MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 174 (XVIII) - Nr. 344         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 17 aprilie 2006

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

 

14. – Hotărâre pentru modificarea art. 4 din Hotărârea Senatului nr. 29/2005 privind înfiintarea unei comisii de anchetă pentru investigarea afirmatiilor cu privire la existenta unor centre de detentie ale CIA sau a unor zboruri ale avioanelor închiriate de CIA pe teritoriul României

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 274 din 21 martie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 107 alin. (6) si art. 1311 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe

 

Decizia nr. 296 din 28 martie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 317 si 318 din Codul de procedură civilă

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

459. – Hotărâre pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 189/2002 privind operatiunile compensatorii referitoare la contractele de achizitii pentru nevoi de apărare, ordine publică si sigurantă natională

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

246. – Ordin al ministrului muncii, solidaritătii sociale si familiei privind aprobarea Standardelor minime specifice de calitate pentru serviciile de îngrijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice si pentru centrele rezidentiale pentru persoanele vârstnice

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea art. 4 din Hotărârea Senatului nr. 29/2005 privind înfiintarea unei comisii de anchetă pentru investigarea afirmatiilor cu privire la existenta unor centre de detentie ale CIA sau a unor zboruri ale avioanelor închiriate de CIA pe teritoriul României

 

În temeiul dispozitiilor art. 67 din Constitutia României, republicată, si ale art. 78 din Regulamentul Senatului,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. – Art. 4 din Hotărârea Senatului nr. 29/2005 privind înfiintarea unei comisii de anchetă pentru investigarea afirmatiilor cu privire la existenta unor centre de detentie ale CIA sau a unor zboruri ale avioanelor închiriate de CIA pe teritoriul României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.177 din 27 decembrie 2005, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

“Art.4. – Raportul comisiei de anchetă prevăzute la art. 1 va fi prezentat până la data de 1 iunie 2006.“

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în sedinta din 13 aprilie 2006, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

p. PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

 

Bucuresti, 13 aprilie 2006.

Nr. 14.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 274

din 21 martie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 107 alin. (6) si art. 1311 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Constantin Doldur – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Ion Tiucă – procuror

Irina Loredana Lăpădat – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 107 alin. (7) lit. A si B si ale art. 1311 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, modificată si completată prin Legea nr. 285/2004, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Music Television System“ – S.R.L. din Bucuresti în Dosarul nr. 7.183/CV/2005 al Tribunalului Bucuresti – Sectia a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor. Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, arătând că textul de lege criticat nu contravine dispozitiilor legale criticate, deoarece nu reglementează o taxă sau un impozit.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 24 noiembrie 2005, pronuntată în Dosarul nr. 7.183/CV/2005, Tribunalul Bucuresti – Sectia a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 107 alin. (7) lit. A si B si ale art. 1311 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, modificată si completată prin Legea nr. 285/2004, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Music Television System“ – S.R.L. din Bucuresti.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, în esentă, că textele de lege criticate, reglementând taxe ori tarife forfetare sau procentuale în domeniul gestionării drepturilor de autor, contravin dispozitiilor art. 139 alin. (1) din Constitutie, în temeiul cărora, potrivit sustinerilor autorului exceptiei, statul poate institui, prin lege, impozite si taxe destinate exclusiv bugetului de stat si bugetului asigurărilor sociale de stat.

Tribunalul Bucuresti – Sectia a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ si fiscal apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, arătând că dispozitia constitutională invocată se referă la obligatia statului de a reglementa domeniul veniturilor bugetului de stat si al bugetului asigurărilor sociale de stat numai prin lege, iar nu si prin alte categorii de acte normative.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 107 alin. (7) lit. A si B si ale art. 1311 alin. (2) din Legea nr. 8/1996, modificată si completată, sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorulraportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2) si ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, asa cum rezultă din încheierea de sesizare, îl reprezintă prevederile art. 107 alin. (7) lit. A si B si ale art. 1311 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 26 martie 1996, modificată si completată prin Legea nr. 285/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 587 din 30 iunie 2004. Curtea constată că art. 107 alin. (7) din Legea nr. 8/1996, modificată si completată, a fost modificat prin art. I pct. 29 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 123/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 843 din 19 septembrie 2005, astfel încât, ca urmare a acestei modificări, alin. (7) a devenit alin. (6), în esentă, cu acelasi continut:

“(6) Remuneratiile negociate de părti pot fi procentuale sau forfetare si sunt datorate pentru aparatele si suporturile prevăzute la art. 34 alin. (2), inclusiv pentru coli de hârtie pentru copiator format A4 si suporturi digitale.“

De asemenea, ca urmare a modificărilor survenite prin art. I pct. 46 din acelasi act normativ, Curtea constată că prevederile art. 1311 alin. (2) au în prezent următoarea formulare:

“(2) Organismele de gestiune colectivă pot solicita de la aceeasi categorie de utilizatori remuneratii forfetare sau procentuale raportate la veniturile obtinute de utilizatori din activitatea care utilizează repertoriul, iar în lipsa acestor venituri, la cheltuielile ocazionate de utilizare.“

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 139 alin. (1) referitoare la impozite, taxe si orice alte venituri ale bugetului de stat si ale bugetului asigurărilor sociale de stat.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine următoarele:

Autorul exceptiei sustine, în esentă, că textele de lege criticate, reglementând taxe ori tarife forfetare sau procentuale în domeniul gestionării drepturilor de autor, contravin dispozitiilor constitutionale invocate, deoarece, în opinia sa, legiuitorului îi este permisă reglementarea de taxe sau impozite numai în situatia în care acestea se constituie ca venituri ale bugetului de stat sau ale bugetului asigurărilor sociale de stat, orice altă destinatie fiind neconstitutională, în lumina dispozitiilor art. 139 alin. (1) din Constitutie.

Curtea constată însă că în interpretarea dispozitiilor constitutionale invocate, autorul exceptiei porneste de la o premisă gresită, si anume aceea a limitării atributiei legiuitorului de a legifera taxe si impozite exclusiv pentru domeniul veniturilor bugetului de stat sau al asigurărilor sociale de stat.

Or, singura limitare instituită de norma constitutională invocată, potrivit căreia “Impozitele, taxele si orice alte venituri ale bugetului de stat si ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege.“, se referă la stabilirea impozitelor, taxelor si a altor contributii la bugetul de stat exclusiv prin lege, si nu prin alt act normativ.

De altfel, Curtea constată că prevederile art. 107 din Legea nr. 8/1996 au mai făcut obiect al controlului de constitutionalitate, prin raportare la aceleasi dispozitii constitutionale invocate si în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 180 din 10 octombrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 642 din 8 decembrie 2000, Curtea a retinut că remuneratia compensatorie pentru copia privată, reglementată de textul de lege criticat, reprezintă un drept patrimonial rezultând din dreptul de proprietate intelectuală al titularului dreptului de autor asupra operelor reproduse, si nu o taxă impusă unei anumite categorii de contribuabili.

Cele statuate în decizia mentionată îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauză, deoarece nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea jurisprudentei Curtii.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 107 alin. (6) si ale art. 1311 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Music Television System“ – S.R.L. din Bucuresti în Dosarul nr. 7.183/CV/2005 al Tribunalului Bucuresti – Sectia a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 21 martie 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Irina Loredana Lăpădat

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 296

din 28 martie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 317 si 318 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Constantin Doldur – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Mihaela Cîrstea – procuror

Ingrid Alina Tudora – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 317 si 318 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Romeo Impex Com“ – S.R.L. din Râmnicu Vâlcea în Dosarul nr. 3.135/2005 al Tribunalului Vâlcea – Sectia civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra cauzei, arătând că avocatul autorului exceptiei a depus la dosarul Curtii Constitutionale o cerere prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată, deoarece nu se poate prezenta la acest termen.

Având cuvântul asupra cererii de amânare, reprezentantul Ministerului Public nu se opune acordării unui nou termen de judecată.

Curtea, în temeiul art. 156 alin. 1 din Codul de procedură civilă, respinge cererea de acordare a unui nou termen de judecată.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public arată că dispozitiile art. 317 si art. 318 teza întâi din Codul de procedură civilă nu au legătură cu solutionarea cauzei, astfel încât exceptia de neconstitutionalitate a acestor texte legale este inadmisibilă. În ceea ce priveste dispozitiile art. 318 teza a doua din acelasi cod, reprezentantul Ministerului Public consideră exceptia ca fiind neîntemeiată, deoarece aceste dispozitii nu contravin prevederilor constitutionale invocate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea nr. 3 din 12 ianuarie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 3.135/2005, Tribunalul Vâlcea Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 317 si 318 din Codul de procedură civilă. Exceptia a fost ridicată de Societatea Comercială “Romeo Impex Com“ – S.R.L. din Râmnicu Vâlcea cu ocazia solutionării unei contestatii în anulare formulate împotriva Deciziei civile nr. 567 din 4 iulie 2005, pronuntată de Tribunalul Vâlcea în Dosarul nr. 2.138/2005, având ca obiect încuviintarea unui sechestru asigurător.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile de lege criticate încalcă principiul autoritătii de lucru judecat si al stabilitătii hotărârilor judecătoresti, precum si prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (3), art. 16, art. 21 alin. (3), art. 57, art. 123 alin. (1) si ale art. 124 alin. (2). În acest sens arată că reglementarea în Codul de procedură civilă a institutiei contestatiei în anulare neagă, în mod indiscutabil, atât autoritatea de lucru judecat al unei hotărâri judecătoresti, deoarece se admite posibilitatea anulării efectelor unei hotărâri irevocabile, cât si întreaga ierarhie a gradelor de jurisdictie, în conditiile în care se legiferează controlul efectuat de o instantă inferioară asupra unei hotărâri pronuntate de o instantă superioară în grad.

Tribunalul Vâlcea Sectia civilă consideră că exceptia de neconstitutionalitate ce vizează dispozitiile art. 317 si art. 318 teza întâi din Codul de procedură civilă este inadmisibilă, întrucât nu are legătură cu solutionarea cauzei.

Cât priveste critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 318 teza a doua din acelasi cod, instanta apreciază că este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile legale criticate sunt constitutionale. În acest sens arată că reglementarea criticată nu contravine art. 16 si art. 124 alin. (2) din Constitutie, întrucât se aplică tuturor celor aflati în situatia prevăzută în ipoteza normei legale, fără nici o discriminare pe considerente arbitrare. De asemenea, textele criticate reprezintă o garantie a aplicării principiului constitutional prevăzut de art. 21 alin. (3) privind judecarea unei cauze în mod echitabil si într-un termen rezonabil. În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a art. 317 si 318 din Codul de procedură civilă fată de art. 57 si art. 123 alin. (1) din Constitutie, arată că aceste norme constitutionale nu au incidentă în cauza de fată.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauză de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 317 si 318 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins:

– Art. 317: “Hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestatie în anulare, pentru motivele arătate mai jos, numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului:

1. când procedura de chemare a părtii, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerintele legii;

2. când hotărârea a fost dată de judecători cu călcarea dispozitiilor de ordine publică privitoare la competentă.

Cu toate acestea, contestatia poate fi primită pentru motivele mai sus-arătate, în cazul când aceste motive au fost invocate prin cererea de recurs, dar instanta le-a respins pentru că aveau nevoie de verificări de fapt sau dacă recursul a fost respins fără ca el să fi fost judecat în fond.“;

– Art. 318: “Hotărârile instantelor de recurs mai pot fi atacate cu contestatie când dezlegarea dată este rezultatul unei greseli materiale sau când instanta, respingând recursul sau admitându-l numai în parte, a omis din greseală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.“

În sustinerea neconstitutionalitătii dispozitiilor de lege criticate, autorul exceptiei invocă încălcarea principiului autoritătii de lucru judecat si al “stabilitătii hotărârilor judecătoresti“, precum si prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 16 care consacră egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) care consacră dreptul la un proces echitabil, art. 57 privind exercitarea drepturilor si a libertătilor, art. 123 alin. (1) care reglementează institutia prefectului si ale art. 124 alin. (2) privind înfăptuirea justitiei.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea observă că dispozitiile art. 317 din Codul de procedură civilă, care reglementează motivele pentru care hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestatie în anulare, nu au legătură cu solutionarea cauzei în care a fost ridicată exceptia. În consecintă, în temeiul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia “Curtea Constitutională decide asupra exceptiilor ridicate în fata instantelor judecătoresti sau de arbitraj comercial privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonantă în vigoare, care are legătură cu solutionarea cauzei în orice fază a litigiului si oricare ar fi obiectul acestuia“, exceptia de neconstitutionalitate urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă.

În ceea ce priveste dispozitiile art. 318 din Codul de procedură civilă, Curtea constată că acest text de lege reglementează contestatia în anulare specială, care este o cale de atac extraordinară, ce se poate exercita în cazurile limitativ prevăzute de lege numai împotriva hotărârilor pronuntate de instantele de recurs. Asa cum rezultă în mod univoc din textul de lege criticat, calea procedurală a contestatiei în anulare specială poate fi utilizată de părtile care au participat la solutionarea recursului si este limitată la cazurile în care dezlegarea dată este rezultatul unei greseli materiale sau al omisiunii instantei de a cerceta vreunul dintre motivele de modificare sau de casare invocate de recurent, în această ultimă situatie aflându-se si autorul exceptiei din speta de fată. Textul atacat nu contravine principiului puterii lucrului judecat – principiu care, de altfel, nu are statut constitutional, iar remedierea încălcării lui este de competenta instantelor judecătoresti – căci în cazul mentionat instanta învestită cu judecarea contestatiei este chemată să examineze motive de casare pe care instanta de recurs a omis să le cerceteze.

Curtea constată, de asemenea, că dispozitiile art. 318 din Codul de procedură civilă au mai făcut obiect al controlului de constitutionalitate, prin raportare la prevederile art. 16 si 21 din Constitutie. În acest sens este Decizia nr. 387 din 30 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.041 din 10 noiembrie 2004, prin care Curtea a statuat că aceste dispozitii sunt constitutionale. Considerentele deciziei citate

îsi păstrează valabilitatea, nefiind cazul să se revină asupra jurisprudentei adoptate.

Referitor la celelalte norme constitutionale invocate, Curtea constată că acestea nu pot fi retinute ca relevante pentru solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d), precum si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 317 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Romeo Impex Com“ – S.R.L. din Râmnicu Vâlcea, în Dosarul nr. 3.135/2005 al Tribunalului Vâlcea – Sectia civilă.

2. Respinge, ca fiind neîntemeiată, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 318 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de acelasi autor, în acelasi dosar.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 28 martie 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 189/2002 privind operatiunile compensatorii referitoare la contractele de achizitii pentru nevoi de apărare, ordine publică si sigurantă natională

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 53 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 189/2002 privind operatiunile compensatorii referitoare la contractele de achizitii pentru nevoi de apărare, ordine publică si sigurantă natională, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 354/2003, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. – Se aprobă Normele metodologice de aplicare a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 189/2002 privind operatiunile compensatorii referitoare la contractele de achizitii pentru nevoi de apărare, ordine publică si sigurantă natională, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 354/2003, cu modificările si completările ulterioare, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. – Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 87/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 189/2002 privind operatiunile compensatorii referitoare la contractele de achizitii pentru nevoi de apărare, ordine publică si sigurantă natională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 10 februarie 2004, cu modificările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Presedintele Agentiei de Compensare pentru Achizitii de

Tehnică Specială,

Cristinel Tarara

Ministrul apărării nationale,

Teodor Atanasiu

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

p. Ministrul finantelor publice,

Doina-Elena Dascălu,

secretar de stat

 

Bucuresti, 5 aprilie 2006.

Nr. 459.

 

ANEXĂ

 

NORME METODOLOGICE

de aplicare a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 189/2002 privind operatiunile compensatorii referitoare la contractele de achizitii pentru nevoi de apărare, ordine publică si sigurantă natională

 

Ordonanta de urgentă:

1. Art. 4 lit. a)

a) operatiuni compensatorii un set de compensatii economice utilizate în practica comercială internatională sub denumirea de offset, ca o conditie pentru achizitionarea de produse, lucrări sau servicii de pe piata externă, în domeniul apărării, ordinii publice si sigurantei nationale;

 

Norme metodologice:

Derularea operatiunilor compensatorii se face numai în urma acceptării si aprobării prealabile a acestora, de către Agentia de Compensare pentru Achizitii de Tehnică Specială, denumită în continuare Agentia. De la operatiunile compensatorii acceptate si aprobate în prealabil fac exceptie tranzactiile derulate sau în derulare până la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 19/2006 privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 30/2005 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 189/2002 privind operatiunile compensatorii referitoare la contractele de achizitii pentru nevoi de apărare, ordine publică si sigurantă natională, care sunt supuse prevederilor pct. 9.3. din prezentele norme metodologice.

 

Ordonanta de urgentă:

2. Art. 5

(1) Prevederile prezentei ordonante de urgentă se aplică pentru îndeplinirea obligatiilor de compensare rezultate din contractul de achizitie din import de către autoritatea contractantă de produse, servicii sau lucrări necesare domeniului apărării, ordinii publice si sigurantei nationale, a căror valoare depăseste, individual sau cumulat, 3 milioane de euro.

(2) Prevederile prezentei ordonante de urgentă se aplică si în cazul în care un operator economic din România, pentru realizarea obiectului unui contract încheiat cu o autoritate contractantă, încheie contracte de import de produse, servicii sau lucrări necesare domeniului apărării, ordinii publice si sigurantei nationale a căror valoare depăseste, individual sau cumulat, 3 milioane euro.

 

Norme metodologice:

2.1. Autoritatea contractantă va include în anuntul de intentie sau în invitatia de participare cu ofertă obligativitatea clauzelor referitoare la operatiunile de compensare si a respectării prevederilor legale în vigoare

referitoare la acestea si va notifica Agentia despre intentia efectuării unei astfel de achizitii.

2.2. Operatorul economic român va depune în oferta pe care o face o declaratie pe propria răspundere, precum si orice alte documente pe care Agentia le solicită, privind valoarea produselor, serviciilor si lucrărilor pe care le importă pentru realizarea obiectului contractului de achizitie.

În cazul în care valoarea acestora depăseste, individual sau cumulat, 3 milioane euro, operatorul economic român este responsabil pentru îndeplinirea obligatiei de compensare pentru cel putin 80% din respectiva valoare.

La încheierea contractului de achizitie cu autoritatea contractantă, operatorul economic român va depune, anexat la contractul încheiat, o declaratie pe propria răspundere, precum si orice alte documente pe care Agentia le solicită, privind valoarea produselor, serviciilor si lucrărilor pe care le importă pentru realizarea obiectului contractului de achizitie. Contractul de achizitie încheiat cu autoritatea contractantă va contine si clauze referitoare la asumarea executării obligatiei de compensare si a modului de executare a acesteia.

Agentia poate lua în considerare ca operatiune compensatorie activitatea derulată de operatorul economic român în vederea realizării obiectului contractului de achizitie, asa cum e prevăzută de Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 189/2002 privind operatiunile compensatorii referitoare la contractele de achizitii pentru nevoi de apărare, ordine publică si sigurantă natională, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 354/2003, cu modificările si completările ulterioare.

 

Ordonanta de urgentă:

3. Art. 6

(1) Valoarea obligatiei de compensare trebuie să fie cel putin 80% din valoarea contractului de achizitie.

(2) Majorarea sau reducerea valorii contractului de achizitie atrage revizuirea valorii obligatiei de compensare, modificările apărute urmând a fi consemnate în scris, prin acordul părtilor.

(3) Autoritatea contractantă are obligatia de a notifica Agentiei eventualele modificări ale valorii contractului de achizitie.

(4) Valoarea obligatiei de compensare se exprimă în moneda stabilită prin contractul de achizitie.

(5) Pentru achizitii în caz de urgentă sau stare de necesitate, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autoritătii contractante prevăzute la art. 4 lit. f), obligatia de compensare poate fi modificată.

 

Norme metodologice:

Autoritatea contractantă are obligatia de a notifica Agentiei eventualele modificări ale valorii contractului de achizitie, în maximum 30 de zile de la data la care a intervenit modificarea acestuia. Contractantul, prin contractul de achizitie, îsi va asuma si obligatia de a accepta modificarea corespunzătoare a obligatiei de compensare.

Contractantul are obligatia să semneze, în termen de maximum 60 de zile de la data la care a intervenit modificarea contractului de achizitii, un act aditional la acordul de compensare, care să reflecte modificarea corespunzătoare a valorii obligatiei de compensare, precum si modul de îndeplinire a acesteia.

 

Ordonanta de urgentă:

4. Art. 7

Perioada în care obligatia de compensare trebuie îndeplinită este de maximum 10 ani, în functie de valoarea obligatiei si de complexitatea acesteia, dar fără să depăsească cu mai mult de 2 ani durata de executare a contractului de achizitie. Presedintele Agentiei poate propune prelungirea oricăreia din perioadele de mai sus, perioada de îndeplinire a obligatiei de compensare respective fiind stabilite prin hotărâre a Guvernului.

 

Norme metodologice:

În cazul în care la contractul de achizitie, prin acte aditionale, apar modificări din punct de vedere al valorii sau al termenului, pentru valoarea sau termenul suplimentar se ia în considerare durata de executare a actelor aditionale.

Depăsirea duratei de îndeplinire a obligatiilor compensatorii cu 2 ani fată de durata de executare a contractului de achizitie poate fi negociată si acceptată de Agentie.

Prin hotărâre a Guvernului se pot prelungi numai termenele peste cele două termene de 10 ani, respectiv de 2 ani.

 

Ordonanta de urgentă:

5. Art. 14

La elaborarea caietului de sarcini, autoritatea contractantă include si specificatii cu privire la clauza de compensare.

 

Norme metodologice:

Autoritatea contractantă va include în caietul de sarcini obligatia de compensare a contractantului pentru cel putin 80% din valoarea contractului de achizitie.

Autoritatea contractantă va include obligatia de compensare sus-mentionată si în cadrul contractului de achizitie.

 

Ordonanta de urgentă:

6. Art. 16

În contractul de achizitie se mentionează expres obligatia contractantului de a executa operatiuni compensatorii.

 

Norme metodologice:

Agentia va fi consultată de către autoritatea contractantă în privinta prevederilor referitoare la obligatiile de realizare a operatiunilor compensatorii, care urmează să fie incluse în contractul de achizitie.

 

Ordonanta de urgentă:

7. Art. 171

În contractul de achizitie se mentionează expres:

a) obligatia contractantului de a perfecta cu Agentia acordul de compensare, în termenul prevăzut la art. 19 alin. (1);

b) valoarea obligatiei de compensare asumate;

c) angajamentul contractantului de a pune la dispozitie Agentiei o scrisoare de garantie de bună executie conform prevederilor art. 35;

d) acceptarea de către contractant a penalitătilor prevăzute de prezenta ordonantă de urgentă pentru cazul în care obligatia asumată nu se realizează conform acordului de compensare.

 

Norme metodologice:

Nesemnarea acordului de compensare în termenul prevăzut la art. 19 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 189/2002, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 354/2003, cu modificările si completările ulterioare, constituie o executie necorespunzătoare a contractului de achizitie si, la sesizarea Agentiei, autoritatea contractantă va proceda la executarea garantiei de bună executie a contractului de achizitie. Autoritatea contractantă va introduce o astfel de prevedere în contractul de achizitie.

 

Ordonanta de urgentă:

8. Art. 19

(1) În termen de cel mult 60 de zile de la semnarea contractului de achizitie, contractantul semnează acordul de compensare.

(2) Acordul de compensare se semnează de contractant si de Agentie.

(3) Acordul de compensare cuprinde în mod obligatoriu clauze referitoare la: valoarea obligatiei de compensare, perioada în care obligatia de compensare trebuie îndeplinită, derularea acesteia pe fiecare an, tipul de operatiune compensatorie – directă sau indirectă, domeniile care vor beneficia de operatiuni compensatorii, garantiile bancare de bună executie a acordului, declaratia

privind acceptarea neconditionată a penalitătilor si a prevederilor stipulate în prezenta ordonantă de urgentă, precum si oricare alte informatii considerate utile.

 

Norme metodologice:

În situatia în care contractantul are de îndeplinit, în acelasi timp, mai multe obligatii de compensare rezultate din contracte diferite de achizitie, semnate de către contractant cu aceeasi autoritate contractantă sau cu autorităti contractante diferite, Agentia, la cererea motivată a contractantului, poate accepta conexarea tuturor obligatiilor de compensare într-un singur acord de compensare, respectând termenii, termenele si obligatiile individuale asumate în fiecare contract de achizitie.

Agentia poate solicita informatii suplimentare referitoare la îndeplinirea acordului de compensare, tranzactiile propuse a fi derulate, inclusiv continutul si modul de derulare a acestora, precum si la participantii la tranzactii.

În situatia în care contractul de achizitie intră în vigoare la o dată ulterioară datei semnării, contractantul va semna un acord de compensare care va putea intra în vigoare la data la care intră în vigoare contractul de achizitie. În acest caz, termenul de referintă pentru începerea efectivă a executării obligatiei de compensare si pentru scrisoarea de garantie bancară de bună executie a acordului devine momentul intrării în vigoare a acordului de compensare.

La momentul intrării în vigoare a acordului de compensare contractantul va prezenta Agentiei un plan al îndeplinirii anuale a obligatiei de compensare asumate.

La aparitia unor schimbări semnificative ale circumstantelor în care se realizează operatiunile compensatorii, motivate de contractant, modificarea operatiunilor compensatorii si/sau a valorii anuale a acestora, angajate prin plan, poate fi negociată si acceptată de către Agentie, cu conditia ca solicitarea să fie făcută cu cel putin 6 luni înaintea intervenirii modificării si să nu afecteze solicitările referitoare la operatiunile compensatorii directe făcute de autoritatea contractantă la momentul derulării procedurii de achizitie sau semnării contractului de achizitie.

 

Ordonanta de urgentă:

9. Art. 23

(1) Executarea obligatiei de compensare începe efectiv din momentul semnării acordului de compensare cu contractantul.

(11) Executarea obligatiei de compensare poate începe după semnarea contractului de achizitie si înainte de semnarea acordului de compensare cu contractantul, în conditiile stabilite prin normele de aplicare a prezentei ordonante de urgentă.

(2) Executarea obligatiei de compensare se realizează prin acumularea, în perioada prevăzută în acordul de compensare, a unui credit curent egal cu valoarea obligatiei de compensare.

(3) Este permisă acumularea unor credite de compensare în avans, aceasta neputând constitui nici un fel de obligatie din partea unei autorităti contractante de a atribui contracte de achizitie pe această bază sau de a le folosi ca element de punctare în cadrul procedurii de atribuire a contractului.

(4) Angajarea si creditarea operatiunilor compensatorii realizate în avans se fac în conformitate cu prevederile prezentei ordonante de urgentă.

(5) Creditele acumulate în avans se mentin în contul firmei care le-a realizat pe o perioadă de maximum 3 ani de la creditare.

 

Norme metodologice:

9.1. În situatia în care contractul de achizitie intră în vigoare la o dată ulterioară datei semnării, termenul de referintă pentru începerea executării efective a obligatiei de compensare devine momentul intrării în vigoare a acordului de compensare.

9.2. Pentru contracte de achizitie semnate la un moment ulterior momentului intrării în vigoare a Legii nr. 19/2006, executarea obligatiei de compensare poate începe după semnarea contractului de achizitie si înainte de semnarea acordului de compensare cu contractantul, dacă sunt îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele conditii:

a) depunerea de către contractant la Agentie, pentru fiecare tranzactie, în prealabil derulării acesteia, a unei cereri de tranzactie eligibilă;

b) acceptarea si aprobarea de către Agentie, în prealabil derulării tranzactiei, a respectivei cereri de tranzactie eligibilă.

Calculul si acceptarea valorii efective a tranzactiei prin compensare, dacă respectiva tranzactie a fost acceptată de către Agentie, precum si toate celelalte operatiuni vor fi efectuate după semnarea acordului de compensare si depunerea de către contractant a documentelor solicitate pentru operatiuni compensatorii.

Tranzactia va fi recunoscută ca operatiune compensatorie numai dacă contractantul a perfectat acordul de compensare cu Agentia în termenul prevăzut de lege.

9.3. Pentru contractele de achizitie semnate înainte de momentul intrării în vigoare a Legii nr. 19/2006, executarea obligatiei de compensare poate începe după semnarea contractului de achizitie si înainte de semnarea acordului de compensare cu contractantul, dacă sunt îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele conditii:

a) depunerea de către contractant la Agentie, pentru fiecare tranzactie derulată sau în derulare, a unei cereri de tranzactie eligibilă;

b) acceptarea si aprobarea de către Agentie a respectivei cereri de tranzactie eligibilă.

Calculul si acceptarea valorii efective a tranzactiei prin compensare, dacă respectiva tranzactie a fost acceptată de către Agentie, precum si toate celelalte operatiuni vor fi efectuate după semnarea acordului de compensare si depunerea de către contractant a documentelor solicitate pentru operatiuni compensatorii.

Tranzactia va fi recunoscută ca operatiune compensatorie numai dacă contractantul a perfectat acordul de compensare cu Agentia în termenul prevăzut de lege.

9.4. Creditele de compensare în avans sunt credite acumulate de un operator economic străin, în baza unui acord de precompensare perfectat în prealabil cu Agentia.

Acordul de precompensare este un acord între un operator economic străin si Agentie, perfectat fără ca operatorul economic respectiv să aibă, la momentul încheierii acestuia, orice tip de obligatie de compensare rezultată dintr-un contract de achizitie cu o autoritate contractantă, în care să se facă referiri la operatiunile propuse a fi derulate în baza respectivului acord de precompensare.

 

Ordonanta de urgentă:

10. Art. 231

Conditiile de angajare, acceptare, derulare, creditare, restrictiile, cotele si limitările aplicabile operatiunilor compensatorii, operatiunilor compensatorii în avans si transferului de credite de compensare se stabilesc, la propunerea Agentiei, prin hotărâre a Guvernului.

 

Norme metodologice:

10.1. Operatiuni compensatorii

Contractantul poate angaja o operatiune compensatorie numai dacă, în prealabil, pentru respectiva tranzactie există o cerere de tranzactie eligibilă acceptată si aprobată de Agentie, cu exceptia situatiilor prevăzute la pct. 9.3 din prezentele norme metodologice. Agentia poate solicita documente suplimentare fată de cele depuse de contractant, referitoare la tranzactie sau la participantii la aceasta, în vederea acceptării angajării tranzactiei.

Pentru derularea operatiunilor compensatorii Agentia va întocmi o procedură în conformitate cu Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 189/2002, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 354/2003, cu modificările si completările ulterioare, si cu prezentele norme metodologice, aprobată prin ordin al presedintelui Agentiei.

Creditarea unei operatiuni compensatorii se va face, dacă toate conditiile prealabile în privinta angajării si derulării acesteia au fost respectate, numai dacă există un acord de compensare între Agentie si contractant.

Agentia poate solicita documente suplimentare fată de cele depuse de contractant, referitoare la o tranzactie, în vederea evaluării si acceptării creditării tranzactiei, în conformitate cu procedura pentru derularea operatiunilor compensatorii.

Conditiile de angajare, acceptare, derulare, creditare, restrictiile, cotele si limitările aplicabile operatiunilor compensatorii vor fi prevăzute în hotărârea Guvernului referitoare la aprobarea domeniilor prioritare care pot beneficia de operatiuni compensatorii si a modului de ierarhizare a acestora prin multiplicatori de compensare.

10.2. Operatiuni compensatorii în avans Operatorul economic străin poate angaja o operatiune compensatorie în avans numai dacă, în prealabil, au fost parcurse în mod cumulativ următoarele etape:

a) a perfectat cu Agentia un acord de precompensare;

b) pentru respectiva tranzactie există o cerere de tranzactie eligibilă acceptată si aprobată de Agentie.

Pot fi acceptate de către Agentie ca operatiuni compensatorii în avans numai tranzactiile noi, care sunt efectuate de contractant după perfectarea acordului de precompensare.

Agentia poate solicita documente suplimentare fată de cele depuse de operatorul economic străin, referitoare la o tranzactie, în vederea acceptării angajării tranzactiei. Pentru derularea si evaluarea operatiunilor compensatorii în avans se aplică prevederile referitoare la tranzactiile compensatorii.

Agentia va întocmi o procedură de derulare a operatiunilor compensatorii în avans în conformitate cu Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 189/2002, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 354/2003, cu modificările si completările ulterioare, si cu prezentele norme metodologice, aprobată prin ordin al presedintelui Agentiei.

Forma si continutul cererii de tranzactie eligibilă, precum si ale celorlalte documente utilizate pe parcursul initierii, derulării si creditării operatiunilor compensatorii în avans vor fi stabilite de Agentie.

Creditarea unei operatiuni compensatorii în avans se va face luându-se în considerare conditiile de angajare, acceptare, derulare, creditare, restrictiile, cotele si limitările aplicabile operatiunilor compensatorii în avans ce vor fi prevăzute în hotărârea Guvernului referitoare la aprobarea domeniilor prioritare care pot beneficia de operatiuni compensatorii si a modului de ierarhizare a acestora prin multiplicatori de compensare.

10.3. Transferul de credite de compensare în avans Transferul de credite de compensare în avans este permis numai dacă, în prealabil, au fost parcurse în mod cumulativ următoarele etape:

a) titularul creditelor de compensare în avans a depus la Agentie o cerere de transfer de credite de compensare în avans, indicând cel putin beneficiarul transferului si valoarea creditului solicitat a fi transferat;

b) Agentia a aprobat respectivul transfer de credite de compensare în avans. Agentia poate solicita, în vederea analizării cererii de transfer de credite de compensare în avans, documente suplimentare referitoare la tranzactii;

c) titularul creditelor de compensare în avans împreună cu beneficiarul transferului au perfectat cu Agentia un acord de transfer de credite de compensare în avans. Forma si continutul cererii de transfer de credite de compensare în avans, precum si ale celorlalte documente utilizate pe parcursul initierii si derulării operatiunilor de transfer de credite de compensare în avans vor fi stabilite de Agentie.

În cazul în care transferul de credite de compensare în avans este aprobat de Agentie, conditiile de angajare, acceptare, derulare, creditare, restrictiile, cotele si limitările aplicabile operatiunilor compensatorii în avans vor fi prevăzute în hotărârea Guvernului referitoare la aprobarea domeniilor prioritare care pot beneficia de operatiuni compensatorii si a modului de ierarhizare a acestora prin multiplicatori de compensare.

În cazul în care titularul creditelor de compensare în avans coincide cu beneficiarul transferului sau titularul creditelor de compensare în avans si beneficiarul transferului apartin aceluiasi grup de companii, creditele de compensare în avans se pot transforma în credite de compensare. Pentru transformarea creditelor de compensare în avans se vor aplica prevederile referitoare la transferul de credite de compensare în avans.

 

Ordonanta de urgentă:

11. Art. 25

(1) Pentru fiecare operatiune compensatorie, contractantul va transmite la Agentie o cerere de tranzactie eligibilă.

(2) După executarea tranzactiei aprobate de Agentie ca fiind eligibilă, contractantul va transmite o cerere de creditare însotită de documentatia stabilită de Agentie ca fiind necesară pentru stabilirea/creditarea valorii efective si, respectiv, a valorii de compensare a acesteia.

(3) Contractantul si beneficiarul român al operatiunii compensatorii răspund de veridicitatea datelor prezentate Agentiei.

 

Norme metodologice:

Forma si continutul cererii de tranzactie eligibilă, ale cererii de creditare, precum si ale celorlalte documente utilizate pe parcursul initierii, derulării si creditării operatiunilor compensatorii vor fi stabilite de Agentie.

Dacă este cazul, Agentia poate recurge la serviciile unui evaluator pentru determinarea valorii efective a tranzactiei prin compensare.

În cazul în care contravaloarea evaluării solicitate de Agentie este suportată de contractant, iar evaluatorul este acceptat de Agentie, vor putea fi creditate în contul contractantului numai cheltuielile cu evaluarea efectuate în România.

Ordonanta de urgentă:

12. Art. 30

Contractantul elaborează si supune spre analiză Agentiei:

a) raportul trimestrial, care trebuie prezentat în termen de 15 zile de la expirarea perioadei pentru care a fost întocmit;

b) raportul anual, care trebuie prezentat în termen de 30 de zile de la expirarea perioadei pentru care a fost întocmit.

 

Norme metodologice:

Contractantul va elabora si va supune spre analiză Agentiei ultimul raport anual, sub forma unui raport final, care trebuie prezentat în termen de 30 de zile de la expirarea perioadei pentru care a fost întocmit.

 

Ordonanta de urgentă:

13. Art. 31

(1) Determinarea creditului acumulat pentru fiecare tranzactie se face prin înmultirea valorii efective a tranzactiei cu multiplicatorul de compensare aferent; suma creditelor obtinute pentru fiecare tranzactie reprezintă creditul curent.

(2) După aprobarea de către Agentie, creditul curent, calculat conform alin. (1), se trece în contul contractantului, iar obligatia de compensare se va reduce în mod corespunzător.

(3) În momentul în care creditul acumulat este egal cu valoarea obligatiei de compensare, contractantul si-a îndeplinit în totalitate obligatia.

(4) Valoarea creditului curent se exprimă în moneda de plată stabilită prin contractul de achizitie. Transformarea dintr-o altă monedă sau din lei în moneda contractului de achizitie se realizează prin aplicarea cursului de referintă al Băncii Nationale a României valabil la data încasării facturilor de către operatorii economici români pentru produsele, serviciile sau lucrările realizate în cadrul operatiunilor compensatorii.

 

Norme metodologice:

În cazul altor forme de operatiuni compensatorii, transformarea dintr-o altă monedă sau din lei în moneda contractului de achizitie se realizează prin aplicarea cursului de referintă al Băncii Nationale a României valabil la data realizării operatiunii compensatorii, respectiv încasarea facturii de către operatorii economici români, efectuarea plătii pentru investitii, livrarea produsului/prestarea serviciului pentru donatii, scolarizare, transfer de tehnologie, know-how sau licente.

Creditele de compensare în avans vor fi exprimate în lei. Transformarea în lei se va realiza prin aplicarea cursului de referintă leu/valuta respectivă al Băncii Nationale a României, valabil la data realizării operatiunii compensatorii în avans, respectiv încasarea facturii de către operatorii economici români, efectuarea plătii pentru investitii, livrarea produsului/prestarea serviciului pentru donatii, scolarizare, transfer de tehnologie, know-how sau licente.

La transformarea sau transferul creditelor de compensare în avans, acestea vor fi exprimate în moneda de plată stabilită prin contractul de achizitie al beneficiarului transferului, prin convertirea valorii din lei în moneda de plată a contractului de achizitie, prin aplicarea cursului de referintă al Băncii Nationale a României pentru respectiva monedă, din ziua în care se realizează transformarea sau transferul.

Pentru alte forme de operatiuni în afara celor sus-mentionate, data cursului de referintă al Băncii Nationale a României va fi stabilită de Agentie, luându-se în considerare momentul în care operatiunea este realizată.

 

Ordonanta de urgentă:

14. Art. 32

(1) Îndeplinirea obigatiilor contractantului se urmăreste separat pe cele două categorii de operatiuni compensatorii, directe si indirecte.

(2) În cazul în care valoarea totală a uneia dintre cele două categorii de operatiuni compensatorii, obtinută în final, depăseste valoarea totală a angajamentului prevăzută în acord, valoarea excedentară poate fi creditată în contul contractantului, la cererea acestuia, cu scopul îndeplinirii angajamentelor sale pentru cealaltă categorie de operatiuni compensatorii.

(3) Depăsirile obligatiilor de compensare se mentin în contul contractantului pe o perioadă de maximum 2 ani de la expirarea acordului de compensare.

 

Norme metodologice:

14.1. În cazul în care valoarea totală a uneia dintre cele două categorii de operatiuni compensatorii, obtinută la finalul perioadei prevăzute în acordul de compensare, inclusiv prelungirile, dacă au fost acordate, pentru executarea obligatiilor de compensare, depăseste valoarea totală a angajamentului prevăzută în acord, creditarea valorii excedentare în contul celeilalte categorii se va realiza luându-se în considerare conditiile de angajare, acceptare, derulare, creditare, restrictiile, cotele si limitările aplicabile operatiunilor compensatorii ce vor fi prevăzute în hotărârea Guvernului referitoare la aprobarea domeniilor prioritare care pot beneficia de operatiuni compensatorii si a modului de ierarhizare a acestora prin multiplicatori de compensare.

14.2. Depăsirile obligatiilor de compensare creditate în contul contractantului vor putea fi folosite ca atare de către contractant, în perioada de maximum 2 ani de la expirarea acordului de compensare, pentru:

a) îndeplinirea unor obligatii compensatorii suplimentare ale contractantului, care pot apărea ca urmare a modificării valorii contractului de achizitie care a generat obligatia de compensare respectivă;

b) acoperirea altor obligatii de compensare ale contractantului care au fost conexate într-un singur acord de compensare conform pct. 8 din prezentele norme metodologice, dar numai în limita obligatiilor de compensare asumate pentru perioada de maximum 2 ani de la expirarea acordului de compensare în care au fost acumulate depăsirile;

c) transformarea în credite de compensare în avans, pe baza unui acord de precompensare perfectat în prealabil cu Agentia. La transformarea în credite de compensare în avans, convertirea în lei se va realiza prin aplicarea cursului de referintă leu/valuta respectivă al Băncii Nationale a României, valabil la data transformării.

14.3. Conditiile de angajare, acceptare, derulare, creditare, restrictiile, cotele si limitările aplicabile vor fi prevăzute în hotărârea Guvernului referitoare la aprobarea domeniilor prioritare care pot beneficia de operatiuni compensatorii si a modului de ierarhizare a acestora prin multiplicatori de compensare.

 

Ordonanta de urgentă:

15. Art. 34

(1) Dacă obligatiile de compensare nu sunt îndeplinite la termen si în modul cerut, contractantul va plăti părtii române penalităti de întârziere de 0,01% pe zi din suma neobtinută prin operatiunea compensatorie. Limita penalitătilor va fi stabilită prin hotărâre a Guvernului.

(2) Plata penalitătilor prevăzute la alin. (1) nu scuteste contractantul de răspunderea ce îi revine pentru pierderile cauzate părtii române din cauza neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a clauzelor contractuale.

 

Norme metodologice:

15.1. Dacă suma neobtinută prin operatiunile compensatorii, constând în diferenta dintre valoarea obligatiei de compensare asumată prin acordul de compensare pentru perioada respectivă si valoarea de compensare efectiv realizată pentru perioada respectivă, este mai mare de 10% din valoarea operatiunilor compensatorii scadente pentru perioada respectivă, astfel cum au fost asumate de contractant prin acordul de compensare, atunci se aplică penalităti de întârziere după cum urmează:

a) penalitătile de 0,01% pe zi încep să curgă de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a intervenit scadenta, dar nu mai devreme de data de 1 ianuarie a celui de-al doilea an care urmează celui în care a fost perfectat acordul de compensare. În cazul în care prin acordul de compensare sunt prevăzute termene ferme pentru realizarea anumitor operatiuni compensatorii, atunci penalitătile se aplică de la acest termen. În toate cazurile, penalitătile se aplică la valoarea nerealizată a operatiunilor compensatorii scadente la momentul de la care încep să curgă penalitătile;

b) penalitătile de 0,01% pe zi se aplică începând cu data de 1 ianuarie a anului următor scadentei sau cu prima zi care urmează termenului ferm al operatiunii compensatorii, după caz, la valoarea nerealizată a operatiunilor compensatorii scadente în perioada precedentă. Se calculează aplicându-se penalitătile de 0,01% pe fiecare zi de întârziere pentru perioada scursă de la data de 1 ianuarie a anului următor anului de scadentă a valorii obligatiei compensatorii asumate pentru perioada respectivă sau din prima zi care urmează termenului ferm al operatiunii compensatorii, după caz, si până la realizarea valorii obligatiei compensatorii scadente.

Penalitătile care se aplică la valoarea nerealizată a operatiunilor compensatorii scadente curg până la acoperirea valorii nerealizate la termen, dacă valoarea nerealizată a fost acoperită înainte de termenul final al acordului de compensare, sau până la termenul final al acordului de compensare, dacă valoarea nerealizată nu a fost acoperită până la termenul final al acordului de compensare. Termenul final al acordului de compensare este considerat momentul expirării duratei de executare a obligatiei de compensare incluzând si prelungirile, dacă au fost acordate. La termenul final al acordului de compensare contractantul va plăti penalitătile cumulate si neîncasate până în acel moment. Dacă valoarea nerealizată se acoperă din mai multe operatiuni compensatorii, calculul penalitătilor se va face pentru valoarea rămasă nerealizată după fiecare operatiune compensatorie realizată si creditată, luându-se în considerare momentele în care au fost realizate operatiunile compensatorii. Momentul realizării unei operatiuni compensatorii este considerat, dacă operatiunea a fost aprobată în vederea creditării de către Agentie, momentul la care contractantul a depus documentatia completă la Agentie.

15.2. Penalitătile totale cumulate sunt limitate la maximum 20% din valoarea totală a obligatiei de compensare.

15.3. La termenul final al acordului de compensare, în plus fată de penalităti, pentru suma neobtinută prin operatiuni compensatorii, Agentia va executa scrisoarea de garantie bancară de bună executie a acordului pentru o valoare reprezentând 10% din suma neobtinută prin operatiuni compensatorii.

15.4. Pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a clauzelor contractuale Agentia va executa scrisoarea de garantie bancară de bună executie a acordului de compensare.

 

Ordonanta de urgentă:

16. Art. 35

În termen de 45 de zile de la semnarea acordului-cadru de compensare, contractantul va emite către Agentie o scrisoare de garantie bancară de bună executie a acordului, în valoare de minimum 10% din valoarea obligatiei asumate, care va fi valabilă pe toată durata de executare a acordului-cadru de compensare.

 

Norme metodologice:

Scrisoarea de garantie bancară de bună executie a acordului va fi emisă, în favoarea Agentiei, de către o bancă agreată de aceasta.

În situatia în care contractul de achizitie intră în vigoare la o dată ulterioară datei semnării, termenul de referintă pentru scrisoarea de garantie bancară de bună executie a acordului devine momentul intrării în vigoare a acordului de compensare.

În cazul în care contractantul nu îsi plăteste obligatiile de plată acumulate, inclusiv penalitătile, până la scadenta termenului de plată a acestora, Agentia va deduce valoarea acestora din cadrul valorii scrisorii de garantie bancară de bună executie a acordului de compensare.

Scrisoarea de garantie bancară de bună executie a acordului de compensare va trebui să reprezinte în orice moment cel putin 10% din valoarea obligatiei asumate si rămase de îndeplinit. Cresterea sau diminuarea obligatiei asumate va determina cresterea sau diminuarea corespunzătoare a valorii scrisorii de garantie bancară de bună executie.

Pe măsura executării acordului de compensare si a diminuării valorii obligatiei de compensare rămase de îndeplinit de către contractant, valoarea scrisorii de garantie bancară de bună executie va fi redusă corespunzător, dar numai după plata de către contractant a obligatiilor de plată, inclusiv a penalitătilor, acumulate până în acel moment.

 

Ordonanta de urgentă:

17. Art. 36

Valoarea nerealizată a obligatiei de compensare, corespunzătoare unui an, se reportează pentru anul următor.

 

Norme metodologice:

Valoarea nerealizată a obligatiei de compensare, corespunzătoare unui an, se reportează pentru anul următor si se adaugă la valoarea de realizat pentru anul respectiv.

Această reportare nu aduce atingere dreptului Agentiei de a solicita si a încasa sumele datorate de contractant cu titlu de penalităti de întârziere.

 

Ordonanta de urgentă:

18. Art. 37

Contractantul care nu îsi execută angajamentele de compensare este exclus de la o altă procedură de atribuire a unui contract de achizitie ce implică si executarea unei obligatii de compensare pe o perioadă de 5 ani, calculată de la momentul expirării acordului de compensare executat necorespunzător.

 

Norme metodologice:

Se consideră neexecutare a angajamentelor de compensare următoarele situatii:

a) contractantul nu semnează cu Agentia acordul de compensare în termenul prevăzut la art. 19 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 189/2002, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 354/2003, cu modificările si completările ulterioare. În acest caz perioada se calculează începând cu ziua imediat următoare expirării termenului prevăzut de lege;

b) contractantul nu emite în termen scrisoarea de garantie bancară de bună executie a acordului de compensare, în valoare de minimum 10% din valoarea obligatiei asumate;

c) contractantul nu execută, conform acordului de compensare si în termenul specificat de acesta, inclusiv prelungirile dacă au fost acordate, operatiunile compensatorii angajate prin acordul de compensare perfectat cu Agentia. În acest caz perioada se calculează începând cu ziua imediat următoare termenului final al acordului de compensare.

Agentia întocmeste si tine la zi “Lista cu contractantii care se exclud de la o altă procedură de atribuire a unui contract de achizitie ce implică si executarea unei obligatii de compensare“.

Autoritătile contractante au obligatia de a consulta lista prevăzută la alineatul precedent înainte de declansarea procedurilor de achizitie.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL MUNCII, SOLIDARITĂTI SOCIALE SI FAMILIEI

 

ORDIN

privind aprobarea Standardelor minime specifice de calitate pentru serviciile de îngrijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice si pentru centrele rezidentiale pentru persoanele vârstnice

 

Având în vedere prevederile art. 16 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 515/2003, cu modificările si completările ulterioare, ale art. 14 alin. (1) din Legea nr. 47/2006 privind sistemul national de asistentă socială,

în temeiul art. 16 din Hotărârea Guvernului nr. 412/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul muncii, solidaritătii sociale si familiei emite următorul ordin:

Art. 1. – (1) Se aprobă Standardele minime specifice de calitate pentru serviciile de îngrijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice, prevăzute în anexa nr. 1, si Standardele minime specifice de calitate pentru centrele rezidentiale pentru persoanele vârstnice, prevăzute în anexa nr. 2.

(2) Anexele nr. 1 si 2*) fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. – Standardele minime prevăzute la pct. 26.2 si 26.5 din cadrul standardului nr. 26 “Amenajarea dormitoarelor“, precum si la pct. 28.5 si 28.6 din cadrul standardului nr. 28 “Amenajarea spatiilor igienico-sanitare“, sectiunea VI “Găzduire“ din cuprinsul Standardelor minime specifice de calitate pentru centrele rezidentiale pentru persoane vârstnice se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2012 pentru centrele rezidentiale existente, care la data intrării în vigoare a prezentului ordin nu îndeplinesc conditiile mentionate.

Art. 3. – Furnizorii de servicii sociale de drept public sau privat, care desfăsoară activităti de îngrijire a persoanelor vârstnice la domiciliu si în centre rezidentiale, vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul muncii, solidaritătii sociale si familiei,

Gheorghe Barbu

 

Bucuresti, 27 martie 2006.

Nr. 246.

 

ANEXE

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a

Pagina a 4-a

Pagina a 5-a

Pagina a 6-a

Pagina a 7-a

Pagina a 8-a

Pagina a 9-a

Pagina a 10-a

Pagina a 11-a

Pagina a 12-a

Pagina a 13-a

Pagina a 14-a

Pagina a 15-a

Pagina a 16-a

Pagina a 17-a

Pagina a 18-a

Pagina a 19-a

Pagina a 20-a

Pagina a 21-a

Pagina a 22-a

Pagina a 23-a

Pagina a 24-a

Pagina a 25-a

Pagina a 26-a

Pagina a 27-a

Pagina a 28-a

Pagina a 29-a

Pagina a 30-a

Pagina a 31-a

Pagina a 32-a

Pagina a 33-a

Pagina a 34-a

Pagina a 35-a