MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 174 (XVIII) - Nr. 330         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 12 aprilie 2006

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

82. – Lege pentru acceptarea amendamentelor la art. 25 si 26 din Conventia privind protectia si utilizarea cursurilor de apă transfrontiere si a lacurilor internationale, încheiată la Helsinki la 17 martie 1992, care au fost adoptate la Madrid la 28 noiembrie 2003, prin Decizia III/1, la cea de-a 3-a Reuniune a părtilor la Conventie

 

Decizia III/1 – Amendamentele din 28 noiembrie 2003 la Conventia privind protectia si utilizarea cursurilor de apă transfrontiere si a lacurilor internationale

 

377. – Decret privind promulgarea Legii pentru acceptarea amendamentelor la art. 25 si 26 din Conventia privind protectia si utilizarea cursurilor de apă transfrontiere si a lacurilor internationale, încheiată la Helsinki la 17 martie 1992, care au fost adoptate la Madrid la 28 noiembrie 2003, prin Decizia III/1, la cea de-a 3-a Reuniune a părtilor la Conventie

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 211 din 7 martie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 133 alin. (3) si art. 137 alin. (1) din Codul de procedură fiscală, precum si ale art. 403 alin. 1 raportat la art. 7231 alin. 2 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 221 din 7 martie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. II din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedură civilă

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

438. – Hotărâre privind trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia a unor constructii aflate în administrarea Ministerului Apărării Nationale

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

221/325.– Ordin al ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale si al ministrului mediului si gospodăririi apelor pentru definirea bunelor conditii agricole si de mediu în România

 

280. – Ordin al ministrului muncii, solidaritătii sociale si familiei privind aprobarea Procedurii de lucru în vederea constituirii, actualizării si accesării Registrului electronic unic al serviciilor sociale

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru acceptarea amendamentelor la art. 25 si 26 din Conventia privind protectia si utilizarea cursurilor de apă transfrontiere si a lacurilor internationale, încheiată la Helsinki la 17 martie 1992, care au fost adoptate la Madrid la 28 noiembrie 2003, prin Decizia III/1, la cea de-a 3-a Reuniune a părtilor la Conventie

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. – Se acceptă amendamentele la art. 25 si 26 din Conventia privind protectia si utilizarea cursurilor de apă transfrontiere si a lacurilor internationale, încheiată la Helsinki la 17 martie 1992, ratificată de România prin Legea nr. 30/1995, care au fost adoptate la Madrid la 28 noiembrie 2003, prin Decizia III/1, la cea de-a 3-a Reuniune a părtilor la Conventie.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

ADRIAN NĂSTASE

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

 

Bucuresti, 5 aprilie 2006.

Nr. 82.

 

DECIZIA III/1

Amendamentele din 28 noiembrie 2003 la Conventia privind protectia si utilizarea cursurilor de apă transfrontiere si a lacurilor internationale*)

 


*) Traducere.

 

Reuniunea părtilor,

exprimând ferma convingere că activitatea de cooperare între statele riverane privind cursurile de apă transfrontiere si lacurile internationale contribuie la pace si securitate, precum si la gospodărirea durabilă a apelor, spre beneficiul tuturor,

dorind să promoveze cooperarea la nivel de bazin în lume si să împărtăsească din experienta sa în alte regiuni ale lumii,

dorind să permită statelor situate în afara regiunii UNECE să devină părti la Conventie, după cum s-a prevăzut în baza conventiilor de mediu UNECE (de exemplu: Conventia privind accesul la informatie, participarea publicului în luarea deciziilor si accesul la justitie în probleme de mediu si Conventia privind evaluarea impactului de mediu în context transfrontieră), precum si în baza Protocolului privind răspunderea civilă si compensarea pentru pagubele cauzate de efectele transfrontiere ale accidentelor industriale asupra apelor transfrontiere,

1. adoptă următoarele amendamente la Conventie:

a) La articolul 25, după paragraful 2 se adaugă un nou paragraf, paragraful 3:

“3. Orice alt stat, la care nu se referă paragraful 2 si care este membru al Organizatiei Natiunilor Unite, poate adera la Conventie după aprobarea de către Reuniunea părtilor. În instrumentul său de aderare un asemenea stat va face o declaratie care să ateste faptul că aprobarea privind aderarea sa la Conventie a fost obtinută de la Reuniunea părtilor si să specifice data la care s-a obtinut aprobarea. Orice altă cerere de aderare adresată de către membrii Organizatiei Natiunilor Unite nu va fi luată în considerare în vederea aprobării de către Reuniunea părtilor decât după ce acest paragraf a intrat în vigoare pentru toate statele si organizatiile care erau părti la Conventie în data de 28 noiembrie 2003.“

si se renumerotează paragrafele rămase corespunzător.

b) La articolul 26 paragraful 3, după cuvintele îmentionată în art. 23“ se inserează cuvintele “sau în paragraful 3 al art. 25“;

2. face apel la părtile Conventiei să depoziteze rapid instrumentele de acceptare a acestor amendamente;

3. cheamă statele sau organizatiile care ratifică sau aprobă Conventia să ratifice, să accepte si să aprobe simultan amendamentele prevăzute mai sus;

4. încurajează statele situate în regiunea UNECE, în particular cele care se învecinează cu aceasta, să acceadă la Conventie si, în acest scop, să ceară aprobarea Reuniunii părtilor;

5. invită statele membre ale Organizatiei Natiunilor Unite să ia parte în cadrul sedintelor acesteia ca observatori si să participe la activităti în baza programului de lucru al Conventiei;

6. invită statele care se învecinează cu regiunea UNECE să participe fără întârziere la cooperare tehnică, la acorduri bilaterale sau multilaterale cu statele riverane UNECE, în cazul în care nu au făcut acest lucru încă, în concordantă cu prevederile părtii a II-a a Conventiei.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru acceptarea amendamentelor la art. 25 si 26 din Conventia privind protectia si utilizarea cursurilor de apă transfrontiere si a lacurilor internationale, încheiată la Helsinki la 17 martie 1992, care au fost adoptate la Madrid la 28 noiembrie 2003, prin Decizia III/1, la cea de-a 3-a Reuniune a părtilor la Conventie

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. – Se promulgă Legea pentru acceptarea amendamentelor la art. 25 si 26 din Conventia privind protectia si utilizarea cursurilor de apă transfrontiere si a lacurilor internationale, încheiată la Helsinki la 17 martie 1992, care au fost adoptate la Madrid la 28 noiembrie 2003, prin Decizia III/1, la cea de-a 3-a Reuniune a părtilor la Conventie, si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 3 aprilie 2006.

Nr. 377.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 211

din 7 martie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 133 alin. (3) si art. 137 alin. (1) din Codul de procedură fiscală, precum si ale art. 403 alin. 1 raportat la art. 7231 alin. 2 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Constantin Doldur – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Ion Tiucă – procuror

Daniela Ramona Maritiu – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 132 alin. (2) si ale art. 136 alin. (1) din Codul de procedură fiscală, precum si ale art. 403 alin. 1 raportat la art. 7231 alin. 2 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Zach & Son“ – S.R.L. din Iasi în Dosarul nr. 11.525/2005 al Judecătoriei Iasi.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public, făcând referire la jurisprudenta Curtii Constitutionale, pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 12 septembrie 2005, pronuntată în Dosarul nr. 11.525/2005, Judecătoria Iasi a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 132 alin. (2) si ale art. 136 alin. (1) din Codul de procedură fiscală, precum si ale art. 403 alin. 1 raportat la art. 7231 alin. 2 din Codul de procedură civilă.

Exceptia a fost ridicată de Societatea Comercială “Zach & Son“ – S.R.L. din Iasi într-o cauză ce are ca obiect solutionarea unei contestatii la executare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile art. 403 raportat la art. 7231 din Codul de procedură civilă încalcă prevederile art. 16 alin. (1) si (2) din Constitutie, deoarece se creează o situatie de inegalitate între debitor, pe de-o parte, care trebuie să plătească o cautiune, si creditor, pe de altă parte, care nu trebuie să plătească o astfel de cautiune. În continuare arată că dispozitiile de lege criticate din Codul de procedură fiscală contravin prevederilor art. 16 alin. (1) si (2), art. 21, art. 44 alin. (1) si (2), art. 45 si 53 din Constitutie. Autorul exceptiei sustine, în esentă, că prevederile art. 133 alin. (3) si ale art. 137 alin. (1) din Codul de procedură fiscală contravin principiului constitutional al egalitătii în drepturi, deoarece creează o inegalitate între autoritătile publice locale si contribuabilii persoane juridice în ceea ce priveste modalitatea de constituire a titlurilor executorii. Se mai arată că aceste prevederi legale contravin si art. 21 din Constitutie, deoarece exclud controlul instantei de judecată asupra constituirii titlului executoriu în materia executării silite a creantelor bugetare, fiind încălcate implicit si principiile constitutionale ale ocrotirii dreptului de proprietate privată si libertătii economice, precum si conditiile restrângerii exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti.

Judecătoria Iasi apreciază că dispozitiile art. 133 alin. (3) si ale art. 137 alin. (1) din Codul de procedură fiscală contravin prevederilor art. 16 alin. (1) si (2) din Constitutie, deoarece procedura simplificată care permite creditorului unei creante bugetare să emită unilateral titluri executorii împotriva debitorilor, fără existenta unui control de legalitate, creează un dezechilibru vădit între debitori si creditori. În continuare arată că în ceea ce priveste critica potrivit căreia art. 133 alin. (3) si art. 137 alin. (1) din Codul de procedură fiscală contravin prevederilor art. 21, art. 44 alin. (1) si (2), art. 45 si 53 din Constitutie, aceasta nu poate fi retinută. De asemenea, în ceea ce priveste critica adusă art. 403 alin. (1) raportat la art. 7231 alin. 2 din Codul de procedură civilă, arată că aceasta nu poate fi retinută, întrucât cuantumul maxim al cautiunii ce se poate stabili de către instanta de judecată în sarcina contestatorului a fost introdus de legiuitor în scopul de a proteja interesele contestatorului debitor si de a nu îl supune unor sarcini foarte mari.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului arată că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. În acest sens, face referire la jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorulraportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Desi prin Încheierea de sesizare Curtea Constitutională a fost sesizată cu art. 132 alin. (2) si art. 136 alin. (1) din Codul de procedură fiscală, se constată că, după republicarea si renumerotarea actului normativ respectiv, aceste dispozitii se regăsesc la art. 133 alin. (3) si art. 137 alin. (1) din Codul de procedură fiscală. Astfel, obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 403 alin. 1 raportat la art. 7231 alin. 2 din Codul de procedură civilă si cele ale art. 133 alin. (3) si art. 137 alin. (1) din Codul de procedură fiscală, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 863 din 26 septembrie 2005. Alineatul (3) al articolului 133 a fost modificat prin pct. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 129/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 4 octombrie 2005. Textele de lege criticate au următorul continut: – Art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă: “Până la solutionarea contestatiei la executare sau a altei cereri privind executarea silită, instanta competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cautiune în cuantumul fixat de instantă, în afară de cazul în care legea dispune altfel.“;

– Art. 7231 alin. 2 din Codul de procedură civilă: “Dacă legea nu prevede altfel, cautiunea nu va reprezenta mai mult de 20% din valoarea obiectului cererii, iar în cazul cererilor al căror obiect nu este evaluabil în bani, nu va depăsi suma de 20 milioane lei.“;

– Art. 133 alin. (3) din Codul de procedură fiscală: “Creantele bugetare care se încasează, se administrează, se contabilizează si se utilizează de institutiile publice, precum si de Banca de Export-Import a României EXIMBANK – S.A., provenite din venituri proprii sau din fondurile alocate de la bugetul de stat, precum si cele rezultate din raporturi juridice contractuale se execută prin organe proprii, acestea fiind abilitate să ducă la îndeplinire măsurile asigurătorii si să efectueze procedura de executare silită, potrivit prevederilor prezentului cod.“;

– Art. 137 alin. (1) din Codul de procedură fiscală: “Executarea silită a creantelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor prezentului cod de către organul de executare competent în a cărui rază teritorială îsi are domiciliul fiscal debitorul sau al unui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.“

În sustinerea neconstitutionalitătii acestor dispozitii legale autorul exceptiei invocă încălcarea prevederilor constitutionale ale art. 16 alin. (1) si (2) referitoare la egalitatea în drepturi, ale art. 21 referitoare la accesul liber la justitie, ale art. 44 alin. (1) si (2) referitoare la dreptul de proprietate privată, ale art. 45 referitoare la libertatea economică si ale art. 53 referitoare la restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că asupra dispozitiilor de lege criticate, raportate la aceleasi prevederi constitutionale, invocate de acelasi autor, s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 70 din 2 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 176 din 23 februarie 2006.

Cu acel prilej, în ceea ce priveste dispozitiile art. 133 alin. (3) si ale art. 137 alin. (1) din Codul de procedură fiscală, instanta de contencios constitutional a statuat, în esentă, că nu poate fi retinută sustinerea potrivit căreia prevederile legale criticate creează o inegalitate juridică între autoritătile publice locale si contribuabilii persoane juridice în ceea ce priveste modalitatea de constituire a titlurilor executorii, deoarece principiul constitutional consacrat de art. 16 alin. (1) si (2) din Legea fundamentală se referă la egalitatea în drepturi a cetătenilor în fata legii si a autoritătilor publice si nu la egalitatea cetătenilor cu autoritătile publice. De asemenea, Curtea a constatat că nu este întemeiată sustinerea referitoare la încălcarea dispozitiilor art. 21 din Constitutie, privind liberul acces la justitie, prin pretinsa excludere a controlului instantei de judecată asupra constituirii titlului executoriu în materia executării silite a creantelor bugetare, dat fiind faptul că legiuitorul a reglementat posibilitatea persoanelor interesate de a contesta orice act de executare silită, în conditiile procedurale stabilite de lege, prin art. 169 alin. (3) si (4) din Codul de procedură fiscală.

De asemenea, în ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă, Curtea constată că acestea au mai făcut obiect al controlului de constitutionalitate prin raportare si la art. 16 si 21 din Constitutie.

Astfel, prin Decizia nr. 108 din 22 februarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 238 din 22 martie 2005, Curtea a statuat că plata cautiunii nu constituie o conditie de admisibilitate a contestatiei la executare, ci este instituită de legiuitor exclusiv pentru a putea solicita suspendarea executării silite, astfel încât nu poate fi calificată ca o modalitate de a restrânge accesul liber la justitie. De asemenea, în ceea ce priveste pretinsa încălcare a principiului constitutional al egalitătii în drepturi, Curtea a statuat, prin Decizia nr. 289 din 1 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 908 din 6 octombrie 2004, că dispozitiile art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă se aplică tuturor celor aflati în situatia prevăzută în ipoteza normei legale, fără nici o discriminare pe considerente arbitrare, astfel încât nu este îndreptătită calificarea acestei reglementări ca fiind neconstitutională.

Atât considerentele, cât si solutiile deciziilor pronuntate de Curte îsi păstrează valabilitatea si în cauza de fată, neintervenind elemente noi care să determine o reconsiderare a jurisprudentei Curtii.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 133 alin. (3) si ale art. 137 alin. (1) din Codul de procedură fiscală, precum si ale art. 403 alin. 1 raportat la art. 7231 alin. 2 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Zach & Son“ – S.R.L. din Iasi în Dosarul nr. 11.525/2005 al Judecătoriei Iasi.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 7 martie 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Daniela Ramona Maritiu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 221

din 7 martie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. II din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedură civilă

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Constantin Doldur – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Ion Tiucă – procuror

Ioana Marilena Chiorean – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. II alin. (3) si (4) din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedură civilă, exceptie ridicată de Lidia Niculescu Stefănescu în Dosarul nr. 2.887/2005 al Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a IV-a civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Presedintele dispune să se facă apelul si în dosarele nr. 37D/2006, nr. 38D/2006, nr. 41D/2006, nr. 44D/2006, nr. 51D/2006, nr. 64D/2006, nr. 66D/2006, nr. 67D/2006, nr. 70D/2006, nr. 88D/2006, nr. 96D/2006, nr. 101D/2006, care au acelasi obiect.

La apelul nominal în aceste dosare, răspund Dan Dumitru Voinescu, personal, parte în Dosarul nr. 41D/2006, precum si Rodica Boiciuc, autor al exceptiei în Dosarul nr. 51D/2006, personal si asistată de avocat cu delegatie la dosar, lipsă fiind celelalte părti, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul asistent referă asupra cererii depuse la Dosarul nr. 41D/2006 de către autorii exceptiei Mihaela Popa si Lenuta Popa, pentru acordarea unui nou termen de judecată în vederea angajării unui apărător din Bucuresti.

Dan Dumitru Voinescu se opune acordării unui nou termen de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererii de amânare, apreciind că autorii exceptiei au avut suficient timp pentru pregătirea apărării.

Curtea, în temeiul art. 156 din Codul de procedură civilă, respinge cererea de amânare depusă de autorii exceptiei Mihaela Popa si Lenuta Popa în Dosarul nr. 41D/2006.

Curtea, din oficiu, pune în discutie conexarea dosarelor nr. 37D/2006, nr. 38D/2006, nr. 41D/2006, nr. 44D/2006, nr. 51D/2006, nr. 64D/2006, nr. 66D/2006, nr. 67D/2006, nr. 70D/2006, nr. 88D/2006, nr. 96D/2006, nr. 101D/2006 la Dosarul nr. 34D/2006, având în vedere faptul că sunt îndeplinite cerintele prevăzute de art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992.

Dan Dumitru Voinescu arată că este de acord cu conexarea dosarelor.

Avocatul Matei Danil, pentru Rodica Boiciuc, arată că nu se opune conexării dosarelor.

Reprezentantul Ministerului Public solicită conexarea dosarelor, întrucât acestea au obiect identic.

Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor mentionate, în temeiul dispozitiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 37D/2006, nr. 38D/2006, nr. 41D/2006, nr. 44D/2006, nr. 51D/2006, nr. 64D/2006, nr. 66D/2006, nr. 67D/2006, nr. 70D/2006, nr. 88D/2006, nr. 96D/2006, nr. 101D/2006 la Dosarul nr. 34D/2006, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, avocatul Matei Danil, pentru Rodica Boiciuc, solicită admiterea exceptiei, întrucât norma tranzitorie criticată este retroactivă, încalcă accesul liber la justitie si principiul statului de drept, dând, în acest sens, exemple de legislatie comparată.

Dan Dumitru Voinescu solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate, având în vedere prevederile art. 126 alin. (2) si art. 129 din Constitutie, precum si jurisprudenta Curtii Constitutionale.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată, apreciind că dispozitiile criticate nu au caracter retroactiv, ci s-au aplicat numai proceselor în curs de judecată, nefiind încălcat nici dreptul la un proces echitabil.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin Încheierea din 8 decembrie 2005, pronuntată în Dosarul nr. 2.887/2005, Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. II alin. (3) si (4) din Legea nr. 219/2005, exceptie ridicată de Lidia Niculescu Stefănescu într-un litigiu având ca obiect solutionarea unui recurs împotriva unei decizii a Curtii de Apel Bucuresti.

Prin încheierile din 19 decembrie 2005, pronuntate în dosarele nr. 1.129/2005 si nr. 1.094/2005, Curtea de Apel Galati – Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. II alin. (4) din Legea nr. 219/2005, exceptie ridicată de Vasile Macovei si Ionela Macovei, respectiv de Nicu Mazere si Gabriela Mazere, în cauze având ca obiect solutionarea unor recursuri împotriva unor decizii civile ale Curtii de Apel Galati.

Prin Încheierea din 20 decembrie 2005, pronuntată în Dosarul nr. 1.648/2005, Curtea de Apel Galati – Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. II alin. (3) din Legea nr. 219/2005, exceptie ridicată de Mihaela Popa si Elenuta Popa într-un litigiu având ca obiect solutionarea unui recurs împotriva unei decizii civile a Curtii de Apel Galati.

Prin Încheierea din 7 decembrie 2005, pronuntată în Dosarul nr. 1.509/C/2005, Curtea de Apel Constanta – Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. II alin. (3) si (4) din Legea nr. 219/2005, exceptie ridicată de Societatea Comercială iArgesul“ – S.R.L din Eforie Nord într-un litigiu având ca obiect solutionarea contestatiei în anulare împotriva unei decizii a Curtii de Apel Constanta, prin care s-a respins recursul declarat de autorul exceptiei împotriva unei decizii a Curtii de Apel Constanta.

Prin Încheierea din 7 decembrie 2005, pronuntată în Dosarul nr. 8.721/2005, Curtea de Apel Ploiesti – Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. II alin. (1) si (3) din Legea nr. 219/2005, exceptie ridicată de Rodica Boiciuc într-un litigiu având ca obiect solutionarea unui recurs împotriva unei decizii civile a Curtii de Apel Ploiesti.

Prin Încheierea din 15 decembrie 2005, pronuntată în Dosarul nr. 10.178/2005, Curtea de Apel Timisoara – Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. II din Legea nr. 219/2005, exceptie ridicată de Rozalia Popov si Constantin Popov într-o cauză având ca obiect solutionarea unor recursuri declarate împotriva unei decizii civile a Curtii de Apel Timisoara.

Prin încheierile din 4 ianuarie 2006, pronuntate în dosarele nr. 5.249/2005, nr. 5.167/2005 si nr. 5.197/2005, Curtea de Apel Alba Iulia – Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. II din Legea nr. 219/2005, exceptie ridicată de Lidia Ardelean si Daniel Ardelean, de Mihaela Prundean si de Lucia Becsan în cauze având ca obiect solutionarea unor recursuri împotriva unor decizii civile ale Curtii de Apel Alba Iulia.

Prin Încheierea din 12 ianuarie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 3.241/2005, Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. II din Legea nr. 219/2005, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Agropol Popesti Leordeni“ – S.A. într-un litigiu având ca obiect solutionarea unui recurs împotriva unei decizii a Curtii de Apel Bucuresti.

Prin Încheierea din 30 noiembrie 2005, pronuntată în Dosarul nr. 4.829/2005, Curtea de Apel Iasi – Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. II alin. (4) din Legea nr. 219/2005, exceptie ridicată de Liviu Popa într-un litigiu având ca obiect solutionarea unui recurs împotriva unei decizii a Curtii de Apel Iasi.

Prin Încheierea din 16 ianuarie 2005, pronuntată în Dosarul nr. 2.857/2005, Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a III-a civilă si pentru cauze cu minori si de familie a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. II din Legea nr. 219/2005, exceptie ridicată de Aurica Crisan într-un litigiu având ca obiect solutionarea unui recurs împotriva unei decizii civile a Curtii de Apel Bucuresti.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorii acesteia sustin că prin solutionarea căii de atac de către aceeasi instantă de judecată care a pronuntat hotărârea supusă căii de atac se încalcă principiul statului de drept, principiul neretroactivitătii legii, întrucât pentru procesele aflate în curs de derulare se aplică noile dispozitii procedurale referitoare la competenta instantelor de judecată, accesul liber la justitie, întrucât părtile nu beneficiază de un control judiciar real, exercitat de către o instantă de judecată superioară, dreptul la apărare, prin restrângerea exercitării unui grad de jurisdictie, precum si principiul independentei judecătorilor si al impartialitătii justitiei.

Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a IV-a civilă si-a exprimat opinia în sensul că textele legale criticate sunt constitutionale, întrucât, pe de-o parte, legiuitorul a avut în vedere tocmai solutionarea cauzelor într-un termen mai scurt, iar, pe de altă parte, dispozitiile legale criticate constituie situatii tranzitorii care decurg din aplicarea imediată a normelor de competentă.

Curtea de Apel Galati – Sectia civilă consideră că textele legale criticate sunt constitutionale, întrucât Constitutia lasă la latitudinea legiuitorului reglementarea procedurii de judecată, a competentei si a căilor de atac.

Curtea de Apel Constanta – Sectia civilă apeciază că textele legale criticate sunt constitutionale, întrucât acestea au caracter tranzitoriu, iar Constitutia lasă la latitudinea legiuitorului reglementarea procedurii de judecată, a competentei si a căilor de atac, invocând si jurisprudenta Curtii Constitutionale cu privire la dispozitiile similare din Legea nr. 195/2004.

Curtea de Apel Ploiesti – Sectia civilă si-a exprimat opinia în sensul că textele legale criticate sunt constitutionale, întrucât nu limitează drepturile si libertătile cetătenilor, nici posibilitatea exercitării căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoresti si nici nu retroactivează, deoarece sunt norme tranzitorii de aplicare imediată.

Curtea de Apel Timisoara – Sectia civilă consideră că textele legale criticate sunt constitutionale, întrucât Constitutia lasă la latitudinea legiuitorului reglementarea procedurii de judecată, a competentei si a căilor de atac, invocând si jurisprudenta Curtii Constitutionale.

Curtea de Apel Alba Iulia – Sectia civilă arată că dispozitiile legale criticate sunt constitutionale, asigurând accesul liber la justitie.

Curtea de Apel Iasi – Sectia civilă apreciază că exceptia este neîntemeiată, întrucât legiuitorul este suveran în adoptarea regulilor de procedură.

Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a III-a civilă si pentru cauze cu minori si de familie si-a exprimat opinia în sensul că textele legale criticate sunt constitutionale, întrucât, pe de-o parte, este la latitudinea legiuitorului reglementarea competentei, a procedurii de judecată si a căilor de atac, iar, pe de altă parte, apelul si recursul sunt solutionate de complete diferite, asigurându-se astfel respectarea tuturor drepturilor si garantiilor procesuale ale părtilor. Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost communicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, întrucât trimiterea dosarelor de la Înalta Curte de Casatie si Justitie la curtile de apel nu îngrădeste accesul la un proces echitabil, întrucât căile de atac respective, apel si recurs, se solutionează de complete diferite, cu respectarea tuturor drepturilor si garantiilor procesuale ale părtilor, care beneficiază de un acces real la toate căile de atac, ordinare sau extraordinare, invocând jurisprudenta Curtii Constitutionale, în deplin acord cu aceea a Curtii Europene a Drepturilor Omului.

Avocatul Poporului apreciază că exceptia de neconstitutionalitate invocată este neîntemeiată, întrucât legiuitorul poate institui, în considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedură.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curtii Constitutionale punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorii-raportori, sustinerile părtilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si celor ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl reprezintă art. II din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 14 iulie 2005, având următorul continut:

“(1) Procesele în curs de judecată în primă instantă la data schimbării competentei instantelor legal învestite, precum si căile de atac se judecă de instantele competente, potrivit legii.

(2) Apelurile aflate pe rolul curtilor de apel la data intrării în vigoare a prezentei legi si care, potrivit prezentei legi, sunt de competenta tribunalului se trimit la tribunale.

(3) Recursurile aflate pe rolul Înaltei Curti de Casatie si Justitie la data intrării în vigoare a prezentei legi si care, potrivit prezentei legi, sunt de competenta curtilor de apel se trimit la curtile de apel.

(4) În cazurile prevăzute la alin. (1)–(3), trimiterea dosarelor se va face, pe cale administrativă, instantelor devenite competente să le judece.“

Autorii exceptiei sustin că dispozitiile legale criticate sunt contrare prevederilor constitutionale ale art. 1 alin. (3)–(5) referitoare la statul român, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea cetătenilor în fata legii, art. 20 referitoare la tratatele internationale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justitie, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 53 referitoare la restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti, art. 73 alin. (3) lit. j) privind reglementarea statutului functionarilor publici prin lege organică, art. 124 privind înfăptuirea justitiei, art. 126 privind instantele judecătoresti si ale art. 129 privind folosirea căilor de atac.

De asemenea, consideră că sunt încălcate si prevederile art. 6 si 13 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil, respectiv la dreptul la un recurs efectiv.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea constată că asupra dispozitiilor legale criticate, raportate la aceleasi prevederi din Constitutie ca cele invocate în cauza de fată, s-a pronuntat prin Decizia nr. 90/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 1 martie 2006, statuând că reglementarea criticată este în concordantă cu prevederile din Constitutie, fiind adoptată în scopul de a înlătura o gravă disfunctie în sistemul judiciar, cauzată de supraîncărcarea Înaltei Curti de Casatiei si Justitie cu sarcini privind judecarea unor căi de atac.

Neintervenind elemente noi de natură a reconsidera jurisprudenta Curtii Constitutionale, solutia si considerentele acestei decizii îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauză.

Totodată, pentru aceleasi considerente, Curtea constată că nici prevederile art. 1 alin. (3) din Constitutie referitoare la principiul statului de drept si nici cele ale art. 6 si 13 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale nu sunt încălcate prin dispozitiile criticate.

Cât priveste prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (4) si (5) privind principiul separatiei si echilibrului puterilor, respectiv principiul suprematiei Constitutiei, precum si ale art. 73 alin. (3) lit. j) privind reglementarea statutului functionarilor publici prin lege organică, Curtea observă că acestea nu au relevantă în cauza de fată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. II din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedură civilă, exceptie ridicată de Lidia Niculescu Stefănescu în Dosarul nr. 2.887/2005 al Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a IV-a civilă, de Vasile Macovei si Ionela Macovei în Dosarul nr. 1.129/2005 al Curtii de Apel Galati – Sectia civilă, de Nicu Mazere si Gabriela Mazere în Dosarul nr. 1.094/2005 al Curtii de Apel Galati – Sectia civilă, de Mihaela Popa si Elenuta Popa în Dosarul nr. 1.648/2005 al Curtii de Apel Galati – Sectia civilă, de Societatea Comercială iArgesul“ – S.R.L din Eforie Nord în Dosarul nr. 1.509/C/2005 al Curtii de Apel Constanta – Sectia civilă, de Rodica Boiciuc în Dosarul nr. 8.721/2005 al Curtii de Apel Ploiesti – Sectia civilă, de Rozalia Popov si Constantin Popov în Dosarul nr. 10.178/2005 al Curtii de Apel Timisoara – Sectia civilă, de Lidia Ardelean si Daniel Ardelean în Dosarul nr. 5.249/2005 al Curtii de Apel Alba Iulia – Sectia civilă, de Mihaela Prundean în Dosarul nr. 5.167/2005 al Curtii de Apel Alba Iulia – Sectia civilă, de Lucia Becsan în Dosarul nr. 5.197/2005 al Curtii de Apel Alba Iulia – Sectia civilă, de Societatea Comercială “Agropol Popesti Leordeni“ – S.A. în Dosarul nr. 3.241/2005 al Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a IV-a civilă, de Liviu Popa în Dosarul nr. 4.829/2005 al Curtii de Apel Iasi – Sectia civilă si de Aurica Crisan în Dosarul nr. 2.857/2005 al Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a III-a civilă si pentru cauze cu minori si de familie.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 7 martie 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia a unor constructii aflate în administrarea Ministerului Apărării Nationale

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare, si al art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 112/2000 pentru reglementarea procesului de scoatere din functiune, casare si valorificare a activelor corporale care alcătuiesc domeniul public al statului si al unitătilor administrativ-teritoriale, aprobată prin Legea nr. 246/2001,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. – Se aprobă trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia a unor constructii aflate în administrarea Ministerului Apărării Nationale, amplasate în incinta imobilelor identificate potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. – Trecerea în domeniul privat al statului se face în vederea scoaterii din functiune si demolării constructiilor prevăzute la art. 1.

Art. 3. – După scoaterea din functiune si demolarea constructiilor, Ministerul Apărării Nationale îsi va actualiza în mod corespunzător datele din evidenta cantitativ-valorică.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul apărării nationale,

Teodor Atanasiu

p. Ministrul finantelor publice,

Cătălin Doica,

secretar de stat

 

Bucuresti, 5 aprilie 2006.

Nr. 438.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a constructiilor care trec din domeniul public al statului în domeniul privat al statului, aflate în administrarea Ministerului Apărării Nationale

 

Nr.

crt.

Adresa

imobilului

Persoana juridică care

administrează imobilul

Caracteristicile bunurilor

care trec în domeniul privat al statului

1.

Localitatea Ghimpati,

judetul Giurgiu

Ministerul

Apărării Nationale

Imobil 2.405, nr. M.F. = 103.738

Pavilionul H:

– suprafata construită = 109,75 m2

– valoarea contabilă = 9,7 lei RON

Pavilionul J:

– suprafata construită = 59,2 m2

– valoarea contabilă = 7,4 lei RON

Pavilionul O:

– suprafata construită = 108,36 m2

– valoarea contabilă = 5,8 lei RON

Pavilionul T:

– suprafata construită = 264,62 m2

– valoarea contabilă = 20,9 lei RON

Pavilionul T1:

– suprafata construită = 49,77 m2

– valoarea contabilă = 6,3 lei RON

Pavilionul U:

– suprafata construită = 32,8 m2

– valoarea contabilă = 1,8 lei RON

2.

Localitatea Reghin,

judetul Mures

Ministerul

Apărării Nationale

Imobil 862, nr. M.F. = 104.050

Pavilionul H4:

– suprafata construită = 32 m2

– valoarea contabilă = 1,4 lei RON

Pavilionul J1:

– suprafata construită = 95 m2

– valoarea contabilă = 0,3 lei RON

Pavilionul L1:

– suprafata construită = 231 m2

– valoarea contabilă = 12,3 lei RON

Pavilionul L2:

– suprafata construită = 231 m2

– valoarea contabilă = 12,3 lei RON

Pavilionul L3:

– suprafata construită = 231 m2

– valoarea contabilă = 12,3 lei RON

Pavilionul L9:

– suprafata construită = 231 m2

– valoarea contabilă = 12,3 lei RON

Pavilionul L10:

– suprafata construită = 231 m2

– valoarea contabilă = 12,3 lei RON

Pavilionul L11:

– suprafata construită = 248 m2

– valoarea contabilă = 12,3 lei RON

Pavilionul L13:

– suprafata construită = 231 m2

– valoarea contabilă = 12,3 lei RON

Pavilionul P:

– suprafata construită = 82 m2

– valoarea contabilă = 4,9 lei RON

3.

Localitatea Lugoj,

judetul Timis

Ministerul

Apărării Nationale

Imobil 1.252, nr. M.F. = 103.522

Pavilionul F5:

– suprafata construită = 155,18 m2

– valoarea contabilă = 6,2 lei RON

Pavilionul F6:

– suprafata construită = 155,18 m2

– valoarea contabilă = 6,2 lei RON

Pavilionul E3:

– suprafata construită = 326,35 m2

– valoarea contabilă = 33,0 lei RON

Pavilionul I13:

– suprafata construită = 517 m2

– valoarea contabilă = 6,8 lei RON

4.

Localitatea Beius,

judetul Bihor

Ministerul

Apărării Nationale

Imobil 953, nr. M.F. = 106.638

Pavilionul U4:

– suprafata construită = 34 m2

– valoarea contabilă = 0,1 lei RON

5.

Localitatea Miercurea-Ciuc,

judetul Harghita

Ministerul

Apărării Nationale

Imobil 1.821, nr. M.F. = 104.028

Pavilionul O:

– suprafata construită = 116 m2

– valoarea contabilă = 6,6 lei RON

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR SI DEZVOLTĂRII RURALE

Nr. 221 din 29 martie 2006

MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODĂRIRII APELOR

Nr. 325 din 4 aprilie 2006

 

ORDIN

pentru definirea bunelor conditii agricole si de mediu în România

 

Văzând referatele de aprobare nr. 3.681 din 28 martie 2006 si nr. 20.862 din 4 aprilie 2006, întocmite de Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale si de Ministerul Mediului si Gospodăririi Apelor,

având în vedere Memorandumul aprobat de Guvern în luna mai 2005, prin care România a decis să aplice după data aderării la Uniunea Europeană schema unică de plăti pe suprafată – SAPS,

în baza art. 5 din Regulamentul Consiliului Uniunii Europene (CE) nr. 1.782/2003 privind stabilirea normelor comune pentru regimurile de sustinere directă în cadrul politicii agricole comune si stabilirea unor regimuri de sustinere în favoarea agriculturilor, cu modificările ulterioare,

în temeiul art. 3 lit. m) si o) din Legea nr. 1/2004 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Agentiei de Plăti si Interventie pentru Agricultură, cu modificările si completările ulterioare,

având în vedere Master Plan-ul pentru implementarea IACS în România,

în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 155/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale, cu modificările si completările ulterioare, si ale Hotărârii Guvernului nr. 408/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Gospodăririi Apelor, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale si ministrul mediului si gospodăririi apelor emit următorul ordin:

Art. 1. – Începând cu data aderării României la Uniunea Europeană, în cadrul schemei unice de plăti pe suprafată – SAPS se aplică bunele conditii agricole si de mediu, definite după cum urmează:

1. cultivarea plantelor prăsitoare pe terenuri arabile cu panta mai mare de 12% este interzisă;

2. eliminarea vegetatiei nedorite si a dăunătorilor de origine vegetală (buruieni) pe terenurile arabile;

3. eliminarea vegetatiei nedorite, a arbustilor si tufisurilor de pe pajistile permanente;

4. protejarea pajistilor permanente – mentinerea suprafetei acoperite cu pajisti permanente la nivelul datei de 1 ianuarie 2007.

Art. 2. – (1) Bunele conditii agricole si de mediu sunt obligatorii pentru toti utilizatorii de terenuri agricole care solicită sprijin în cadrul SAPS după data aderării. Aceste conditii sunt obligatorii pentru toate parcelele agricole din cadrul exploatatiei, indiferent dacă fermierul solicită sprijin pentru toate parcelele sau numai pentru o parte.

(2) În ceea ce priveste conditia privind protejarea pajistilor permanente – mentinerea suprafetei acoperite cu pajisti permanente la nivelul datei de 1 ianuarie 2007 –, fermierii nu au nici o obligatie în primul an după data aderării.

Art. 3. – Controlul respectării bunelor conditii agricole si de mediu se face prin Sistemul integrat de administrare si control gestionat de Agentia de Plăti si Interventie pentru Agricultură.

Art. 4. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale,

Gheorghe Flutur

Ministrul mediului si gospodăririi apelor,

Sulfina Barbu

 

MINISTERUL MUNCII, SOLIDARITĂTII SOCIALE SI FAMILIEI

 

ORDIN

privind aprobarea Procedurii de lucru în vederea constituirii, actualizării si accesării Registrului electronic unic al serviciilor sociale

 

Având în vedere prevederile art. 16 din Hotărârea Guvernului nr. 412/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei, cu modificările si completările ulterioare, si ale art. 11 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 539/2005 pentru aprobarea Nomenclatorului institutiilor de asistentă socială si a structurii orientative de personal, a Regulamentului-cadru de organizare si functionare a institutiilor de asistentă socială, precum si a Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul muncii, solidaritătii sociale si familiei emite următorul ordin:

Art. 1. – Se aprobă Procedura de lucru în vederea constituirii, actualizării si accesării Registrului electronic unic al serviciilor sociale înfiintat la nivelul Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei, denumit în continuare e-Registru.

Art. 2. – (1) În scopul realizării evidentei furnizorilor de servicii sociale si a serviciilor acordate de acestia, la nivelul Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei este creată o aplicatie informatică ce poate fi accesată direct de pe pagina de Internet a Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei, respectiv a Departamentului de Asistentă Socială si Incluziune Socială.

(2) Aplicatia informatică prevăzută la alin. (1) este construită modular astfel:

a) modulul de administrare – oferă posibilitatea administratorului să detină o imagine completă asupra întregului proces de colectare a datelor;

b) modulul de utilizare – oferă posibilitatea utilizatorului de a accesa aplicatia si de a introduce informatiile în baza de date;

c) modulul de raportare – furnizează informatiile si statisticile generale si este accesibil tuturor celor interesati.

Art. 3. – (1) Registrul electronic are următoarele câmpuri:

a) informatii generale despre furnizor:

(i) denumirea furnizorului (numele, codul fiscal, tipul organizatiei);

(ii) actul de înfiintare (tipul actului, data constituirii, institutia emitentă);

(iii) adresa furnizorului (strada, numărul, localitatea, judetul, codul postal);

(iv) datele de contract (codul fiscal, numărul de înregistrare, contul bancar, adresa băncii unde este înscris contul);

(v) persoana de contact (numele, prenumele, functia, telefonul, e-mail);

b) informatii despre serviciile sociale oferite de furnizor:

(i) criteriile de încadrare a serviciilor sociale în diverse categorii (tipuri de beneficiari, situatia în care acestia se află, tipuri de servicii acordate, forma de organizare si locul în care se acordă serviciile);

(ii) datele de identificare privind forma de organizare si locul unde se acordă serviciile sociale (strada, numărul, orasul, judetul, codul postal);

(iii) categoriile de personal implicate în acordarea serviciilor sociale.

(2) Pentru facilitarea colectării si accesării datelor se codifică serviciile acordate; codurile si criteriile prevăzute la alin. (1) lit. b) pct. (i) sunt prevăzute în anexa la prezentul ordin.

Art. 4. – (1) În cadrul Directiei generale politici asistentă socială se nominalizează două persoane pentru administrarea e-Registrului, denumite în continuare administratori e-Registru.

(2) Atributiile administratorilor e-Registrului sunt:

a) monitorizarea si evaluarea datelor introduse în e-Registru;

b) asigurarea bunei functionări a aplicatiei informatice;

c) coordonarea activitătii de actualizare si accesare a e-Registrului;

d) acordarea avizului asupra realizării unor operatii ce revin directiilor de muncă, solidaritate socială si familie judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, denumite în continuare directii teritoriale, cum ar fi stergerea datelor, furnizarea informatiilor si altele asemenea;

e) prelucrarea datelor din e-Registru si întocmirea de rapoarte în conformitate cu solicitările departamentului de specialitate;

f) colaborarea permanentă cu Directia strategie si sinteze din cadrul Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei pentru functionarea e-Registrului din punct de vedere tehnic.

Art. 5. – (1) Pentru constituirea si actualizarea bazei de date a e-Registrului, directorul executiv al directiei teritoriale va desemna prin decizie două persoane din cadrul secretariatului tehnic al Comisiei de acreditare a furnizorilor de servicii sociale.

(2) Persoanele nominalizate, denumite în continuare responsabili e-Registru, au următoarele atributii:

a) introducerea datelor referitoare la furnizorii de servicii sociale si serviciile acordate de acestia în conformitate cu aplicatia informatică realizată la nivelul Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei;

b) actualizarea si modificarea datelor prevăzute la lit. a);

c) notificarea solicitării de stergere a datelor referitoare la un anume furnizor sau serviciu social;

d) verificarea periodică a veridicitătii datelor înscrise în e-Registru;

e) relationarea permanentă cu administratorul e-Registrului de la nivelul Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei;

f) păstrarea confidentialitătii datelor introduse în e-Registru.

Art. 6. – Pentru actualizarea/reactualizarea cu date a e-Registrului, directiile teritoriale au următoarele atributii:

a) pun la dispozitie responsabililor e-Registrului un calculator cu conectare permanentă la Internet;

b) creează o adresă de e-mail utilizată de cei doi responsabili e-Registru pentru comunicarea permanentă cu administratorii e-Registrului si cu furnizorii de servicii sociale.

Art. 7. – Pentru accesarea si constituirea bazei de date a e-Registrului si pentru asigurarea confidentialitătii unor date referitoare la furnizorii de servicii sociale si la serviciile acordate de acestia, administratorii e-Registrului furnizează responsabililor e-Registrului un nume de utilizator si o parolă.

Art. 8. – (1) Datele de interes public referitoare la furnizori si la serviciile sociale acordate de acestia sunt disponibile pe pagina de Internet a Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei, respectiv a Departamentului de asistentă socială si incluziune socială.

(2) Responsabilii e-Registrului au obligatia de a informa furnizorii de servicii sociale asupra datelor care sunt colectate în vederea publicării acestora pe pagina de Internet mentionată la alin. (1), precum si de a solicita acordul acestora pentru publicare.

(3) În conditiile în care furnizorii nu sunt de acord cu publicarea datelor prelucrate de e-Registru, acestea se consemnează doar pe suport hârtie si se vor utiliza nepersonalizat pentru realizarea de rapoarte, analize si studii de specialitate.

Art. 9. – (1) Introducerea datelor de către responsabilii e-Registrului se realizează doar pentru furnizorii de servicii sociale acreditati.

(2) Pentru facilitarea realizării e-Registrului si pentru asigurarea corectitudinii datelor, secretariatul tehnic al Comisiei de acreditare emite certificatul de acreditare numai după ce responsabilii e-Registrului, în baza deciziei emise de Comisia de acreditare, au introdus datele referitoare la furnizorii acreditati si la serviciile acordate de acestia.

Art. 10. – (1) Alimentarea cu date a e-Registrului reprezintă un proces continuu si dinamic.

(2) Pentru realizarea unei baze de date cu privire la furnizorii acreditati de servicii sociale si la serviciile acordate de acestia, responsabilii e-Registrului colectează datele disponibile si le introduc în aplicatia informatică până la sfârsitul trimestrului III al anului 2006.

(3) Începând cu trimestrul IV al anului 2006, e-Registrul va fi alimentat cu date referitoare la furnizorii ce vor fi acreditati după această dată, precum si cu noi informatii destinate actualizării datelor existente.

Art. 11. – Directia generală politici asistentă socială, Directia generală economică si financiară, Directia politici, strategii, programe de incluziune socială, Directia management resurse umane, Directia strategie si sinteze si directiile de muncă, solidaritate socială si familie judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

 

Ministrul muncii, solidaritătii sociale si familiei,

Gheorghe Barbu

 

Bucuresti, 11 aprilie 2006.

Nr. 280.