MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 174 (XVIII) - Nr. 319         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 10 aprilie 2006

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 251 din 9 martie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 581 din Codul de procedură civilă

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

354. – Hotărâre privind aprobarea Regulamentului pentru organizarea si functionarea Consiliului de Onoare al Ordinului Virtutea Militară

 

379. – Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 984/1996 privind înfiintarea Institutului National de Cercetare-Dezvoltare în Constructii si Economia Constructiilor – INCERC Bucuresti

 

403. – Hotărâre privind modificarea si completarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 269/2004 privind acordarea unui ajutor financiar în vederea stimulării achizitionării de calculatoare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2004, si pentru aprobarea calendarului desfăsurării programului pe anul 2006

 

404. – Hotărâre privind organizarea si desfăsurarea studiilor universitare de masterat

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

2.098. – Ordin al ministrului culturii si cultelor privind clasarea imobilului “Palatul Czell“, situat în municipiul Brasov, Piata Sfatului nr. 26, judetul Brasov

 

2.099. – Ordin al ministrului culturii si cultelor privind clasarea Chioscului de grădină si a Bazinului decorativ, situate în incinta imobilului din str. Silvestru nr. 38, sectorul 2, Bucuresti

 

2.100. – Ordin al ministrului culturii si cultelor privind declasarea partială a imobilului situat în municipiul Bucuresti, Str. Polonă nr. 105, sectorul 1

 

2.101. – Ordin al ministrului culturii si cultelor privind clasarea imobilului situat în municipiul Alba Iulia, Str. Teilor nr. 6, judetul Alba

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 251

din 9 martie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 581 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Constantin Doldur – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Ion Tiucă – procuror

Mihaela Senia Costinescu – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 581 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Oxilem“ – S.R.L. din Călărasi în Dosarul nr. 4.205/2005 al Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a VI-a comercială.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Decizia comercială nr. 1.863R din 7 noiembrie 2005, pronuntată în Dosarul nr. 4.205/2005, Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a VI-a comercială a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 581 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Oxilem“ – S.R.L. din Călărasi.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul exceptiei arată că textul de lege criticat încalcă dispozitiile art. 21 din Constitutie, întrucât nu prevede posibilitatea prelungirii termenului de 5 zile pentru exercitarea căii de atac a recursului împotriva ordonantei, pentru partea prezentă la judecată, care a luat cunostintă de solutia pronuntată, în cazul în care termenul de 48 de ore pentru redactarea motivelor ordonantei a fost depăsit.

Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a VI-a comercială apreciază exceptia de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului, invocând jurisprudenta constantă a Curtii Constitutionale, arată că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, textul de lege criticat fiind în deplină concordantă cu dispozitiile constitutionale invocate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 581 din Codul de procedură civilă, care au următorul continut: “Instanta va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări. Cererea de ordonantă presedintială se va introduce la instanta competentă să se pronunte asupra fondului dreptului.

Ordonanta va putea fi dată si fără citarea părtilor si chiar atunci când există judecată asupra fondului. Judecata se face de urgentă si cu precădere. Pronuntarea se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordonantei se face în cel mult 48 de ore de la pronuntare.

Ordonanta este vremelnică si executorie. Instanta va putea hotărî ca executarea să se facă fără somatie sau fără trecerea unui termen.“

Autorul exceptiei sustine că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile constitutionale cuprinse în art. 21 referitoare la accesul liber la justitie.

În prezenta cauză exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată în fata Tribunalului Călărasi, care, prin încheiere, a respins ca neîntemeiată cererea de sesizare a Curtii Constitutionale. Împotriva acestei încheieri autorul exceptiei a formulat recurs la Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a VI-a comercială, instantă care, prin Decizia comercială nr. 1.863R/2005, a admis calea de atac si a modificat încheierea tribunalului în sensul sesizării Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate.

Într-o atare situatie Curtea constată că decizia pronuntată de Curtea de Apel Bucuresti nu a solutionat fondul cauzei, împrejurare ce ar fi făcut inutil controlul de constitutionalitate a prevederilor criticate, ci numai problema admisibilitătii exceptiei de neconstitutionalitate. Asa fiind, desi sesizarea nu s-a realizat printr-o încheiere, asa cum prevăd dispozitiile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, pentru a se evita tergiversarea solutionării litigiului dintre părti, deci pentru înfăptuirea cu celeritate a actului de justitie, Curtea retine spre judecare exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 581 din Codul de procedură civilă.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea observă că asupra constitutionalitătii textelor de lege criticate s-a mai pronuntat, de exemplu, prin Decizia nr. 396/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.160 din 8 decembrie 2004. Instanta constitutională a retinut că prin procedura de urgentă instituită de art. 581 din Codul de procedură civilă nu numai că nu se aduce vreo îngrădire dreptului persoanei de a se adresa justitiei pentru apărarea drepturilor, a libertătilor si a intereselor sale legitime, ci, dimpotrivă, se creează o posibilitate în plus pentru cel vătămat într-un drept legitim de a se adresa justitiei prin cerere de ordonantă presedintială.

În această materie, ca de altfel în toate cazurile în care legiuitorul a conditionat valorificarea unui drept de exercitarea sa în interiorul unui anumit termen, nu s-a procedat în sensul restrângerii accesului liber la justitie, drept de care persoana interesată a beneficiat în interiorul termenului instituit, ci exclusiv pentru a asigura cadrul legal în vederea exercitării dreptului constitutional prevăzut de art. 21. De altfel, Curtea a statuat în mod constant că reglementarea de către legiuitor, în limitele competentei ce i-a fost conferită prin Constitutie, a conditiilor de exercitare a unui drept – subiectiv sau procesual –, inclusiv prin instituirea unor termene, nu constituie o restrângere a exercitiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, ocrotite în egală măsură.

Ratiunile ce au stat la baza adoptării solutiei anterioare îsi păstrează valabilitatea si în prezent, astfel încât aceasta se impune a fi mentinută.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 581 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Oxilem“ – S.R.L. din Călărasi în Dosarul nr. 4.205/2005 al Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a VI-a comercială.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 9 martie 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Regulamentului pentru organizarea si functionarea Consiliului de Onoare

al Ordinului Virtutea Militară

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. III din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 13/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României, aprobată prin Legea nr. 153/2005,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. – Se aprobă Regulamentul pentru organizarea si functionarea Consiliului de Onoare al Ordinului Virtutea Militară, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Seful Cancelariei Primului-Ministru,

Aleodor Marian Frâncu

Ministrul apărării nationale,

Teodor Atanasiu

p. Ministrul administratiei si internelor,

Anghel Andreescu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 16 martie 2006.

Nr. 354.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT

pentru organizarea si functionarea Consiliului de Onoare al Ordinului Virtutea Militară

 

În temeiul dispozitiilor Legii nr. 29/2000 privind sistemul national de decoratii al României, cu modificările si completările ulterioare, si al reglementărilor referitoare la instituirea Ordinului Virtutea Militară, se adoptă prezentul regulament.

Art. 1. – (1) Se constituie Consiliul de Onoare al Ordinului Virtutea Militară, denumit în continuare Consiliul de onoare.

(2) Consiliul de onoare judecă faptele dezonorante care aduc prejudicii morale membrilor ordinului, altele decât faptele penale sanctionate cu o pedeapsă privativă de libertate, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă. Art. 2. – (1) Consiliul de onoare este format din 5 membri, după cum urmează:

a) un membru ales din rândul ordinului în gradul de Cavaler;

b) un membru ales din rândul ordinului în gradul de Ofiter;

c) un membru ales din rândul ordinului în gradul de Comandor;

d) 2 membri alesi din rândul ordinului în gradul de Mare Ofiter.

(2) Presedintele Consiliului de onoare va fi cel mai în vârstă membru din gradul de Mare Ofiter.

(3) În mod obligatoriu cel putin un membru al Consiliului de onoare va fi civil, în cazul în care din ordin fac parte si civili.

(4) În cazul absentei de la reuniunea de lucru a Consiliului de onoare a presedintelui ales, membrii prezenti vor desemna, pentru reuniunea respectivă, ca presedinte, pe cel mai în vârstă dintre acestia, având gradul cel mai înalt.

Art. 3. – (1) Membrii Consiliului de onoare sunt alesi pentru un mandat de 5 ani, cu prilejul primei întruniri a cavalerilor ordinului, ce va avea loc de ziua ordinului.

(2) Până la alegerea Consiliului de onoare potrivit alin. (1), competentele acestuia vor fi îndeplinite de un consiliu numit prin decret al Presedintelui României pe o perioadă de 3 ani.

(3) La expirarea mandatului Consiliului de onoare pot fi realesi pentru un nou mandat cel mult 3 dintre membrii vechiului consiliu, din care cel putin unul trebuie să provină din cele două grade inferioare: gradul de Cavaler si gradul de Ofiter.

(4) În cazul decesului unui membru al Consiliului de onoare, acesta este înlocuit cu o persoană din acelasi grad al ordinului.

Art. 4. – (1) Consiliul de onoare judecă si faptele persoanelor decorate cu Medalia Virtutea Militară, situatie în care în consiliu vor fi cooptati si 2 titulari ai medaliei, care vor avea drept de vot deliberativ.

(2) Nominalizarea celor două persoane va fi făcută prin tragerea la sorti dintre cei cu cea mai mare vechime în distinctia respectivă.

Art. 5. – (1) Cavalerii Ordinului Virtutea Militară pot semnala Consiliului de onoare fapte comise de alti membri ai ordinului, considerate că aduc prejudicii morale acestora.

(2) Ca urmare a sesizării, după Onstiintarea Cancelariei ordinelor, se convoacă Consiliul de onoare si persoana învinuită, în termen de maximum 30 de zile de la sesizare.

Art. 6. – (1) Cavalerii ordinului pot semnala Cancelariei ordinelor atitudini si fapte pe care le consideră dezonorante, comise de alti cavaleri ai ordinului, care le aduc prejudicii morale si ating demnitatea si onoarea ordinului.

(2) La primirea sesizării Cancelaria ordinelor va convoca Consiliul de onoare si va invita persoana învinuită, reuniunea de lucru urmând a avea loc în cel mult 45 de zile de la data primirii sesizării.

(3) În cazul în care persoana învinuită nu se prezintă la termenul fixat de Cancelaria ordinelor, Consiliul de onoare o convoacă la alt termen, dar nu mai mare de 15 zile de la prima convocare, iar în cazul neprezentării si a doua oară, cazul va fi judecat în lipsă.

(4) Consiliul de onoare adoptă hotărâri în prezenta majoritătii membrilor săi.

(5) Consiliul de onoare deliberează si decide, după cercetarea cazului, însă nu mai târziu de 60 de zile de la prima reuniune.

Art. 7. – (1) Consiliul de onoare adoptă hotărâri cu votul majoritătii membrilor săi. Votul este secret.

(2) Hotărârea Consiliului de onoare, motivată, se comunică Cancelariei ordinelor, cu propunerea de retragere a decoratiei sau de respingere a sesizării, după caz.

Art. 8. – Cancelaria ordinelor ia act de hotărârea Consiliului de onoare si înaintează Presedintelui României, spre aprobare, decretul privind retragerea ordinului sau a medaliei respective.

Art. 9. – (1) După publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a decretului de retragere a ordinului sau a medaliei, Cancelaria ordinelor va solicita persoanei căreia i s-a retras decoratia să înapoieze însemnul împreună cu brevetul respectiv, solicitând pentru aceasta, dacă este cazul, si sprijinul organelor de ordine publică.

(2) Cancelaria ordinelor va comunica în scris membrilor Consiliului de onoare radierea din evidentă a persoanei căreia i s-a retras decoratia.

Art. 10. – (1) Institutiile de apărare, ordine publică si sigurantă natională vor asigura spatiul de lucru necesar reuniunilor de lucru ale consiliilor de onoare, prin rotatie, la un interval de 5 ani.

(2) Cheltuielile efectuate pentru deplasare, cazare, diurnă si altele asemenea, necesare pentru desfăsurarea reuniunilor de lucru prevăzute la alin. (1), vor fi suportate de institutia care asigură spatiul de lucru, la momentul reuniunii.

(3) Cancelaria ordinelor va tine într-un dosar special procesele-verbale pentru constituirea Consiliului de onoare, realegerea membrilor acestuia, sesizările primite, convocările trimise, materialele sedintelor si hotărârile luate în cadrul fiecărei reuniuni.

Art. 11. – (1) La reuniunile de lucru ale Consiliului de onoare poate participa fără drept de vot, în calitate de sef al tuturor ordinelor, Presedintele României.

(2) La reuniunile de lucru ale Consiliului de onoare participă fără drept de vot Cancelarul ordinelor sau altă persoană desemnată de acesta.

(3) Lucrările de secretariat ale Consiliului de onoare se asigură de Cancelaria ordinelor.

Art. 12. – Dispozitiile prezentului regulament se completează cu prevederile Legii nr. 29/2000, cu modificările si completările ulterioare.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 984/1996 privind înfiintarea Institutului National de Cercetare-Dezvoltare în Constructii si Economia Constructiilor – INCERC Bucuresti

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. – Hotărârea Guvernului nr. 984/1996 privind înfiintarea Institutului National de Cercetare-Dezvoltare în Constructii si Economia Constructiilor – INCERC Bucuresti, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 253 din 18 octombrie 1996, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 4 se abrogă.

2. Articolul 5 va avea următorul cuprins:

“Art.5. – Patrimoniul Institutului National de Cercetare-Dezvoltare în Constructii si Economia Constructiilor – INCERC Bucuresti, stabilit pe baza raportărilor contabile la data de 30 iunie 2005, este de 2.738 mii lei (RON).“

3. Articolul 6 va avea următorul cuprins:

“Art.6. – Institutul National de Cercetare-Dezvoltare în Constructii si Economia Constructiilor – INCERC Bucuresti îsi desfăsoară activitatea în conformitate cu reglementările legale în vigoare, precum si cu regulamentul de organizare si functionare prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.“

4. Articolul 9 se abrogă.

5. Anexa nr. 1 se abrogă.

6. Anexa nr. 2 se înlocuieste cu anexa la prezenta hotărâre.

Art. II. – Hotărârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 30 martie 2004, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completeză după cum urmează:

1. La anexa nr. 2 litera E, după punctul 2 se introduce un nou punct, punctul 3, cu următorul cuprins:

 

Nr. crt.

Denumirea unitătii

Localitatea

3.

Institutul National de Cercetare- Bucuresti Dezvoltare în Constructii si Economia Constructiilor – INCERC”

Bucuresti

 

2. La anexa nr. 2 litera F, punctul 24 se abrogă.

Art. III. – În termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se va aproba, prin ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului, structura organizatorică a Institutului National de Cercetare- Dezvoltare în Constructii si Economia Constructiilor – INCERC Bucuresti.

Art. IV. – Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu exceptia art. I pct. 5, care intră în vigoare la 10 zile de la data publicării.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,

Gheorghe Dobre

Ministrul delegat pentru lucrări publice si amenajarea

teritoriului,

László Borbély

Ministrul educatiei si cercetării,

Mihail Hărdău

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 22 martie 2006.

Nr. 379.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENTUL

de organizare si functionare a Institutului National de Cercetare-Dezvoltare în Constructii si Economia Constructiilor – INCERC Bucuresti

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. – (1) Institutul National de Cercetare–Dezvoltare în Constructii si Economia Constructiilor – INCERC Bucuresti, denumit în continuare institut national, este persoană juridică română, cu sediul în Bucuresti, sos. Pantelimon nr. 266, sectorul 2, aflată în coordonarea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, denumit în continuare minister coordonator.

(2) Institutul national functionează pe bază de gestiune economică si autonomie financiară, calculează amortismente si conduce evidenta contabilă în regim economic în conditiile legii si îsi desfăsoară activitatea în conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea stiintifică si dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările ulterioare, precum si ale prezentului regulament.

Art. 2. – (1) Institutul national este înfiintat în scopul desfăsurării activitătii de cercetare stiintifică si dezvoltare tehnologică în domeniul constructiilor si ingineriei seismice.

(2) Institutul national contribuie, în general, la elaborarea strategiei de dezvoltare a domeniului propriu de activitate si la realizarea cu prioritate a obiectivelor stiintifice si tehnologice stabilite prin programele nationale de cercetare stiintifică si dezvoltare tehnologică.

 

CAPITOLUL II

Obiectul de activitate

 

Art. 3. – (1) Obiectul de activitate al institutului national cuprinde, în principal:

A. Activităti de cercetare-dezvoltare – cod CAEN 7310

a) În cadrul Planului national pentru cercetare-dezvoltare si inovare, institutul national efectuează cercetări fundamentale si aplicative de interes public si de interes national, care privesc asigurarea cerintelor esentiale impuse constructiilor si instalatiilor aferente prin Legea nr. 10/1995 privind calitatea în constructii, cu modificările ulterioare, si prin Directiva 89/106/CEE privind libera circulatie a produselor pentru constructii, precum si asigurarea durabilitătii acestora, si anume: rezistenta si stabilitatea, siguranta în exploatare, siguranta la foc, igiena, sănătatea oamenilor, refacerea si protectia mediului, protectia termică si hidrofugă, economia de energie, protectia împotriva zgomotului.

În acest scop institutul national efectuează:

1. cercetări fundamentale de bază si orientate pentru dezvoltarea stiintei constructiilor în special în domeniul mecanicii constructiilor, ingineriei seismice si fizicii constructiilor;

2. cercetări aplicative pentru cresterea sigurantei, functionalitătii si confortului constructiilor, precum si dezvoltarea si perfectionarea tehnicilor si tehnologiilor specifice executiei constructiilor, incluzând si realizarea de standuri, statii-pilot, încercări in situ care se referă la:

(i) rezistenta, stabilitatea si durabilitatea constructiilor;

(ii) protectia antiseismică a constructiilor si structurilor;

(iii) reabilitarea si modernizarea fondului construit;

(iv) geotehnică si fundatii;

(v) protectia termică a constructiilor si hidroizolatii în constructii;

(vi) protectia constructiilor contra coroziunii;

(vii) protectia la foc a constructiilor;

(viii) protectia acustică a constructiilor;

(ix) închideri si compartimentări, finisarea constructiilor;

(x) instalatii si echipamente aferente constructiilor;

(xi) tehnologii noi performante pentru executia constructiilor;

(xii) urmărirea comportării în timp a constructiilor;

(xiii) economia constructiilor si studii prospective;

3. elaborări de coduri, normative si documente privind conceptia, alcătuirea, calculul si executia constructiilor si instalatiilor aferente.

b) Alte activităti de cercetare-stiintifică si dezvoltare tehnologică

Institutul national efectuează lucrări pentru solutionarea problemelor din domeniul său de activitate, cercetări în domeniul materialelor de constructii si constructiilor, altele decât cele prevăzute în Planul national de cercetare-dezvoltare si inovare:

1. studii si cercetări în vederea elaborării de agremente tehnice;

2. dezvoltarea tehnicilor experimentale si a măsurătorilor de laborator si in situ;

3. studii si cercetări în vederea elaborării reglementărilor tehnice si economice care stau la baza activitătii de proiectare, executie si utilizare a constructiilor.

c) Pentru realizarea planurilor sectoriale si a programelor-nucleu:

1. institutul national elaborează cercetări fundamentale si aplicative de interes prioritar pentru domeniul constructiilor;

2. institutul national participă la elaborarea strategiei nationale de dezvoltare în domeniile de specialitate si competentă; elaborează programe-nucleu anual si pe perioade multianuale, programe ce contin obiective din domeniul constructiilor, echipamentelor si instalatiilor ce se încadrează în strategia de dezvoltare a sectorului constructiilor în România.

d) În cadrul programelor internationale de cercetare-dezvoltare si inovare:

1. institutul national participă în parteneriat international la lucrările de cercetare-dezvoltare si inovare în cadrul Spatiului de cercetare european si colaborează, inclusiv prin Reteaua Europeană a Institutelor de Cercetări în Constructii – ENBRI, cu institutii similare ca profil din alte tări;

2. activitătile de specialitate mentionate în cadrul obiectului de activitate pot fi efectuate si în cadrul unor contracte externe.

B. Activităti conexe activitătii de cercetare-dezvoltare desfăsurate în domeniul propriu de activitate, cu aprobarea ministerului coordonator si cu avizul autoritătii de stat pentru cercetare-dezvoltare si, după caz, cu autorizarea institutiilor abilitate:

a) participarea la elaborarea strategiei domeniului constructiilor;

b) pregătirea profesională si specializarea de nivel mediu, precum si de nivel universitar, postuniversitar si doctorantură, potrivit legii;

c) consultantă si asistentă de specialitate; în acest scop institutul national efectuează:

1. asistentă tehnică si consultantă de specialitate pentru executia obiectivelor de constructii si instalatii;

2. expertize privind starea constructiilor si instalatiilor aferente, precum si în domeniul proiectării si executiei constructiilor;

3. programe de calcul;

4. solutii tehnice si metodologii de experimentare si executie a constructiilor, de aparatură de laborator etc.;

5. studii de fezabilitate, evaluări de active, oferte, documentatii pentru participarea la licitatii pentru proiectare, executie si expertize în domeniu;

d) editarea si tipărirea publicatiilor de specialitate:

1. Buletinul Constructiilor;

2. colectiile “Reglementări în constructii“ si “Probleme economice în constructii“;

3. Revista “Constructii“;

4. studii, rapoarte si sinteze în domeniul de activitate;

5. conferinte de specialitate în domeniul ingineriei constructiilor;

e) activitate de transfer tehnologic al rezultatelor cercetării.

C. Activităti de evaluare si certificare a conformitătii în baza standardelor si prevederilor legale în vigoare, prin:

a) organismul de certificare a produselor pentru constructii;

b) organismul de certificare a sistemelor de management al calitătii;

c) laboratoare de încercări;

d) agremente tehnice pentru materiale, produse,

echipamente si procedee noi în constructii si instalatii, atât pentru cele produse în tară, cât si pentru cele realizate în străinătate.

Institutul national efectuează si activităti de comert interior si de import-export aferente obiectului său de activitate, potrivit legii, cu exceptia produselor de tipul celor pe care le certifică.

Institutul national este membru observator în Organizatia Europeană pentru Agremente Tehnice – EOTA si membru în Uniunea Europeană pentru Agremente Tehnice în Constructii – UEAtc.

(2) În cadrul obiectului său de activitate, institutul national poate colabora si la realizarea unor activităti de cercetare-dezvoltare privind domeniile strategice si de apărare natională sau poate desfăsura si alte activităti conexe, cu aprobarea ministerului coordonator si cu avizul autoritătii de stat pentru cercetare-dezvoltare.

 

CAPITOLUL III

Patrimoniul

 

Art. 4. – Patrimoniul institutului national, stabilit pe baza raportărilor contabile la data de 30 iunie 2005, este de 2.738 mii lei (RON).

Art. 5. – Institutul national administrează, cu diligenta unui bun proprietar, bunuri proprietate publică si privată a statului, precum si bunuri proprii dobândite în conditiile legii sau realizate din venituri proprii. Bunurile proprietate publică si privată a statului administrate de institutul national, precum si bunurile proprii dobândite în conditiile legii sau realizate din venituri proprii, după caz, se înregistrează distinct în patrimoniul acestuia.

Art. 6. – Rezultatele cercetărilor obtinute în baza derulării unui contract finantat din fonduri publice apartin institutului national, în calitate de persoană juridică executantă, precum si ordonatorului principal de credite, în egală măsură, dacă prin contract nu s-a prevăzut altfel.

Rezultatele cercetărilor concretizate în active corporale sau necorporale, obtinute în baza derulării unor contracte finantate din fonduri private, precum si rezultatele obtinute din activităti desfăsurate în asocierea în participatiune sau în entităti cu personalitate juridică născute în urma altor forme de asociere apartin institutului national, în calitate de persoană juridică executantă.

Art. 7. – Administrarea institutului national, precum si înstrăinarea, închirierea sau concesionarea si casarea rezultatelor cercetărilor obtinute în baza derulării unui contract finantat din fonduri publice se fac potrivit Ordonantei Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările ulterioare.

Art. 8. – În exercitarea drepturilor sale institutul national posedă si foloseste bunurile aflate în patrimoniul său si, după caz, dispune de acestea în conditiile legii, în scopul realizării obiectului său de activitate.

Art. 9. – Institutul national poate presta servicii sau efectua activităti de microproductie si comert prin asociere în participatiune, în scopul stimulării valorificării rezultatelor cercetării, cu aprobarea ministerului coordonator si a autoritătii de stat pentru cercetare-dezvoltare.

Art. 10. – Patrimoniul institutului national poate fi modificat conform prevederilor legale în vigoare.

 

CAPITOLUL IV

Structura organizatorică si functională

 

Art. 11. – (1) Institutul national are în structură sectii, laboratoare si compartimente necesare realizării obiectului său de activitate, precum si 3 subunităti fără personalitate juridică.

(2) Cele 3 subunităti prevăzute la alin. (1) sunt:

a) Sucursala INCERC Cluj-Napoca, str. Floresti nr. 117, juidetul Cluj;

b) Sucursala INCERC Iasi, str. Anton Sesan nr. 37 si str. Gheorghe Asachi nr. 3–5, judetul Iasi;

c) Sucursala INCERC Timisoara, str. Traian Lalescu nr. 2, judetul Timis.

Art. 12. – Structura organizatorică a institutului national se aprobă prin ordin al conducătorului ministerului coordonator, denumit în continuare ministru coordonator.

Art. 13. – În functie de specificul activitătii, prin decizie a directorului general, cu aprobarea consiliului de administratie, se pot organiza colective specializate sau colective interdisciplinare proprii ori în colaborare cu alte unităti din tară sau din străinătate.

 

CAPITOLUL V

Organele de conducere

 

Art. 14. – (1) Conducerea institutului national este asigurată de:

a) consiliul de administratie;

b) comitetul de directie;

c) directorul general.

(2) Orientarea si coordonarea activitătii tehnico-stiintifice din institutul national sunt asigurate de consiliul stiintific.

Art. 15. – (1) Relatiile dintre subunitătile aflate în structura institutului national, precum si relatiile acestora cu tertii sunt stabilite de directorul general, care poate acorda împuterniciri de reprezentare în numele institutului national, cu avizul consiliului de administratie.

(2) Conducătorii subunitătilor din structura institutului national răspund în fata consiliului de administratie si a directorului general de îndeplinirea atributiilor, responsabilitătilor si competentelor încredintate de acestia.

Consiliul de administratie

Art. 16. – (1) Consiliul de administratie este format din 7 membri, cetăteni români, numiti prin ordin al ministrului coordonator, cu avizul autoritătii de stat pentru cercetare-dezvoltare, pentru un mandat de 4 ani, care poate fi reînnoit pentru o perioadă de cel mult 4 ani.

(2) Din consiliul de administratie fac parte în mod obligatoriu:

a) directorul general al institutului national, care este presedintele consiliului de administratie;

b) presedintele consiliului stiintific al institutului national;

c) un reprezentant al ministerului coordonator;

d) un reprezentant al autoritătii de stat pentru cercetare-dezvoltare;

e) un reprezentant al Ministerului Finantelor Publice;

f) un reprezentant al Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei;

g) un specialist din domeniu, propus de ministerul coordonator.

(3) Revocarea membrilor consiliului de administratie se face de acelasi organ care a făcut numirea, în caz de abateri sau de nerespectare a îndatoririlor ce le revin.

Art. 17. – (1) Membrii consiliului de administratie îsi păstrează calitatea de angajat la institutia sau unitatea de la care provin, precum si toate drepturile si obligatiile care derivă din această calitate.

(2) Pentru activitatea desfăsurată în calitate de membru al consiliului de administratie, acestia beneficiază de o indemnizatie lunară stabilită de consiliul de administratie, dar nu mai mult de 20% din salariul de bază al directorului general al institutului national.

(3) Persoanele numite ca membri ai consiliului de administratie nu pot face parte din mai mult de două consilii de administratie ale institutelor nationale si nu pot participa în aceeasi calitate la alte unităti cu care institutul national are relatii contractuale sau interese concurente.

(4) Sunt incompatibili cu calitatea de membru al consiliului de administratie cei care, personal, sotul/sotia ori rudele până la gradul al doilea inclusiv, sunt în acelasi timp patroni sau asociati la alte unităti cu acelasi profil ori cu care institutul national se află în relatii comerciale directe.

Art. 18. – (1) Consiliul de administratie are, în principal, următoarele atributii:

a) aprobă, la propunerea consiliului stiintific, strategia si programele concrete de dezvoltare a institutului national, de introducere a unor tehnologii de vârf si de modernizare a celor existente, în concordantă cu strategia generală a domeniului de activitate al institutului national;

b) propune modificarea structurii organizatorice si functionale a institutului national, înfiintarea, desfiintarea si comasarea de sectii, laboratoare si compartimente;

c) analizează si avizează proiectul bugetului de venituri si cheltuieli, care se depune la ministerul coordonator în vederea aprobării, conform reglementărilor legale;

d) analizează si avizează situatiile financiare anuale, pe care le supune spre aprobare ministerului coordonator, si aprobă raportul de gestiune asupra activitătii desfăsurate de institutul national în anul precedent;

e) analizează realizarea criteriilor de performantă si raportarea trimestrială privind activitatea realizată de institutul national si aprobă măsuri pentru desfăsurarea acesteia în conditii de echilibru al bugetului de venituri si cheltuieli;

f) analizează, aprobă sau, după caz, propune spre aprobare, potrivit prevederilor legale, investitiile care urmează a fi realizate de institutul national;

g) propune spre aprobare majorarea sau diminuarea patrimoniului, precum si concesionarea ori închirierea unor bunuri din patrimoniul institutului national, în conditiile legii;

h) aprobă valorificarea bunurilor proprii dobândite, cu respectarea prevederilor legale;

i) aprobă volumul creditelor bancare prevăzute la art. 39 si stabileste modul de rambursare a acestora;

j) aprobă utilizarea disponibilitătilor în valută;

k) aprobă mandatul pentru negocierea contractului colectiv de muncă;

l) aprobă criteriile si comisiile de concurs pentru ocuparea posturilor vacante din cadrul institutului national.

(2) Consiliul de administratie exercită orice alte atributii stabilite, potrivit prevederilor legale.

Art. 19. – Consiliul de administratie îsi desfăsoară activitatea pe baza regulamentului propriu de organizare si functionare, avizat de ministerul coordonator. Acesta hotărăste în problemele privind activitatea institutului national, cu exceptia celor care, potrivit legii, sunt date în competenta altor organe.

Art. 20. – (1) Consiliul de administratie se întruneste o dată pe lună sau ori de câte ori interesele institutului national o cer, la convocarea presedintelui sau la solicitarea a cel putin 3 membri.

(2) Dezbaterile consiliului de administratie sunt conduse de presedintele consiliului, iar în lipsa acestuia, de către vicepresedintele ales de către membrii acestuia.

Art. 21. – (1) Consiliul de administratie îsi desfăsoară activitatea în prezenta a cel putin 5 membri. Dacă nu este îndeplinită această conditie, sedinta consiliului de administratie poate fi reprogramată într-un interval de cel mult 15 zile, având aceeasi ordine de zi.

(2) Hotărârile consiliului de administratie se iau cu votul a cel putin 4 membri.

Art. 22. – La sedintele consiliului de administratie participă, în calitate de invitat permanent, un reprezentant al sindicatului reprezentantiv din institutul national sau un reprezentant al salariatilor.

Art. 23. – Pentru luarea unor decizii vizând probleme complexe, consiliul de administratie poate atrage în activitatea de analiză consilieri si consultanti din diferite sectoare de activitate. Activitatea acestora va fi remunerată conform prevederilor legale.

Art. 24. – (1) Membrii consiliului de administratie sunt răspunzători, în conditiile legii, pentru îndeplinirea atributiilor ce le revin si răspund solidar pentru gestionarea patrimoniului institutului national.

(2) Membrii consiliului de administratie care s-au abtinut ori s-au împotrivit luării unei decizii ce s-a dovedit păgubitoare pentru institutul national nu răspund dacă au consemnat expres punctul lor de vedere în registrul de sedinte al consiliului de administratie si dacă au anuntat în scris despre aceasta ministerul coordonator.

(3) Membrii consiliului de administratie care nu respectă prevederile art. 17 alin. (3) si (4) răspund, potrivit legii, pentru daunele cauzate institutului national ca urmare a acestui fapt.

Art. 25. – În primul trimestru al fiecărui an, consiliul de administratie prezintă ministerului coordonator un raport asupra activitătii desfăsurate în anul precedent si asupra programului de activitate pentru anul în curs.

Art. 26. – Secretariatul consiliului de administratie este asigurat de institutul national. Atributiile secretariatului sunt prevăzute în regulamentul de organizare si functionare a consiliului de administratie.

Comitetul de directie

Art. 27. – (1) Conducerea operativă a institutului national este asigurată de un comitet de directie, compus din directorul general, directorul stiintific, directorul tehnic si directorul economic.

(2) La sedintele comitetului de directie participă, în calitate de invitat permanent, un reprezentant al sindicatului din institutul national.

Art. 28. – (1) Comitetul de directie exercită atributii si are răspunderi în limita competentelor propuse de directorul general si aprobate de consiliul de administratie.

(2) Comitetul de directie stabileste actiunile concrete necesare pentru realizarea obiectivelor rezultate din:

a) strategia programelor de dezvoltare a institutului national;

b) programul anual de cercetare-dezvoltare;

c) negocierea contractelor de servicii cu agentii economici pentru: elaborarea agrementelor tehnice, efectuarea de încercări si certificări de conformitate, consultantă, expertize si alte servicii;

d) sistemul de asigurare a calitătii;

e) bugetul de venituri si cheltuieli;

f) programul de investitii;

g) alte obligatii.

Art. 29. – Comitetul de directie se întruneste decadal si ori de câte ori interesele institutului national o impun.

Art. 30. – (1) La nivelul subunitătilor din teritoriu ale institutului national se organizează si functionează comitetul de conducere, care îsi desfăsoară activitatea în conformitate cu propriul regulament de organizare si functionare, aprobat de consiliul de administratie al institutului national, si este prezidat de directorul subunitătii respective.

(2) Comitetul de conducere exercită atributii si are răspunderi în limita competentelor stabilite de directorul general al institutului national si aprobate de consiliul de administratie.

Directorul general

Art. 31. – (1) Activitatea curentă a institutului national este condusă de directorul general, numit pentru o perioadă de 4 ani, pe baza rezultatelor concursului de selectie organizat de ministerul coordonator, conform metodologiei elaborate de autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare. La expirarea acestui termen, în functie de performantele realizate, numirea directorului general poate fi prelungită pentru o perioadă de cel mult 4 ani.

(2) Numirea si eliberarea din functie a directorului general se fac prin ordin al ministrului coordonator.

Art. 32. – Directorul general are, în principal, următoarele atributii si responsabilităti:

a) reprezintă, personal sau prin delegat, interesele institutului national în relatiile cu celelalte organe, cu organizatii si agenti economici, precum si cu persoanele fizice din tară si din străinătate;

b) stabileste atributiile, competentele si relatiile la nivelul subunitătilor institutului national, precum si în relatiile cu tertii, cu avizul consiliului de administratie;

c) propune consiliului de administratie modificarea structurii organizatorice si functionale a institutului national;

d) numeste directorii si conducătorii compartimentelor din structura organizatorică a institutului national, în urma concursului organizat pe baza criteriilor propuse de comitetul de directie, si îi revocă, după caz, cu avizul consiliului de administratie;

e) angajează si concediază personalul institutului national, conform prevederilor legale si ale contractului colectiv de muncă;

f) asigură negocierea contractului colectiv de muncă la nivelul institutului national si a salariilor personalului acestuia, prin comitetul de directie; aprobă salariile rezultate din negocierea directă;

g) răspunde de administrarea întregului patrimoniu, cu respectarea prevederilor legale;

h) analizează lunar stadiul valorificării rezultatelor cercetării, inclusiv activitatea compartimentelor institutului national;

i) este ordonator de credite în conditiile prevăzute de lege;

j) poate delega, în conditiile legii, o parte din atributiile sale celorlalte persoane din conducerea institutului national;

k) exercită orice alte atributii ce îi sunt delegate de consiliul de administratie;

l) în exercitarea atributiilor sale, emite decizii.

Consiliul stiintific

Art. 33. – (1) Consiliul stiintific este format din minimum 5 membri reprezentând principalele compartimente din cadrul institutului national care desfăsoară activităti de cercetare-dezvoltare.

(2) Consiliul stiintific este alcătuit din cercetători cu realizări deosebite în domeniu, salariati ai institutului national, alesi pe 4 ani prin vot secret de către cadrele cu studii superioare din institutul national.

(3) Din consiliul stiintific fac parte, de drept, directorul general si directorul stiintific ai institutului national.

(4) Consiliul stiintific este condus de un presedinte si un vicepresedinte, alesi prin vot secret de către membrii consiliului stiintific. Presedintele consiliului stiintific trebuie să aibă functia de bază la institutul national.

(5) Consiliul stiintific se organizează si functionează în conformitate cu regulamentul propriu, aprobat de consiliul de administratie.

Art. 34. – Atributiile principale ale consiliului stiintific sunt următoarele:

a) participă la elaborarea strategiei de dezvoltare a activitătii de cercetare-dezvoltare a domeniului si la elaborarea planurilor proprii de cercetare-dezvoltare;

b) analizează, avizează si urmăreste realizarea lucrărilor de cercetare stiintifică;

c) propune spre aprobare consiliului de administratie programul anual de cercetare-dezvoltare si inovare al institutului national;

d) propune măsuri pentru perfectionarea profesională, încadrarea personalului de cercetare în grade profesionale;

e) organizează si coordonează desfăsurarea

manifestărilor cu caracter stiintific;

f) avizează acordarea de burse de studii si stagii de

perfectionare în tară si în străinătate.

 

CAPITOLUL VI

Bugetul de venituri si cheltuieli si executia acestuia. Relatii financiare

 

Art. 35. – (1) Institutul national întocmeste annual bugetul de venituri si cheltuieli, situatii financiare anuale, potrivit normelor metodologice elaborate de Ministerul Finantelor Publice.

(2) Situatiile financiare anuale se aprobă de către ministerul coordonator, în conditiile legii.

Art. 36. – (1) Veniturile si cheltuielile institutului national se stabilesc prin buget pentru fiecare exercitiu financiar.

(2) Bugetul de venituri si cheltuieli se întocmeste pe baza indicatorilor de performantă stabiliti de ministerul coordonator si se aprobă prin ordin al ministrului coordonator, cu avizul Ministerului Finantelor Publice si al Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei.

Art. 37. – Institutul national determină anual volumul de venituri de realizat si de cheltuieli totale de efectuat, corelat cu contractele încheiate pentru activitatea programată.

Art. 38. – (1) Salariiile individuale ale personalului se stabilesc prin negociere, conform reglementărilor legale si prevederilor contractului colectiv de muncă, în limita fondului total destinat plătii salariilor, prevăzut în bugetul de venituri si cheltuieli stabilit potrivit legii.

(2) Salariul de bază al directorului general se stabileste prin ordin al ministrului coordonator, potrivit reglementărilor legale.

Art. 39. – (1) Pentru acoperirea cheltuielilor curente, în situatia în care, în cursul unui an, resursele financiare ale institutului national nu sunt suficiente, acesta poate contracta credite bancare în valoare de cel mult 20% din veniturile brute realizate în anul precedent.

(2) Contractarea de credite peste plafonul stabilit se efectuează cu aprobarea ministerului coordonator, pe baza avizului prealabil al Ministerului Finantelor Publice.

Art. 40. – (1) Institutul national hotărăste cu privire la investitiile ce urmează a fi realizate, potrivit obiectului său de activitate, finantarea efectuându-se din surse proprii si din credite bancare, precum si din surse bugetare, prin ministerul coordonator, potrivit legii.

(2) Ministerul coordonator va cuprinde în bugetul său de venituri si cheltuieli fondurile necesare realizării unor investitii, dotări, achizitionării de aparatură, echipamente si instalatii pentru institutul national.

(3) Executia investitiilor prevăzute la alin. (1) si (2) se adjudecă potrivit legii.

Art. 41. – (1) Operatiunile de încasări si plăti ale institutului national se efectuează prin conturi deschise la bănci comerciale cu sediul în România.

(2) Institutul national poate efectua operatiuni de încasări si plăti în lei si în valută, prin casieria proprie, cu respectarea nivelului plafonului de încasări si plăti si a normativelor de disciplină financiar-valutare stabilite prin actele normative în vigoare.

(3) Institutul national poate efectua operatiuni de comert exterior, aferente obiectului său de activitate, potrivit legii.

Operatiunile de încasări si plăti cu străinătatea se vor efectua prin conturi bancare deschise la unitătile bancare specializate cu sediul în România.

(4) Încasările si plătile din fondurile de la bugetul de stat se derulează prin trezorerie, conform legii.

Art. 42. – Institutul national îsi va organiza controlul financiar preventiv propriu si auditul financiar, potrivit legii.

 

CAPITOLUL VII

Dispozitii finale

 

Art. 43. – Litigiile institutului national cu persoane fizice sau persoane juridice, nesolutionate pe cale amiabilă, sunt supuse spre rezolvare instantelor judecătoresti române de drept comun.

Art. 44. – Statutul de institut national se reînnoieste periodic prin reacreditare, conform prevederilor legale, sau la modificarea obiectului de activitate al institutului national.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind modificarea si completarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 269/2004 privind acordarea unui ajutor financiar în vederea stimulării achizitionării de calculatoare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2004, si pentru aprobarea calendarului desfăsurării programului pe anul 2006

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 10 alin. (2) din Legea nr. 269/2004 privind acordarea unui ajutor financiar în vederea stimulării achizitionării de calculatoare, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. – Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 269/2004 privind acordarea unui ajutor financiar în vederea stimulării achizitionării de calculatoare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 794 din 27 august 2004, cu modificările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. Alineatul (2) al articolului 1 va avea următorul cuprins:

“(2) Configuratia minimă obligatorie a calculatoarelor pentru achizitionarea cărora se acordă ajutor financiar potrivit Legii nr. 269/2004 este un calculator cu procesor 1,6 GHz, 128 MB RAM si 40 GB hard-disk si software de bază.“

2. La alineatul (3) al articolului 3, după litera d) se introduce o nouă literă, litera e), cu următorul cuprins:

“e) declaratie pe propria răspundere a părintelui, tutorelui, reprezentantului legal sau a ocrotitorului legal, după caz, sau dată personal de către persoanele cu vârsta mai mare sau egală cu 18 ani, în sensul că venitul brut lunar pe membru de familie se  ncadrează în plafonul prevăzut de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 269/2004 si că dispun de diferenta de bani pentru achizitionarea unui calculator cu o configuratie minimă standard.“

3. După alineatul (5) al articolului 3 se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:

“(6) Autoritătile locale abilitate pot să efectueze anchete sociale pentru verificarea veridicitătii declaratiilor de venit si a celor referitoare la bunurile familiei.“

4. Alineatul (1) al articolului 6 va avea următorul cuprins:

“Art.6. – (1) La nivelul fiecărei unităti de învătământ preuniversitar se constituie o comisie formată din 4 persoane.“

5. La articolul 6 alineatul (2), după litera c) se introduce o nouă literă, litera d), cu următorul cuprins:

“d) contabilul unitătii de învătământ – membru.“

6. Alineatul (1) al articolului 7 va avea următorul cuprins:

“Art.7. – (1) La nivelul fiecărui inspectorat scolar judetean, respectiv al municipiului Bucuresti, se constituie o comisie formată din 4 persoane, prin numire de către Inspectoratul Scolar General.“

7. La articolul 7 alineatul (2), după litera c) se introduce o nouă literă, litera d), cu următorul cuprins:

“d) contabilul inspectoratului scolar judetean/Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti – membru“.

8. Alineatul (2) al articolului 8 va avea următorul cuprins:

“(2) Componenta comisiei este stabilită de către biroul senatului institutiei de învătământ superior prevăzute la alin. (1). Din comisie face parte obligatoriu contabilul institutiei de învătământ superior.“

9. După alineatul (4) al articolului 11 se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:

“(5) Autoritătile locale vor da curs solicitărilor inspectoratelor scolare judetene/al municipiului Bucuresti sau ale institutiilor de învătământ superior, după caz, pentru cercetarea si verificarea unor situatii speciale constatate de comisii.“

10. La anexa nr. 3, modelul bonului valoric se completează pe verso cu următorul text:

“a) beneficiarul acestui bon valoric este obligat să îl utilizeze până la data finală pentru achizitionarea de calculatoare stabilită prin calendarul pentru acordarea unui ajutor financiar în vederea achizitionării de calculatoare, aprobat prin hotărâre a Guvernului;

b) furnizorul de calculatoare este obligat să transmită bonul valoric către comisiile judetene/comisia constituită la nivelul municipiului Bucuresti, cât si comisiile constituite la nivelul institutiilor de învătământ superior, până la data finală de depunere, stabilită prin calendarul pentru acordarea unui ajutor financiar în vederea achizitionării de calculatoare, aprobat prin hotărâre a Guvernului.“

Art. II. – Se aprobă calendarul pe anul 2006 de acordare a unui ajutor financiar în vederea stimulării achizitionării de calculatoare, cuprins în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul educatiei si cercetării,

Mihail Hărdău

p. Ministrul administratiei si internelor,

Mircea Nicu Toader,

secretar de stat

p. Ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei,

Florin Bejan,

secretar de stat

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 29 martie 2006.

Nr. 403.

 

ANEXĂ

 

CALENDARUL

pentru acordarea unui ajutor financiar în vederea stimulării achizitionării de calculatoare în anul 2006

 

Numirea Comisiei centrale, a comisiilor judetene, a comisiilor din unitătile si 5 zile de la data intrării în institutiile de învătământ vigoare a prezentei hotărâri

Depunerea cererilor până la data de 30 aprilie

Evaluarea cererilor de către comisiile din unitătile si institutiile de învătământ 15 aprilie – 14 mai împreună cu comisiile de anchetă socială

Centralizarea cererilor la Comisia centrală prin intermediul portalului dedicat 10 – 27 mai

Afisarea pe Internet a listei de cereri eligibile 11 mai – 1 iunie

Afisarea pe Internet a listei de beneficiari 2006 2 iunie

Afisarea în fiecare unitate de învătământ a listei beneficiarilor 3 iunie, până la orele 18.00

Depunerea contestatiilor 3 – 5 iunie

Rezolvarea contestatiilor 6 – 22 iunie

Afisarea rezultatului contestatiilor pe Internet si în fiecare unitate de învătământ 24 iunie, până la orele 18.00

Eliberarea bonurilor valorice 25 iunie – 1 august

Achizitionarea de calculatoare în termen de 30 de zile de la primirea bonului valoric 26 iunie – 31 august

Depunerea copiilor după facturi si procese-verbale de predare-primire de către elevi–studenti

26 iunie – 20 septembrie

Depunerea de către operatorii economici a bonurilor valorice, copiilor după facturi si după procesele-verbale de predare-primire spre decontare, la comisia judeteană, respectiv la comisiile din institutiile de învătământ superior; înregistrarea operatorilor economici pe portalul dedicat

26 iunie – 20 septembrie

Afisarea si actualizarea listei de operatori economici înregistrati, împreună cu numărul de cereri primite 16 iulie – 5 octombrie

Decontarea către operatorii economici 16 iulie – 25 octombrie

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind organizarea si desfăsurarea studiilor universitare de masterat

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 9 alin. (4) din Legea nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. – Prezenta hotărâre reglementează cadrul general privind organizarea si desfăsurarea studiilor universitare de masterat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu modificările si completările ulterioare, precum si cu dispozitiile Ordonantei de urgentă nr. 75/2005 privind asigurarea calitătii educatiei.

Art. 2. – Studiile universitare de masterat sunt delimitate, prin proceduri distincte de admitere si de absolvire, fată de celelalte cicluri de studii universitare.

Art. 3. – (1) În conformitate cu prevederile legale, studiile de masterat reprezintă ciclul II al studiilor universitare si constituie o etapă pregătitoare obligatorie pentru studiile doctorale.

(2) Studiile universitare de masterat asigură fie aprofundarea în domeniul studiilor de licentă sau într-un domeniu apropiat, fie obtinerea de competente complementare în alte domenii, precum si dezvoltarea capacitătilor de cercetare stiintifică.

Art. 4. – (1) Cunostintele generale, cunostintele de specialitate, competentele generale, abilitătile cognitive, competentele de specialitate, prevăzute de lege, se stabilesc prin reglementări proprii fiecărui domeniu, prin regulamentele de studii masterale si programele analitice, elaborate de fiecare institutie de învătământ superior care are dreptul legal de a organiza studii universitare de masterat, în concordantă cu standardele elaborate în acest scop de Agentia Română pentru Asigurarea Calitătii în Învătământul Superior.

(2) Domeniile în care o institutie de învătământ poate organiza studii universitare de masterat sunt domeniile studiilor universitare de licentă, precum si alte domenii stabilite prin ordin al ministrului educatiei si cercetării, la propunerea Agentiei Române pentru Asigurarea Calitătii în Învătământul Superior.

(3) Institutiile de învătământ superior promovează interdisciplinaritatea în studiile universitare de masterat.

 

CAPITOLUL II

Institutia Organizatoare de Studii Universitare de Masterat (I.O.S.U.M.)

 

Art. 5. – (1) Studiile universitare de masterat se pot organiza numai de către institutiile de învătământ superior acreditate, în cadrul facultătilor sau departamentelor stabilite prin hotărâre a Guvernului, care oferă studii universitare pentru mai multe cicluri de învătământ sau numai pentru ciclul II.

(2) Pentru a organiza studii universitare de masterat, institutiile de învătământ superior mentionate la alin. (1) trebuie să obtină aprobarea Ministerului Educatiei si Cercetării, prin ordin al ministrului, la propunerea Agentiei Române pentru Asigurarea Calitătii în Învătământul Superior, pe baza evaluării periodice a capacitătii institutionale de a oferi un mediu integrat de învătare si cercetare, la nivel national sau international.

(3) Evaluarea prevăzută la alin. (2) se face la nivelul fiecărei institutii de învătământ superior si facultăti/departament care organizează studiile universitare de masterat, pentru fiecare specializare de studii universitare de masterat, de către Agentia Română pentru Asigurarea Calitătii în Învătământul Superior, prin proceduri specifice, având la bază un sistem de criterii logistice, profesionale si stiintifice.

(4) Institutia de învătământ superior care a primit dreptul de a organiza studii universitare de masterat într-unul sau mai multe domenii se numeste Institutie Organizatoare de Studii Universitare de Masterat, denumită în continuare I.O.S.U.M. I.O.S.U.M. are obligatia de a publica un raport anual privind ciclul de studii universitare de masterat.

(5) I.O.S.U.M. elaborează regulamentul de desfăsurare a studiilor universitare de masterat, cu respectarea prevederilor legale, în termen de 90 de zile de la obtinerea calitătii de institutie organizatoare de studii universitare de masterat.

Art. 6. – (1) I.O.S.U.M. se poate asocia cu alte I.O.S.U.M. din tară sau străinătate pentru a realiza studii universitare de masterat în cooperare.

(2) Conditiile minime necesare pentru ca o institutie, din tară sau străinătate, să se poată asocia în vederea realizării, în cooperare, a unor studii universitare de masterat sunt:

a) să aibă dreptul legal de a organiza studii universitare de masterat;

b) să aplice sistemul de credite transferabile;

c) să aibă implementat un sistem de asigurare a calitătii.

(3) În situatia prevăzută la alin. (1), masterandul îsi poate desfăsura activitatea, pe baza unui acord scris între institutiile organizatoare implicate, alternativ în ambele I.O.S.U.M.

Recunoasterea stagiilor efectuate se face în conformitate cu regulamentele proprii ale I.O.S.U.M. care a înmatriculat masterandul.

(4) Acordul prevăzut la alin. (3) cuprinde cerintele organizării si desfăsurării masteratului în fiecare dintre cele două I.O.S.U.M., în concordantă cu rolul pe care fiecare parte si-l asumă în cadrul programului comun de studii si cu legislatia specifică din fiecare tară.

(5) Acordul prevăzut la alin. (3) prevede recunoasterea reciprocă a titlului stiintific de master de către autoritătile de resort din cele două tări, pe baza competentelor acestora si în conformitate cu prevederile legale din fiecare tară.

Art. 7. – (1) Studiile universitare de masterat fac obiectul procedurilor de asigurare internă si externă a calitătii stabilite pe baza bunelor practici europene.

(2) Asigurarea externă a calitătii reprezintă activitătile de evaluare, standardele, normele, măsurile, procedurile stabilite de Agentia Română pentru Asigurarea Calitătii în Învătământul Superior.

(3) Asigurarea internă a calitătii reprezintă activitătile de autoevaluare, standardele, normele, măsurile, procedurile stabilite de institutia de învătământ superior în vederea obtinerii, mentinerii si îmbunătătirii calitătii, pe baza elementelor prevăzute la alin. (2).

(4) Principalii responsabili de calitatea programelor de masterat sunt I.O.S.U.M., facultatea/departamentul în care se organizează acest program si masterandul.

(5) Studiile universitare de masterat se desfăsoară pe baza unui contract de studii masterale încheiat între masterand si I.O.S.U.M. În contract sunt prevăzute drepturile si obligatiile fiecărei părti implicate în ciclul de studii universitare de masterat, astfel încât să fie realizate cerintele de asigurare a calitătii.

(6) Modelul contractului de studii universitare de masterat se elaborează de fiecare I.O.S.U.M. în concordantă cu prevederile regulamentului de organizare si desfăsurare a masteratului si cu respectarea legislatiei în vigoare.

Art. 8. – (1) În cazul nerespectării standardelor de calitate sau etică profesională, Ministerul Educatiei si Cercetării, pe baza unui raport de evaluare, întocmit de Agentia Română pentru Asigurarea Calitătii în Învătământul Superior, poate lua următoarele măsuri:

a) retragerea, pentru programele de masterat ce nu respectă standardele prevăzute în prezentul alineat, adreptului I.O.S.U.M. de a organiza concurs de admitere pentru selectarea de noi masteranzi, pentru o durată egală cu a ciclului studiilor universitare de masterat respective;

b) retragerea calitătii de I.O.S.U.M.

(2) Redobândirea dreptului I.O.S.U.M. de a organiza concurs de admitere în ciclul de studii universitare de masterat sau a calitătii de I.O.S.U.M. se poate obtine numai pe baza unui nou raport extern de evaluare al Agentiei Române pentru Asigurarea Calitătii în Învătământul Superior si cu aprobarea Ministerului Educatiei si Cercetării, după cel putin 3 ani de la aplicarea sanctiunii.

Art. 9. – (1) În baza procedurilor interne de asigurare a calitătii, I.O.S.U.M. trebuie să efectueze evaluarea internă a studiilor universitare de masterat la fiecare 2 ani.

(2) În baza procedurilor externe de asigurare a calitătii, I.O.S.U.M. sunt evaluate o dată la 5 ani de către Agentia Română pentru Asigurarea Calitătii în Învătământul Superior pentru a se urmări mentinerea standardelor de calitate.

 

CAPITOLUL III

Organizarea ciclului de studii universitare de masterat

 

Art. 10. – (1) Studiile universitare de masterat corespund unui număr de credite de studiu transferabile, cuprins între 90 si 120. Prin exceptie, în functie de durata studiilor universitare de licentă, limita inferioară poate fi de 60 de credite de studiu transferabile.

(2) La învătământul de zi, durata normală a studiilor universitare de masterat este de 1–2 ani si corespunde unui număr de 30 de credite de studiu transferabile pentru un semestru de studiu.

(3) Durata totală cumulată a ciclului I – studii universitare de licentă si a ciclului II – studii universitare de masterat trebuie să corespundă obtinerii a cel putin 300 de credite de studiu transferabile.

(4) Masteranzii care la absolvire doresc să ocupe posturi didactice în învătământ trebuie să opteze pentru parcurgerea unui modul de pregătire psihopedagogic, care să corespundă unui număr de 30 sau 60 de credite, în functie de absolvirea sau nu a modulului optional de pregătire psihopedagogică din planul de învătământ al studiilor universitare de licentă, precum si a domeniului în care viitorii absolventi doresc să lucreze: învătământul primar si gimnazial, respectiv învătământul liceal sau universitar.

Art. 11. – Studiile universitare de masterat se desfăsoară conform ofertei educationale a I.O.S.U.M. (în limba română, într-una din limbile minoritătilor nationale sau într-o limbă de circulatie internatională).

Art. 12. – (1) Pot fi cadre didactice în cadrul unui program de masterat numai acele cadre didactice care au obtinut titlul stiintific de doctor.

(2) Titularii de curs pot fi cadrele didactice cu gradul de profesor universitar, conferentiar universitar sau lector/sef de

lucrări care au obtinut titlul de doctor.

Art. 13. – (1) Programul de pregătire universitară de masterat se desfăsoară în cadrul I.O.S.U.M., pe baza planului de învătământ aprobat de senatul universitar si avizat de Ministerul Educatiei si Cercetării, în conformitate cu prevederile legale.

(2) Planul de învătământ cuprinde atât discipline de cunoastere avansată în cadrul domeniului de studii universitare de masterat, cât si module de pregătire complementară necesare pentru o insertie rapidă a absolventului de studii universitare de masterat pe piata muncii.

(3) În cadrul programului de pregătire universitară de masterat, pentru a evidentia rezultatele formării, concomitent cu sistemul de evaluare se utilizează sistemul de credite transferabile. Fiecare I.O.S.U.M. este autorizată să stabilească propriile reguli de evaluare a masteranzilor si criteriile specifice de promovare a probelor din cadrul programului de pregătire universitară de masterat.

(4) Programul de pregătire al masterandului trebuie să contină si o componentă de cercetare stiintifică sau creatie vocatională, în concordantă cu specificul domeniului de studii.

(5) Masterandul realizează activitatea prevăzută la alin. (4) în echipe de cercetare stiintifică sau creatie vocatională din care pot face parte si doctoranzi, cadre didactice, cercetători.

(6) Programul de cercetare stiintifică sau creatie vocatională se poate desfăsura în cadrul I.O.S.U.M. propriu sau în cadrul celorlalte I.O.S.U.M. partenere în programul de masterat, în conformitate cu acordul încheiat între acestea.

(7) Rezultatele cercetării stiintifice realizate pot fi valorificate de masterand prin articole în reviste de specialitate si la realizarea disertatiei.

Art. 14. – (1) Masteratul se încheie cu sustinerea publică a unei disertatii.

(2) Tema disertatiei se stabileste de către conducătorul de disertatie împreună cu masterandul si se corelează cu programul de pregătire universitară de masterat, cu domeniul de competentă al conducătorului de disertatie, cu programele si cu politica institutională ale I.O.S.U.M. Tema disertatiei se aprobă de conducerea facultătii sau departamentului în care se desfăsoară studiile universitare de masterat.

(3) Conducătorul de disertatie poate fi oricare dintre cadrele didactice ale programului respectiv de studii universitare de masterat.

Art. 15. – (1) Studiile universitare de masterat se pot organiza în forma de învătământ cu frecventă, frecventă redusă si la distantă.

(2) Durata studiilor universitare de masterat la formele de învătământ de zi, cu frecventă redusă si la distantă este aceeasi.

(3) Forma de învătământ la distantă se poate organiza si on-line, cu conditia ca I.O.S.U.M. să dispună de platforma informatică necesară.

(4) Durata studiilor universitare de masterat, exprimată în credite transferabile, organizate la forma de învătământ cu frecventă redusă sau la distantă este aceeasi cu durata studiilor universitare de masterat organizate la forma de învătământ de zi.

(5) Studiile universitare de masterat în forma de învătământ cu frecventă se pot organiza în regim de finantare de la bugetul de stat sau în regim cu taxă.

Ministerul Educatiei si Cercetării alocă anual pentru studiile universitare de masterat în forma de învătământ cu frecventă un număr de locuri finantate de la buget.

(6) Studiile universitare de masterat în forma de învătământ cu frecventă redusă sau la distantă se organizează numai în regim cu taxă. Numărul de locuri pentru studiile universitare de masterat în regim cu taxă si cuantumul acesteia se stabilesc de către senatul fiecărei I.O.S.U.M., pe baza legislatiei în vigoare si cu respectarea cerintelor de asigurare a calitătii.

(7) Structura si continutul programului de pregătire sunt aceleasi pentru toate cele trei forme de învătământ.

(8) Planurile de învătământ pentru toate formele de pregătire sunt aprobate de Ministerul Educatiei si Cercetării, în conformitate cu prevederile legale, si pot fi modificate numai începând cu anul I de studii.

Art. 16. – Pe parcursul ciclului de studii universitare de masterat, un masterand îsi poate schimba forma de învătământ potrivit prevederilor regulamentului I.O.S.U.M. si clauzelor contractului de studii universitare de masterat.

Art. 17. – (1) Masterandul poate solicita schimbarea temei din programul de cercetare sau creatie vocatională o singură dată în timpul studiilor universitare de masterat.

(2) Schimbarea temei programului de cercetare sau creatie vocatională se aprobă conform regulamentului propriu al I.O.S.U.M., în cadrul aceluiasi domeniu de studii în care a fost înmatriculat masterandul, fără modificarea duratei ciclului de studii universitare de masterat.

(3) În cazul programelor comune de studii, schimbarea temei programului de cercetare se face cu acordul ambelor I.O.S.U.M.

 

CAPITOLUL IV

Masterandul

 

Art. 18. – (1) Orice persoană care are dreptul să participe la concursul de admitere la studii universitare de masterat poate urma, o singură dată, un singur program de masterat pe locuri finantate de la bugetul de stat.

(2) Persoana care a fost admisă la studiile universitare de masterat are calitatea de student si poartă denumirea generică de masterand, pe toată durata ciclului II de studii universitare.

Art. 19. – (1) Masterandul înscris la forma de învătământ cu frecventă, având calitatea de student potrivit art. 18 alin. (2), beneficiază de burse si drepturi sociale în conditiile legii.

(2) Bursa de masterat se acordă semestrial, într-un cuantum prevăzut pe baza criteriilor stabilite în regulamentul propriu al I.O.S.U.M.

(3) Bursa de masterat se acordă din veniturile I.O.S.U.M. provenite din sume alocate de la bugetul de stat, din venituri proprii, donatii, sponsorizări si din alte surse, în conditiile legii.

Art. 20. – Masteranzii care urmează studiile la forma de învătământ fără frecventă si sunt salariati în administratia publică, în regiile autonome cu specific deosebit sau în alte unităti bugetare au dreptul la concedii de studii fără plată, potrivit legislatiei în vigoare.

Art. 21. – Masteranzii care îndeplinesc toate obligatiile de studiu si cercetare prevăzute în contract si sustin cu succes disertatia primesc titlul de master în domeniul de studiu abordat.

Art. 22. – Un masterand poate întrerupe studiile universitare de masterat, pe baza unor motive întemeiate, stabilite prin regulamentul prevăzut de art. 5 alin. (5), cu aprobarea conducerii I.O.S.U.M. care organizează studiile respective, pentru o perioadă de timp cumulată de cel mult un an de zile.

 

CAPITOLUL V

Admiterea la studiile universitare de masterat

 

Art. 23. – (1) Au dreptul să participe la concursul de admitere la studii universitare de masterat:

a) absolventii cu diplomă de licentă ai ciclului I de studii universitare – studiile universitare de licentă, în concordantă cu Legea nr. 288/2004, cu modificările si completările ulterioare;

b) absolventii cu diplomă de licentă sau echivalentă ai studiilor universitare de lungă durată, obtinută până la absolvirea primei promotii de studii universitare de licentă, prevăzută la lit. a).

(2) Conditiile de admitere sunt aceleasi pentru ambele categorii de candidati prevăzute la alin. (1), precum si pentru ambele categorii de masterat prevăzute la art. 3.

Art. 24. – (1) Admiterea candidatilor la studii universitare de masterat, indiferent de forma de învătământ în care se organizează, se face prin concurs organizat anual de I.O.S.U.M., înainte de începerea anului universitar.

(2) Organizarea si desfăsurarea concursului de admitere la studii universitare de masterat se realizează în conformitate cu regulamentul propriu al fiecărei I.O.S.U.M.

(3) Concursul de admitere la studii universitare de masterat poate contine o serie de probe scrise sau/si orale, specifice domeniului de studiu. În cazul studiilor universitare de masterat organizate într-o limbă de circulatie internatională, concursul de admitere trebuie să contină si verificarea competentelor lingvistice pentru limba de studiu.

(4) Înscrierea la concursul de admitere la studii universitare de masterat într-un domeniu se poate face indiferent de domeniul în care a fost dobândită diploma de licentă. Cunostintele specifice domeniului de studiu se verifică pe baza unei bibliografii cuprinzând lucrări de specialitate, anuntată din timp de I.O.S.U.M.

Art. 25. – Candidatii care au fost exmatriculati de la studii universitare de masterat au dreptul să se înscrie la un nou concurs de admitere numai pe locuri cu taxă, indiferent de forma de învătământ.

Art. 26. – Validarea rezultatelor concursului de admitere la studii universitare de masterat si înmatricularea candidatilor care au reusit la concurs se fac prin decizii ale conducerii I.O.S.U.M.

 

CAPITOLUL VI

Sustinerea disertatiei

 

Art. 27. – (1) Disertatia trebuie să demonstreze cunoasterea stiintifică avansată a temei abordate, să contină elemente de originalitate în dezvoltarea sau solutionarea temei, precum si modalităti de validare stiintifică a acestora.

(2) Procesul de elaborare si sustinere a disertatiei se organizează de fiecare I.O.S.U.M., pe baza regulamentelor proprii, de regulă în perioadele prevăzute pentru examenele de licentă.

Art. 28. – (1) Comisia de disertatie este alcătuită de fiecare I.O.S.U.M. pe baza regulamentelor proprii.

(2) Presedintele comisiei de disertatie este un reprezentant al conducerii I.O.S.U.M., desemnat de senatul universitar.

Art. 29. – (1) Elaborarea si prezentarea disertatiei se pot face si într-o limbă de circulatie internatională, conform prevederilor contractului de studii universitare de masterat.

(2) În cazul programelor de studii universitare de masterat organizate în conditiile art. 6, disertatia se depune la I.O.S.U.M. care a făcut înmatricularea initială a masterandului, împreună cu un referat favorabil al I.O.S.U.M. coorganizatoare a programului de studii.

Art. 30. – I.O.S.U.M. va asigura accesul la disertatiile sustinute public prin consultarea acestora în bibliotecile proprii sau prin intermediul schimburilor interuniversitare.

Art. 31. – În situatia în care disertatia este scrisă într-o altă limbă decât română, lucrarea va fi însotită de un rezumat redactat în limba română.

Art. 32. – (1) Disertatia se sustine în sedintă publică în fata comisiei de disertatie.

(2) În cazul disertatiilor redactate într-o limbă de circulatie internatională, sustinerea publică se poate face în respectiva limbă.

(3) Prezentarea disertatiei trebuie să evidentieze contributiile masterandului în realizarea ei si elementele de originalitate.

Art. 33. – (1) Rezultatele evaluării disertatiei se exprimă prin note de la 1 la 10, ca medie aritmetică a notelor acordate de fiecare membru al comisiei. Promovarea disertatiei se face de către masteranzii care au obtinut cel putin media 6.

(2) În cazul nepromovării disertatiei, candidatul se poate prezenta la o a doua sesiune după ce a integrat modificările recomandate de comisie.

(3) Dacă si la a doua sustinere a disertatiei masterandul nu obtine medie de promovare, acesta va primi un certificat de absolvire a programului de studii universitare de masterat si foaia matricolă.

(4) Masterandul care a îndeplinit toate cerintele prevăzute în programul de studii universitare de masterat si a obtinut cel putin media 6 la sustinerea publică a disertatiei primeste diploma de studii universitare de masterat însotită de suplimentul la diplomă, întocmit conform reglementărilor în vigoare.

 

CAPITOLUL VII

Dispozitii tranzitorii si finale

 

Art. 34. – (1) Prezenta hotărâre se aplică începând cu anul universitar 2006–2007.

(2) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri nu se mai autorizează programe de masterat decât în concordantă cu prezenta hotărâre.

Art. 35. – Pentru programele de masterat aprobate anterior intrării în vigoare a prezentei hotărâri si aflate în derulare se aplică reglementările în vigoare la data aprobării acestora, urmând ca apoi să intre în lichidare.

Art. 36. – Diplomele de masterat obtinute de absoventii studiilor postuniversitare de masterat organizate în baza prevederilor anterioare prezentei hotărâri sunt echivalente cu cele obtinute la finalizarea studiilor de masterat organizate în temeiul prezentei hotărâri.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul educatiei si cercetării,

Mihail Hărdău

Ministrul muncii, solidaritătii sociale si familiei,

Gheorghe Barbu

 

Bucuresti, 29 martie 2006.

Nr. 404.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL CULTURII SI CULTELOR

 

ORDIN

privind clasarea imobilului “Palatul Czell“, situat în municipiul Brasov, Piata Sfatului nr. 26, judetul Brasov

 

În temeiul prevederilor art. 12 alin. (3) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu modificările si completările ulterioare,

tinând seama de dispozitiile Ordinului ministrului culturii si cultelor nr. 2.682/2003 privind aprobarea Normelor metodologice de clasare si evidentă a monumentelor istorice, a Listei monumentelor istorice, a Fisei analitice de evidentă a monumentelor istorice si a Fisei minimale de evidentă a monumentelor istorice, cu modificările si completările ulterioare,

având în vedere Dosarul de clasare nr. 2.566 din 28 aprilie 2005, precum si Avizul Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice nr. 107/E din 2 iunie 2005,

în temeiul prevederilor art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 78/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Culturii si Cultelor, cu modificările ulterioare,

ministrul culturii si cultelor emite următorul ordin:

Art. 1. – Imobilul “Palatul Czell“, situat în municipiul Brasov, Piata Sfatului nr. 26, judetul Brasov, se clasează în grupa B, cod BV-II-m-B-20906.

Art. 2. – Directia pentru Cultură, Culte si Patrimoniul Cultural National a Judetului Brasov va îndeplini procedurile de comunicare în termen de cel mult 30 de zile de la data emiterii prezentului ordin.

 

Ministrul culturii si cultelor,

Adrian Iorgulescu

 

Bucuresti, 13 martie 2006.

Nr. 2.098.

 

MINISTERUL CULTURII SI CULTELOR

 

ORDIN

privind clasarea Chioscului de grădină si a Bazinului decorativ, situate în incinta imobilului din str. Silvestru nr. 38, sectorul 2, Bucuresti

 

În temeiul prevederilor art. 12 alin. (3) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu modificările si completările ulterioare,

tinând seama de dispozitiile Ordinului ministrului culturii si cultelor nr. 2.682/2003 privind aprobarea Normelor metodologice de clasare si evidentă a monumentelor istorice, a Listei monumentelor istorice, a Fisei analitice de evidentă a monumentelor istorice si a Fisei minimale de evidentă a monumentelor istorice, cu modificările si completările ulterioare,

având în vedere Dosarul de clasare nr. 2.195 din 12 aprilie 2005, precum si Avizul Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice nr. 108/E din 2 iunie 2005,

în temeiul prevederilor art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 78/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Culturii si Cultelor, cu modificările ulterioare,

ministrul culturii si cultelor emite următorul ordin:

Art. 1. – Chioscul de grădină si Bazinul decorativ, situate în incinta imobilului din str. Silvestru nr. 38, sectorul 2, Bucuresti, se clasează în grupa B, cod B-II-m-B-20912.

Art. 2. – Directia pentru Cultură, Culte si Patrimoniul Cultural National a Municipiului Bucuresti va îndeplini procedurile de comunicare către proprietar si autoritătile administratiei locale, în termen de cel mult 30 de zile de la data emiterii prezentului ordin.

 

Ministrul culturii si cultelor,

Adrian Iorgulescu

 

Bucuresti, 13 martie 2006.

Nr. 2.099.

 

MINISTERUL CULTURII SI CULTELOR

 

ORDIN

privind declasarea partială a imobilului situat în municipiul Bucuresti, Str. Polonă nr. 105, sectorul 1

 

În temeiul prevederilor art. 18 alin. (2) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu modificările si completările ulterioare,

tinând seama de dispozitiile Ordinului ministrului culturii si cultelor nr. 2.682/2003 privind aprobarea Normelor metodologice de clasare si evidentă a monumentelor istorice, a Listei monumentelor istorice, a Fisei analitice de evidentă a monumentelor istorice si a Fisei minimale de evidentă a monumentelor istorice, cu modificările si completările ulterioare,

având în vedere dosarele de declasare nr. 1.068 din 3 martie 2005, 4.268 din 1 august 2005 si 6.639 din 13 octombrie 2005, precum si Avizul Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice nr. 348/E din 4 noiembrie 2005,

în temeiul prevederilor art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 78/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Culturii si Cultelor, cu modificările ulterioare,

ministrul culturii si cultelor emite următorul ordin:

Art. 1. – Imobilul situat în municipiul Bucuresti, Str. Polonă nr. 105, sectorul 1, se declasează partial, cu păstrarea fatadelor celor două corpuri de clădire, corespunzătoare frontului străzii Polonă, în categoria de monument istoric grupa B, cod B-II-m-B-19449.

Art. 2. – Directia pentru Cultură, Culte si Patrimoniul Cultural National a Municipiului Bucuresti va îndeplini procedurile de comunicare în termen de cel mult 30 de zile de la data emiterii prezentului ordin.

 

Ministrul culturii si cultelor,

Adrian Iorgulescu

 

Bucuresti, 13 martie 2006.

Nr. 2.100.

 

MINISTERUL CULTURII SI CULTELOR

 

ORDIN

privind clasarea imobilului situat în municipiul Alba Iulia, Str. Teilor nr. 6, judetul Alba

 

În temeiul prevederilor art. 12 alin. (3) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu modificările si completările ulterioare,

tinând seama de dispozitiile Ordinului ministrului culturii si cultelor nr. 2.682/2003 privind aprobarea Normelor metodologice de clasare si evidentă a monumentelor istorice, a Listei monumentelor istorice, a Fisei analitice de evidentă a monumentelor istorice si a Fisei minimale de evidentă a monumentelor istorice, cu modificările si completările ulterioare,

având în vedere Dosarul de clasare nr. 1.375 din 21 martie 2005, precum si Avizul Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice nr. 113/E din 2 iunie 2005,

în temeiul prevederilor art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 78/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Culturii si Cultelor, cu modificările ulterioare,

ministrul culturii si cultelor emite următorul ordin:

Art. 1. – Imobilul situat în municipiul Alba Iulia, Str. Teilor nr. 6, judetul Alba, se clasează în grupa B, cod AB-II-m-B-20911.

Art. 2. – Directia pentru Cultură, Culte si Patrimoniul Cultural National a Judetului Alba va îndeplini procedurile de comunicare în termen de cel mult 30 de zile de la data emiterii prezentului ordin.

 

Ministrul culturii si cultelor,

Adrian Iorgulescu

 

Bucuresti, 13 martie 2006.

Nr. 2.101.