MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 174 (XVIII) - Nr. 691         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Vineri, 11 august 2006

 

SUMAR

 

DECRETE

 

1.028. – Decret privind trecerea în rezervă a unui general din Serviciul de Informatii Externe

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 559 din 6 iulie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 8 lit. c) din Codul de procedură penală

 

Decizia nr. 561 din 6 iulie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 38518 alin. 1 din Codul de procedură penală

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.002. – Hotărâre privind modificarea anexelor la Hotărârea Guvernului nr. 49/2006 pentru aprobarea, pentru anul 2006, a Listei operatorilor economici aflati sub autoritatea sau în coordonarea Ministerului Economiei si Comertului, care beneficiază de prevederile art. 10 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2006 nr. 379/2005, a subventiilor pe produse si a subventiilor privind protectia socială acordate companiilor, societătilor nationale si societătilor comerciale din sectorul minier, a subventiilor pentru actiuni de ecologizare pentru Societatea Comercială “Romplumb“ – S.A. Baia Mare, precum si a cheltuielilor de procesare pentru obtinerea a 1 kg de octoxid de uraniu prin reprocesarea concentratelor tehnice neconforme

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

4.843. – Ordin al ministrului educatiei si cercetării privind domeniile pentru studii universitare de doctorat, sistemul de criterii si metodologia de evaluare a institutiilor de învătământ superior pentru aprobarea organizării studiilor universitare de doctorat

 

DECRETE

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind trecerea în rezervă a unui general din Serviciul de Informatii Externe

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. b) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată, precum si ale Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările si completările ulterioare,

având în vedere propunerea directorului Serviciului de Informatii Externe,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. – Domnul general mentionat în anexa*) prezentului decret trece în rezervă.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din

Constitutia României, republicată,

contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucuresti, 4 august 2006.

Nr. 1.028.


*) Anexa se comunică numai institutiilor interesate.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 559

din 6 iulie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 8 lit. c) din Codul de procedură penală

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Marinela Mincă – procuror

Afrodita Laura Tutunaru – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 8 lit. c) din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Antonio Ventriglia în Dosarul nr. 5.528/2005 al Judecătoriei Pitesti.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere a exceptiei de neconstitutionalitate ca întemeiată, deoarece dispozitiile legale criticate contravin atât prevederilor art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală referitoare la dreptul părtilor la un proces echitabil, cât si celor ale art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, deoarece judecătorul care admite plângerea formulată împotriva solutiei de netrimitere în judecată exercită, în situatia în care retine cauza spre judecare, în conditii de antepronuntare, functia de acuzare.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 31 martie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 5.528/2005, Judecătoria Pitesti a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2781 alin. 8 lit. c) din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Antonio Ventriglia în dosarul de mai sus având ca obiect solutionarea unei cauze penale.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că în cauză solutia de netrimitere în judecată dispusă de procuror s-a întemeiat pe împrejurarea că, în urma cercetărilor penale, s-a stabilit că fapta nu a fost săvârsită de învinuit. Or, într-o atare situatie judecătorul care admite plângerea împotriva solutiei date de procuror si retine cauza spre judecare nu face altceva decât să se antepronunte, eludându-se premisele judecării procesului în conditii de impartialitate a magistratului judecător.

În opinia autorului exceptiei, textul legal criticat este constitutional numai în măsura în care controlul judecătoresc asupra solutiilor adoptate de reprezentantii Ministerului Public nu vizează si solutia de netrimitere în judecată dispusă în baza art. 11 pct. 1 lit. b) raportat la art. 10 lit. c) din Codul de procedură penală.

Judecătoria Pitesti nu si-a exprimat opinia cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, sens în care a invocat jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie. De altfel, judecătorul care retine cauza spre judecare nu are obligatia să pronunte o hotărâre de condamnare, el trebuind să efectueze cercetarea judecătorească si să pronunte solutia ce se impune, potrivit legii, după finalizarea acesteia si pe parcursul căreia părtile beneficiază de toate garantiile procesuale.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece instanta de judecată, pronuntându-se asupra plângerii formulate împotriva solutiilor de netrimitere în judecată dispuse de procuror, nu judecă cauza, ci doar temeinicia si legalitatea acestor solutii. Dezlegarea fondului constituie o etapă procesuală distinctă, guvernată de regulile procedurale aplicabile judecării în primă instantă si în căile de atac, reguli cu privire la care textele criticate stipulează în mod expres că se aplică “în mod corespunzător.“

Prin urmare, prevederile legale criticate supuse controlului de constitutionalitate asigură părtilor posibilitatea de a formula apărări, de a propune probe si de a recurge la căile de atac stabilite de lege, asadar de a se prevala de toate garantiile procesuale care conditionează un proces echitabil, în deplină concordantă cu dispozitiile art. 21 alin. (3) din Constitutie si cu cele ale art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2) si ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 2781 alin. 8 lit. c) din Codul de procedură penală, cu denumirea marginală Plângerea în fata instantei împotriva rezolutiilor sau a ordonantelor procurorului de netrimitere în judecată, care au următorul continut: “Instanta pronuntă una dintre următoarele solutii: [...]

c) admite plângerea, prin încheiere, desfiintează rezolutia sau ordonanta atacată si, când probele existente la dosar sunt suficiente pentru judecarea cauzei, retine cauza spre judecare, dispozitiile privind judecata în primă instantă si căile de atac, aplicându-se în mod corespunzător. [...]“

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine că prin dispozitiile legale criticate sunt încălcate prevederile constitutionale ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul părtilor la un proces echitabil.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile art. 2781 alin. 8 lit. c) din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului de constitutionalitate, prin raportare la aceleasi dispozitii constitutionale invocate în prezenta cauză si cu motivări similare. Astfel, prin Decizia nr. 228 din 7 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 332 din 13 aprilie 2006, Curtea Constitutională a respins exceptia de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, pentru considerentele acolo arătate.

Întrucât nu au intervenit elemente noi care să justifice schimbarea jurisprudentei Curtii, cele statuate prin deciziile mentionate îsi păstrează valabilitatea.

De altfel, prin Decizia nr. XV din 22 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 13 iunie 2006, Înalta Curte de Casatie si Justitie – Sectiile Unite a admis recursul în interesul legii, sens în care s-a decis că “judecătorul care, prin încheiere, admite plângerea, desfiintează rezolutia sau ordonanta atacată si retine cauza spre judecare, apreciind că probele existente la dosar sunt suficiente pentru judecarea cauzei, devine incompatibil să solutioneze fondul acesteia“.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 8 lit. c) din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Antonio Ventriglia în Dosarul nr. 5.528/2005 al Judecătoriei Pitesti.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 6 iulie 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 561

din 6 iulie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 38518 alin. 1 din Codul de procedură penală

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Marinela Mincă – procuror

Afrodita Laura Tutunaru – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 38518 alin. 1 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Visarion Bălan, Iulia Bălan, Argentina Bălan, Cristinel Mocanu, Petru Isac, Ioan Păduraru, Ecaterina Stefan si Mircea Birică în Dosarul nr. 5.866/2005 al Tribunalului Iasi.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, deoarece dispozitiile legale criticate nu contravin prevederilor constitutionale invocate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 11 aprilie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 5.866/2005, Tribunalul Iasi a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 38518 alin. 1 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Visarion Bălan, Iulia Bălan, Argentina Bălan, Cristinel Mocanu, Petru Isac, Ioan Păduraru, Ecaterina Stefan si Mircea Birică în dosarul de mai sus având ca obiect solutionarea unei cauze penale.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că textul legal criticat obligă judecătorul instantei de rejudecare să se conformeze hotărârii instantei de recurs. Or, dacă judecătorii, indiferent de nivelul instantei, sunt independenti si se supun numai legii, ar trebui să nu existe o asemenea reglementare care să primeze în detrimentul principiului constitutional enuntat.

Tribunalul Iasi opinează că exceptia de neconstitutionalitate este întemeiată, în sensul că prevederile art. 38518 alin. 1 din Codul de procedură penală contravin art. 124 alin. (3) din Constitutie în măsura în care cauza ce urmează a fi rejudecată în conformitate cu dispozitiile instantei de recurs revine spre solutionare, potrivit regulilor privind repartizarea aleatorie a cauzelor, aceluiasi judecător care a pronuntat sentinta ce a fost casată de către instanta de recurs. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece prevederile legale criticate nu contin norme contrare principiului fundamental potrivit căruia judecătorii sunt independenti si se supun numai legii. Rejudecarea cauzei se face cu excluderea interventiei oricărei alte autorităti si în limitele prevăzute de lege. Judecătorii nu pot fi independenti fată de lege, ei fiind obligati să respecte si să aplice legea.

Respectând limitele stabilite de instanta de recurs, instanta de rejudecare este pe deplin independentă, nefiind vorba de amestecul altei autorităti. Decizia instantei de recurs trebuie să fie respectată cu ocazia rejudecării cauzei după casare, evident în cazul în care situatia de fapt a rămas aceeasi. Altfel, exercitarea căilor de atac, precum si controlul judiciar al instantelor superioare ar fi lipsite de eficientă, iar înfăptuirea justitiei s-ar transforma într-o activitate arbitrară, în afara legii.

În plus, dispozitiile legale supuse controlului de constitutionalitate reprezintă norme de procedură, prin care sunt instituite conditiile exercitării căii de atac a recursului, inclusiv limitele rejudecării cauzei după desfiintarea hotărârii de către instanta de control judiciar, în deplină concordantă cu prevederile art. 126 alin. (2) si ale art. 129 din Constitutie.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 38518 alin. 1 din Codul de procedură penală, cu denumirea marginală Limitele rejudecării, care au următorul continut: “Instanta de rejudecare trebuie să se conformeze instantei de recurs, în măsura în care situatia de fapt rămâne cea avută în vedere la solutionarea recursului.“

Autorii exceptiei de neconstitutionalitate sustin că prin dispozitiile legale criticate sunt încălcate prevederile constitutionale ale art. 124 alin. (3) referitoare la independenta judecătorilor, care se supun numai legii.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că prevederile art. 124 alin. (3) din Constitutie consacră principiul independentei judecătorilor si supunerii lor numai legii.

Acest principiu inerent separatiei puterilor în stat asigură judecătorilor libertatea de a solutiona, numai pe baza legii, cazurile cu care sunt învestiti si totodată el are semnificatia faptului că judecătorii nu pot fi supusi nici unei ingerinte din partea celorlalte autorităti publice.

Curtea constată că din continutul dispozitiei legale criticate pentru neconstitutionalitate nu rezultă posibilitatea exercitării unei atare ingerinte.

În ceea ce priveste controlul judiciar ce se exercită de către instantele care solutionează căile de atac asupra instantelor care au pronuntat hotărârile atacate, se retine că acest control nu reprezintă o limitare a independentei judecătorilor, deoarece el este întotdeauna posterior si nu are, în consecintă, cum să îi influenteze pe judecătorii care au pronuntat hotărârile supuse controlului.

Îndrumările date de instanta de recurs sunt obligatorii pentru judecătorii fondului, numai în privinta rezolvărilor de drept, precum si în privinta necesitătii administrării unor probe. Aceste îndrumări sunt date în cadrul activitătii cu caracter jurisdictional a instantelor de recurs, pe cale de hotărâri pronuntate în urma dezbaterilor contradictorii, si nu au nimic comun cu situatia nepermisă când, pe cale administrativă, ierarhică, un judecător ar primi indicatii asupra modului în care trebuie să judece un anumit proces. Independenta judecătorului fondului nu este stirbită prin faptul că, rejudecând cauza, adoptă rezolvarea în drept stabilită de instanta de recurs, deoarece prin aceasta el nu se supune vointei unei autorităti lipsite de competentă jurisdictională, ci se conformează îndrumărilor obligatorii date de instanta de control judiciar, în aceeasi cauză si în limitele competentei stabilite prin lege.

Pe de altă parte, Curtea observă că institutia controlului judiciar îsi găseste reazemul constitutional în dispozitiile art. 129 din Legea fundamentală, potrivit cărora, “Împotriva hotărârilor judecătoresti, părtile interesate si Ministerul Public pot exercita căile de atac, în conditiile legii“.

Prin dispozitiile art. 38518 alin. 1 din Codul de procedură penală se dă eficientă textului constitutional citat, dat fiind că fără obligativitatea îndrumărilor date de către instanta de control judiciar judecătorilor fondului nu s-ar putea realiza finalitatea controlului, de asigurare a solutionării temeinice si legale a cauzelor. Dacă judecătorii de la instanta de fond nu ar fi obligati să se supună îndrumărilor instantei de apel sau de recurs, putând reitera erorile comise prin solutia ce a fost desfiintată, s-ar ajunge la exercitarea repetată a căilor de atac si la prelungirea duratei solutionării cauzelor în mod nepermis si astfel s-ar încălca cerinta solutionării proceselor într-un îtermen rezonabil“, prevăzută la art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 38518 alin. 1 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Visarion Bălan, Iulia Bălan, Argentina Bălan, Cristinel Mocanu, Petru Isac, Ioan Păduraru, Ecaterina Stefan si Mircea Birică în Dosarul nr. 5.866/2005 al Tribunalului Iasi.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 6 iulie 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind modificarea anexelor la Hotărârea Guvernului nr. 49/2006 pentru aprobarea, pentru anul 2006, a Listei operatorilor economici aflati sub autoritatea sau în coordonarea Ministerului Economiei si Comertului, care beneficiază de prevederile art. 10 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2006 nr. 379/2005, a subventiilor pe produse si a subventiilor privind protectia socială acordate companiilor, societătilor nationale si societătilor comerciale din sectorul minier, a subventiilor pentru actiuni de ecologizare pentru Societatea Comercială “Romplumb“ – S.A. Baia Mare, precum si a cheltuielilor de procesare pentru obtinerea a 1 kg de octoxid de uraniu prin reprocesarea concentratelor tehnice neconforme

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. – Hotărârea Guvernului nr. 49/2006 pentru aprobarea, pentru anul 2006, a Listei operatorilor economici aflati sub autoritatea sau în coordonarea Ministerului Economiei si Comertului, care beneficiază de prevederile art. 10 alin. (7) din Legea bugetului de stat pe anul 2006 nr. 379/2005, a subventiilor pe produse si a subventiilor privind protectia socială acordate companiilor, societătilor nationale si societătilor comerciale din sectorul minier, a subventiilor pentru actiuni de ecologizare pentru Societatea Comercială “Romplumb“ – S.A. Baia Mare, precum si a cheltuielilor de procesare pentru obtinerea a 1 kg de octoxid de uraniu prin reprocesarea concentratelor tehnice neconforme, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 20 ianuarie 2006, se modifică după cum urmează:

1. Anexa nr. 2 (1–7 si 9–11) se modifică si se înlocuieste cu anexa nr. 1 (1–7 si 9–11)*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

2. Anexa nr. 3 (1–11) se modifică si se înlocuieste cu anexa nr. 2 (1–11)*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul economiei si comertului,

Codrut Ioan Seres

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 2 august 2006.

Nr. 1.002.

 

ANEXE

(Anexe  la Hotărârea Guvernului nr. 49/2006)

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a

Pagina a 4-a

Pagina a 5-a

Pagina a 6-a

Pagina a 7-a

Pagina a 8-a

Pagina a 9-a

Pagina a 10-a

Pagina a 11-a

Pagina a 12-a

Pagina a 13-a

Pagina a 14-a

Pagina a 15-a

Pagina a 16-a

Pagina a 17-a

Pagina a 18-a

Pagina a 19-a

 

 

MINISTERUL ECONOMIEI SI COMERTULUI

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETĂRII

 

ORDIN

privind domeniile pentru studii universitare de doctorat, sistemul de criterii si metodologia de evaluare a institutiilor de învătământ superior pentru aprobarea organizării studiilor universitare de doctorat

 

În conformitate cu prevederile Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu modificările si completările ulterioare,

având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 567/2005 privind organizarea si desfăsurarea studiilor universitare de doctorat, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 223/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei si Cercetării,

ministrul educatiei si cercetării emite prezentul ordin.

Art. 1. – Se aprobă domeniile în care pot fi organizate studii universitare de doctorat si corespondenta acestora cu domeniile pentru studii universitare de licentă, prevăzute în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. – Se aprobă sistemul de criterii de evaluare la nivelul fiecărei institutii de învătământ superior, pentru fiecare domeniu de doctorat, pentru aprobarea organizării studiilor universitare de doctorat, prevăzut în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 3. – Se aprobă Metodologia de evaluare la nivelul fiecărei institutii de învătământ superior, pentru fiecare domeniu de doctorat, pentru aprobarea organizării studiilor universitare de doctorat, prevăzută în anexa nr. 3 care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. – Pe data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă ordinele ministrului educatiei nationale nr. 4.890/1999 si nr. 4.939/1999.

Art. 5. – Directia generală învătământ superior, Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare si institutiile de învătământ superior vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 6. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educatiei si cercetării,

Mihail Hărdău

 

Bucuresti, 1 august 2006.

Nr. 4.843.

 

ANEXE

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a

Pagina a 4-a

Pagina a 5-a

Pagina a 6-a

 

ANEXA Nr. 3

 

METODOLOGIE

de evaluare la nivelul fiecărei institutii de învătământ superior, pentru fiecare domeniu de doctorat, pentru aprobarea organizării studiilor universitare de doctorat

 

A. Cerinte preliminare

1. Institutia de învătământ superior care solicită calitatea de institutie organizatoare de studii universitare de doctorat (IOSUD) în unul sau mai multe domenii de doctorat trebuie să fie o institutie de învătământ superior acreditată, conform legislatiei în vigoare.

2. Institutia de învătământ superior care solicită calitatea de IOSUD în unul sau mai multe domenii de doctorat trebuie să dispună, în conditiile legii, cel putin de un program de studii universitare de masterat, cu 3 serii de absolventi, în domeniul în care a solicitat aprobarea pentru organizarea studiilor universitare de doctorat.

3. Organizarea studiilor universitare de doctorat se poate solicita exclusiv în domeniile reglementate prin ordin al ministrului educatiei si cercetării.

4. Dosarul de obtinere a calitătii de IOSUD trebuie constituit si transmis la Directia generală învătământ superior din cadrul Ministerului Educatiei si Cercetării în conformitate cu prevederile prezentei metodologii.

5. Toate cheltuielile legate de realizarea documentelor necesare, cheltuielile de transport si delegare a membrilor comisiei de experti se suportă de către institutia de învătământ superior interesată.

6. Îndeplinirea în totalitate a fiecărei cerinte preliminare reprezintă conditia obligatorie de acceptare a dosarului în vederea declansării procedurii de evaluare în vederea obtinerii calitătii de IOSUD.

B. Constituirea dosarului de autoevaluare

1. Institutia care solicită obtinerea calitătii de IOSUD va depune la Registratura Ministerului Educatiei si Cercetării un raport propriu de autoevaluare privind organizarea studiilor universitare de doctorat în unul dintre domeniile de doctorat existente potrivit legii, care va cuprinde în mod obligatoriu următoarele:

a) un exemplar al Cartei universitare;

b) componenta senatului;

c) hotărârea senatului universitar privind solicitarea de obtinere a calitătii de IOSUD pentru domeniul respectiv;

d) prezentarea domeniului de doctorat pentru care se solicită calitatea de IOSUD sub aspectul îndeplinirii sistemului de criterii stabilit în anexa nr. 2 la ordin;

e) planurile de învătământ si programele analitice aferente studiilor universitare avansate din domeniul pentru care se solicită calitatea de IOSUD;

f) proiect de regulament privind organizarea studiilor universitare de doctorat în domeniul respectiv;

g) curriculum vitae pentru fiecare persoană care urmează să participe la desfăsurarea studiilor universitare de doctorat în domeniul pentru care se solicită calitatea de IOSUD.

2. Directia generală învătământ superior va declansa, în termen de 15 zile lucrătoare, procedurile de solutionare, potrivit ordinului.

C. Metodologia de evaluare

1. În termen de 45 de zile lucrătoare, comisia de specialitate a Consiliului National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU), corespunzătoare domeniului pentru care se solicită calitatea de IOSUD, se va deplasa la universitatea respectivă pentru a face o verificare a raportului de autoevaluare.

2. Comisia va elabora propriul raport de evaluare care, împreună cu cel de autoevaluare, va fi înaintat CNATDCU.

3. Verificarea îndeplinirii sistemului de criterii se poate face de membrii comisiei reprezentând majoritatea simplă a acestora.

4. Vizita în universitate se face o singură dată, timp de cel mult două zile, pentru fiecare domeniu pentru care se solicită calitatea de IOSUD.

5. Universitatea va pune la dispozitia membrilor comisiei de evaluare toate informatiile si documentele solicitate, necesare pentru elaborarea raportului acesteia.

6. Punctele de vedere ale tuturor membrilor comisiei care a făcut evaluarea vor fi prezentate în raportul de evaluare.

7. Raportul final, semnat de către toti membrii comisiei, se întocmeste în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la finalizarea vizitei si se predă prin registratură Directiei generale învătământ superior.

8. Hotărârile se adoptă prin vot în plenul comisiei.

9. Durata procesului de evaluare, inclusiv elaborarea ordinului ministrului educatiei si cercetării privind acordarea sau neacordarea calitătii de IOSUD, este de maximum 90 de zile lucrătoare.

10. Contestatiile cu privire la decizia de acordare/neacordare a calitătii de IOSUD universitătii respective se pot depune la Registratura Ministerului Educatiei si Cercetării în termen de maximum 10 zile de la publicarea ordinului.

11. Pentru solutionarea contestatiilor, prin ordin al ministrului educatiei si cercetării, se constituie o comisie specială care va analiza aspectele semnalate si va întocmi un raport ministrului educatiei si cercetării, folosindu-se sistemul de criterii prevăzut în anexa nr. 2 la ordin si prezenta metodologie.

12. Solicitarea de acordare a calitătii de IOSUD, pentru un domeniu de doctorat la care hotărârea definitivă a fost de neacordare, poate fi reluată după cel putin 2 ani de la data adoptării acesteia.

13. În interpretarea standardelor de referintă se pot face echivalări de către comisie, atunci când se consideră necesar, bazate pe criterii de valoare stiintifică si vizibilitate internatională, care vor fi folosite pentru adoptarea deciziei.

14. Activitatea IOSUD într-un nou domeniu de doctorat începe odată cu anul universitar următor emiterii ordinului ministrului educatiei si cercetării prin care se acordă această calitate.