are ca element material orice alte acte privind viata sexuală decât raportul sexual sau relatiile homosexuale.

SECTIILE UNITE,

deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:

În legătură cu aplicarea dispozitiilor art. 197 alin. 1, art. 198 si ale art. 201 din Codul penal, instantele judecătoresti nu au un punct de vedere unitar, pronuntându-se în mod diferit cu privire la întelesul expresiei “act sexual, de orice natură, cu o persoană de sex diferit sau de acelasi sex“ în sensul prevederilor art. 197 alin. 1 si art. 198 din Codul penal, precum si cu privire la întelesul atribuit expresiei “acte de perversiune sexuală“ prin art. 201 din Codul penal.

Astfel, unele instante s-au pronuntat în sensul că prin “act sexual, de orice natură, cu o persoană de sex diferit sau de acelasi sex“ se întelege orice modalitate de obtinere a unei satisfactii sexuale, atât prin raport sexual cu o persoană de sex diferit sau prin relatii sexuale cu o persoană de acelasi sex, cât si prin orice alt act, susceptibil a fi considerat chiar si de perversiune sexuală, dacă a fost săvârsit prin constrângerea unei persoane sau profitând de imposibilitatea ei de a se apăra ori de a-si exprima vointa.

Alte instante, dimpotrivă, s-au pronuntat în sensul că prin “act sexual, de orice natură, cu o persoană de sex diferit sau de acelasi sex“, în acceptiunea prevederilor art. 197 alin. 1 si art. 198 din Codul penal, se întelege orice modalitate de obtinere a unei satisfactii sexuale prin folosirea sexului sau actionând asupra sexului, între persoane de sex diferit sau de acelasi sex, evident prin constrângere sau profitând de imposibilitatea persoanei respective de a se apăra ori de a-si exprima vointa.

Aceste din urmă instante au procedat corect.

Potrivit art. 197 alin. 1 din Codul penal, infractiunea de viol constă în “Actul sexual, de orice natură, cu o persoană de sex diferit sau de acelasi sex, prin constrângerea acesteia sau profitând de imposibilitatea ei de a se apăra ori de a-si exprima vointa“.

Rezultă deci că, în întelesul art. 197 alin. 1 din Codul penal, orice modalitate în care au loc raporturile sexuale între persoane de sex diferit, precum si relatiile sexuale între persoane de acelasi sex constituie act sexual.

Dar, spre deosebire de actul de perversiune sexuală, actul sexual înseamnă, în primul rând, penetratia sexuală, indiferent dacă se realizează prin conjunctie corporală între agresor si victimă sau prin folosirea unui corp străin, iar dacă oricare dintre aceste acte are loc prin una dintre formele de constrângere mentionate în art. 197 alin. 1 din Codul penal, fapta constituie infractiunea de viol.

În această privintă, este de observat că, în cazul actelor sexuale săvârsite între persoane de acelasi sex, infractiunea de viol se realizează prin constrângerea victimei la oricare dintre relatiile ce se practică în acest scop între bărbati sau între femei, cum sunt sodomia, felatia sau cunilingusul, impunându-se sublinierea că, dacă asemenea practici ar fi considerate doar acte de perversiune sexuală, nu s-ar mai justifica reglementarea de la art. 197 alin. 1 din Codul penal, prin care s-a incriminat si violul între bărbati sau între femei.

Tot astfel, mai este de observat că victima infractiunii de viol, atât în cazul când are acelasi sex cu agresorul, cât si atunci când este de sex diferit, poate fi obligată fie să suporte actul sexual din partea făptuitorului, fie să îndeplinească ea însăsi actul sexual, sub constrângere, asupra acestuia.

Celelalte practici sexuale care, fiziologic, nu sunt apte să producă orgasm si, deci, nu pot fi considerate “acte sexuale“ în acceptiunea legii, constituie acte de perversiune sexuală, cum ar fi mângâierile obscene, fetisismul, voyeurismul, exhibitionismul si bestialitatea.

Prin natura ei, perversiunea sexuală constă în practicarea de acte nefiresti privind viata sexuală, diferite de cele cu caracter homosexual, concretizate în manifestări aberante ale instinctului sexual, prin care nu se urmăreste realizarea unui raport sexual, ci doar obtinerea excitatiei sexuale nefinalizate.

În raport cu prevederile art. 201 din Codul penal, perversiunea sexuală viciu, care constă în practicarea de acte lascive, obscene, de lubricitate, în tendinta de a obtine satisfactii ale instinctului sexual în afara a ceea ce este admis ca firesc, este necesar să intervină reactiunea penală numai atunci când actele de perversiune sexuală au fost săvârsite în public sau au produs scandal public.

Spre deosebire de perversiunea sexuală viciu, perversiunea sexuală ca manifestare anormală, tinând de psihopatologia sexuală, poate duce la săvârsirea unor fapte deosebit de periculoase contra persoanei, ceea ce face necesar un tratament penal diferentiat si eficient, care să îndeplinească si rolul de a preveni astfel de manifestări.

Între aceste forme de perversiune sexuală ce vizează în mod vădit anormalitatea s-au remarcat, prin frecventă si trăsături distinctive, următoarele: sadismul, care constă în provocarea excitatiei sexuale prin producerea de suferinte victimei; masochismul, la care satisfactia sexuală este determinată numai de suportarea de către subiect a unei dureri fizice; vampirismul, la care excitatia sexuală este produsă de vederea sângelui victimei; mixoscopia, în cazul căreia excitatia sexuală este provocată de vederea actului sexual practicat între alte persoane sau la privirea nuditătii. Asemenea manifestări, cu vădit caracter patologic, necesită nu numai alegerea celor mai adecvate măsuri de coercitiune penală, ci pun, nu rareori, problema verificării responsabilitătii persoanelor în cauză si, evident, a stabilirii măsurilor de sigurantă ce se impune a fi luate.

Asa fiind, în raport cu considerentele sus-arătate, se impune concluzia că prin “act sexual de orice natură“, susceptibil a fi încadrat în infractiunea de viol prevăzută de art. 197 din Codul penal si, respectiv, în infractiunea prevăzută de art. 198 din acelasi cod, se întelege orice modalitate de obtinere a unei satisfactii sexuale prin folosirea sexului sau actionând asupra sexului, între persoane de sex diferit sau de acelasi sex, prin constrângere sau profitând de imposibilitatea persoanei de a se apăra ori de a-si exprima vointa, iar prin “acte de perversiune sexuală“, în acceptiunea prevederilor art. 201 din Codul penal, se întelege orice alte modalităti de obtinere a unei satisfactii sexuale.

În consecintă, în temeiul dispozitiilor art. 23 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară si ale art. 4142 din Codul de procedură penală, urmează a se admite recursul în interesul Legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie si a se decide în sensul concluziei mentionate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

În numele legii

DECID:

Admit recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie.

În aplicarea dispozitiilor art. 197 alin. 1, cu referire la art. 198 si 201 din Codul penal, stabilesc:

1. Prin act sexual de orice natură, susceptibil a fi încadrat în infractiunea de viol prevăzută de art. 197 din Codul penal, se întelege orice modalitate de obtinere a unei satisfactii sexuale prin folosirea sexului sau actionând asupra sexului, între persoane de sex diferit sau de acelasi sex, prin constrângere sau profitând de imposibilitatea persoanei de a se apăra ori de a-si exprima vointa.

2. Prin acte de perversiune sexuală, în acceptiunea prevederilor art. 201 din Codul penal, se întelege orice alte modalităti de obtinere a unei satisfactii sexuale decât cele arătate la pct. 1.

Obligatorie, potrivit art. 4142 alin. 2 din Codul de procedură penală.

Pronuntată în sedintă publică, azi, 23 mai 2005.

 

PRESEDINTELE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Prim-magistrat-asistent,

Ioan Răileanu