MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

P A R T E A I

Anul 173 (XVII) - Nr. 874 LEGI, DECRETE, HOTÃRÂRI SI ALTE ACTE Joi, 29 septembrie 2005

SUMAR

HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

1.016. – Hotãrâre pentru modificarea si completarea Hotãrârii Guvernului nr. 977/2002 privind atestarea domeniului public al judetului Timis, precum si al municipiilor, oraselor si comunelor din judetul Timis

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

88/973. – Ordin al presedintelui Autoritãtii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor si al ministrului sãnãtãtii privind aprobarea Listei încãrcãturilor anterioare autorizate pentru transportul pe mare al uleiurilor si grãsimilor lichide în vrac

4.925. – Ordin al ministrului educatiei si cercetãrii pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a unitãtilor de învãtãmânt preuniversitar

HOTÃRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTÃRÂRE

pentru modificarea si completarea Hotãrârii Guvernului nr. 977/2002 privind atestarea domeniului public al judetului Timis, precum si al municipiilor, oraselor si comunelor din judetul Timis

În temeiul prevederilor art. 108 din Constitutia României, republicatã, si ale art. 21 alin. (3) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publicã si regimul juridic al acesteia, cu modificãrile si completãrile ulterioare,

Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.

Art. I. – Hotãrârea Guvernului nr. 977/2002 privind atestarea domeniului public al judetului Timis, precum si al municipiilor, oraselor si comunelor din judetul Timis, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 699 si nr. 699 bis din 24 septembrie 2002, cu modificãrile ulterioare, se modificã si se completeazã dupã cum urmeazã:

1. La anexa nr. 1 “Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al judetului Timis“:

a) se abrogã pozitiile nr. 6 si 7;

b) la sectiunea I “bunuri imobile“ se modificã urmãtoarele pozitii:

– pozitia nr. 2, coloana nr. 3 va avea urmãtorul cuprins: “Timisoara (Cioca Nouã) CF nr. 137123 – Timisoara, nr. top 25062/2; 25063; 25064/2; 25065; 25067; 25068; 25061/9; 25062/1; 25064/1; 25069/3; 25069/1; 25069/2; 25066/1–7/1/1, în suprafatã de 525.591 m2; CF nr. 13 – Timisoara cu nr. top 25152; 25153/1; 25147/1; 25148/1; 25150/1; 25151/1; 25146/1; 25147/2/1; 25148/2/1; 25151/2/1, în suprafatã de 380.361 m2; CF nr. 2 – Timisoara cu nr. top 25145; 25147/2/2; 25148/2/2; 25149/2/2; 25150/2/2; 25151/2/2, în suprafatã de 64.005 m2“;

– pozitia nr. 3, coloana nr. 3 va avea urmãtorul cuprins: “str. 1 Mai nr. 2, CF nr. 15815 Timisoara, nr. top 1090; 1089/1/1/1; suprafatã teren 4.836 m2“;

– pozitia nr. 5, coloana nr. 3 va avea urmãtorul cuprins: “Bl. C.D. Loga nr. 58, CF nr. 292 Timisoara, nr. top 127, spatii cu altã destinatie cu 38,26% pãrti comune si 282/738 m2 teren, Garaj nr. 2 cu 1,55% pãrti comune si 11/738 m2 teren“;

– pozitia nr. 26, coloana nr. 3 va avea urmãtorul cuprins: “comuna Recas, Str. Uzinei nr. 324, CF nr. 4008 Recas, nr. top 4827/1 si 4827/2, suprafatã construitã 972 m2, suprafatã teren 8.632 m2“;

– pozitia nr. 43, coloana nr. 3 va avea urmãtorul cuprins: “Bl. C.D. Loga nr. 46–48 CF nr. 857 – Timisoara, nr. top 114–115–116/1; 99/2–101/1/2–113; 101/1/3–112/2 în suprafatã de 10.944 m2; CF nr. 193 Timisoara nr. top 112/1 si 116/2 în suprafatã de 1.241 m2“;

c) se completeazã cu pozitiile nr. 91–105, conform anexei nr. 1 la prezenta hotãrâre.

2. La anexa nr. 2 “Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al municipiului Timisoara“, la sectiunea I “Bunuri imobile“ se introduc pozitiile nr. 1456–3677, conform anexei nr. 2 la prezenta hotãrâre.

3. La anexa nr. 4 “Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al orasului Buzias“:

a) se abrogã pozitiile nr. 37 si 46;

b) se modificã pozitia nr. 101 coloana nr. 6, care va avea urmãtorul cuprins: î4.406 m2“;

c) se introduce o nouã pozitie, pozitia nr. 149, conform anexei nr. 3 la prezenta hotãrâre.

4. La anexa nr. 5 “Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al orasului Deta“:

a) se abrogã pozitiile nr. 14, 25, 30, 38 si 41;

b) se modificã urmãtoarele pozitii:

– pozitia nr. 6 – Str. Independentei, coloana nr. 5 va avea urmãtorul cuprins: “lungime 364 m, lãtime 19 m, macadam“;

– pozitia nr. 18, coloana nr. 3 va avea urmãtorul cuprins: “Str. 1 Mai nr. 34“;

– pozitia nr. 26, coloana nr. 5 va avea urmãtorul cuprins: “aductiune Deta – 1.700 m; aductiune Jebel – 22.000 m; retea distributie Deta – 15.838 m; foraje – 13 buc.; câmp foraj Deta – 11 buc.; câmp foraj Jebel – 2 buc.“; coloana nr. 7 va avea urmãtorul cuprins: “1.348.431.429 lei“;

– pozitia nr. 27, coloana nr. 5 va avea urmãtorul cuprins: “12.516 m“; coloana nr. 7 va avea urmãtorul cuprins: “4.801.391.237 lei“;

– pozitia nr. 33, coloana nr. 4 va avea urmãtorul cuprins: “CF nr. 643, nr. top 889–891/c/1/1“, iar coloana nr. 5 “Teren 6.000 m2“;

– pozitia nr. 34, coloana nr. 4 va avea urmãtorul cuprins: “CF nr. 911; nr. top 940/a/2/1/1/1“, iar coloana nr. 5, “suprafatã teren 11.080 m2“;

– pozitia nr. 39, coloana nr. 2 va avea urmãtorul cuprins: “Birouri, magazii si garaje“, coloana nr. 4, “nr. CF 71, nr. top 326–327/1/1/1“, iar coloana nr. 5, “suprafatã 148 m2“;

c) se completeazã cu pozitia nr. 42, conform anexei nr. 4 la prezenta hotãrâre.

5. La anexa nr. 6 “Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al orasului Fãget“ se modificã urmãtoarele pozitii:

– pozitia nr. 2 va avea urmãtorul cuprins: coloana nr. 2 “Bloc locuinte cu 40 de apartamente, constructie S+P+4 si teren“, coloana nr. 3 “oras Fãget, str. Drumul Gladnei nr. 1, CF nr. 2124, nr. top 165/2, suprafatã teren 2.760 m2, suprafatã construitã 588 m2, suprafatã construitã desfãsuratã 3.528 m2, coloana nr. 4 “terenul 1924 si constructia 2001“, coloana nr. 5 “19.011.234.126“, iar coloana nr. 6 “teren si constructii proprietate orasul Fãget, sarcini: drept de folosintã gratuitã pe durata existentei constructiei asupra 73,5 m2 teren în favoarea Societãtii Comerciale de Distributie si Furnizare a Energiei Electrice «Electrica» – S.A. – S.D.E.C. Timisoara“;

– pozitia nr. 88 va avea urmãtorul cuprins: coloana nr. 2 “sediul Consiliului Local Fãget si al Administratiei Finantelor Publice Fãget, teren si 47,6 pãrti din clãdirea S+P+2“; coloana nr. 3 ioras Fãget, Calea Lugojului nr. 25, CF nr. 17, nr. top 1000/12/1/1; suprafatã teren 6.190 m2, suprafatã construitã 313,7 m2, suprafatã construitã desfãsuratã 1.234,75 m2“, coloana nr. 4 “terenul de la înfiintare, iar constructia din 2002“; coloana nr. 5 “9.364.964.874“, iar coloana nr. 6 “teren proprietate orasul Fãget si constructie S+P+2 proprietate: 47,6 pãrti orasul Fãget si 52,4 pãrti Directia Generalã a Finantelor Publice – Administratia Finantelor Publice Fãget“.

6. La anexa nr. 8 “Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al orasului Sânnicolau Mare“:

a) se abrogã pozitiile nr. 25 si 35;

b) se modificã urmãtoarele pozitii:

– pozitia nr. 33, coloana nr. 2 va avea urmãtorul cuprins: “clãdire cu teren, Spitalul orãsenesc si Substatia de ambulantã“;

– pozitia nr. 40, coloana nr. 3 va avea urmãtorul cuprins: “str. V. Babes nr. 8–10, CF nr. 1753, nr. top 811–812, CF nr. 445 nr. top 813–814/1, 813–814/2; 813–814/3; 813–814/4, în suprafatã de 2.428 m2“.

7. La anexa nr. 9 “Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei Balint“ se introduc douã noi pozitii, pozitiile nr. 28 si 29, conform anexei nr. 5 la prezenta hotãrâre.

8. La anexa nr. 13 “Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei Becicherecu Mic“ se abrogã pozitiile nr. 3, 10, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75, 76, 77, 78, 79, 80, 81, 82 si 83.

9. La anexa nr. 16 “Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei Biled“ se abrogã pozitiile nr. 7, 9, 22, 23, 26, 27, 28, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58 si 59.

10. La anexa nr. 21 “Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei Cãrpinis“:

a) se abrogã pozitiile nr. 87, 88, 89, 90, 91, 92, 93, 94, 95, 96, 97, 98, 99, 100, 101, 102, 103, 104, 105, 106, 107, 108, 109, 110, 111, 112, 113, 114, 115, 116, 117, 118, 119, 120, 121, 122, 123, 124, 125, 126, 127, 128, 129, 130, 131, 132, 133, 134, 135, 136, 137, 138, 139, 140, 141, 142, 143, 144, 175, 181, 182 si 183;

b) se introduce o nouã pozitie, pozitia nr. 184, conform anexei nr. 6 la prezenta hotãrâre.

11. La anexa nr. 22 “Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei Cenad“ se abrogã pozitia nr. 20.

12. La anexa nr. 23 “Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei Cenei“:

a) se abrogã pozitiile nr. 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75, 76, 77, 78, 79, 80, 81, 82, 83, 84, 85, 86, 87, 88, 89, 90, 91, 92, 93, 94, 95, 96, 97, 98, 99, 100, 101, 102, 103, 104, 105, 106, 107, 108, 109, 110, 111, 112, 113 si 114;

b) se completeazã cu pozitia nr. 141, conform anexei nr. 7 la prezenta hotãrâre.

13. La anexa nr. 24 “Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei Cheveresu Mare“ se introduce o nouã pozitie, pozitia nr. 12, conform anexei nr. 8 la prezenta hotãrâre.

14. La anexa nr. 25 “Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei Ciacova“:

a) se abrogã pozitiile nr. 26, 27, 33, 34, 35, 36, 52, 53, 54, 55, 56, 60, 74, 75, 76, 77, 78, 79, 80, 81, 82, 83, 84, 90, 92, 94, 97, 98, 99 si 101;

b) se modificã:

– titlul anexei, care va avea urmãtorul cuprins: “Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al orasului Ciacova“;

– pozitia nr. 31, coloana nr. 3, care va avea urmãtorul cuprins: “L = 3,5 km modernizat“, si coloana nr. 5 care va avea urmãtorul cuprins: î843.402“.

15. La anexa nr. 27 “Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei Costeiu“ se modificã:

– pozitia nr. 15, coloana nr. 3, care va avea urmãtorul cuprins: “CF 334, nr. top 117/1, S = 9.705 m2“;

– pozitia nr. 34, coloana nr. 3, care va avea urmãtorul cuprins: “CF 26, nr. top 26, S = 1.900 m2“.

16. La anexa nr. 28 “Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei Criciova“ se abrogã pozitia nr. 24.

17. La anexa nr. 30 “Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei Darova“ se modificã pozitia nr. 10, coloana nr. 2, care va avea urmãtorul cuprins: “Casã, curte si grãdinã si terenul aferent în suprafatã de 4.316 m2“.

18. La anexa nr. 33 “Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei Dumbrava“ se abrogã pozitiile nr. 6, 10, 12 si 15.

19. La anexa nr. 35 “Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei Fârdea“:

a) se abrogã pozitiile nr. 18 si 33;

b) se modificã pozitia nr. 7, coloana nr. 3, care va avea urmãtorul cuprins: “Mâtnicu Mic – Drãgsinesti L = 2 km, pietruit“, si coloana nr. 5 care va avea urmãtorul cuprins: “387.274“.

20. La anexa nr. 38 “Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei Gãtaia“:

a) se abrogã pozitiile nr. 63, 64, 90, 101, 102, 103, 104, 105, 106, 107, 108, 109, 110, 111, 112, 113, 114, 115, 116, 117, 118, 119, 120, 121, 122, 123, 124, 125, 126, 127, 128, 129, 130, 131, 132, 133, 134, 135, 136, 137, 138, 139, 140, 141, 142, 143, 144, 145, 146, 147, 148, 149, 150, 151, 152, 153, 154, 155, 156, 157, 158, 159, 160, 161, 162, 163, 164, 165, 166, 167, 168, 169, 170, 171, 172, 173, 174, 175, 176, 178, 179, 180, 181, 182, 183, 184 si 211;

b) se modificã titlul anexei, care va avea urmãtorul cuprins: “Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al orasului Gãtaia“.

21. La anexa nr. 42 “Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei Giera“ se abrogã pozitiile nr. 5, 7 si 8.

22. La anexa nr. 43 “Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei Giroc“ se abrogã pozitiile nr. 24 si 43.

23. La anexa nr. 44 “Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei Giulvãz“:

a) se modificã pozitia nr. 12 – Giulvãz;

b) se modificã urmãtoarele pozitii:

– pozitia nr. 1, coloana nr. 2, care va avea urmãtorul cuprins: “drum comunal 192 Ivanda-Gad“;

– pozitia nr. 9 – localitatea Rudna, coloana nr. 2, care va avea urmãtorul cuprins: “loc de casã si grãdinã“;

– pozitia nr. 2 – Crai-Nou, coloana nr. 3, care va avea urmãtorul cuprins: “L = 65 m – lemn“.

24. La anexa nr. 45 “Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei Jamu Mare“:

a) se abrogã pozitiile nr. 6 si 17;

b) se introduc pozitiile nr. 21–40, conform anexei nr. 9 la prezenta hotãrâre.

25. La anexa nr. 46 “Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei Jebel“ se abrogã pozitiile nr. 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24 si 25.

26. La anexa nr. 48 “Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei Liebling“ se abrogã pozitiile nr. 3, 5, 7, 12, 14 si 15.

27. La anexa nr. 49 “Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei Lovrin“:

a) se abrogã pozitiile nr. 1, 2, 3, 4, 5, 8, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66 si 67;

b) se modificã urmãtoarele pozitii:

– pozitia nr. 19, coloana nr. 2 va avea urmãtorul cuprins: “Parc 1 Mai – Lovrin nr. 238 si teren 19.920 m2“, iar coloana nr. 3 “teren împãdurit, parcelat cu alei, teren joacã copii, teren sport, 22 lãmpi pentru iluminat“;

– pozitia nr. 20, coloana nr. 3 va avea urmãtorul cuprins: “CF nr. 1669 Lovrin, nr. top 289–299, CF nr. 1279 Lovrin, nr. top 296–297/a; clãdire, teren, retea distributie 2,4 km“;

– pozitia nr. 22 va avea urmãtorul cuprins: coloana nr. 2 “Piata Lovrin, teren 12.500 m2 + 14.400 m2 piatã. Piata Tomnatic 500 m2 împrejmuitã“, iar coloana nr. 3 “Platformã betonatã cu 30 mese din beton la Lovrin si 18 mese din beton la Tomnatic“;

– pozitia nr. 33, coloana nr. 3 va avea urmãtorul cuprins: “strãzi asfaltate 1.700 m, strãzi pietruite 5.100 m, strãzi de pãmânt 1.150 m, trotuare pavate cu cãrãmidã 18.600 m, trotuare neamenajate 2.500 m, spatii verzi 15.900 m2“.

28. La anexa nr. 51 “Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei Masloc“ se abrogã pozitiile nr. 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38 si 39.

29. La anexa nr. 56 “Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei Nitchidorf“ se abrogã pozitiile nr. 4 si 7.

30. La anexa nr. 57 “Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei Ohaba Lungã“ se abrogã pozitia nr. 12.

31. La anexa nr. 59 “Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei Peciu Nou“ se abrogã pozitiile nr. 39, 40, 50 si 51.

32. La anexa nr. 63 “Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei Racovita“:

a) se abrogã pozitiile nr. 2, 9, 13, 21, 22, 30, 31, 32, 33, 34, 36, 37, 38, 39, 40, 44, 45, 46, 47, 48 si 49;

b) se completeazã cu pozitia nr. 50, conform anexei nr. 10 la prezenta hotãrâre.

33. La anexa nr. 64 “Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei Recas“:

a) se abrogã pozitiile nr. 4, 20 si 42;

b) se modificã titlul anexei, care va avea urmãtorul cuprins: “Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al orasului Recas“.

34. La anexa nr. 65 “Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei Remetea Mare“ se abrogã pozitia nr. 15.

35. La anexa nr. 66 “Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei Sacosu Turcesc“ se abrogã pozitiile nr. 12 si 38.

36. La anexa nr. 69 “Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei Sãcãlaz“ se abrogã pozitiile nr. 8, 10, 11, 12, 13, 27, 28, 29, 31, 34, 35, 46, 48, 49, 110, 118, 148, 222, 223 si 230.

37. La anexa nr. 70 “Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei Secas“ se abrogã pozitia nr. 3.

38. La anexa nr. 72 “Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei Sânpetru Mare“:

a) se abrogã pozitiile nr. 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31 si 32;

b) se modificã pozitia nr. 5, coloana nr. 3, care va avea urmãtorul cuprins: “Sânpetru Mare, 19 bucãti“.

39. La anexa nr. 73 “Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei Sag“ se abrogã pozitiile nr. 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29 si 30.

40. La anexa nr. 74 “Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei Stiuca“ se modificã urmãtoarele pozitii:

– pozitia nr. 3, coloana nr. 3 va avea urmãtorul cuprins: î3+200-8+300“;

– pozitia nr. 11, coloana nr. 3 va avea urmãtorul cuprins: “Stiuca nr. 112; CF 237, top 150“;

– pozitia nr. 22, coloana nr. 2 va avea urmãtorul cuprins: “cãmin cultural în localitatea Zgribesti“.

41. La anexa nr. 76 “Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei Tomesti“:

a) se abrogã pozitiile nr. 9 si 10;

b) se modificã pozitia nr. 14, coloana nr. 3, care va avea urmãtorul cuprins: “Colonia Fabricii, CF 108 si 160, top 298 si 299/b, suprafatã teren 6.737 m2“.

42. La anexa nr. 77 “Inventarul bunurilor care apartin domeniului public al comunei Topolovãtu Mare“:

a) se abrogã pozitiile nr. 12, 17 si 30;

b) se modificã pozitia nr. 16, coloana nr. 2, care va avea urmãtorul cuprins: “teren statie sortat balast“;

c) se completeazã cu pozitiile nr. 46–53, conform anexei nr. 11 la prezenta hotãrâre.

Art. II. – Se atestã apartenenta la domeniul public al comunelor nou-înfiintate în judetul Timis prin Legea nr. 84/2004, respectiv comunele Birda, Checea, Dudestii Noi, Fibis Ghilad, Gottlob, Iecea Mare, Parta, Pãdureni, Saravale, Sandra, Tomnatic, a bunurilor cuprinse în anexele nr. 12–23 la prezenta hotãrâre.

Art. III. – Anexele nr. 1–23*) fac parte integrantã din prezenta hotãrâre.

PRIM-MINISTRU

CÃLIN POPESCU-TÃRICEANU

Contrasemneazã:

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlãdescu

Bucuresti, 1 septembrie 2005.

Nr. 1.016.

---

*) Anexele nr. 1–23 se publicã ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 874 bis în afara abonamentului, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome “Monitorul Oficial“, Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

AUTORITATEA NATIONALÃ SANITARÃ VETERINARÃ SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR Nr. 88 din 6 septembrie 2005

MINISTERUL SÃNÃTÃTII Nr. 973 din 19 septembrie 2005

ORDIN

privind aprobarea Listei încãrcãturilor anterioare autorizate pentru transportul pe mare al uleiurilor si grãsimilor lichide în vrac

Vãzând Referatul de aprobare nr. 40.759 din 16 august 2005, întocmit de Directia generalã pentru siguranta alimentelor din cadrul Autoritãtii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor,

având în vedere prevederile art. 4 alin. (5) din Legea nr. 150/2004 privind siguranta alimentelor si a hranei pentru animale, cu modificãrile si completãrile ulterioare,

tinând cont de prevederile art. 11 din anexa la Hotãrârea Guvernului nr. 924/2005 privind regulile generale pentru igiena produselor alimentare,

în temeiul art. 3 alin. (3) si al art. 4 alin. (3) din Hotãrârea Guvernului nr. 738/2005 privind organizarea si functionarea Autoritãtii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor si a unitãtilor din subordinea acesteia,

în temeiul prevederilor art. 7 alin. (4) din Hotãrârea Guvernului nr. 168/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Sãnãtãtii, cu modificãrile si completãrile ulterioare,

presedintele Autoritãtii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor si ministrul sãnãtãtii emit urmãtorul ordin:

Art. 1. – Se aprobã Lista încãrcãturilor anterioare autorizate pentru transportul pe mare al uleiurilor si grãsimilor lichide în vrac, prevãzutã în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin.

Art. 2. – Autoritatea Nationalã Sanitarã Veterinarã si pentru Siguranta Alimentelor si Ministerul Sãnãtãtii controleazã modul de îndeplinire a prevederilor prezentului ordin si ia mãsurile care se impun, conform prevederilor legale.

Art. 3. – (1) Prezentul ordin se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I, si va intra în vigoare la data de 1 octombrie 2006.

(2) Prezentul ordin preia prevederile Directivei Comisiei Europene nr. 2004/4 ce amendeazã Directiva nr. 96/3/CE instituind o derogare de la anumite prevederi ale Directivei Consiliului nr. 93/43/CEE privind igiena alimentelor pentru transportul pe mare al uleiurilor si grãsimilor lichide în vrac.

Presedintele Autoritãtii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor, Rãzvan Tîru

Ministrul sãnãtãtii, Gheorghe Eugen Nicolãescu

ANEXÃ*)

LISTA

încãrcãturilor anterioare autorizate pentru transportul pe mare al uleiurilor si grãsimilor lichide în vrac

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETÃRII

ORDIN

pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a unitãtilor de învãtãmânt preuniversitar

În conformitate cu prevederile Legii învãtãmântului nr. 84/1995, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare,

în temeiul prevederilor Hotãrârii Guvernului nr. 223/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei si Cercetãrii,

ministrul educatiei si cercetãrii emite prezentul ordin.

Art. 1. – Se aprobã Regulamentul de organizare si functionare a unitãtilor de învãtãmânt preuniversitar, prevãzut în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin.

Art. 2. – Directia generalã învãtãmânt preuniversitar, Directia generalã managementul resurselor umane, Directia generalã învãtãmânt în limbile minoritãtilor, Serviciul National de Evaluare si Examinare, inspectoratele scolare judetene, respectiv al municipiului Bucuresti, si unitãtile de învãtãmânt vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. – Pe data intrãrii în vigoare a prezentului ordin se abrogã Ordinul ministrului educatiei si cercetãrii nr. 4.747/2001 cu privire la aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a unitãtilor de învãtãmânt preuniversitar, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 19 februarie 2002.

Art. 4. – Prezentul ordin se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul educatiei si cercetãrii,

Mircea Miclea

Bucuresti, 8 septembrie 2005.

Nr. 4.925.

ANEXÃ

REGULAMENT

de organizare si functionare a unitãtilor de învãtãmânt preuniversitar

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

Art. 1.– Regulamentul de organizare si functionare a unitãtilor de învãtãmânt preuniversitar, denumit în continuare regulament, cuprinde norme referitoare la organizarea si functionarea unitãtilor de învãtãmânt preuniversitar de stat si particular, în conformitate cu Legea învãtãmântului nr. 84/1995, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, si cu Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificãrile si completãrile ulterioare.

Art. 2. – Respectarea regulamentului este obligatorie pentru personalul de conducere, îndrumare si control din Ministerul Educatiei si Cercetãrii, din inspectoratele scolare judetene si al municipiului Bucuresti, denumite în continuare inspectorate scolare, pentru personalul de conducere, îndrumare, control, didactic de predare si instruire practicã, didactic auxiliar, nedidactic, pentru elevii si pãrintii care vin în contact cu unitatea de învãtãmânt.

Art. 3. – În România cetãtenii au drepturi egale de acces la toate nivelurile si formele de învãtãmânt, indiferent de conditia socialã si materialã, de sex, de rasã, de nationalitate, de apartenentã politicã sau religioasã, fãrã restrictii care ar putea constitui o discriminare ori o segregare.

Art. 4. – Statul coordoneazã si sprijinã organizarea si functionarea unitãtilor de învãtãmânt de pe teritoriul tãrii.

Sprijinul acordat de stat nu afecteazã, în limitele legii, independenta institutionalã în organizarea si desfãsurarea activitãtilor specifice unitãtilor de învãtãmânt.

Art. 5. – Activitatea de instruire si educatie din cadrul unitãtilor de învãtãmânt se desfãsoarã potrivit principiilor Declaratiei Universale a Drepturilor Omului, ale Conventiei cu privire la drepturile copilului si potrivit actelor normative generale si speciale.

Art. 6. – (1) Unitãtile de învãtãmânt sunt organizate si functioneazã în baza legislatiei generale si speciale, a actelor normative elaborate de Ministerul Educatiei si Cercetãrii, a prezentului regulament, a deciziilor inspectoratului scolar si a regulamentului intern al fiecãrei unitãti.

(2) Regulamentul intern este aprobat de consiliul de administratie, cu participarea reprezentantilor organizatiilor sindicale, recunoscute la nivel de ramurã, existente în scoalã, si cuprinde reglementãri specifice conditiilor concrete de desfãsurare a activitãtii, în concordantã cu prevederile legale în vigoare.

(3) Regulamentul intern se propune si se dezbate de consiliul profesoral, la care participã cu drept de vot si personalul didactic auxiliar si nedidactic, reprezentanti ai pãrintilor si ai elevilor din clasele a IX-a – a XII-a/a XIII-a.

(4) Respectarea regulamentului intern este obligatorie pentru tot personalul salariat al unitãtii de învãtãmânt, pentru elevii si pãrintii/reprezentantii legali ai acestora.

Art. 7. – În incinta unitãtilor de învãtãmânt preuniversitar sunt interzise, potrivit legii, crearea si functionarea oricãror formatiuni politice, organizarea si desfãsurarea activitãtilor de propagandã politicã si prozelitism religios, orice formã de activitate care încalcã normele convietuirii sociale, care pun în pericol sãnãtatea fizicã si psihicã a elevilor, a personalului didactic, didactic auxiliar si nedidactic.

Art. 8. – (1) Anul scolar începe la 1 septembrie si se încheie la 31 august din anul calendaristic urmãtor.

(2) Structura anului scolar, respectiv perioadele de desfãsurare a cursurilor, a vacantelor si a sesiunilor de examene, se stabilesc prin ordin al ministrului educatiei si cercetãrii, dupã consultarea reprezentantilor federatiilor sindicale reprezentative la nivel de ramurã – învãtãmânt.

(3) În situatii obiective, ca de exemplu: epidemii, calamitãti naturale etc., cursurile scolare pot fi suspendate pe o perioadã determinatã.

(4) Suspendarea cursurilor scolare se poate face, dupã caz:

a) la nivelul unitãtii de învãtãmânt, la cererea directorului, dupã consultarea sindicatelor si cu aprobarea inspectorului scolar general;

b) la nivelul grupurilor de unitãti din acelasi judet/municipiu Bucuresti, la cererea inspectorului scolar general, cu aprobarea Ministerului Educatiei si Cercetãrii;

c) la nivel regional sau national, prin ordin al ministrului educatiei si cercetãrii.

(5) Suspendarea cursurilor este urmatã de mãsuri privind parcurgerea integralã a programei scolare pânã la sfârsitul semestrului, respectiv al anului scolar. Aceste mãsuri se stabilesc prin decizie a directorului unitãtii/unitãtilor de învãtãmânt.

Art. 9. – Pentru învãtãmântul seral, cu frecventã redusã si pentru învãtãmântul la distantã structura anului scolar, efectivele colectivelor de elevi si modalitãtile de evaluare sunt aceleasi cu cele din învãtãmântul de zi, cu adaptãrile specifice.

CAPITOLUL II

Organizarea unitãtilor de învãtãmânt

Art. 10. – (1) Reteaua unitãtilor de învãtãmânt de stat care organizeazã cursuri de zi, serale, cu frecventã redusã si la distantã, precum si planuri de scolarizare se aprobã potrivit prevederilor legale în vigoare.

(2) Unitãtile de învãtãmânt primar si gimnazial sunt obligate sã scolarizeze, cu prioritate, în limita planului de scolarizare aprobat, elevii care au domiciliul în aria de cuprindere a unitãtii de învãtãmânt respective. Înscrierea se face în urma unei solicitãri scrise din partea pãrintelui/tutorelului legal.

(3) Pãrintele/tutorele legal are dreptul de a solicita scolarizarea fiului/fiicei sale la o altã unitate scolarã de învãtãmânt primar sau gimnazial decât cea la care domiciliul sãu este arondat. Înscrierea se face în urma unei solicitãri scrise din partea pãrintelui/tutorelui legal si se aprobã de cãtre consiliul de administratie al unitãtii de învãtãmânt la care se solicitã înscrierea, în limita planului de scolarizare aprobat, dupã asigurarea scolarizãrii elevilor aflati în aria de cuprindere a scolii respective.

(4) Inspectoratele scolare stabilesc arondarea strãzilor din fiecare localitate la unitãtile de învãtãmânt primar/gimnazial cele mai apropiate. Arondarea se face inclusiv pentru unitãtile de învãtãmânt liceal sau profesional care organizeazã clase de învãtãmânt primar/gimnazial.

(5) Unitãtile scolare, cu sprijinul autoritãtilor locale si al serviciului de evidentã a populatiei, au obligatia de a face anual recensãmântul copiilor de 6–7 ani din zona arondatã.

Art. 11. – (1) În învãtãmântul preuniversitar formatiunile de studiu cuprind grupe, clase sau ani de studiu, conform art. 158 din Legea nr. 84/1995, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare. Activitatea de învãtãmânt pe grupe de studiu se reglementeazã prin ordin al ministrului educatiei si cercetãrii.

(2) Studiul disciplinelor de specialitate din învãtãmântul de artã si sportiv se realizeazã pe clase, pe grupe sau individual, potrivit criteriilor stabilite de Ministerul Educatiei si Cercetãrii, prin metodologii specifice.

(3) Ministerul Educatiei si Cercetãrii poate stabili, prin reglementãri specifice, si alte discipline de învãtãmânt la care predarea se face pe grupe sau individual.

Art. 12. – (1) La înscrierea în învãtãmântul gimnazial, liceal si profesional (scoala de arte si meserii si anul de completare) continuitatea studiului limbilor moderne se asigurã în functie de oferta educationalã a unitãtii de învãtãmânt.

(2) La înscrierea în învãtãmântul liceal si profesional (scoala de arte si meserii si anul de completare), pentru a evita împãrtirea excesivã a elevilor în grupe de studiu al unor limbi moderne, directorul unitãtii de învãtãmânt poate interveni, la solicitarea scrisã a pãrintilor si a elevilor, pentru inversarea ordinii de studiere a celor douã limbi sau chiar pentru schimbarea lor.

Art. 13. – (1) În învãtãmântul liceal, în cadrul aceluiasi profil/specializare, clasele se constituie în functie de oferta educationalã a unitãtii de învãtãmânt, de limbile moderne care se studiazã în unitatea de învãtãmânt, de optiunile elevilor si de alte criterii proprii, cuprinse în regulamentul intern.

(2) Pentru studiul disciplinelor din curriculum la decizia scolii, al limbilor moderne sau pentru situatii speciale clasele pot fi împãrtite în grupe. Constituirea de grupe poate fi efectuatã numai în situatia în care studiul cu întreaga clasã nu este posibil.

(3) O grupã de studiu contine minimum 10 elevi; în situatii speciale, inspectoratul scolar poate aproba grupe cuprinzând cel putin 7 elevi, cu asumarea consecintelor financiare implicate.

(4) În învãtãmântul preuniversitar, în situatii speciale, grupele, clasele si anii de studiu sub efectiv functioneazã cu aprobarea Ministerului Educatiei si Cercetãrii.

Art. 14. – (1) În unitãtile de învãtãmânt preuniversitar cursurile se desfãsoarã într-un singur schimb, în situatia în care resursele materiale si umane permit acest lucru.

(2) Învãtãmântul primar, precum si clasele terminale din învãtãmântul gimnazial, liceal si din scoala de arte si meserii functioneazã, de regulã, în aceastã ordine, în programul de dimineatã.

(3) În învãtãmântul primar ora de curs este de 45 de minute, cu o pauzã de 15 minute dupã fiecare orã si o pauzã de 20 de minute dupã cea de-a doua orã de curs.

(4) În situatiile în care clasele I–IV functioneazã împreunã cu clasele din alte cicluri de învãtãmânt, ora de curs este de 50 de minute, iar în ultimele 5 minute învãtãtorii organizeazã activitãti extracurriculare de tip recreativ.

(5) Pentru clasele din învãtãmântul gimnazial, liceal, profesional (scoala de arte si meserii si anul de completare) si din învãtãmântul postliceal, ora de curs este de 50 de minute, cu o pauzã de 10 minute dupã fiecare orã; dupã a treia orã de curs se poate stabili o pauzã de 15 minute.

(6) În situatii speciale si pe o perioadã determinatã, durata orelor de curs si durata pauzelor pot fi modificate, cu aprobarea inspectorului scolar general, la propunerea bine fundamentatã a consiliului de administratie al unitãtii de învãtãmânt.

CAPITOLUL III

Conducerea unitãtilor de învãtãmânt

SECTIUNEA 1

Dispozitii generale

Art. 15. – (1) Conducerea unitãtilor de învãtãmânt preuniversitar este asiguratã în conformitate cu prevederile Legii nr. 84/1995, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, si ale Legii nr. 128/1997, cu modificãrile si completãrile ulterioare.

(2) La nivelul fiecãrei unitãti de învãtãmânt din România se înfiinteazã Comisia pentru evaluarea si asigurarea calitãtii în educatie, conform prevederilor legale în vigoare.

SECTIUNEA a 2-a

Directorul

Art. 16. – (1) Directorul exercitã conducerea executivã a unitãtii de învãtãmânt, în conformitate cu atributiile conferite de lege, cu hotãrârile consiliului de administratie al unitãtii de învãtãmânt, precum si cu alte reglementãri legale.

(2) Directorul este subordonat inspectoratului scolar, reprezentat prin inspectorul scolar general. Fisa postului si fisa de evaluare ale directorului sunt elaborate de inspectoratul scolar, în baza reperelor stabilite si comunicate în teritoriu de cãtre Ministerul Educatiei si Cercetãrii.

(3) Directorul reprezintã unitatea de învãtãmânt în relatiile cu terte persoane fizice si juridice, în limitele competentelor prevãzute de lege.

(4) Directorul trebuie sã manifeste loialitate fatã de unitatea de învãtãmânt, credibilitate si responsabilitate în deciziile sale, încredere în capacitãtile angajatilor, sã încurajeze si sã sustinã colegii, în vederea motivãrii pentru formare continuã si pentru crearea în unitate a unui climat optim desfãsurãrii procesului de învãtãmânt.

(5) Directorul unitãtii de învãtãmânt cu personalitate juridicã, în care functioneazã compartiment financiar-contabil prin care se realizeazã evidenta contabilã sinteticã si analiticã, precum si executia bugetarã, coordoneazã direct acest compartiment. Personalul compartimentului financiarcontabil este subordonat directorului si îsi desfãsoarã activitatea conform atributiilor stabilite de acesta prin fisa postului.

(6) Directorul are drept de îndrumare si control asupra activitãtii întregului personal salariat al unitãtii de învãtãmânt; el colaboreazã cu personalul cabinetului medical si stomatologic.

(7) Vizitarea unitãtii de învãtãmânt si asistenta la orele de curs sau la activitãti scolare/extrascolare, efectuate de persoane din afara unitãtii de învãtãmânt, se fac numai cu aprobarea directorului, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. Fac exceptie de la aceastã prevedere reprezentantii institutiilor cu drept de control asupra unitãtilor de învãtãmânt.

Art. 17. – (1) Drepturile si obligatiile directorului unitãtii scolare sunt cele prevãzute de lege, de prezentul regulament, precum si de regulamentul intern.

(2) Directorul beneficiazã de indemnizatie de conducere, conform reglementãrilor legale în vigoare.

(3) Norma didacticã de predare a directorului si/sau degrevarea de ore a acestuia se stabilesc prin fisa postului, în baza normelor metodologice aprobate de Ministerul Educatiei si Cercetãrii.

(4) Perioada concediului anual de odihnã al directorului se aprobã de cãtre inspectorul scolar general.

Art. 18. – (1) Directorul este presedintele consiliului profesoral si al consiliului de administratie, în fata cãrora prezintã rapoarte semestriale si anuale.

(2) În cazul în care hotãrârile acestor organisme încalcã prevederile legale, directorul are dreptul sã interzicã aplicarea lor si este obligat sã îl informeze în acest sens, în termen de 3 zile, pe inspectorul scolar general.

(3) Directorul numeste prin decizie componenta comisiilor pentru examenele de corigente, amânãri sau diferente. Presedinte ale acestor comisii este directorul sau directorul adjunct.

Art. 19. – În realizarea functiei de conducere, directorul are urmãtoarele atributii:

a) coordoneazã elaborarea proiectului de dezvoltare a scolii, prin care se stabileste politica educationalã a acesteia;

b) este direct responsabil de calitatea educatiei furnizate de unitatea de învãtãmânt;

c) lanseazã proiecte de parteneriat cu unitãti de învãtãmânt similare din Uniunea Europeanã sau din alte zone;

d) emite decizii si note de serviciu care vizeazã realizarea obiectivelor politicii educationale si de dezvoltare institutionalã;

e) propune inspectorului scolar general proiectul planului de scolarizare, avizat de consiliul profesoral, de comitetul local de dezvoltare a parteneriatului social în formarea profesionalã (pentru învãtãmântul profesional, tehnic si postliceal), si aprobat de consiliul de administratie;

f) numeste învãtãtorii/dirigintii la clase si coordonatorul pentru proiecte si programe educative scolare si extrascolare, care este si seful comisiei dirigintilor, în urma consultãrii sefilor de catedrã/ai comisiilor metodice, cu respectarea principiului continuitãtii si al performantei;

g) stabileste componenta formatiunilor de studiu;

h) în baza propunerilor primite, numeste sefii catedrelor si ai comisiilor metodice, comisia pentru curriculum, comisia pentru evaluarea si asigurarea calitãtii, sefii compartimentelor functionale, ai comisiilor si colectivelor pe domenii si solicitã avizul consiliului profesoral cu privire la programele de activitate ale acestora;

i) numeste, dintre membrii comisiei pentru curriculum, echipa de întocmire a orarului unitãtii de învãtãmânt, pe care îl verificã si îl aprobã;

j) poate propune spre aprobare consiliului profesoral cadre didactice care sã facã parte din consiliul de administratie si solicitã consiliului elevilor, consiliului reprezentativ al pãrintilor si, dupã caz, consiliului local, desemnarea reprezentantilor lor în consiliul de administratie al unitãtii de învãtãmânt;

k) stabileste atributiile directorului/directorilor adjuncti, ai sefilor catedrelor si ai comisiilor metodice, ai colectivelor pe domenii, precum si responsabilitãtile membrilor consiliului de administratie;

l) vizeazã fisele posturilor pentru personalul din subordine, conform legii si contractului colectiv de muncã;

m) elaboreazã, dupã consultarea sefilor de catedre/comisii metodice, proiectele de încadrare pe discipline de învãtãmânt, urmãrind respectarea principiului continuitãtii;

n) asigurã, prin sefii catedrelor si ai comisiilor metodice, aplicarea planului de învãtãmânt, a programelor scolare si a metodologiei privind evaluarea rezultatelor scolare;

o) elaboreazã instrumente interne de lucru, utilizate în activitatea de îndrumare, control si evaluare a tuturor activitãtilor care se desfãsoarã în unitatea de învãtãmânt.

Instrumentele respective se aprobã în consiliul de administratie al unitãtii de învãtãmânt, cu avizul consultativ al sindicatelor reprezentate la nivelul unitãtii scolare;

p) controleazã, cu sprijinul sefilor de catedrã, calitatea procesului instructiv-educativ. În cursul unui an scolar directorul efectueazã sãptãmânal 3–4 asistente la orele de curs, astfel încât fiecare cadru didactic sã fie asistat cel putin o datã pe semestru. La asistentele efectuate sau la unele activitãti ale catedrelor directorul este însotit, de regulã, de seful de catedrã;

r) monitorizeazã activitatea de formare continuã a personalului didactic, didactic-auxiliar si nedidactic;

s) aprobã graficul serviciului pe scoalã al personalului didactic si al elevilor; atributiile acestora sunt precizate în regulamentul intern al unitãtii de învãtãmânt;

t) aprobã graficul desfãsurãrii tezelor semestriale;

u) coordoneazã activitãtile de pregãtire organizate de cadrele didactice cu rezultate deosebite, pentru elevii care participã la olimpiade, concursuri, competitii sportive si festivaluri nationale si internationale;

v) aprobã regulamentele de functionare a cercurilor, asociatiilor stiintifice, tehnice, sportive si cultural-artistice ale elevilor din unitatea de învãtãmânt;

w) îndeplineste atributiile stabilite prin alte metodologii aprobate de Ministerul Educatiei si Cercetãrii.

Art. 20. – Directorul, în calitate de angajator, are urmãtoarele atributii:

a) încheie contracte individuale de muncã cu personalul angajat si aprobã concediile de odihnã ale personalului didactic, didactic auxiliar si nedidactic, pe baza solicitãrilor scrise ale acestora, conform Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificãrile ulterioare, si contractului colectiv de muncã aplicabil;

b) aprobã concediul fãrã platã si zilele libere plãtite, conform prevederilor legale si ale contractului colectiv de muncã aplicabil, pentru întreg personalul, în conditiile asigurãrii suplinirii activitãtii acestora;

c) consemneazã zilnic în condica de prezentã absentele si întârzierile de la orele de curs ale personalului didactic de predare si de instruire practicã, precum si ale personalului didactic auxiliar si nedidactic de la programul de lucru;

d) atribuie, prin decizie internã, personalului didactic titular, personalului asociat sau cadrelor didactice pensionate, în regim de cumul sau platã cu ora, orele de curs rãmase neocupate;

e) numeste si elibereazã din functie personalul didactic auxiliar si nedidactic, conform legislatiei în vigoare;

f) coordoneazã comisia de salarizare si aprobã trecerea personalului salariat al unitãtii de învãtãmânt, de la o gradatie salarialã la alta, în conditiile prevãzute de legislatia în vigoare.

Art. 21. – Directorul unitãtii de învãtãmânt, în calitate de evaluator, are urmãtoarele atributii:

a) informeazã inspectoratul scolar cu privire la rezultatele de exceptie ale personalului didactic, pe care îl propune pentru conferirea distinctiilor si premiilor, conform prevederilor Legii nr. 128/1997, cu modificãrile si completãrile ulterioare;

b) apreciazã personalul didactic de predare si de instruire practicã la inspectiile pentru obtinerea gradelor didactice, precum si pentru acordarea salariului de merit si a gradatiilor de merit.

Art. 22. – Directorul unitãtii de învãtãmânt, în calitate de ordonator de credite, rãspunde de:

a) elaborarea proiectului de buget propriu;

b) urmãrirea modului de încasare a veniturilor;

c) necesitatea, oportunitatea si legalitatea angajãrii si utilizãrii creditelor bugetare, în limita si cu destinatia aprobate prin bugetul propriu;

d) integritatea si buna functionare a bunurilor aflate în administrare;

e) organizarea si tinerea la zi a contabilitãtii si prezentarea la termen a bilanturilor contabile si a conturilor de executie bugetarã.

Art. 23. – Directorul unitãtii de învãtãmânt îndeplineste si urmãtoarele atributii:

a) numeste si controleazã personalul care rãspunde de sigiliul unitãtii de învãtãmânt si de completarea carnetelor de muncã;

b) rãspunde de întocmirea, eliberarea, reconstituirea, anularea, completarea si gestionarea actelor de studii;

c) rãspunde de întocmirea, eliberarea, reconstituirea, anularea, completarea, modificarea, rectificarea si gestionarea documentelor de evidentã scolarã;

d) rãspunde de realizarea, utilizarea, pãstrarea, completarea si modernizarea bazei materiale si sportive a unitãtii de învãtãmânt, coordoneazã activitatea din internat si de la cantinã;

e) se preocupã de atragerea de resurse extrabugetare, cu respectarea prevederilor legale;

f) rãspunde de corectitudinea încadrãrii personalului si de întocmirea la termen a statelor lunare de platã a drepturilor salariale;

g) supune spre aprobare consiliului reprezentativ al pãrintilor o listã de prioritãti care vizeazã conservarea patrimoniului, completarea si modernizarea bazei materiale si sportive, reparatii, îmbogãtirea fondului de carte al bibliotecii, stimularea elevilor capabili de performante scolare, precum si a celor cu situatie materialã precarã, din fondurile gestionate de consiliul reprezentativ al pãrintilor;

h) rãspunde de asigurarea manualelor scolare pentru elevii din învãtãmântul obligatoriu, conform prevederilor Legii nr. 84/1995, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare; asigurã personalului didactic conditiile necesare pentru studierea si alegerea manualelor pentru elevi;

i) asigurã, prin diriginti/învãtãtori, distribuirea carnetelor pentru plata alocatiei de stat pentru copii si rãspunde de stabilirea necesarului de burse scolare si a altor facilitãti la nivelul unitãtii de învãtãmânt, conform legislatiei în vigoare;

j) rãspunde de respectarea conditiilor si a exigentelor privind normele de igienã scolarã, de protectie a muncii, de protectie civilã si de pazã contra incendiilor în unitatea de învãtãmânt;

k) aplicã sanctiuni pentru abaterile disciplinare sãvârsite de personalul unitãtii de învãtãmânt, în limita prevederilor legale în vigoare;

l) aplicã sanctiunile prevãzute de prezentul regulament si de regulamentul intern pentru abaterile disciplinare sãvârsite de elevi.

Art. 24. – Anual directorul elaboreazã un raport general privind starea si calitatea învãtãmântului din unitatea scolarã pe care o conduce. Raportul general privind starea si calitatea învãtãmântului din unitatea scolarã este prezentat în consiliul profesoral si în consiliul reprezentativ al pãrintilor. Un rezumat al acestuia, continând principalele constatãri, va fi fãcut public, inclusiv prin afisare clasicã sau electronicã.

Art. 25. – În comunele si orasele mici, cu mai multe unitãti de învãtãmânt directorul uneia dintre acestea poate primi, din partea inspectoratului scolar general, atributii de coordonare a activitãtii din cadrul celorlalte scoli, în conditiile stabilite de Ministerul Educatiei si Cercetãrii.

Art. 26. – (1) Directorul adjunct îsi desfãsoarã activitatea în subordinea directorului, care îi elaboreazã fisa postului în concordantã cu atributiile stabilite prin prezentul regulament si prin regulamentul intern, îi evalueazã activitatea si îi acordã calificativul anual; acesta rãspunde în fata directorului, a consiliului profesoral, a consiliului de administratie si a organelor de îndrumare, evaluare si control pentru activitatea proprie, conform fisei postului.

(2) Directorul adjunct rãspunde de activitatea educativã scolarã si extrascolarã din unitatea de învãtãmânt si îndeplineste atributiile delegate de director pe perioade determinate, precum si pe cele stabilite prin fisa postului si prin regulamentul intern al unitãtii de învãtãmânt si preia toate prerogativele directorului în lipsa acestuia.

(3) În unitãtile de învãtãmânt gimnazial, liceal si profesional (scolile de arte si meserii si anul de completare) directorul adjunct avizeazã activitatea coordonatorului pentru proiecte si programe educative scolare si extrascolare, numit din rândul cadrelor didactice angajate ale scolii.

SECTIUNEA a 3-a

Consiliul profesoral

Art. 27. – (1) Consiliul profesoral este alcãtuit din totalitatea personalului didactic de predare si de instruire practicã cu norma de bazã în unitatea de învãtãmânt respectivã, titular si suplinitor, si are rol de decizie în domeniul instructiv-educativ. Personalul didactic auxiliar al unitãtii de învãtãmânt este obligat sã participe la sedintele consiliului profesoral atunci când se discutã probleme referitoare la activitatea acestuia si atunci când este invitat, absentele nemotivate constituindu-se în abateri disciplinare.

(2) La sedintele consiliului profesoral directorul invitã, în functie de tematica dezbãtutã, reprezentanti desemnati ai pãrintilor, ai consiliului elevilor, ai autoritãtilor locale si ai partenerilor sociali.

(3) Consiliul profesoral se întruneste la începutul si la sfârsitul fiecãrui semestru. De asemenea, acesta se întruneste în urmãtoarele situatii: când directorul considerã necesar, la solicitarea a douã treimi din numãrul membrilor consiliului elevilor, a jumãtate plus unu din numãrul membrilor consiliului reprezentativ/asociatiei pãrintilor sau la solicitarea a douã treimi din numãrul membrilor consiliului de administratie.

(4) Consiliul profesoral poate fi convocat în sedintã extraordinarã si la cererea a minimum o treime din numãrul membrilor sãi.

(5) Participarea la sedintele consiliului profesoral este obligatorie pentru cadrele didactice; absenta nemotivatã de la aceste sedinte se considerã abatere disciplinarã.

(6) Directorul unitãtii de învãtãmânt numeste prin decizie secretarul consiliului profesoral, care are atributia de a redacta lizibil si inteligibil procesele-verbale ale sedintelor consiliului profesoral.

(7) La sfârsitul fiecãrei sedinte a consiliului profesoral toti membrii si invitatii, în functie de situatie, au obligatia sã semneze procesul-verbal încheiat cu aceastã ocazie.

Directorul unitãtii de învãtãmânt rãspunde de acest lucru.

Lipsa cvorumului de semnãturi anuleazã valabilitatea punerii în aplicare a hotãrârilor sedintei respective.

(8) Procesele-verbale se scriu în Registrul de proceseverbale al consiliului profesoral, care se înregistreazã în unitatea de învãtãmânt pentru a deveni document oficial, se leagã si se numeroteazã. Pe ultima foaie directorul unitãtii de învãtãmânt stampileazã si semneazã pentru autentificarea numãrului paginilor si a registrului.

(9) Registrul de procese-verbale al consiliului profesoral este însotit în mod obligatoriu de dosarul care contine anexele proceselor-verbale (rapoarte, programe, informãri, tabele, liste, solicitãri, memorii, sesizãri etc.). Cele douã documente oficiale, registrul si dosarul, se pãstreazã într-un fiset securizat, ale cãrui chei se gãsesc la secretarul si la directorul unitãtii de învãtãmânt.

Art. 28. – Consiliul profesoral are urmãtoarele atributii:

a) analizeazã si dezbate raportul de evaluare internã privind calitatea educatiei si raportul general privind starea si calitatea învãtãmântului din unitatea scolarã;

b) dezbate, avizeazã si propune spre aprobare consiliului de administratie planul de dezvoltare a scolii;

c) dezbate si aprobã rapoartele de activitate, programele semestriale, planul anual de activitate, precum si eventuale completãri sau modificãri ale acestora;

d) alege cadrele didactice care fac parte din consiliul de administratie si actualizeazã, dacã este cazul, componenta acestuia;

e) aprobã componenta nominalã a comisiilor/catedrelor metodice din unitatea de învãtãmânt;

f) valideazã raportul privind situatia scolarã semestrialã si anualã prezentatã de fiecare învãtãtor/diriginte, precum si situatia scolarã dupã încheierea sesiunii de amânãri, diferente si corigente;

g) numeste comisiile de cercetare a faptelor care constituie abateri disciplinare, sãvârsite de personalul salariat al unitãtii de învãtãmânt, conform legislatiei în vigoare;

h) stabileste sanctiuni disciplinare pe baza raportului comisiei de cercetare, conform prevederilor legale în vigoare, ale prezentului regulament si ale regulamentului intern;

i) decide asupra tipului de sanctiune disciplinarã aplicatã elevilor care sãvârsesc abateri;

j) decide asupra acordãrii recompenselor pentru elevi si pentru personalul salariat al unitãtii de învãtãmânt, conform reglementãrilor în vigoare;

k) valideazã notele la purtare mai mici de 7, precum si calificativele la purtare mai mici de “Bine“ pentru clasele I–IV;

l) valideazã oferta de discipline optionale pentru anul scolar în curs;

m) avizeazã proiectul planului de scolarizare;

n) formuleazã aprecieri sintetice privind activitatea personalului de instruire practicã si de predare, care solicitã acordarea salariului de merit, a gradatiei de merit sau a altor distinctii si premii, potrivit legii, pe baza raportului de autoevaluare a activitãtii desfãsurate de acesta;

o) dezbate si avizeazã regulamentul intern al unitãtii de învãtãmânt în sedintã la care participã cel putin douã treimi din numãrul personalului salariat al unitãtii de învãtãmânt;

p) dezbate, la solicitarea Ministerului Educatiei si Cercetãrii, a inspectoratului scolar sau din proprie initiativã, proiecte de legi sau de acte normative, care reglementeazã activitatea instructiv-educativã si transmite inspectoratului scolar propuneri de modificare sau de completare;

q) dezbate probleme legate de continutul sau de organizarea activitãtii instructiv-educative din unitatea de învãtãmânt.

Art. 29. – (1) Sedintele consiliului profesoral al unitãtii de învãtãmânt se constituie legal în prezenta a douã treimi din numãrul total al membrilor.

(2) Hotãrârile se iau prin vot deschis sau secret, în functie de optiunea membrilor, cu cel putin jumãtate plus unu din numãrul total al acestora si sunt obligatorii pentru întregul personal salariat al unitãtii de învãtãmânt.

SECTIUNEA a 4-a

Consiliul de administratie

Art. 30. – (1) Consiliul de administratie functioneazã conform prevederilor Legii nr. 84/1995, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, ale Legii nr. 128/1997, cu modificãrile si completãrile ulterioare, si ale prezentului regulament.

(2) Consiliul de administratie are rol de decizie în domeniul organizatoric si administrativ.

Art. 31. – Atributiile consiliului de administratie sunt:

a) asigurã respectarea prevederilor legislatiei în vigoare, ale actelor normative emise de Ministerul Educatiei si Cercetãrii si ale deciziilor inspectorului scolar general;

b) administreazã, prin delegare din partea consiliului local, terenurile si clãdirile în care îsi desfãsoarã activitatea unitãtile de învãtãmânt preuniversitar si, prin preluare de la vechiul consiliu de administratie, celelalte componente ale bazei materiale – mijloace fixe, obiecte de inventar, materiale care sunt de drept proprietatea unitãtii de învãtãmânt;

c) aprobã planul de dezvoltare a scolii, elaborat de un grup de lucru desemnat de director, dupã dezbaterea si avizarea sa în consiliul profesoral;

d) aprobã regulamentul intern al unitãtii de învãtãmânt, dupã ce a fost dezbãtut în consiliul profesoral si în comisia paritarã;

e) elaboreazã, prin consultare cu sindicatele, fisele si criteriile de evaluare specifice unitãtii de învãtãmânt pentru personalul nedidactic, în vederea acordãrii calificativelor anuale, primelor lunare si salariilor de merit;

f) acordã calificative anuale pentru întregul personal salariat, pe baza propunerilor rezultate din raportul general privind starea si calitatea învãtãmântului din unitatea scolarã, a analizei sefilor catedrelor/comisiilor metodice, a celorlalte compartimente functionale;

g) aprobã, la propunerea directorului, acordarea salariului de merit pentru toate categoriile de salariati din unitatea de învãtãmânt. Pentru personalul didactic de predare si de instruire practicã aprobarea se acordã pe baza aprecierilor sintetice ale consiliului profesoral si cu respectarea metodologiei specifice;

h) stabileste acordarea primelor lunare pentru personalul unitãtii de învãtãmânt;

i) stabileste perioadele concediului de odihnã, pe baza cererilor individuale scrise ale tuturor salariatilor unitãtii de învãtãmânt, a propunerilor directorului si în urma consultãrii sindicatelor;

j) stabileste componenta si atributiile comisiilor de lucru din unitatea de învãtãmânt;

k) controleazã periodic parcurgerea materiei si evaluarea ritmicã a elevilor, solicitând rapoarte sintetice din partea sefilor de catedre/comisii metodice;

l) aprobã acordarea burselor scolare, conform legislatiei în vigoare;

m) avizeazã si propune spre aprobare consiliului local proiectul planului anual de venituri si cheltuieli întocmit de director si de contabilul-sef, pe baza solicitãrilor sefilor catedrelor/comisiilor metodice si ale compartimentelor functionale;

n) hotãrãste strategia de realizare si de gestionare a resurselor financiare extrabugetare, conform legislatiei în vigoare;

o) acordã avizul consultativ pentru ocuparea functiilor de director si de director adjunct;

p) propune nivelul indemnizatiei de conducere a directorului;

q) avizeazã proiectele de plan anual de scolarizare, de state de functii si de buget ale unitãtii de învãtãmânt;

r) stabileste structura si numãrul posturilor pentru personalul didactic auxiliar, pe baza criteriilor de normare elaborate de Ministerul Educatiei si Cercetãrii, pentru fiecare categorie de personal;

s) aprobã strategia de dezvoltare a resurselor umane la nivelul unitãtii scolare;

t) valideazã raportul general privind starea si calitatea învãtãmântului din unitatea scolarã si promoveazã mãsuri ameliorative, conform normelor legale în vigoare.

Art. 32. – Membrii consiliului de administratie coordoneazã si rãspund de domenii de activitate, pe baza delegãrii de sarcini stabilite de presedintele consiliului, prin decizie.

Art. 33. – (1) Consiliul de administratie al unitãtii de învãtãmânt este format, potrivit legii, din 9–15 membri, între care:

a) directorul unitãtii de învãtãmânt;

b) directorii adjuncti;

c) 1–5 reprezentanti ai cadrelor didactice, alesi de consiliul profesoral;

d) contabil/contabil-sef, dacã existã la nivelul unitãtii scolare;

e) reprezentanti ai autoritãtii publice locale, ai asociatiei de pãrinti, ai elevilor din clasele a IX-a – a XII-a/a XIII-a, ai agentilor economici (în mod obligatoriu pentru învãtãmântul profesional si tehnic), precum si ai institutiilor si organizatiilor comunitãtii locale;

f) în mediul rural se va avea în vedere ca în consiliile de administratie sã fie reprezentate corespunzãtor structurile scolare din satele care apartin localitãtilor respective; reprezentarea poate fi asiguratã de cadrul didactic coordonator al structurii scolare.

(2) Personalul didactic de predare si de instruire practicã, care face parte din consiliul de administratie, este ales de consiliul profesoral, la propunerea directorului sau a celorlalti membri ai acestuia, dintre cadrele didactice care au calitãti manageriale si performante profesionale deosebite.

(3) Presedintele consiliului de administratie este directorul unitãtii de învãtãmânt.

(4) La sedintele consiliului de administratie participã fãrã drept de vot, cu statut de observator/observatori, liderul sindical/liderii sindicali din unitatea de învãtãmânt. Punctul de vedere al liderului sindical se mentioneazã în procesul-verbal al sedintei.

(5) Presedintele consiliului de administratie invitã în scris, cu 48 de ore înainte de data sedintei, membrii consiliului de administratie si observatorii, care nu fac parte din personalul scolii.

(6) Presedintele consiliului de administratie numeste prin decizie secretarul consiliului de administratie, care are atributia de a redacta lizibil si inteligibil procesele-verbale ale sedintelor consiliului de administratie.

(7) La sfârsitul fiecãrei sedinte a consiliului de administratie toti membrii si invitatii, dacã existã, au obligatia sã semneze procesul-verbal, încheiat cu aceastã ocazie. Presedintele consiliului de administratie rãspunde de acest lucru. Lipsa cvorumului de semnãturi anuleazã valabilitatea punerii în aplicare a hotãrârilor sedintei respective.

(8) Procesele-verbale se scriu în Registrul de proceseverbale ale consiliului de administratie, care se înregistreazã în unitatea de învãtãmânt pentru a deveni document oficial, se leagã si se numeroteazã. Pe ultima foaie presedintele stampileazã si semneazã, pentru autentificarea numãrului paginilor si a registrului.

(9) Registrul de procese-verbale ale consiliului de administratie este însotit în mod obligatoriu de dosarul care contine anexele proceselor-verbale (rapoarte, programe, informãri, tabele, liste, solicitãri, memorii, sesizãri etc.). Cele douã documente oficiale, registrul si dosarul, se pãstreazã în biroul directorului, într-un fiset securizat, ale cãrui chei se gãsesc la presedintele si la secretarul consiliului de administratie.

Art. 34. – (1) Consiliul de administratie se întruneste lunar, precum si ori de câte ori considerã necesar directorul sau o treime din numãrul membrilor acestuia si este legal constituit în prezenta a cel putin douã treimi din numãrul membrilor sãi. Consiliul de administratie este convocat si la solicitarea a douã treimi din numãrul membrilor consiliului elevilor sau a jumãtate plus unu din numãrul membrilor consiliului reprezentativ al pãrintilor/asociatiei de pãrinti.

(2) Hotãrârile consiliului de administratie se iau prin vot, cu jumãtate plus unu din numãrul membrilor prezenti.

SECTIUNEA a 5-a

Catedrele/comisiile metodice

Art. 35. – (1) În cadrul aceleiasi unitãti de învãtãmânt catedrele/comisiile metodice se constituie din minimum 4 membri, pe discipline de studiu, pe discipline înrudite sau pe arii curriculare.

(2) În învãtãmântul primar catedrele/comisiile metodice se constituie pe ani de studiu, pe grupe de clase sau pe ciclu de învãtãmânt.

Art. 36. – Atributiile catedrelor/comisiilor metodice sunt urmãtoarele:

a) elaboreazã propunerile pentru oferta educationalã a unitãtii de învãtãmânt si strategia acesteia, cuprinzând obiective, finalitãti, resurse materiale si umane, curriculum la decizia scolii;

b) elaboreazã programe de activitãti semestriale si anuale;

c) consiliazã cadrele didactice în procesul de elaborare a proiectãrii didactice si a planificãrilor semestriale;

d) elaboreazã instrumentele de evaluare si notare;

e) analizeazã periodic performantele scolare ale elevilor;

f) monitorizeazã parcurgerea programei la fiecare clasã si modul în care se realizeazã evaluarea elevilor;

g) organizeazã si rãspunde de desfãsurarea recapitulãrilor finale;

h) organizeazã activitãti de pregãtire specialã a elevilor pentru examene si concursuri scolare;

i) seful de catedrã/comisie metodicã stabileste atributiile fiecãrui membru al catedrei/comisiei metodice;

j) seful de catedrã/comisie metodicã evalueazã activitatea fiecãrui membru al catedrei/comisiei metodice si propune consiliului de administratie calificativele anuale ale acestora, în baza unui raport bine documentat;

k) organizeazã activitãti de formare continuã si de cercetare – actiuni specifice unitãtii de învãtãmânt, lectii demonstrative, schimburi de experientã etc.;

l) seful de catedrã sau un membru desemnat de acesta efectueazã asistente la lectiile personalului didactic de predare si de instruire practicã din cadrul catedrei, cu precãdere la stagiari si la cadrele didactice nou-venite în unitatea de învãtãmânt;

m) elaboreazã informãri, semestrial si la cererea directorului, asupra activitãtii catedrei/comisiei metodice, pe care le prezintã în consiliul profesoral;

n) implementeazã si amelioreazã standardele de calitate specifice.

Art. 37. – (1) Seful catedrei/comisiei metodice rãspunde în fata directorului si a inspectorului de specialitate de activitatea profesionalã a membrilor acesteia.

(2) Seful catedrei/comisiei metodice are obligatia de a participa la toate actiunile initiate de director si de a efectua asistente la orele de curs, în special la profesorii stagiari, la cei nou-veniti sau la cei în activitatea cãrora se constatã disfunctii în procesul de predare-învãtare ori în relatia profesor-elev.

(3) Sedintele catedrei/comisiei metodice se tin lunar, dupã o tematicã aprobatã de directorul unitãtii de învãtãmânt, sau ori de câte ori directorul ori membrii catedrei/comisiei metodice considerã cã este necesar.

SECTIUNEA a 6-a

Consiliul clasei

Art. 38.– (1) Consiliul clasei este constituit din totalitatea personalului didactic de predare si de instruire practicã ce predã la clasa respectivã, din cel putin un pãrinte delegat al comitetului de pãrinti al clasei si, pentru toate clasele, cu exceptia celor din învãtãmântul primar, din liderul elevilor clasei respective.

(2) Presedintele consiliului clasei este învãtãtorul/dirigintele.

Art. 39. – Consiliul clasei îsi desfãsoarã activitatea la nivelul fiecãrei clase, având ca principale obiective:

a) armonizarea cerintelor educative ale personalului didactic de predare si instruire practicã cu solicitãrile elevilor si ale pãrintilor;

b) evaluarea progresului scolar al elevilor;

c) stabilirea modalitãtilor de sprijinire a elevilor cu un ritm lent de învãtare;

d) organizarea de activitãti suplimentare pentru elevii capabili de performante scolare.

Art. 40. – Consiliul clasei are urmãtoarele atributii:

a) analizeazã semestrial progresul scolar si comportamentul fiecãrui elev;

b) analizeazã volumul temelor pentru acasã si ia mãsuri de corelare a acestora între diferitele discipline;

c) stabileste mãsuri de asistentã educationalã atât pentru elevii cu probleme de învãtare sau de comportament, cât si pentru elevii cu rezultate deosebite;

d) propune notele la purtare pentru fiecare elev al clasei, în functie de comportarea acestora în unitatea de învãtãmânt si în afara acesteia, si propune consiliului profesoral validarea mediilor mai mici de 7,00;

e) propune recompense pentru elevii cu rezultate deosebite;

f) participã la întâlniri cu pãrintii si elevii cel putin o datã pe semestru si ori de câte ori este nevoie, la solicitarea dirigintelui/învãtãtorului, sau cel putin a unei treimi din numãrul pãrintilor elevilor clasei;

g) propune dirigintelui, directorului sau consiliului profesoral, dupã caz, sanctiunile disciplinare prevãzute pentru elevi de prezentul regulament si de regulamentul intern;

h) elaboreazã semestrial aprecieri sintetice despre progresul scolar si comportamentul fiecãrui elev si informeazã în scris pãrintele.

Art. 41. – (1) Coordonarea activitãtii claselor de elevi se realizeazã prin învãtãtori/diriginti, numiti de directorul unitãtii de învãtãmânt dintre cadrele didactice de predare si de instruire practicã de prestigiu si cu experientã, care predau la clasa respectivã.

(2) Functia de diriginte devine obligatorie pentru personalul didactic învestit de director cu aceastã responsabilitate.

(3) Învãtãtorul/dirigintele îsi proiecteazã si îsi desfãsoarã activitatea potrivit sarcinilor prevãzute de planul anual al unitãtii de învãtãmânt si în acord cu particularitãtile educationale ale clasei respective.

(4) Învãtãtorul/dirigintele întocmeste, dupã consultarea profesorilor clasei, a pãrintilor si a elevilor, planificarea semestrialã si anualã, care va cuprinde componentele activitãtii educative, în acord cu problemele specifice ale colectivului de elevi, precum si cu programa elaboratã de Ministerul Educatiei si Cercetãrii.

Art. 42. – Învãtãtorul/dirigintele are urmãtoarele atributii:

a) coordoneazã activitatea consiliului clasei;

b) numeste, prin consultarea elevilor, liderul elevilor clasei; îi repartizeazã sarcini si organizeazã împreunã cu acesta colectivul de elevi al clasei;

c) colaboreazã cu toti profesorii clasei si, dupã caz, cu consilierul scolar, în vederea armonizãrii influentelor educative si pentru a asigura coeziunea clasei de elevi;

d) preia, pe bazã de proces-verbal, sala de clasã în care îsi desfãsoarã activitatea elevii cãrora le este diriginte si rãspunde de pãstrarea si modernizarea acesteia;

e) prezintã elevilor si pãrintilor prevederile prezentului regulament si ale regulamentului intern;

f) organizeazã, împreunã cu consilierul scolar, actiuni de orientare scolarã si profesionalã;

g) informeazã elevii si pe pãrintii acestora cu privire la prevederile legale, referitoare la testãrile nationale, la bacalaureat, la admiterea în licee si în scoli de arte si meserii, precum si la certificarea competentelor profesionale si la metodologia de continuare a studiilor, dupã finalizarea învãtãmântului obligatoriu;

h) urmãreste frecventa elevilor, cerceteazã cauzele absentelor unor elevi si informeazã familia elevului sãptãmânal;

i) motiveazã absentele elevilor, pe baza certificatelor avizate de cabinetul medical al scolii sau, dupã caz, eliberate de medicul de familie, precum si în baza cererilor personale, motivate, ale pãrintilor, aprobate de director;

j) analizeazã periodic situatia la învãtãturã a elevilor, monitorizeazã îndeplinirea îndatoririlor scolare de cãtre toti elevii, initiazã cu consiliul clasei programe de consultatii cu pãrintii;

k) sprijinã organizarea si desfãsurarea activitãtilor elevilor în afara clasei si a unitãtii de învãtãmânt;

l) informeazã în scris familiile elevilor în legãturã cu situatiile de corigentã, sanctionãrile disciplinare, neîncheierea situatiei scolare sau repetentia;

m) stabileste, împreunã cu consiliul clasei, nota la purtare a fiecãrui elev si prezintã în scris consiliului profesoral propunerile de notare mai mici decât 7,00 pentru elevii care au sãvârsit abateri grave;

n) felicitã în scris pãrintii sau tutorii elevilor pentru rezultatele exceptionale obtinute de copiii lor la învãtãturã sau în cadrul activitãtilor extrascolare; înmâneazã elevilor diplome si premii la festivitatea organizatã la sfârsitul fiecãrui an scolar;

o) organizeazã întâlniri si discutii cu pãrintii, care se pot desfãsura pe grupe, individual sau în plen, se consultã cu acestia în legãturã cu cauzele si cu mãsurile care vizeazã progresul scolar al copiilor lor si îi informeazã pe acestia despre absentele si comportamentul elevilor, despre potentialele situatii de corigente, de amânare a încheierii situatiei scolare si de aplicare a unor sanctiuni disciplinare;

p) propune consiliului de administratie acordarea de alocatii si burse elevilor, în conformitate cu legislatia în vigoare;

q) aplicã elevilor, pe baza consultãrii cu directorul, sanctiunile prevãzute în prezentul regulament;

r) recomandã, spre aprobare, directorului participarea organizatã a elevilor la activitãti în cluburi si asociatii sportive, cultural-artistice si stiintifice, în afara unitãtii de învãtãmânt;

s) completeazã catalogul clasei si rãspunde de exactitatea datelor înscrise si de starea fizicã a acestuia;

t) calculeazã media generalã semestrialã si anualã a fiecãrui elev, stabileste clasificarea elevilor la sfârsitul anului scolar, propune acordarea premiilor, a recompenselor si a distinctiilor, potrivit prevederilor prezentului regulament si ale regulamentului intern; consemneazã în carnetele de elev mediile semestriale si anuale;

u) proiecteazã, organizeazã si desfãsoarã activitãti educative, de consiliere si de orientare scolarã si profesionalã, în functie de particularitãtile colectivului de elevi;

v) prezintã, spre validare, consiliului profesoral raportul scris asupra situatiei scolare si comportamentale a elevilor la sfârsitul semestrului/anului scolar.

CAPITOLUL IV

Comisia pentru evaluarea si asigurarea calitãtii

Art. 43. – (1) Ministerul Educatiei si Cercetãrii adoptã standarde, standarde de referintã, indicatori de performantã, precum si metodologia de asigurare a calitãtii.

(2) În baza metodologiei elaborate de Ministerul Educatiei si Cercetãrii unitatea scolarã elaboreazã si adoptã propria strategie si propriul regulament de functionare a comisiei pentru evaluarea si asigurarea calitãtii.

Art. 44. – (1) Comisia pentru evaluarea si asigurarea calitãtii este formatã din 3–9 membri. Conducerea ei operativã este asiguratã de conducãtorul organizatiei sau de un coordonator desemnat de acesta.

(2) Componenta comisiei pentru evaluarea si asigurarea calitãtii cuprinde în numãr relativ egal:

a) reprezentanti ai corpului profesoral;

b) reprezentanti ai pãrintilor si, în cazul scolii de arte si meserii, al învãtãmântului liceal si postliceal, reprezentanti ai elevilor;

c) reprezentanti ai consiliului local.

(3) Membrii comisiei pentru evaluarea si asigurarea calitãtii nu pot îndeplini functia de director sau de director adjunct în institutia respectivã, cu exceptia persoanei care asigurã conducerea ei operativã. Activitatea membrilor comisiei pentru evaluarea si asigurarea calitãtii poate fi remuneratã, cu respectarea legislatiei în vigoare.

(4) Comisia pentru evaluarea si asigurarea calitãtii are urmãtoarele atributii:

a) elaboreazã si coordoneazã aplicarea procedurilor si activitãtilor de evaluare si asigurare a calitãtii, aprobate de conducerea unitãtii scolare, conform domeniilor si criteriilor prevãzute de legislatia în vigoare;

b) elaboreazã anual un raport de evaluare internã privind calitatea educatiei în unitatea scolarã respectivã, pe baza cãruia directorul elaboreazã raportul general privind starea si calitatea învãtãmântului din unitatea scolarã.

Raportul este adus la cunostinta tuturor beneficiarilor, prin afisare sau publicare, si este pus la dispozitie evaluatorului extern;

c) elaboreazã propuneri de îmbunãtãtire a calitãtii educatiei;

d) coopereazã cu agentia românã specializatã pentru asigurarea calitãtii, cu alte agentii si organisme abilitate sau cu institutii similare din tarã ori din strãinãtate, potrivit legii.

(5) Orice control sau evaluare externã a calitãtii din partea Agentiei Române de Asigurare a Calitãtii în Învãtãmântul Preuniversitar sau a Ministerului Educatiei si Cercetãrii se va baza pe analiza raportului de evaluare internã a activitãtii din unitatea scolarã.

CAPITOLUL V

Pãrintii

SECTIUNEA 1

Dispozitii generale

Art. 45. – (1) Pãrintii/tutorii legali au dreptul si obligatia de a colabora cu unitatea de învãtãmânt, în vederea realizãrii obiectivelor educationale.

(2) Pãrintii/tutorii legali au obligatia ca, cel putin o datã pe lunã, sã ia legãtura cu învãtãtorul/dirigintele pentru a cunoaste evolutia copilului lor.

(3) Pãrintele, tutorele legal instituit sau sustinãtorul legal este obligat, conform legii, sã asigure frecventa scolarã a elevului în învãtãmântul obligatoriu.

SECTIUNEA a 2-a

Comitetul de pãrinti al clasei

Art. 46. – (1) Comitetul de pãrinti al clasei se alege în fiecare an în adunarea generalã a pãrintilor elevilor clasei, convocatã de învãtãtor/diriginte, care prezideazã sedinta.

(2) Convocarea adunãrii generale pentru alegerea comitetului de pãrinti al clasei are loc în primele 30 de zile de la începerea cursurilor anului scolar.

(3) Comitetul de pãrinti al clasei se compune din 3 persoane: un presedinte si 2 membri.

(4) Dirigintele/învãtãtorul clasei convoacã adunarea generalã a pãrintilor la începutul fiecãrui semestru si la încheierea anului scolar. De asemenea, dirigintele/învãtãtorul sau presedintele comitetului de pãrinti al clasei poate convoca adunarea generalã a pãrintilor ori de câte ori este necesar.

(5) Comitetul de pãrinti al clasei reprezintã interesele pãrintilor elevilor clasei în adunarea generalã a pãrintilor la nivelul scolii, în consiliul reprezentativ al pãrintilor, în consiliul profesoral si în consiliul clasei.

Art. 47. – Comitetul de pãrinti al clasei are urmãtoarele atributii:

a) ajutã învãtãtorii/dirigintii în activitatea de cuprindere în învãtãmântul obligatoriu a tuturor copiilor de vârstã scolarã si de îmbunãtãtire a frecventei acestora;

b) sprijinã unitatea de învãtãmânt si dirigintele în activitatea de consiliere si de orientare socioprofesionalã sau de integrare socialã a absolventilor;

c) sprijinã dirigintele/învãtãtorul în organizarea si desfãsurarea unor activitãti extrascolare;

d) are initiative si se implicã în îmbunãtãtirea conditiilor de studiu pentru elevii clasei;

e) atrage persoane fizice sau juridice care, prin contributii financiare sau materiale, sustin programe de modernizare a activitãtii educative si a bazei materiale din clasã si din scoalã.

f) sprijinã conducerea unitãtii de învãtãmânt si dirigintele/învãtãtorul în întretinerea, dezvoltarea si modernizarea bazei materiale a clasei si a unitãtii de învãtãmânt.

Art. 48. – (1) Comitetul de pãrinti al clasei tine legãtura cu unitatea de învãtãmânt prin dirigintele/învãtãtorul clasei.

(2) Comitetul de pãrinti al clasei poate propune în adunarea generalã, dacã se considerã necesar, o sumã minimã prin care pãrintii elevilor clasei sã contribuie la întretinerea, dezvoltarea si modernizarea bazei materiale a clasei ori a unitãtii de învãtãmânt.

(3) Contributia prevãzutã la alin. (2) nu este obligatorie, iar neachitarea acesteia nu poate limita în nici un caz exercitarea de cãtre elevi a drepturilor prevãzute de prezentul regulament si de prevederile legale în vigoare. Informarea celor implicati cu privire la continutul acestui articol este obligatorie.

(4) Contributia prevãzutã la alin. (2) se colecteazã si se administreazã numai de cãtre comitetul de pãrinti, fãrã implicarea cadrelor didactice.

(5) Este interzisã implicarea elevilor în strângerea fondurilor.

(6) Dirigintelui/învãtãtorului îi este interzis sã opereze cu aceste fonduri.

(7) Fondurile bãnesti ale comitetului de pãrinti se cheltuiesc la initiativa acestuia sau ca urmare a propunerii dirigintelui/învãtãtorului ori a directorului, însusitã de comitet.

(8) Sponsorizarea clasei sau a unitãtii de învãtãmânt nu atrage drepturi în plus pentru anumiti elevi.

(9) Se interzice initierea, de cãtre scoalã sau de cãtre pãrinti, a oricãrei discutii cu elevii în vederea colectãrii si administrãrii fondurilor comitetului de pãrinti.

SECTIUNEA a 3-a

Consiliul reprezentantiv al pãrintilor/Asociatia de pãrinti

Art. 49. – La nivelul fiecãrei unitãti de învãtãmânt functioneazã consiliul reprezentativ al pãrintilor.

Art. 50. – (1) Consiliul reprezentativ al pãrintilor din unitatea de învãtãmânt este compus din presedintii comitetelor de pãrinti ai fiecãrei clase.

(2) Consiliul reprezentativ al pãrintilor prevãzut la alin. (1) îsi desemneazã reprezentantii în organismele de conducere ale scolii.

Art. 51. – (1) Consiliul reprezentativ al pãrintilor poate decide constituirea sa în asociatie cu personalitate juridicã, conform reglementãrilor în vigoare.

(2) Consiliul reprezentativ al pãrintilor/asociatia pãrintilor se organizeazã si functioneazã în conformitate cu propriul regulament de ordine interioarã/statutul asociatiei.

Art. 52. – Consiliul reprezentativ al pãrintilor/asociatia de pãrinti are urmãtoarele atributii:

a) sustine unitatea de învãtãmânt în activitatea de consiliere si orientare socioprofesionalã sau de integrare socialã a absolventilor;

b) propune mãsuri pentru scolarizarea elevilor din învãtãmântul obligatoriu si încadrarea în muncã a absolventilor;

c) propune unitãtilor de învãtãmânt discipline si domenii care sã se studieze prin curriculumul la decizia scolii;

d) indentificã surse de finantare extrabugetarã si propune consiliului de administratie al unitãtii, la nivelul cãreia se constituie, modul de folosire a acestora;

e) sprijinã parteneriatele educationale dintre unitãtile de învãtãmânt si institutiile cu rol educativ în plan local;

f) sustine unitãtile de învãtãmânt în derularea programelor de prevenire si de combatere a abandonului scolar;

g) se preocupã de conservarea, promovarea si cunoasterea traditiilor culturale specifice minoritãtilor în plan local, de dezvoltare a multiculturalitãtii si a dialogului cultural;

h) sustine unitatea de învãtãmânt în organizarea si desfãsurarea festivitãtilor anuale;

i) sustine conducerea unitãtii scolare în organizarea si în desfãsurarea consultatiilor cu pãrintii pe teme educationale;

j) conlucreazã cu comisiile de ocrotire a minorilor, cu organele de autoritate tutelarã sau cu organizatiile neguvernamentale cu atributii în acest sens, în vederea solutionãrii situatiei elevilor care au nevoie de ocrotire;

k) sprijinã conducerea unitãtii de învãtãmânt în întretinerea si modernizarea bazei materiale;

l) are initiative si se implicã în îmbunãtãtirea calitãtii vietii si activitãtii elevilor, în internate si în cantine.

Art. 53. – (1) Comitetele de pãrinti ale claselor/consiliul reprezentativ al pãrintilor/asociatia de pãrinti poate atrage resurse financiare extrabugetare, constând în contributii, donatii, sponsorizãri etc., venite din partea unor persoane fizice sau juridice din tarã si din strãinãtate, care vor fi utilizate pentru:

a) modernizarea si întretinerea patrimoniului unitãtii de învãtãmânt, a bazei materiale si sportive;

b) acordarea de premii si de burse elevilor;

c) sprijinirea financiarã a unor activitãti extrascolare;

d) acordarea de sprijin financiar sau material copiilor care provin din familii cu o situatie materialã precarã;

e) alte activitãti care privesc bunul mers al unitãtii de învãtãmânt sau care sunt aprobate de adunarea generalã a pãrintilor.

(2) Personalul didactic nu opereazã cu aceste fonduri.

(3) Fondurile colectate în conditiile alin. (1) se cheltuiesc numai prin decizie a organizatiilor pãrintilor, din proprie initiativã sau în urma consultãrii consiliului de administratie al unitãtii de învãtãmânt.

Art. 54. – (1) Colectarea si administrarea sumelor destinate întretinerii, dezvoltãrii si modernizãrii bazei materiale a unitãtii de învãtãmânt, reprezentând o cotã-parte din contributia prevãzutã la art. 48, se face numai de consiliul reprezentativ al pãrintilor.

(2) Personalul didactic nu opereazã cu aceste fonduri.

(3) Fondurile colectate de consiliul reprezentativ al pãrintilor se cheltuiesc numai prin decizia acestuia, din propria initiativã sau în urma consultãrii consiliului de administratie al unitãtii de învãtãmânt.

(4) Adunarea generalã a asociatiei pãrintilor din unitatea de învãtãmânt stabileste suma de bani care poate sã se afle permanent la dispozitia consiliului reprezentativ al pãrintilor si care sã fie folositã pentru situatii urgente, la solicitarea consiliului de administratie al unitãtii de învãtãmânt.

CAPITOLUL VI

Evaluarea

SECTIUNEA 1

Evaluarea rezultatelor elevilor

Art. 55. – (1) Evaluarea rezultatelor la învãtãturã se realizeazã în mod ritmic, pe parcursul semestrelor sau în vacantele scolare, conform prevederilor Ministerului Educatiei si Cercetãrii.

(2) Fiecare semestru cuprinde si perioade de consolidare si de evaluare a competentelor dobândite de elevi. În aceste perioade se urmãreste:

a) ameliorarea rezultatelor procesului de predareînvã tare;

b) fixarea si sistematizarea cunostintelor;

c) stimularea elevilor cu ritm lent de învãtare sau cu alte dificultãti în dobândirea cunostintelor, deprinderilor si atitudinilor;

d) stimularea pregãtirii elevilor capabili de performantã.

Art. 56. – Instrumentele de evaluare se stabilesc în functie de vârsta si de particularitãtile psihopedagogice ale elevilor si de specificul fiecãrei discipline. Acestea pot fi:

a) lucrãri scrise;

b) activitãti practice;

c) referate si proiecte;

d) interviuri;

e) portofolii;

f) alte instrumente stabilite de catedrele/comisiile metodice si aprobate de director sau elaborate de Ministerul Educatiei si Cercetãrii ori de inspectoratul scolar.

Art. 57. – (1) În învãtãmântul preuniversitar evaluãrile se concretizeazã, de regulã, prin note de la 10 la 1.

(2) În clasele din învãtãmântul primar aprecierea rezultatelor elevilor se face prin calificative sau prin alte forme de apreciere, respectându-se reglementãrile Ministerului Educatiei si Cercetãrii.

(3) Notele/calificativele acordate se comunicã în mod obligatoriu elevilor, se trec în catalog si în carnetul de elev de cãtre profesorul/învãtãtorul care le acordã si se comenteazã cu pãrintii.

(4) Numãrul de note acordate fiecãrui elev, la fiecare disciplinã de studiu, exclusiv nota de la tezã, trebuie sã fie cel putin egal cu numãrul sãptãmânal de ore de curs prevãzut în planul de învãtãmânt. Fac exceptie disciplinele cu o orã de curs pe sãptãmânã, la care numãrul minim de note/calificative este de douã.

(5) Elevii aflati în situatie de corigentã vor avea cu cel putin o notã/un calificativ în plus fatã de numãrul de note/calificative prevãzut la alin. (4), ultima notã/ultimul calificativ fiind acordat, de regulã, în ultimele douã sãptãmâni ale semestrului.

(6) Disciplinele la care se sustin teze se stabilesc de Ministerul Educatiei si Cercetãrii. În învãtãmântul postliceal, la unele specializãri, tezele pot fi înlocuite cu elaborarea unor microproiecte.

(7) Tezele se sustin începând cu a doua jumãtate a semestrului.

(8) Notele la teze, cu o pondere de 25% din media semestrialã, se analizeazã cu elevii într-o orã scolarã special destinatã si se trec în catalog cu cel putin douã sãptãmâni înaintea încheierii semestrului.

(9) Tezele se pãstreazã în scoalã pânã la sfârsitul anului scolar si pot fi consultate de pãrintii elevilor, în prezenta profesorului care predã disciplina de studiu respectivã si care a acordat nota.

SECTIUNEA a 2-a

Încheierea situatiei scolare

Art. 58. – (1) La sfârsitul fiecãrui semestru si la încheierea anului scolar, învãtãtorii si profesorii au obligatia sã încheie situatia scolarã a elevilor care nu intrã sub incidenta art. 64.

(2) La sfârsitul fiecãrui semestru învãtãtorul/dirigintele consultã consiliul clasei pentru elaborarea aprecierii asupra situatiei scolare a fiecãrui elev.

Art. 59. – (1) La fiecare disciplinã de studiu media semestrialã se considerã legal constituitã dacã este calculatã din numãrul de note prevãzut de prezentul regulament.

(2) Media la evaluarea periodicã este media aritmeticã a notelor înscrise în catalog, cu exceptia notei de la tezã, medie calculatã cu douã zecimale exacte, fãrã rotunjire.

(3) La disciplinele de studiu la care nu se sustine tezã media semestrialã se obtine prin rotunjirea mediei de la evaluarea periodicã la cel mai apropiat numãr întreg. La o diferentã de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului.

(4) La disciplinele de studiu la care se sustine tezã media semestrialã se calculeazã astfel: îmedia semestrialã = (3M+T)/4“, unde “M“ reprezintã media la evaluarea periodicã, iar “T“ reprezintã nota obtinutã la tezã. Nota astfel obtinutã se rotunjeste la cel mai apropiat numãr întreg; la o diferentã de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului.

(5) Media anualã la fiecare disciplinã este datã de media aritmeticã a celor douã medii semestriale, calculatã cu douã zecimale exacte. Aceasta nu se rotunjeste. La disciplina de învãtãmânt Educatie fizicã si sport media anualã/calificativul se poate încheia si cu media/calificativul de pe un singur semestru dacã elevul a fost scutit medical pe celãlalt semestru.

(6) În cazul în care curriculumul este organizat modular, fiecare modul se dezvoltã ca o unitate autonomã de instruire. Media unui modul se calculeazã ca medie aritmeticã a notelor obtinute pe parcursul desfãsurãrii modulului, calculatã cu douã zecimale exacte, fãrã rotunjire.

Încheierea mediei unui modul care se finalizeazã pe parcursul anului se face în mod obligatoriu în momentul finalizãrii acestuia, nefiind conditionatã de sfârsitul semestrului. Aceasta este consideratã media anualã a modulului. Media unui modul este similarã cu media anualã a unei discipline, neîncheindu-se medie semestrialã.

(7) Media anualã generalã se calculeazã ca medie aritmeticã, fãrã rotunjire, a mediilor anuale de la toate disciplinele.

(8) La clasele I–IV se stabilesc calificative semestriale si anuale la fiecare disciplinã de studiu.

(9) Pentru clasele mentionate la alin. (8) calificativul semestrial la fiecare disciplinã se stabileste astfel: se aleg douã calificative cu frecventa cea mai mare, acordate în timpul semestrului, dupã care, în perioadele de recapitulare si de consolidare a materiei, în urma aplicãrii unor probe de evaluare sumativã, cadrul didactic opteazã pentru unul dintre cele douã calificative.

(10) Pentru clasele mentionate la alin. (8) calificativul anual la fiecare disciplinã este dat de unul dintre calificativele semestriale stabilite de cadrul didactic în baza urmãtoarelor criterii:

a) progresul sau regresul performantei elevului;

b) raportul efort-performantã realizatã;

c) cresterea sau descresterea motivatiei elevului;

d) realizarea unor sarcini din programul suplimentar de pregãtire sau de recuperare, stabilite de cadrul didactic si care au fost aduse la cunostintã pãrintelui.

Art. 60. – Mediile/calificativele semestriale si anuale la fiecare disciplinã de studiu se consemneazã în catalog de cãtre cadrul didactic care a predat disciplina respectivã, iar mediile/calificativele la purtare, de cãtre diriginti/învãtãtori.

Art. 61. – (1) Elevii scutiti de efort fizic au obligatia de a fi prezenti la orele de educatie fizicã si sport. Acestor elevi nu li se acordã note si nu li se încheie media la aceastã disciplinã, în semestrul sau în anul în care sunt scutiti medical.

(2) Pentru elevii scutiti medical profesorul de educatie fizicã si sport consemneazã în catalog, la rubrica respectivã, “scutit medical în semestrul........“ sau “scutit medical în anul scolar.....“, specificându-se documentul medical, numãrul si data eliberãrii acestuia.

(3) Elevii scutiti medical, semestrial sau anual, nu sunt obligati sã vinã în echipament sportiv la orele de educatie fizicã si sport, având însã încãltãminte adecvatã pentru sãlile de sport. Absentele lor de la aceste ore se consemneazã în catalog si genereazã efectele prevãzute de legislatia în vigoare.

(4) În timpul orei de educatie fizicã si sport elevilor scutiti medical, pentru o fireascã integrare în colectiv, cadrul didactic le poate atribui sarcini organizatorice: arbitraj, cronometrare, mãsurare, supraveghere, înregistrarea unor elemente tehnice, tinerea scorului, distribuirea si recuperarea de material didactic, montarea si demontarea instalatiilor sportive usoare etc.

Art. 62. – (1) Scolarizarea elevilor sportivi nominalizati pentru centrele de pregãtire olimpicã se realizeazã în unitãti de învãtãmânt situate în apropierea acestor structuri sportive si respectã dinamica selectiei. Elevii sunt nominalizati de federatiile nationale sportive. Situatia scolarã, înregistratã în perioadele în care elevii se pregãtesc la aceste centre, se transmite unitãtilor de învãtãmânt de care apartin acestia. În cazul în care scolarizarea se realizeazã la unitãti de învãtãmânt care nu pot asigura pregãtirea elevilor la unele discipline de învãtãmânt, situatia scolarã a acestor elevi se poate încheia, la disciplinele respective, la scolile de care elevii apartin, dupã întoarcere, conform dispozitiilor metodologice prevãzute în prezentul regulament.

(2) Elevii sportivi nominalizati pentru centrele olimpice de excelentã se scolarizeazã în unitãtile de învãtãmânt în care este organizat învãtãmânt sportiv si pe lângã care functioneazã ca afiliate aceste centre. Scolarizarea elevilor respectã dinamica selectiei si se face ori de câte ori este nevoie.

Art. 63. – (1) Sunt declarati promovati elevii care, la sfârsitul anului scolar, obtin la fiecare disciplinã de studiu cel putin media anualã 5,00/calificativul “Suficient“, iar la purtare, media anualã 6,00/calificativul “Suficient“.

(2) Pentru elevii liceelor pedagogice si ai liceelor teologice media anualã minimã de promovare la purtare este 7,00.

Art. 64. – Sunt declarati amânati, semestrial sau anual, elevii cãrora nu li se poate definitiva situatia scolarã la una sau la mai multe discipline de studiu/module din urmãtoarele motive:

a) au absentat, motivat sau nemotivat, la cel putin 50% din numãrul de ore de curs prevãzut într-un semestru la disciplinele respective. Consiliul clasei, cu acordul profesorului care predã disciplina respectivã, poate decide încheierea situatiei scolare a elevilor care absenteazã motivat, din cauza unor afectiuni grave, mentionate ca atare în documente medicale, sau din alte cauze, pe care consiliul clasei le apreciazã ca fiind justificate, cu conditia ca dupã revenirea la scoalã acestia sã participe regulat la cursuri si sã poatã fi evaluati. Deciziile luate în aceste cazuri se mentioneazã într-un proces-verbal, care rãmâne la dosarul care contine anexele proceselor-verbale ale consiliului profesoral;

b) au fost scutiti de frecventã de cãtre directorul unitãtii de învãtãmânt, în urma unor solicitãri oficiale, pentru perioada participãrii la festivaluri si concursuri profesionale, cultural-artistice si sportive, cantonamente si pregãtire specializatã, interne si internationale;

c) au beneficiat de bursã de studiu în strãinãtate, recunoscutã de Ministerul Educatiei si Cercetãrii; d) au urmat studiile, pentru o perioadã determinatã de timp, în alte tãri.

Art. 65. – (1) Elevii declarati amânati pe semestrul I îsi vor încheia situatia scolarã în primele 4 sãptãmâni de la revenirea la scoalã, în conformitate cu prevederile prezentului regulament.

(2) Încheierea situatiei scolare a elevilor amânati pe semestrul al doilea sau amânati anual se face într-o perioadã stabilitã de conducerea unitãtii de învãtãmânt, înaintea sesiunii de corigente. Elevii amânati, care nu promoveazã la una sau douã discipline de studiu, în sesiunea de încheiere a situatiei scolare, se pot prezenta la sesiunea de corigente.

Art. 66. – (1) Sunt declarati corigenti elevii care obtin medii anuale sub 5,00/calificativul “Insuficient“ la cel mult douã discipline de studiu, precum si elevii amânati care nu promoveazã examenul de încheiere a situatiei scolare la cel mult douã discipline de studiu.

(2) În scolile si în liceele de artã, precum si la clasele cu program sportiv elevii care nu îndeplinesc conditiile de promovare la disciplina principalã de specialitate sunt declarati inapti pentru aceste profiluri si îndrumati spre un alt profil; fac exceptie de la aceastã prevedere elevii de la clasele terminale.

(3) Pentru elevii corigenti se organizeazã anual o singurã sesiune de examene, într-o perioadã stabilitã de Ministerul Educatiei si Cercetãrii.

(4) În cazul în care curriculumul este organizat modular, sunt declarati corigenti:

– elevii care obtin medii sub 5,00 la modulele ce se finalizeazã pe parcursul anului scolar, indiferent de numãrul modulelor nepromovate;

– elevii care obtin medii sub 5,00 la modulele ce se finalizeazã la sfârsitul anului scolar, precum si elevii amânati care nu promoveazã examenul de încheiere a situatiei scolare.

(5) Pentru elevii declarati corigenti la modulele ce se finalizeazã pe parcursul anului scolar, indiferent de numãrul modulelor nepromovate, se aprobã organizarea unei sesiuni de corigente în ultima sãptãmânã a lunii mai a anului scolar, în conformitate cu reglementãrile legale în vigoare. Media fiecãrui modul, obtinutã în urma examenului de corigentã, reprezintã media anualã a modulului.

Art. 67. – (1) Sunt declarati repetenti:

a) elevii care au obtinut medii anuale sub 5,00/calificativul “Insuficient“ la mai mult de douã discipline de învãtãmânt;

b) elevii care au obtinut la purtare media anualã mai micã de 6,00/calificativul “Insuficient“, respectiv mai micã de 7,00 în cazul liceelor pedagogice si teologice, indiferent de mediile obtinute la disciplinele de studiu;

c) elevii corigenti, care nu se prezintã la examen sau care nu promoveazã examenul la cel putin o disciplinã;

d) elevii amânati, care nu se prezintã la sesiunea de încheiere a situatiei scolare la cel putin o disciplinã;

e) elevii exmatriculati, cu drept de reînscriere; acestora li se înscrie în documentele scolare “Repetent prin exmatriculare, cu drept de reînscriere în aceeasi unitate de învãtãmânt sau în alta“.

(2) În învãtãmântul primar repetentia apare numai dupã finalizarea ciclului de achizitii fundamentale (clasa a II-a).

Elevii care, la încheierea clasei I, se gãsesc în situatia prevãzutã la alin. (1) vor rãmâne în colectivele în care au învãtat în clasa I si vor intra într-un program de remediere/recuperare scolarã, realizat de învãtãtorul clasei, împreunã cu un specialist de la centrul judetean/municipal de asistentã psihopedagogicã.

Art. 68. – (1) Elevii declarati repetenti se pot înscrie în anul scolar urmãtor în clasa pe care o repetã, la aceeasi unitate de învãtãmânt sau la alta, în limita efectivului de 30 de elevi/clasã. În situatia în care formatiunile de studiu sunt constituite la limita maximã prevãzutã de lege si scolarizarea nu se poate realiza cu respectarea limitei de 30 de elevi/clasã, efectivul maxim poate fi depãsit cu 1–2 elevi/clasã.

(2) Pentru elevii din învãtãmântul liceal, profesional (scoala de arte si meserii si anul de completare) si din învãtãmântul postliceal, declarati repetenti la sfârsitul primului an de studii, reînscrierea se poate face si peste cifra de scolarizare aprobatã, de regulã în limita efectivului de 30 de elevi/clasã. Exceptiile de la regulã se analizeazã si se aprobã, în situatii speciale, de cãtre inspectoratele scolare.

(3) În învãtãmântul de stat, în anul de completare si în ciclul superior al liceului elevii se pot afla în situatia de repetentie de cel mult douã ori. Anul de studiu se poate repeta o singurã datã.

(4) Elevii din anul de completare si din ciclul superior al liceului, care nu îndeplinesc conditiile prevãzute la alin. (3), îsi pot continua studiile numai la învãtãmântul seral sau cu frecventã redusã, cu achitarea unei taxe, stabilitã de consiliul de administratie al unitãtii de învãtãmânt, cu avizul inspectoratului scolar judetean/al municipiului Bucuresti.

(5) Elevul care nu frecventeazã cursurile de zi ale unei clase din învãtãmântul obligatoriu, depãsind cu mai mult de 2 ani vârsta clasei respective, se aflã în situatia de abandon scolar. Elevul aflat în situatia de abandon scolar poate fi înscris, la cerere, în forme de învãtãmânt seral, cu frecventã redusã sau la distantã, pentru care se constituie formatiuni aparte.

(6) Tinerii care au depãsit vârsta scolarã cu mai mult de 4 ani îsi pot completa educatia de bazã, prin parcurgerea unor programe de tip “A doua sansã“, conform metodologiei Ministerului Educatiei si Cercetãrii.

Art. 69. – (1) Elevii care au urmat cursurile într-o unitate de învãtãmânt din altã tarã pot dobândi calitatea de elev în România numai dupã echivalarea de cãtre Ministerul Educatiei si Cercetãrii a studiilor urmate în strãinãtate si dupã sustinerea examenelor de diferente în perioada stabilitã de directorul unitãtii de învãtãmânt de stat sau particular.

(2) Elevii din învãtãmântul obligatoriu, prevãzuti la alin. (1), care nu au acte de studii, vor fi evaluati la o unitate de învãtãmânt nominalizatã de inspectoratul scolar, dupã care se stabileste clasa în care pot fi înscrisi, potrivit rezultatelor evaluãrii si vârstei.

(3) Examenele de diferente si clarificarea situatiei scolare au loc în cel mult 60 de zile de la data înapoierii în tarã. Pânã la promovarea examenelor de diferente, elevii mentionati la alin. (1) pot audia cursurile, fãrã a fi înscrisi în catalog.

(4) Dupã promovarea tuturor examenelor de diferentã elevul este înscris în clasa pentru care a sustinut examenele.

(5) Dacã elevul nu promoveazã cel putin douã examene de diferentã, acesta este evaluat pentru o clasã inferioarã.

Dacã elevul nu promoveazã un singur examen de diferentã, se acordã o singurã reexaminare. În cazul în care nu promoveazã nici la reexaminare, elevul este evaluat pentru o clasã inferioarã.

(6) Pentru copiii care nu cunosc limba românã, înscrierea în învãtãmântul românesc se face conform reglementãrilor Ministerului Educatiei si Cercetãrii.

(7) Copiilor lucrãtorilor migranti li se aplicã prevederile legale în vigoare privind accesul la învãtãmântul obligatoriu din România al copiilor lucrãtorilor migranti proveniti din statele membre ale Uniunii Europene, precum si cele ale alin. (2).

(8) Elevilor strãini (cetãteni strãini de origine românã, cetãteni români cu domiciliul în strãinãtate si cetãteni strãini care nu sunt de origine românã) li se aplicã precizãrile Ministerului Educatiei si Cercetãrii privind scolarizarea elevilor strãini în învãtãmântul preuniversitar din România.

Art. 70. – (1) Elevilor înscrisi într-o unitate de învãtãmânt de stat sau particularã din România, care urmeazã sã continue studiile în alte tãri, pentru o perioadã determinatã de timp, li se rezervã locul.

(2) Încheierea situatiei scolare a acestei categorii de elevi, declarati amânati, se face, dupã revenirea în tarã, la disciplinele de învãtãmânt neechivalate de Ministerul Educatiei si Cercetãrii, în conformitate cu prevederile art. 65.

Art. 71. – (1) Consiliile profesorale din unitãtile de învãtãmânt de stat sau particular valideazã situatia scolarã a elevilor, pe clase, în sedinta de încheiere a cursurilor semestriale si anuale, iar secretarul consiliului o consemneazã în procesul-verbal, mentionându-se numele celor promovati, corigenti, repetenti, amânati, exmatriculati, precum si numele elevilor cu note la purtare mai mici de 7,00.

(2) Situatia scolarã a elevilor corigenti, amânati sau repetenti se comunicã în scris pãrintilor/tutorilor legali, de cãtre diriginte/învãtãtor, în cel mult 10 zile de la încheierea fiecãrui semestru/an scolar.

(3) Pentru elevii amânati sau corigenti, învãtãtorul/dirigintele comunicã pãrintilor/tutorilor legali, în scris, programul de desfãsurare a examenelor de corigentã si perioada de încheiere a situatiei scolare.

(4) Situatia scolarã anualã a tuturor elevilor, cu specificarea mediei generale, se afiseazã la avizierul unitãtii de învãtãmânt, în termen de 3 zile de la încheierea cursurilor.

(5) În alte situatii decât cele prevãzute în prezentul regulament nici un document scolar nu poate fi fãcut public fãrã acordul elevului/absolventului, dacã este major, sau al pãrintelui/tutorelui legal, cu respectarea art. 83 din Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului.

SECTIUNEA a 3-a

Examenele organizate de unitãtile de învãtãmânt

Art. 72. – (1) Examenele organizate de unitãtile de învãtãmânt sunt:

a) examen de corigentã pentru elevii declarati corigenti la încheierea cursurilor anuale si pentru elevii declarati corigenti dupã sustinerea examenelor din sesiunea pentru elevii amânati;

b) examen de încheiere a situatiei scolare pentru elevii declarati amânati pe semestrul al doilea sau anual;

c) examen de diferente pentru elevii a cãror înscriere în unitatea de învãtãmânt este conditionatã de promovarea unor astfel de examene.

(2) Se interzice organizarea unor examinãri, în vederea înscrierii elevilor în clasa I, respectiv a V-a. Organizarea unor forme de testare este acceptabilã în urmãtoarele situatii particulare:

a) pentru formarea unor clase cu studiul intensiv de limbi strãine. În acest caz, testãrile vor viza verificarea nivelului de stãpânire a limbii strãine;

b) pentru unitãti de învãtãmânt care au în structura lor clase gimnaziale, dar nu si clase primare, iar numãrul candidatilor care solicitã înscrierea în clasa a V-a depãseste numãrul de locuri;

c) pentru unitãti de învãtãmânt care au în structura lor atât clase gimnaziale, cât si clase primare, dar numãrul de locuri alocate clasei a V-a este mai mic decât numãrul absolventilor clasei a IV-a.

Art. 73. – (1) Ministerul Educatiei si Cercetãrii stabileste perioadele de desfãsurare a examenelor de corigentã.

(2) Directorul unitãtii de învãtãmânt stabileste perioada de desfãsurare a examenelor pentru elevii declarati amânati pe semestrul al doilea sau anual. Aceste examene se desfãsoarã înaintea examenelor de corigentã.

(3) Desfãsurarea examenelor de diferentã, în urma transferãrii de la o unitate de învãtãmânt la alta, are loc, de regulã, în vacantele scolare.

(4) Perioadele pentru celelalte examene de diferentã sunt precizate în art. 69.

Art. 74. – (1) La examenele de diferentã pentru elevii care solicitã transferul de la o unitate de învãtãmânt la alta nu se acordã reexaminare.

(2) Dupã încheierea sesiunii de corigentã, elevii care nu au promovat la o singurã disciplinã de învãtãmânt/un singur modul au dreptul sã solicite reexaminarea. Aceasta se acordã de cãtre director, în cazuri justificate, o singurã datã, dupã consultarea învãtãtorului sau a profesorului si la solicitarea scrisã a elevului sau a pãrintelui/tutorelui legal. Cererea de reexaminare se depune în termen de 24 de ore de la afisarea rezultatelor examenului de corigentã.

Reexaminarea se desfãsoarã în termen de douã zile de la data depunerii cererii, dar nu mai târziu de data deschiderii cursurilor noului an scolar. Comisia de reexaminare se numeste de cãtre director.

(3) Beneficiazã de reexaminare si elevii migranti care se aflã într-o situatie identicã cu cea prevãzutã la art. 69 alin. (6).

Art. 75. – (1) Toate examenele se desfãsoarã dupã aceeasi metodologie.

(2) Pentru elevii declarati corigenti sau amânati anual, examinarea se face din toatã materia studiatã de elevi în anul scolar, conform programei scolare a clasei sau grupei respective.

(3) Pentru elevii amânati pe un semestru examinarea se face numai din materia acelui semestru.

(4) Pentru elevii care sustin examene de diferente examinarea se face din toatã materia studiatã în anul scolar sau dintr-o parte a acesteia, în functie de situatie.

(5) Disciplinele la care se dau examene de diferentã sunt cele prevãzute în trunchiul comun al specializãrii clasei si care nu au fost studiate de candidat. Se dã examen separat pentru fiecare an de studiu.

(6) Nu se sustin examene de diferentã pentru disciplinele din curriculum la decizia scolii.

(7) În cazul elevilor transferati, acestia preiau disciplinele optionale ale clasei în care se transferã. La disciplinele optionale în curs de desfãsurare, pãrintele/tutorele legal al elevului care nu a împlinit 18 ani îsi asumã responsabilitatea însusirii de cãtre elev a continutului programei scolare parcurse pânã în momentul transferului.

În foaia matricolã se trec mediile obtinute la optionalele studiate la unitatea de învãtãmânt de la care se transferã.

Art. 76. – (1) Pentru desfãsurarea examenelor existã 3 tipuri de probe: scrise, orale si practice. La toate examenele se sustin, de regulã, douã din cele trei probe – proba scrisã si proba oralã.

(2) Pentru disciplinele de studiu la care, datoritã profilului sau/si specializãrii, este necesarã si proba practicã, modalitãtile de sustinere a acesteia, precum si cea de-a doua probã de examen sunt stabilite de directorul unitãtii de învãtãmânt, împreunã cu membrii catedrei de specialitate.

(3) Proba practicã se sustine la disciplinele care au, preponderent, astfel de activitãti.

(4) Directorul unitãtii de învãtãmânt stabileste prin decizie internã componenta comisiilor si datele de desfãsurare a examenelor. Fiecare comisie are un presedinte si 2 profesori examinatori.

Art. 77. – (1) La toate examenele evaluarea elevilor se face de cãtre 2 profesori/învãtãtori de aceeasi specialitate sau de specialitãti înrudite.

(2) Pentru examinarea elevilor corigenti, unul dintre profesori/învãtãtori este cel care a predat elevului disciplina de învãtãmânt în timpul anului scolar. În absenta temeinic motivatã a acestuia examinarea se face de cãtre un alt profesor de specialitate/învãtãtor din scoalã, numit de directorul unitãtii de învãtãmânt, sau de cãtre un profesor/învãtãtor de la o altã unitate de învãtãmânt, numit de inspectorul scolar general, la solicitarea întemeiatã a directorului unitãtii de învãtãmânt. Dacã directorul unitãtii de învãtãmânt apreciazã cã între elev si profesor existã un conflict care ar putea vicia rezultatul evaluãrii, examinarea poate fi fãcutã de o comisie stabilitã de director si avizatã de inspectorul de specialitate.

Art. 78. – (1) Proba scrisã a examenelor are o duratã de 45 de minute pentru învãtãmântul primar si de 90 de minute pentru învãtãmântul secundar si postliceal, din momentul transcrierii subiectelor pe tablã sau al primirii de cãtre elev a foii cu subiecte. Proba scrisã contine douã variante de subiecte, dintre care elevul trateazã o singurã variantã, la alegere.

(2) Proba oralã a examenelor se desfãsoarã prin dialog profesor-elev, pe bazã de bilete de examen. Numãrul biletelor de examen este de douã ori mai mare decât numãrul elevilor care sustin examenul la disciplina respectivã. Fiecare bilet contine douã subiecte. Elevul poate schimba de cel mult douã ori biletul de examen.

Fiecare schimbare atrage scãderea notei acordate de cãtre fiecare examinator cu câte un punct.

(3) Fiecare profesor examinator acordã elevului câte o notã la fiecare probã sustinutã de acesta. Notele de la probele orale sau practice sunt întregi. Notele de la probele scrise pot fi fractionare. Media aritmeticã a notelor acordate la cele douã probe, rotunjitã la nota întreagã cea mai apropiatã, reprezintã nota finalã la examenul de corigentã, acordatã de profesorul/învãtãtorul examinator; fractiunile de 50 de sutimi rotunjindu-se în favoarea elevului.

(4) Media obtinutã de elev la examenul de corigentã este media artimeticã, nerotunjitã, a notelor finale acordate de cei 2 examinatori. Între notele finale acordate de cei 2 examinatori nu se acceptã o diferentã mai mare de un punct. În caz contrar, medierea o face presedintele comisiei de examen.

(5) La clasele la care evaluarea cunostintelor se face prin calificative se procedeazã astfel: dupã corectarea lucrãrilor scrise si dupã sustinerea examenului oral fiecare examinator acordã calificativul sãu, global; calificativul final al elevului la examenul de corigentã se stabileste de comun acord între cei 2 examinatori. În cazul unei neconcordante, presedintele comisiei de examen are drept de decizie pentru stabilirea calificativului final al elevului la acest examen.

Art. 79. – (1) Elevul corigent este declarat promovat la disciplina de examen dacã obtine cel putin media 5,00/calificativul “Suficient“.

(2) Sunt declarati promovati anual elevii care obtin la fiecare disciplinã la care sustin examenul de corigentã cel putin media 5,00/calificativul “Suficient“.

(3) La examenul de corigentã, la cel de încheiere a situatiei scolare pentru elevii amânati anual si la examenul de diferentã care echivaleazã o disciplinã studiatã un an scolar complet, media obtinutã constituie media anualã a disciplinei respective si intrã în calculul mediei generale anuale.

(4) La examenul de încheiere a situatiei scolare pentru elevii amânati pe semestrul al doilea sau la examenul de diferentã care echivaleazã o disciplinã numai pe intervalul unui semestru, media obtinutã constituie media semestrialã a elevului la disciplina respectivã.

Art. 80. – Elevii corigenti sau amânati, care nu se pot prezenta la examene din motive temeinice, dovedite cu acte, în cel mult 5 zile lucrãtoare de la data examenului, sunt examinati la o datã ulterioarã, stabilitã de director, dar nu mai târziu de începutul noului an scolar. În situatii exceptionale, respectiv internãri în spital, imobilizãri la pat etc., dovedite cu acte, inspectoratul scolar poate aproba sustinerea examenului si dupã începerea cursurilor noului an scolar.

Art. 81. – (1) Rezultatele obtinute la examenele de încheiere a situatiei, la examenele pentru elevii amânati si la examenele de corigentã, inclusiv la cele de reexaminare, se consemneazã în catalogul de examen de cãtre profesorii/învãtãtorii examinatori si se trec în catalogul clasei de secretariatul scolii, în termen de maximum 5 zile de la afisarea rezultatelor, dar nu mai târziu de data începerii cursurilor noului an scolar.

(2) Rezultatele obtinute de elevi la examenele de diferentã se consemneazã în catalogul de examen, de cãtre examinatori, iar în registrul matricol si în catalogul clasei, de cãtre secretarul scolii.

(3) În catalogul de examen se consemneazã notele/calificativele acordate la fiecare probã, nota finalã acordatã de fiecare profesor examinator sau calificativul global, precum si media obtinutã de elev la examen, respectiv calificativul final. Catalogul de examen se semneazã de cãtre examinatori si de cãtre presedintele comisiei, imediat dupã terminarea examenului.

(4) Presedintele comisiei de examen predã secretarului unitãtii de învãtãmânt toate documentele specifice acestor examene, cum ar fi: cataloage de examen, lucrãrile scrise si însemnãrile elevilor la proba oralã/practicã etc. Aceste documente se predau imediat dupã finalizarea examenelor, dar nu mai târziu de data începerii cursurilor anului scolar.

(5) Rezultatul la examenele de corigentã si la examenele de încheiere a situatiei pentru elevii amânati, precum si situatia scolarã anualã a elevilor se afiseazã a doua zi dupã încheierea sesiunii de examen si se

consemneazã în procesul-verbal al consiliului profesoral de la începutul anului scolar.

Art. 82. – (1) Dupã terminarea sesiunii de examen, de încheiere a situatiei, de corigentã sau de reexaminare, învãtãtorul/dirigintele consemneazã în catalog situatia scolarã a elevilor care au participat la aceste examene.

(2) Lucrãrile scrise si foile cu însemnãrile elevului la proba oralã a examenului se pãstreazã în arhiva unitãtii de învãtãmânt, timp de un an.

CAPITOLUL VII

Personalul didactic, didactic auxiliar si nedidactic

Art. 83. – Legea nr. 84/1995, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, si Legea nr. 128/1997, cu modificãrile si completãrile ulterioare, reglementeazã functiile, competentele, responsabilitãtile, drepturile si obligatiile personalului didactic de predare si de instruire practicã si ale personalului didactic auxiliar.

Art. 84. – (1) În sistemul national de învãtãmânt functioneazã personal didactic de predare si de instruire practicã, personal didactic auxiliar si nedidactic cu calitãti morale, apt din punct de vedere medical, capabil sã relationeze corespunzãtor cu elevii, pãrintii si colegii.

(2) Personalul din învãtãmânt are obligatia de a participa la programe de formare continuã, în conformitate cu specificul activitãtii si cu reglementãrile în vigoare, pentru fiecare categorie.

(3) Personalul din învãtãmânt trebuie sã aibã o tinutã moralã demnã, în concordantã cu valorile educationale pe care le transmite elevilor, o vestimentatie decentã si un comportament responsabil.

(4) Personalul din învãtãmânt are obligatia sã sesizeze, la nevoie, institutiile publice de asistentã socialã/ educationalã specializatã, directia generalã de asistentã socialã si protectia copilului în legãturã cu aspecte care afecteazã demnitatea, integritatea fizicã si psihicã a elevului/copilului.

(5) Personalul din învãtãmânt trebuie sã dovedeascã respect si consideratie în relatiile cu elevii si cu pãrintii/reprezentantii legali ai acestora.

(6) Personalului din învãtãmânt îi este interzis sã desfãsoare actiuni de naturã sã afecteze imaginea publicã a elevului, viata intimã, privatã si familialã a acestuia.

(7) Personalului din învãtãmânt îi este interzis sã aplice pedepse corporale, precum si sã agreseze verbal sau fizic elevii si/sau colegii.

(8) Se interzice personalului didactic sã conditioneze evaluarea elevilor sau calitatea prestatiei didactice la clasã de obtinerea oricãrui tip de avantaje de la elevi sau de la pãrintii/apartinãtorii/reprezentantii legali ai acestora. Astfel de practici, dovedite, se sanctioneazã cu excluderea din învãtãmânt.

(9) Personalul didactic este obligat sã prezinte, conform legii, rezultatele analizelor medicale solicitate, efectuate conform Legii nr. 128/1997, cu modificãrile si completãrile ulterioare, si Acordului comun, încheiat de Ministerul Educatiei si Cercetãrii cu Ministerul Sãnãtãtii si Familiei si cu Casa de Asigurãri, avizul pentru examenul clinic, eliberat de medicul de familie, examenul pulmonar al cãrui cost este suportat de consiliul local, examenul psihologic, realizat de personalul de specialitate din centrele de asistentã psihopedagogicã din cadrul sistemului de învãtãmânt judetean.

Art. 85. – Personalul didactic de predare si de instruire practicã din învãtãmântul preuniversitar are drepturile si obligatiile prevãzute în Legea nr. 128/1997, cu modificãrile si completãrile ulterioare. La nivelul fiecãrei unitãti de învãtãmânt, prin regulamentul de ordine interioarã se pot stabili drepturi si obligatii specifice, cu consultarea reprezentantului/reprezentantilor organizatiei/organizatiilor sindicale din unitate.

Art. 86. – (1) Compartimentul secretariat este subordonat directorului unitãtii de învãtãmânt.

(2) Secretariatul functioneazã pentru elevi, pãrinti, personalul unitãtii de învãtãmânt si pentru alte persoane interesate, potrivit unui program de lucru aprobat de director.

(3) Secretariatul asigurã permanenta pe întreaga perioadã de desfãsurare a orelor de curs.

(4) Secretarul aduce condica în cancelarie si o ia la sfârsitul orelor. Secretarul descuie si încuie fisetul în care se pãstreazã cataloagele, la începutul/terminarea orelor, dupã ce a verificat, împreunã cu profesorul/învãtãtorul de serviciu, existenta tuturor cataloagelor.

(5) Secretarul completeazã fisele matricole, cataloagele de corigentã si se ocupã de arhivarea tuturor documentelor scolare.

(6) În perioada vacantelor scolare cataloagele se pãstreazã la secretariat.

(7) Procurarea, detinerea si folosirea sigiliilor se fac în conformitate cu reglementãrile stabilite prin ordin al ministrului eductiei si cercetãrii.

(8) Procurarea, completarea, eliberarea si evidenta actelor de studii se fac în conformitate cu prevederile “Regulamentului privind regimul juridic al actelor de studii si al documentelor de evidentã scolarã în învãtãmântul preuniversitar“, aprobat prin ordin al ministrului educatiei si cercetãrii.

(9) Evidenta, selectionarea, pãstrarea si depunerea documentelor scolare la Arhivele Nationale, dupã expirarea termenelor de pãstrare stabilite prin Indicatorul termenelor de pãstrare, aprobat prin ordin al ministrului educatiei si cercetãrii, se fac în conformitate cu prevederile Legii Arhivelor Nationale nr. 16/1996, cu modificãrile ulterioare.

Art. 87. – (1) Serviciul de contabilitate este subordonat directorului unitãtii de învãtãmânt.

(2) Serviciul de contabilitate al unitãtii de învãtãmânt si cel al centrului de executie bugetarã, acolo unde este cazul, subordonat directorului–ordonator tertiar de credite, asigurã si rãspunde de organizarea si desfãsurarea activitãtii financiar-contabile a unitãtii de învãtãmânt, în conformitate cu dispozitiile legale în vigoare.

(3) Contabilitatea îndeplineste orice sarcini financiarcontabile încredintate de director sau stipulate expres în acte normative.

Art. 88. – (1) Serviciul de administratie este subordonat directorului unitãtii de învãtãmânt.

(2) Administratorul îsi desfãsoarã activitatea sub conducerea directorului, rãspunde de gestionarea si de întretinerea bazei materiale a unitãtii de învãtãmânt, coordoneazã activitatea personalului administrativ de întretinere si curãtenie (mecanici, paznici, portari, magazineri, muncitori, gestionari, personalul pentru cantinã, internat si aprovizionare).

(3) Întregul inventar mobil si imobil al unitãtii de învãtãmânt se trece în registrul inventar al acesteia si în evidentele contabile. Schimbarea destinatiei bunurilor ce apartin unitãtii de învãtãmânt se poate face numai cu îndeplinirea formelor legale.

(4) Programul personalului de îngrijire se stabileste de administrator, potrivit nevoilor unitãtii de învãtãmânt, si se aprobã de director.

(5) Administratorul stabileste sectoarele de lucru ale personalului de îngrijire. În functie de nevoile unitãtii de învãtãmânt, directorul poate schimba aceste sectoare.

(6) Administratorul nu poate folosi personalul subordonat în alte activitãti decât în cele necesare unitãtii de învãtãmânt.

Art. 89. – (1) Bibliotecarul este subordonat directorului unitãtii de învãtãmânt.

(2) Bibliotecarul organizeazã activitatea bibliotecii, asigurã functionarea acesteia si este interesat de completarea rationalã a fondului de publicatii.

(3) Activitãtile de bazã ale bibliotecarului sunt:

a) îndrumã lectura si studiul si ajutã la elaborarea lucrãrilor elevilor, punând la dispozitie acestora instrumente de informare, respectiv fisiere, cataloage, liste bibliografice etc., care sã le înlesneascã o orientare rapidã în colectiile bibliotecii;

b) sprijinã informarea si documentarea rapidã a personalului didactic;

c) participã la toate cursurile specifice de formare continuã.

(4) Bibliotecarul organizeazã sau participã la organizarea de actiuni specifice: lansare de carte, întâlniri literare, simpozioane, vitrine si expozitii de cãrti, standuri de noutãti sau de colectii de cãrti, prezentãri de manuale optionale etc.

Art. 90. – (1) Laborantul, informaticianul, programatorul, tehnicianul, pedagogul si profesorul documentarist sunt subordonati directorului unitãtii de învãtãmânt.

(2) Atributiile fiecãrei functii mentionate la alin. (1) sunt prevãzute în fisele de post aprobate de director.

CAPITOLUL VIII

Elevii

SECTIUNEA 1

Dobândirea calitãtii de elev

Art. 91. – Orice persoanã, indiferent de sex, rasã, nationalitate, apartenentã politicã sau religioasã, care este înscrisã în unitatea de învãtãmânt si participã la activitãtile organizate de aceasta, are calitatea de elev.

Art. 92. – (1) În învãtãmântul primar (clasele I–IV) si în ciclul gimnazial al învãtãmântului secundar inferior (clasele V–VIII), calitatea de elev se dobândeste în urma solicitãrii scrise adresate de pãrinti sau tutori legali cãtre unitatea de învãtãmânt de stat ori particular. Pãrintele sau tutorele legal are dreptul de a alege forma de învãtãmânt si felul educatiei copilului minor.

(2) În ciclul inferior al liceului si în scoala de arte si meserii (clasele IX–X), în învãtãmântul secundar superior (ciclul superior al liceului), în anul de completare si în învãtãmântul postliceal, înscrierea elevilor se face pe baza regulamentului de admitere sau a criteriilor generale elaborate de Ministerul Educatiei si Cercetãrii, în limita numãrului de locuri din planul de scolarizare. Înscrierea în ciclul superior al liceului, cursuri de zi, se poate face în primii 2 ani de la absolvirea ciclului inferior al liceului/anului de completare, dacã la data începerii anului scolar elevul nu a depãsit vârsta de 18 ani.

(3) Elevii promovati vor fi înscrisi de drept în anul urmãtor de studiu, dacã nu existã prevederi specifice de admitere în anul respectiv.

(4) Elevii repetenti, retrasi sau exmatriculati cu drept de reînscriere, din învãtãmântul de zi, se pot reînmatricula, la cerere, la acelasi nivel, ciclu de învãtãmânt si, dupã caz, rutã de profesionalizare, la învãtãmântul de zi, în urmãtorii 2 ani consecutivi, redobândind calitatea de elev. Înscrierea acestora la alte forme de învãtãmânt se poate face si dupã mai mult de 2 ani. Elevii de la celelalte forme de învãtãmânt, repetenti, retrasi sau exmatriculati cu drept de reînscriere, se pot reînmatricula, la cerere, la orice formã de învãtãmânt, cu exceptia celui de zi. Reînmatricularea acestora se poate face si dupã mai mult de 2 ani scolari.

SECTIUNEA a 2-a

Exercitarea calitãtii de elev

Art. 93. – (1) Calitatea de elev se exercitã prin frecventarea cursurilor si prin participarea la toate activitãtile existente în programul fiecãrei unitãti de învãtãmânt.

(2) Evidenta prezentei elevilor se face la fiecare orã de curs de cãtre învãtãtor/profesor, care consemneazã în mod obligatoriu fiecare absentã.

(3) Elevii din învãtãmântul obligatoriu, înscrisi la cursuri cu frecventã redusã sau la distantã, sunt obligati sã se prezinte la fiecare sesiune de examene organizatã de unitatea de învãtãmânt.

Art. 94. – (1) Absentele datorate îmbolnãvirii elevilor, bolilor contagioase din familie sau altor cazuri de fortã majorã, dovedite cu acte legale, sunt considerate motivate.

(2) Motivarea absentelor se efectueazã pe baza urmãtoarelor acte:

a) adeverintã eliberatã de medicul cabinetului scolar sau de medicul de familie si avizatã de medicul scolar (dacã existã);

b) adeverintã/certificat medical eliberatã/eliberat de unitatea sanitarã, în cazul în care elevul a fost internat în spital, avizatã/avizat de medicul scolar (dacã existã);

c) cererea scrisã a pãrintelui/tutorelui legal al elevului, adresatã directorului unitãtii de învãtãmânt si aprobatã de acesta în urma consultãrii cu dirigintele/învãtãtorul clasei.

(3) Motivarea absentelor se face de cãtre învãtãtor sau diriginte, în ziua prezentãrii actelor justificative.

(4) În cazul elevilor minori, pãrintele/tutorele legal are obligatia de a prezenta personal dirigintelui actele justificative pentru absentele copilului sãu.

(5) Actele pe baza cãrora se face motivarea absentelor vor fi prezentate în termen de maximum 7 zile de la reluarea activitãtii elevului si vor fi pãstrate de cãtre învãtãtor/diriginte pe tot parcursul anului scolar.

(6) Toate adeverintele medicale trebuie sã aibã viza cabinetului care are în evidentã fisele medicale/carnetele de sãnãtate ale elevilor.

(7) Nerespectarea termenului prevãzut la alin. (5) atrage, de regulã, declararea absentelor ca nemotivate.

(8) La cererea scrisã a unitãtilor de învãtãmânt în care este organizat învãtãmânt sportiv sau a structurilor nationale sportive, directorul poate aproba motivarea absentelor elevilor care participã la cantonamente si la competitii de nivel local, national si international, cu conditia recuperãrii materiei, în vederea încheierii situatiei scolare.

Art. 95. – Elevii din învãtãmântul obligatoriu, cu handicap fizic, nedeplasabili, cu boli cronice grave, pot fi scutiti partial sau total de frecventã, beneficiind de îndrumarea unitãtii de învãtãmânt. Scutirea se acordã, la cerere, de director, pe baza actelor medicale doveditoare si a recomandãrii exprese a compartimentului de igienã scolarã din cadrul directiei de sãnãtate publicã judetene/a municipiului Bucuresti.

Art. 96. – Elevii si elevele aflati în situatii speciale (cãsãtorie, nasterea unui copil, persoane existente în îngrijirea elevului, detentie etc.) vor fi sprijiniti sã finalizeze ciclul de învãtãmânt.

SECTIUNEA a 3-a

Drepturile elevilor

Art. 97. – (1) Elevii din învãtãmântul de stat si particular se bucurã de toate drepturile constitutionale. Elevii din învãtãmântul de stat si particular acreditat se bucurã de egalitate în toate drepturile conferite de calitatea de elev.

(2) Nici o activitate organizatã în unitatea de învãtãmânt nu poate leza demnitatea sau personalitatea elevilor.

(3) Elevul sau, dupã caz, reprezentantul sãu legal are dreptul de a contesta modalitãtile si rezultatele evaluãrii. Contestatia se adreseazã cadrului didactic respectiv, care are obligatia de a motiva/justifica modalitatea de evaluare si rezultatele acesteia. În situatia în care argumentele nu sunt considerate satisfãcãtoare, elevul/reprezentantul sãu legal se poate adresa directorului unitãtii scolare, care, pentru solutionarea contestatiei, va desemna profesori de specialitate care nu predau la clasa respectivã.

Art. 98. – (1) Elevii din învãtãmântul de stat beneficiazã de învãtãmânt gratuit.

(2) Elevii pot beneficia de burse sau de alte forme de sprijin material si financiar pentru studii, acordate de bãnci, în conditiile legii. Statul îi sprijinã material, cu precãdere, pe elevii care obtin performante, rezultate foarte bune la învãtãturã sau la activitãti artistice si sportive, precum si pe cei cu situatie materialã precarã.

(3) Elevii pot beneficia de suport financiar si din sursele extrabugetare ale unitãtilor de învãtãmânt de stat.

Art. 99. – (1) Conducerile unitãtilor de învãtãmânt sunt obligate sã punã gratuit la dispozitia elevilor bazele materiale si bazele sportive pentru pregãtirea organizatã a acestora.

(2) Elevii pot fi cazati în internate si pot servi masa la cantinele scolare, în conditiile stabilite prin regulamente de organizare si functionare a unitãtilor respective.

(3) Copiii personalului didactic de predare si de instruire practicã beneficiazã de gratuitate la cazare în cãmine si internate.

Art. 100. – În timpul scolarizãrii elevii beneficiazã de asistentã psihopedagogicã si medicalã gratuitã. De asemenea, ei au dreptul la bilete cu preturi reduse la spectacole, muzee, manifestãri cultural-sportive si la reduceri la transportul în comun, pe baza carnetului de elev vizat la zi.

Art. 101. – Elevii din învãtãmântul de stat si particular au dreptul sã fie evidentiati si sã primeascã premii si recompense pentru rezultate deosebite obtinute la activitãtile scolare si extrascolare, precum si pentru atitudine civicã exemplarã.

Art. 102. – Elevii din învãtãmântul obligatoriu primesc gratuit manuale scolare. Beneficiazã de aceeasi gratuitate si elevii din învãtãmântul secundar superior ai cãror pãrinti au un venit lunar, pe membru de familie, egal sau mai mic decât salariul minim brut pe economie.

Art. 103. – Elevii apartinând minoritãtilor nationale au dreptul sã studieze si sã se instruiascã în limba maternã, la toate nivelurile si formele de învãtãmânt, în conditiile prevãzute de Legea nr. 84/1995, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare.

Art. 104. – Elevii au dreptul sã opteze, conform legii, pentru tipul si forma de învãtãmânt pe care le vor urma si sã aleagã parcursul scolar corespunzãtor intereselor, pregãtirii si competentelor lor. Pentru elevii minori acest drept se exercitã de cãtre pãrintii/tutorii legali ai copiilor.

Art. 105. – (1) În fiecare unitate de învãtãmânt de stat sau particular se constituie consiliul elevilor, format din liderii elevilor de la fiecare clasã.

(2) Consiliul elevilor functioneazã în baza unui regulament propriu, avizat de conducerea unitãtii de învãtãmânt si care este anexã la regulamentul intern.

(3) Consiliul elevilor îsi desemneazã reprezentantii, elevi din clasele IX–XII/XIII sau din învãtãmântul postliceal, pentru a participa la sedintele consiliului de administratie al unitãtii de învãtãmânt.

Art. 106. – Elevii au dreptul sã participe la activitãtile extrascolare organizate de unitatea de învãtãmânt, precum si la cele care se desfãsoarã în palatele si în cluburile elevilor, în bazele sportive si de agrement, în taberele si în unitãtile conexe inspectoratelor scolare, în cluburile si în asociatiile sportive, cu respectarea prevederilor regulamentelor de functionare ale acestora.

Art. 107. – (1) Elevilor din învãtãmântul preuniversitar de stat si particular le este garantatã, conform legii, libertatea de asociere în cercuri si în asociatii stiintifice, culturale, artistice, sportive sau civice, care se organizeazã si functioneazã pe baza unui statut propriu, aprobat de directorul unitãtii de învãtãmânt.

(2) Exercitarea dreptului la reuniune, conform art. 15 alin. (2) din Conventia cu privire la drepturile copilului, nu poate fi supusã decât acelor limitãri care sunt prevãzute de lege si care sunt necesare într-o societate democraticã, în interesul sigurantei nationale, al ordinii publice, pentru a proteja sãnãtatea si moralitatea publicã sau drepturile si libertãtile altora.

(3) Dreptul la reuniune se exercitã în afara orarului zilnic, iar activitãtile pot fi sustinute în unitatea de învãtãmânt, la cererea grupului de initiativã, numai cu aprobarea directorului. Aprobarea pentru desfãsurarea acestor actiuni va fi conditionatã de acordarea de garantii scrise, oficiale, privind asigurarea de cãtre organizatori a securitãtii persoanelor si a bunurilor.

(4) În cazul în care continutul activitãtilor care se desfãsoarã în unitatea de învãtãmânt de stat sau particular contravine principiilor sus-mentionate, directorul unitãtii de învãtãmânt poate suspenda sau interzice desfãsurarea acestor activitãti.

Art. 108. – (1) În unitãtile de învãtãmânt de stat si particular, conform legii, libertatea elevilor de a redacta si a difuza reviste/publicatii scolare proprii este garantatã.

(2) În cazul în care aceste reviste/publicatii contin elemente care afecteazã siguranta nationalã, ordinea publicã, sãnãtatea si moralitatea, drepturile si libertãtile cetãtenesti sau prevederile prezentului regulament si ale regulamentului de ordine interioarã al unitãtii de învãtãmânt, directorul va suspenda editarea si difuzarea acestora.

Art. 109. – Elevii din învãtãmântul de stat si particular, cu aptitudini si performante scolare exceptionale, pot promova 2 ani într-un an scolar, conform metodologiei elaborate de Ministerul Educatiei si Cercetãrii.

SECTIUNEA a 4-a

Îndatoririle elevilor

Art. 110. – Elevii din învãtãmântul de stat si particular au datoria de a frecventa cursurile, de a se pregãti la fiecare disciplinã de studiu si de a-si însusi cunostintele prevãzute de programele scolare.

Art. 111. – (1) Elevii trebuie sã aibã o comportare civilizatã si o tinutã decentã atât în unitatea de învãtãmânt, cât si în afara ei.

(2) Elevii trebuie sã cunoascã si sã respecte:

a) legile statului;

b) prezentul regulament si regulamentul intern;

c) regulile de circulatie si cele cu privire la apãrarea sãnãtãtii;

d) normele de tehnica securitãtii muncii, de prevenire si de stingere a incendiilor;

e) normele de protectie civilã;

f) normele de protectie a mediului.

Art. 112. – Este interzis elevilor:

a) sã distrugã documente scolare, precum cataloage, carnete de elev, foi matricole etc.;

b) sã deterioreze bunurile din patrimoniul unitãtii de învãtãmânt;

c) sã aducã si sã difuzeze în unitatea de învãtãmânt materiale care, prin continutul lor, atenteazã la independenta, suveranitatea si integritatea nationalã a tãrii, care cultivã violenta si intoleranta;

d) sã organizeze si sã participe la actiuni de protest care afecteazã desfãsurarea activitãtii de învãtãmânt sau frecventa la cursuri a elevilor;

e) sã blocheze cãile de acces în spatiile de învãtãmânt;

f) sã detinã si sã consume în perimetrul unitãtii de învãtãmânt si în afara acestuia droguri, bãuturi alcoolice si tigãri si sã participe la jocuri de noroc;

g) sã introducã în perimetrul unitãtii de învãtãmânt orice tipuri de arme sau alte instrumente, precum munitie, petarde, pocnitori etc., care, prin actiunea, lor pot afecta integritatea fizicã si psihicã a colectivului de elevi si a personalului unitãtii de învãtãmânt;

h) sã posede si sã difuzeze materiale cu caracter obscen sau pornografic;

i) sã utilizeze telefoanele celulare în timpul orelor de curs, al examenelor si al concursurilor;

j) sã lanseze anunturi false cu privire la amplasarea unor materiale explozibile în perimetrul unitãtii de învãtãmânt;

k) sã aibã tinutã, comportamente si atitudini ostentative si provocatoare;

l) sã aducã jigniri si sã manifeste agresivitate în limbaj si în comportament fatã de colegi si fatã de personalul unitãtii de învãtãmânt.

Art. 113. – Elevii au obligatia sã poarte asupra lor carnetul de elev, sã îl prezinte profesorilor/învãtãtorilor pentru consemnarea notelor, precum si pãrintilor pentru informare în legãturã cu situatia scolarã.

Art. 114. – Elevii din învãtãmântul preuniversitar de stat trebuie sã utilizeze cu grijã manualele scolare primite gratuit si sã le restituie în stare bunã la sfârsitul anului scolar.

SECTIUNEA a 5-a

Recompensarea elevilor

Art. 115. – Elevii care obtin rezultate remarcabile în activitatea scolarã si extrascolarã si se disting prin comportare exemplarã pot primi urmãtoarele recompense:

a) evidentiere în fata colegilor clasei;

b) evidentiere, de cãtre director, în fata colegilor de scoalã sau a consiliului profesoral;

c) comunicare verbalã sau scrisã adresatã pãrintilor, cu mentionarea faptelor deosebite pentru care elevul este evidentiat;

d) burse de merit, de studiu sau alte recompense materiale acordate de stat, de agenti economici sau de sponsori;

e) premii, diplome, medalii;

f) recomandare pentru trimiterea, cu prioritate, în excursii sau în tabere de profil din tarã si din strãinãtate;

g) premiul de onoare al unitãtii de învãtãmânt.

Art. 116. – (1) Acordarea premiilor elevilor la sfârsitul anului scolar se face la nivelul unitãtii de învãtãmânt, la propunerea dirigintelui, a consiliului clasei, a directorului scolii.

(2) Se pot acorda premii elevilor care:

a) au obtinut primele 3 medii generale pe clasã, cu conditia ca acestea sã nu fie mai mici de 9,00; pentru urmãtoarele 3 medii se pot acorda mentiuni;

b) s-au distins la una sau mai multe discipline de studiu;

c) au obtinut performante la concursuri, festivaluri, expozitii si la alte activitãti extrascolare desfãsurate la nivel local, judetean, national ori international;

d) s-au remarcat prin fapte de înaltã tinutã moralã si civicã;

e) au avut la nivelul clasei cea mai bunã frecventã pe parcursul anului scolar.

(3) Se pot acorda premii si pentru alte situatii prevãzute de regulamentul intern al unitãtii de învãtãmânt.

Art. 117. – Unitatea de învãtãmânt si alti factori pot stimula activitãtile de performantã ale elevilor la nivel local, national si international, prin alocarea unor premii sau burse din partea consiliului reprezentativ al pãrintilor, a agentilor economici, a fundatiilor stiintifice si culturale, a comunitãtii locale etc.

SECTIUNEA a 6-a

Sanctiunile aplicate elevilor

Art. 118. – (1) Elevii care sãvârsesc fapte prin care se încalcã dispozitiile legale în vigoare, inclusiv regulamentele scolare, vor fi sanctionati în functie de gravitatea acestora.

(2) Sanctiunile care se pot aplica elevilor sunt urmãtoarele:

a) observatia individualã;

b) mustrare în fata clasei si/sau în fata consiliului clasei/consiliului profesoral;

c) mustrare scrisã;

d) retragerea temporarã sau definitivã a bursei;

e) eliminarea de la cursuri pe o perioadã de 3–5 zile;

f) mutarea disciplinarã la o clasã paralelã din aceeasi scoalã;

g) mutarea disciplinarã la o altã unitate de învãtãmânt, cu acceptul conducerii unitãtii primitoare;

h) preavizul de exmatriculare;

i) exmatricularea.

(3) Toate sanctiunile aplicate elevilor sunt comunicate în scris pãrintilor/reprezentantului legal.

Art. 119. – (1) Observatia individualã constã în dojenirea elevului.

(2) Sanctiunea se aplicã de diriginte/învãtãtor sau de director.

(3) Sanctiunea nu atrage si alte mãsuri disciplinare.

Art. 120. – (1) Mustrarea în fata clasei si/sau în fata consiliului clasei/consiliului profesoral constã în dojenirea elevului si sfãtuirea acestuia sã se poarte în asa fel încât sã dea dovadã de îndreptare, atrãgându-i-se totodatã atentia cã dacã nu îsi schimbã comportamentul i se va aplica o sanctiune mai severã.

(2) Sanctiunea se aplicã de cãtre diriginte/învãtãtor sau director.

(3) Sanctiunea este însotitã de scãderea notei la purtare.

Art. 121. – (1) Mustrarea scrisã constã în dojenirea elevului în scris, la propunerea consiliului clasei sau a directorului, de cãtre diriginte/învãtãtor si director si înmânarea documentului pãrintilor/tutorilor legali, personal, sub semnãturã.

(2) Sanctiunea se înregistreazã în catalogul clasei, precizându-se numãrul documentului.

(3) Sanctiunea se consemneazã în raportul consiliului clasei, prezentat consiliului profesoral la sfârsitul semestrului sau al anului scolar.

(4) Sanctiunea este însotitã de scãderea notei la purtare.

Art. 122. – (1) Retragerea temporarã sau definitivã a bursei se aplicã de director, la propunerea consiliului clasei.

(2) Sanctiunea este însotitã de scãderea notei la purtare.

Art. 123. – (1) Eliminarea de la cursuri pe o perioadã de 3–5 zile constã în înlocuirea activitãtii obisnuite a elevului, pentru perioada aplicãrii sanctiunii, cu un alt tip de activitate, desfãsuratã de regulã în cadrul unitãtii de învãtãmânt, în conformitate cu prevederile regulamentului intern, si stabilitã de cãtre director, la propunerea consiliului clasei.

(2) Dacã elevul refuzã sã participe la aceste activitãti, absentele sunt considerate nemotivate si se consemneazã în catalogul clasei.

(3) Sanctiunea se consemneazã în catalogul clasei, precizându-se numãrul si data documentului, si în raportul consiliului clasei la sfârsitul semestrului sau al anului scolar.

(4) Aceastã sanctiune nu se aplicã elevilor din clasele I–IV. (5) Sanctiunea este însotitã de scãderea notei la purtare.

Art. 124. – (1) Mutarea disciplinarã la o clasã paralelã se aplicã prin înmânarea în scris a sanctiunii, sub semnãturã, de cãtre diriginte/învãtãtor si director pãrintelui/tutorelui legal sau elevului, dacã acesta a împlinit 18 ani.

(2) Sanctiunea se consemneazã în registrul de evidentã a elevilor, în catalogul clasei si în registrul matricol.

(3) Sanctiunea se consemneazã în raportul consiliului clasei, la sfârsitul semestrului sau al anului scolar.

(4) Sanctiunea este însotitã de scãderea notei la purtare.

Art. 125. – (1) Preavizul de exmatriculare se întocmeste în scris de diriginte si director, pentru elevii care absenteazã nejustificat 20 de ore la diferite discipline de studiu sau 15% din totalul orelor de la o singurã disciplinã/un singur modul, cumulate pe un an scolar, si se înmâneazã sub semnãturã pãrintelui/tutorelui legal sau elevului, dacã acesta a împlinit 18 ani.

(2) Sanctiunea se aplicã elevilor din sistemul de învãtãmânt liceal, postliceal si profesional, cu exceptia elevilor din învãtãmântul obligatoriu.

(3) Sanctiunea se consemneazã în registrul de evidentã a elevilor si în catalogul clasei si se mentioneazã în raportul consiliului clasei la sfârsit de semestru sau de an scolar.

(4) Sanctiunea este însotitã de scãderea notei la purtare.

Art. 126. – (1) Exmatricularea constã în eliminarea, pânã la sfârsitul anului scolar, a elevului din unitatea de învãtãmânt în care acesta a fost înscris.

(2) Exmatricularea poate fi:

a) exmatriculare cu drept de reînscriere în anul urmãtor în aceeasi unitate de învãtãmânt si în acelasi an de studiu;

b) exmatriculare fãrã drept de reînscriere în aceeasi unitate de învãtãmânt;

c) exmatriculare din toate unitãtile de învãtãmânt, fãrã drept de reînscriere, pentru o perioadã de timp.

Art. 127. – (1) Exmatricularea cu drept de reînscriere în anul urmãtor în aceeasi unitate de învãtãmânt si în acelasi an de studiu se aplicã elevilor din învãtãmântul secundar superior, din anul de completare si din învãtãmântul postliceal, pentru abateri grave, prevãzute de prezentul regulament sau apreciate ca atare de cãtre consiliul profesoral al unitãtii de învãtãmânt.

(2) Sanctiunea se aplicã si pentru un numãr de cel putin 40 de absente nejustificate din totalul orelor de studiu sau cel putin 30% din totalul orelor la o singurã disciplinã de studiu/un singur modul, cumulate pe un an scolar.

(3) Sanctiunea se aprobã în consiliul profesoral, la propunerea dirigintelui, prin consultarea directorului. Dacã motivul sanctionãrii îl reprezintã absentele nejustificate, aprobarea este conditionatã de emiterea preavizului de exmatriculare.

(4) Sanctiunea se consemneazã în registrul de proceseverbale ale consiliului profesoral, în catalogul clasei, în registrul de evidentã a elevilor si în registrul matricol.

(5) Sanctiunea se comunicã pãrintelui/tutorelui legal si elevului, dacã acesta a împlinit 18 ani, în scris, sub semnãturã, de cãtre dirigintele clasei.

(6) Sanctiunea este însotitã de scãderea notei la purtare sub 6,00.

Art. 128. – (1) Exmatricularea fãrã drept de reînscriere în aceeasi unitate de învãtãmânt se aplicã elevilor din învãtãmântul secundar superior si din anul de completare, pentru abateri deosebit de grave, apreciate ca atare de cãtre consiliul profesoral.

(2) Aplicarea sanctiunii se aprobã de cãtre consiliul profesoral, la propunerea consiliului clasei sau a directorului.

(3) Sanctiunea se consemneazã în registrul de proceseverbale ale consiliului profesoral, în catalogul clasei, în registrul de evidentã a elevilor si în registrul matricol.

(4) Sanctiunea se comunicã pãrintelui/tutorelui legal si elevului, dacã acesta a împlinit 18 ani, în scris, sub semnãturã, de cãtre dirigintele clasei.

(5) Sanctiunea este însotitã de scãderea notei la purtare sub 6,00.

Art. 129. – (1) Exmatricularea din toate unitãtile de învãtãmânt, fãrã drept de reînscriere pentru o perioadã de timp, se aplicã elevilor din învãtãmântul secundar superior, din anul de completare si din învãtãmântul postliceal pentru abateri deosebit de grave.

(2) Aplicarea sanctiunii si stabilirea duratei se fac de cãtre Ministerul Educatiei si Cercetãrii, la propunerea motivatã a consiliului profesoral.

(3) Sanctiunea se consemneazã în registrul de proceseverbale al consiliului profesoral, în catalogul clasei, în registrul de evidentã al elevilor si în registrul matricol.

(4) Sanctiunea se comunicã de Ministerul Educatiei si Cercetãrii în scris, sub semnãturã, pãrintelui/tutorelui legal si elevului, dacã acesta a împlinit 18 ani.

(5) Sanctiunea este însotitã de scãderea notei la purtare sub 6,00.

Art. 130. – (1) Dacã elevul cãruia i s-a aplicat o sanctiune mentionatã la art. 120–123 dã dovadã de un comportament ireprosabil pe o perioadã de cel putin 8 sãptãmâni de scoalã pânã la încheierea semestrului/anului scolar, prevederea privind scãderea notei la purtare, asociatã sanctiunii, se poate anula.

(2) Anularea este decisã de cel care a aplicat sanctiunea.

Art. 131. – Pentru toti elevii din învãtãmântul preuniversitar, la fiecare 10 absente nejustificate pe semestru din totalul orelor de studiu sau la 10% absente nejustificate din numãrul de ore pe semestru la o disciplinã/modul, va fi scãzutã nota la purtare cu câte un punct.

Art. 132. – (1) Elevii vinovati de deteriorarea bunurilor unitãtii de învãtãmânt plãtesc toate lucrãrile necesare reparatiilor sau suportã toate cheltuielile pentru înlocuirea bunurilor deteriorate.

(2) În cazul în care vinovatul nu se cunoaste, rãspunderea materialã devine colectivã, revenind întregii clase.

(3) În cazul distrugerii/deteriorãrii manualelor scolare primite gratuit, elevii vinovati înlocuiesc manualul deteriorat cu un exemplar nou, corespunzãtor disciplinei, anului de studiu si tipului de manual deteriorat, iar în caz de imposibilitate achitã contravaloarea acestuia.

(4) Pentru faptele prevãzute la alin. (1) si (3) elevii pot fi sanctionati în conformitate cu dispozitiile art. 119–129.

Art. 133. – (1) Contestatiile împotriva sanctiunilor prevãzute la art. 119–128 se adreseazã în scris consiliului de administratie al unitãtii de învãtãmânt, în termen de 5 zile de la aplicarea sanctiunii.

(2) Contestatia se solutioneazã în termen de 30 de zile de la depunerea acesteia la secretariatul unitãtii de învãtãmânt.

(3) Hotãrârea consiliului de administratie este definitivã.

Art. 134. – Sanctiunea prevãzutã la art. 129 este definitivã si poate fi contestatã în conformitate cu dispozitiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.

SECTIUNEA a 7-a

Transferul elevilor

Art. 135. – Elevii au dreptul sã se transfere de la o unitate la alta, de la o filierã la alta, de la un profil la altul, de la o specializare/calificare profesionalã la alta, de la o formã de învãtãmânt la alta, în conformitate cu prevederile prezentului regulament si ale regulamentului intern al unitãtii de învãtãmânt de la si la care se face transferul. Aprobãrile pentru transfer se dau de cãtre consiliile de administratie ale celor douã unitãti de învãtãmânt.

Art. 136. – (1) Elevii din clasa a IX-a se pot transfera numai dupã primul semestru, dacã media lor de admitere este cel putin egalã cu media ultimului admis la specializarea la care se solicitã transferul. În situatii medicale deosebite, elevii de clasa a IX-a pot fi transferati si în cursul primului semestru sau înainte de începerea acestuia, pe baza avizului comisiei medicale judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, cu respectarea conditiei de medie mentionate anterior.

(2) Elevii din clasele X–XII/XIII se pot transfera de regulã la clasele la care media lor din ultimul an este cel putin egalã cu media ultimului promovat din clasa la care se solicitã transferul. Exceptiile de la aceastã prevedere se aprobã de cãtre consiliul profesoral.

Art. 137. – În învãtãmântul primar (clasele I–IV) si în ciclul gimnazial al învãtãmântului secundar inferior (clasele V–VIII) elevii se pot transfera dupã cum urmeazã:

a) în aceeasi unitate de învãtãmânt, de la o clasã la alta, în limita efectivelor de 30 de elevi/clasã;

b) de la o unitate de învãtãmânt la alta, în limita efectivelor de 30 de elevi/clasã.

Art. 138. – În învãtãmântul profesional (scoalã de arte si meserii si anul de completare) elevii se pot transfera dupã cum urmeazã:

a) în aceeasi unitate de învãtãmânt, de la o clasã la alta, în limita efectivelor de 30 de elevi/clasã;

b) de la o unitate de învãtãmânt la alta, în limita efectivelor de 30 de elevi/clasã.

În cazul schimbãrii domeniului de pregãtire/calificãrii profesionale, se sustin examene de diferentã.

Art. 139. – Gemenii se pot transfera în clasa celui cu media mai mare sau invers, la cererea acestora.

Art. 140. – În învãtãmântul postliceal elevii se pot transfera de la o calificare profesionalã la alta, în cadrul aceluiasi profil, în limita efectivelor de 30 de elevi/clasã. În cazul schimbãrii calificãrii profesionale se sustin examene de diferentã.

Art. 141. – (1) Elevii din învãtãmântul liceal se pot transfera, pãstrând forma de învãtãmânt, astfel:

a) în aceeasi unitate de învãtãmânt, de la o clasã la alta, cu aceeasi specializare/calificare profesionalã, în limita efectivelor de 30 de elevi/clasã;

b) în aceeasi unitate de învãtãmânt, de la o filierã la alta, de la un profil la altul, de la o specializare la alta, de la o calificare profesionalã la alta, în limita efectivelor de 30 de elevi/clasã, dupã promovarea examenelor de diferentã;

c) de la un liceu la altul, respectând filiera, profilul, specializarea, respectiv calificarea profesionalã, în limita efectivelor de 30 de elevi/clasã, în baza criteriilor prevãzute în prezentul regulament si în regulamentul intern al liceului la care se solicitã transferul;

d) de la un liceu la altul, schimbând filiera, profilul, specializarea, respectiv calificarea profesionalã, în limita efectivelor de 30 de elevi/clasã, dupã promovarea examenelor de diferentã, în baza criteriilor prevãzute în regulamentul intern al unitãtii de învãtãmânt la care se solicitã transferul.

(2) Elevii din învãtãmântul liceal se pot transfera la scoala de arte si meserii, în limita efectivelor de 30 de elevi/clasã, dupã recuperarea practicii, în baza criteriilor prevãzute de regulamentul intern al unitãtii de învãtãmânt la care se solicitã transferul.

Art. 142. – (1) Elevii de la scoala de arte si meserii, care au promovat testele nationale, se pot transfera, dupã promovarea clasei a IX-a, în clasa a X-a de liceu, dupã promovarea examenelor de diferente, în limita efectivului de 30 de elevi/clasã.

(2) Obiectele de studiu, precum si materia din care se sustin examene de diferentã se stabilesc de conducerile liceelor, prin compararea curriculumului liceal cu cel al scolii de arte si meserii.

(3) La disciplinele care se aflã în planul-cadru al specializãrii liceale la care se solicitã transferul, dar nu sunt prevãzute în planul-cadru al scolii de arte si meserii, la clasa a IX-a, examenele de diferente se sustin din toatã materia prevãzutã în programele de liceu la clasa a IX-a, la disciplinele respective.

(4) La disciplinele care se regãsesc atât în planul-cadru al specializãrii liceale la care se solicitã transferul, cât si în planul-cadru al scolii de arte si meserii, la clasa a IX-a, examenele de diferente se sustin numai din materia necuprinsã în programele scolare pentru scoala de arte si meserii.

Art. 143. – Elevii din învãtãmântul liceal, din scoala de arte si meserii, din anul de completare si din învãtãmântul postliceal se pot transfera de la o formã de învãtãmânt la alta astfel:

a) elevii de la învãtãmântul seral, cu frecventã redusã sau la distantã se pot transfera la forma de învãtãmânt de zi, cu sustinerea si promovarea examenelor de diferentã, dacã au media anualã cel putin 7,00 la fiecare obiect de studiu, în limita efectivelor de 30 de elevi/clasã si potrivit criteriilor prevãzute în regulamentul intern;

b) elevii de la învãtãmântul cu frecventã redusã sau la distantã se pot transfera la învãtãmântul seral în conditiile precizate la lit. a);

c) elevii de la cursurile de zi se pot transfera la forma de învãtãmânt seral, cu frecventã redusã sau la distantã, în limita efectivelor de 30 de elevi/clasã.

Art. 144. – (1) Elevii din învãtãmântul preuniversitar particular autorizat se pot transfera la unitãti de învãtãmânt de stat, la sfârsitul anului scolar, în conditiile prezentului regulament.

(2) Elevii din învãtãmântul preuniversitar de stat se pot transfera în învãtãmântul particular, cu acordul unitãtii primitoare.

Art. 145. – Nepromovarea unuia dintre examenele de diferentã anuleazã dreptul la transfer. Scoala de la care elevul a solicitat transferul este obligatã sã îl reprimeascã.

Art. 146. – Transferurile în care se pãstreazã forma de învãtãmânt se pot efectua numai în perioada intersemestrialã sau a vacantei de varã; regulamentul intern al unitãtii de învãtãmânt poate prevedea si conditii speciale de transfer.

Art. 147. – Transferurile în care se schimbã forma de învãtãmânt se efectueazã în urmãtoarele perioade:

a) de la învãtãmântul de zi la altã formã de învãtãmânt sau de la învãtãmântul seral la cel cu frecventã redusã ori la distantã, în perioada intersemestrialã sau a vacantei de varã;

b) de la învãtãmântul cu frecventã redusã sau la distantã la cel seral ori de la alte forme de învãtãmânt la cel de zi, numai în perioada vacantei de varã;

c) elevii din clasa a XII-a, învãtãmânt de zi, se pot transfera în clasa a XIII-a, învãtãmânt seral, dupã absolvirea semestrului I al clasei a XII-a si dupã sustinerea, dacã este cazul, a examenelor de diferentã. În aceastã situatie pe diploma de absolvire si în registrul matricol se mentioneazã anul scolar, semestrul I/zi, clasa a XII-a si semestrul II/seral, clasa a XIII-a. Mediile anuale pe discipline se calculeazã din mediile celor douã semestre.

Art. 148. – Transferul elevilor în timpul anului scolar se poate efectua în mod exceptional cu respectarea prevederilor art. 136–145, în urmãtoarele situatii:

a) la schimbarea domiciliului pãrintilor într-o altã localitate;

b) la recomandarea de transfer, eliberatã pe baza unei expertize medicale efectuate de directia de sãnãtate publicã;

c) la/de la învãtãmântul de artã sau sportiv;

d) de la liceu la scoala de arte si meserii;

e) de la învãtãmântul intensiv sau bilingv la celelalte profiluri.

Art. 149. – Dupã aprobarea transferului, scoala primitoare este obligatã sã solicite situatia scolarã a elevului în termen de 5 zile. Scoala de la care se transferã elevul este obligatã sã trimitã la scoala primitoare situatia scolarã a celui transferat, în termen de 10 zile.

Elevul nu este înscris în catalog pânã la primirea situatiei scolare de cãtre scoala la care s-a transferat.

SECTIUNEA a 8-a

Încetarea calitãtii de elev

Art. 150. – (1) Calitatea de elev înceteazã în urmãtoarele situatii:

a) la absolvirea studiilor învãtãmântului obligatoriu, liceal, postliceal sau profesional;

b) în cazul exmatriculãrii;

c) în cazul abandonului scolar;

d) la cererea scrisã a elevului major sau a pãrintelui/tutorelui legal, caz în care elevii se considerã retrasi;

e) în cazul în care elevul înscris/admis la învãtãmântul secundar superior si postliceal nu se prezintã la cursuri în termen de 20 de zile de la începerea lor fãrã sã justifice absentele.

(2) Prevederile alin. (1) lit. b) si d) nu se aplicã în învãtãmântul obligatoriu.

CAPITOLUL IX

Învãtãmântul special

Art. 151. – Organizarea si functionarea unitãtilor de învãtãmânt special sunt reglementate prin regulament specific, aprobat prin ordin al ministrului.

Art. 152. – (1) Copiii cu deficiente mentale usoare si medii pot fi înscrisi în clasa I în scoala de masã cea mai apropiatã de domiciliul acestora sau la o altã scoalã, la solicitarea pãrintilor.

(2) Elevii cu deficiente mentale usoare si medii, înscrisi în unitãtile de învãtãmânt special, sunt integrati în scolile de masã prin urmãtoarele forme:

a) integrare individualã sau de grup, pentru elevii cu deficiente usoare;

b) integrare prin clase speciale compacte, pentru elevii cu deficiente medii.

(3) Elevii cu alte tipuri sau grade de deficientã pot fi înscrisi în clasa I sau integrati în scoala de masã, la cererea pãrintilor.

(4) Toti elevii cu deficiente, care frecventeazã învãtãmântul de masã, beneficiazã de:

a) asistentã psihopedagogicã si de specialitate, acordatã de cadre didactice itinerante si de sprijin;

b) toate drepturile privind ocrotirea si asistenta socialã, stipulate de prevederile legislatiei în vigoare.

Art. 153. – Personalul didactic care se ocupã de instructia, educatia, reabilitarea, recuperarea si integrarea scolarã si socialã a copiilor cu cerinte educative speciale este considerat personal care activeazã în sfera educatiei speciale si beneficiazã de prevederile legislatiei referitoare la învãtãmântul special.

Art. 154. – Întrucât dispun de dotãri corespunzãtoare si de personal specializat, unitãtile de învãtãmânt special pot oferi scolilor de masã urmãtoarele tipuri de servicii:

a) activitãti de învãtare individualizatã;

b) activitãti de adaptare curricularã si de evaluare;

c) activitãti individualizate de interventie;

d) terapii specifice pentru: dificultãti de învãtare, tulburãri de limbaj, dificultãti de dezvoltare, dificultãti de adaptare;

e) psihodiagnozã, proiectare, prognozã psihologicã;

f) consiliere pentru elevi si pãrinti;

g) orientare scolarã si profesionalã;

h) asistentã la domiciliu pentru persoanele nedeplasabile;

i) consiliere psihopedagogicã pentru profesorii care predau în scolile de masã.

Art. 155. – Elevii cu cerinte educative speciale, integrati în învãtãmântul de masã, beneficiazã de planuri de învãtãmânt modificate, de programe scolare adaptate, precum si de programe de interventie personalizate.

Art. 156. – (1) În unitãtile de învãtãmânt special pot sã functioneze grupe de prescolari si clase din scolile de masã, urmând ca ambele categorii de elevi sã beneficieze de servicii de specialitate competente si eficiente.

(2) Scolile speciale care primesc asemenea clase îsi vor schimba structura, organizarea, componenta, continutul si obiectivele de realizat si vor înceta sã se numeascã scoli speciale.

Art. 157. – Tipul si forma de scolarizare a copiilor cu deficiente sunt dependente numai de tipul si de gradul deficientei acestora.

Art. 158. – Elevii cu deficiente, integrati în învãtãmântul de masã, au aceleasi drepturi si obligatii ca si ceilalti elevi.

Art. 159. – Transferul elevilor cu deficiente, integrati în învãtãmântul de masã, de la o scoalã la alta se realizeazã la sfârsitul fiecãrui an scolar, cu conditia obtinerii mediei de trecere la toate obiectele de învãtãmânt.

Art. 160. – Elevilor cu deficiente, scolarizati în unitãti de învãtãmânt special din alte judete decât din judetul de domiciliu, li se asigurã finantarea deplasãrii, a mesei si a cazãrii de cãtre consiliul judetean al judetului de domiciliu al acestora.

CAPITOLUL X

Transportul elevilor

Art. 161. – Transportul elevilor cu microbuzele oferite de Ministerul Educatiei si Cercetãrii si de administratia localã este gratuit. Cu aceste mijloace de transport pot cãlãtori, fãrã platã, si cadrele didactice cãtre scoalã si cãtre localitatea de domiciliu.

Art. 162. – (1) Directorul scolii de centru desemneazã un cadru didactic pentru însotirea elevilor în fiecare mijloc de transport. Acesta are obligatia sã supravegheze elevii în timpul transportului.

(2) Directorul scolii de centru creeazã conditii pentru instruirea periodicã a elevilor în legãturã cu securitatea transportului.

Art. 163. – (1) Elevii sunt obligati sã ocupe locurile stabilite în timpul deplasãrii si sã nu distrugã bunurile din mijlocul de transport. În caz contrar, rãspund disciplinar si material pentru prejudiciile create.

(2) Elevilor care distrug sistematic componente ale mijlocului de transport li se poate interzice deplasarea cu acest mijloc pe o perioadã determinatã de timp.

CAPITOLUL XI

Dispozitii finale

Art. 164. – În unitãtile de învãtãmânt preuniversitar fumatul este interzis, conform legii.

Art. 165. – (1) În cazul învãtãmântului prescolar, prezentul regulament va fi completat cu prevederi specifice, aprobate prin ordin al ministrului educatiei si cercetãrii.

(2) Prezentul regulament se completeazã cu dispozitiile legale prevãzute de regulamente specifice.

Art. 166. – Se interzice constituirea de fonduri de protocol sau a oricãrui alt fond destinat derulãrii evaluãrilor nationale (teste nationale, examen de bacalaureat, examene de absolvire).

Art. 167. – (1) Prezentul regulament va fi adus la cunostinta elevilor si a pãrintilor sau a reprezentantilor legali ai acestora.

(2) În baza prezentului regulament si a regulamentului intern al unitãtii scolare, directorul va încheia cu pãrintele/elevul de clasa IX–XII/XIII un acord de parteneriat pentru educatie, potrivit modelului prevãzut în anexa care face parte integrantã din prezentul regulament.

Art. 168. – Prezentul regulament intrã în vigoare la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 169. – În termen de 30 de zile de la data publicãrii prezentului regulament în Monitorul Oficial al României, Partea I, unitãtile de învãtãmânt sunt obligate ca, pe baza acestuia si a dispozitiilor legale în vigoare, sã elaboreze regulamentul intern.

ANEXÃ

la regulament

ANTETUL SCOLII

Având în vedere prevederile Constitutiei României, republicatã, ale Legii învãtãmântului nr. 84/1995, republicatã,

cu modificãrile si completãrile ulterioare, ale Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificãrile si completãrile ulterioare, ale Regulamentului de organizare si functionare a unitãtilor de învãtãmânt preuniversitar, ale Legii nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, se încheie prezentul

ACORD DE PARTENERIAT PENTRU EDUCATIE

I. Pãrtile semnatare:

1. Unitatea de învãtãmânt ...................................., cu sediul în ............................, reprezentatã prin director, doamna/domnul ..........................................................................

2. Beneficiarul indirect, doamna/domnul ............................................, pãrinte/reprezentantul legal al elevului, cu domiciliul în ................................................................................

3. Beneficiarul direct, ..........................................., elev.

II. Obiectul acordului: asigurarea conditiilor optime de derulare a procesului de învãtãmânt prin implicarea si responsabilizarea pãrtilor în educatia copiilor/elevilor.

III. Drepturile pãrtilor: drepturile pãrtilor semnatare ale prezentului acord sunt cele prevãzute în Regulamentul de organizare si functionare a unitãtilor de învãtãmânt preuniversitar si în regulamentul intern al scolii.

IV. Obligatiile pãrtilor: se vor formula cel putin responsabilitãti minime în domeniile: învãtãmânt, educatie, securitate si sãnãtate a elevilor, norme de conduitã si sistem de comunicare scoalã–familie.

1. Scoala se obligã: .....................................................................................................................................................

2. Beneficiarul indirect – pãrintele/reprezentantul legal al elevului se obligã: ............................................................

3. Beneficiarul direct – elevul se obligã: ..................................................................................................................

V. Durata acordului: prezentul acord se încheie, de regulã, pe durata învãtãmântului obligatoriu.

VI. Alte clauze: vor fi înscrise prevederi legale, conform Legii învãtãmântului nr. 84/1995, republicatã, cu modificãrile si completãrile ulterioare, ale Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificãrile si completãrile ulterioare, ale Regulamentului de organizare si functionare a unitãtilor de învãtãmânt preuniversitar, ale Legii nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului.

Încheiat astãzi, ...... 2005, în 3 exemplare, în original, pentru fiecare parte.

Unitatea scolarã, ............................

Beneficiarul indirect, .................................

Beneficiarul direct, elevul (în vârstã de cel putin 14 ani), .........................................................