MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A I

Anul 174 (XVIII) - Nr. 739         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 30 august 2006

 

SUMAR

 

HOTARÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.091. — Hotărâre privind cerintele minime de securitate si sănătate pentru locul de muncă

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

198. — Ordin al presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor privind aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileste cerintele pentru determinarea Tn furaje a nivelurilor de dbxina si a compusilor policlordifenili (PCBs) asemănători dkotinei

 

605. — Ordin al ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale nr. 228/2006 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 25/2006 pentru aprobarea nivelului sprijinului acordat producătorilor agricoli pentru achizitionarea de motorină în vederea efectuării lucrărilor agricole mecanizate de înfintare si întretinere a unor culturi agricole ce se înfiintează în primăvara anului 2006, precum si pentru aprobarea suplimentării cu suma de 200 milioane lei a Programului „Dezvoltarea durabilă a sectorului vegetal, a sectorului zootehnic si piscicol, precum si alte programe pe care Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale trebuie să le pună în aplicare''

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind cerintele minime de securitate si sănătate pentru locul de muncă

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. — Prezenta hotărâre stabileste cerintele minime de securitate sl sănătate pentru locul de muncă, asa cum este definit la art. 4.

Art. 2. — Prevederile prezentei hotărâri nu se aplică: a) mijloacelor de transport utilizate în afara întreprinderii si/sau unitătii sau locurilor de muncă din interiorul mijloacelor de transport;

b) santierelor temporare sau mobile;

c) industriilor extractive;

d) vaselor de pescuit;

e) câmpurilor, pădurilor si altor terenuri care apartin unei întreprinderi agricole sau forestiere, dar sunt situate în afara ariei clădirilor întreprinderii.

Art. 3. — Prevederile Legii securitătii si sănătătii în muncă nr. 319/2006 se aplică în totalitate domeniului prevăzut la art. 1, fără a aduce atingere prevederilor mai restrictive si/sau specifice din prezenta hotărâre.

Art. 4. — În sensul prezentei hotărâri, prin loc de muncă se întelege locul destinat să cuprindă posturi de lucru, situat în clădirile întreprinderii si/sau unitătii, inclusiv orice alt loc din aria întreprinderii si/sau a unitătii la care lucrătorul are acces în cadrul desfăsurării activitătii.

Art. 5. — Se consideră că un lucrător lucrează în conditii de izolare atunci când nu are contact vizual si comunicare verbală directă cu alti lucrători, în cele mai multe cazuri pentru o perioadă de timp mai mare de o oră, si când nu este posibil să i se acorde ajutor imediat în caz de accident sau când se află într-o situatie critică.

Art. 6. — Locurile de muncă utilizate pentru prima dată după data intrării în vigoare a prezentei hotărâri trebuie să îndeplinească cerintele minime de securitate si sănătate prevăzute în anexa nr. 1.

Art. 7. — Locurile de muncă aflate deja în folosintă înainte de data intrării în vigoare a prezentei hotărâri trebuie să îndeplinească cerintele minime de securitate si sănătate prevăzute în anexa nr. 2.

 

CAPITOLUL II

Obligatii generale

 

Art. 8. — În scopul asigurării securitătii si sănătătii lucrătorilor, angajatorul trebuie să ia toate măsurile ca:

a) să fie păstrate în permanentă libere căile de acces ce conduc spre iesirile de urgentă si iesirile propriu-zise;

b) să fie realizată întretinerea tehnică a locului de muncă si a echipamentelor si dispozitivelor, în special a celor mentionate în anexele nr. 1 si 2, iar orice neconformităti constatate si susceptibile de a afecta securitatea si sănătatea lucrătorilor să fie corectate cât mai curând posibil;

c) să fie curătate cu regularitate, pentru a se asigura un nivel de igienă corespunzător locului de muncă, echipamentele si dispozitivele, în special cele mentionate la pct. 6 din anexa nr. 1 si la pct. 6 din anexa nr. 2;

d) să fie cu regularitate întretinute si verificate echipamentele si dispozitivele de securitate destinate prevenirii sau eliminării pericolelor, în special cele prevăzute în anexele nr. 1 si 2.

Art. 9. — Atunci când locurile de muncă suferă modificări, extinderi si/sau transformări după data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, angajatorul trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că aceste modificări, extinderi si/sau transformări sunt în concordantă cu cerintele minime corespunzătoare prevăzute în anexa nr. 1.

 

CAPITOLUL III

Informarea, consultarea si participarea lucrătorilor

 

Art. 10. — Fără a aduce atingere prevederilor art. 16 si 17 din Legea nr. 319/2006, referitoare la informarea lucrătorilor, lucrătorii si/sau reprezentantii acestora trebuie să fie informati cu privire la toate măsurile ce trebuie luate în domeniul securitătii si sănătătii la locul de muncă.

Art. 11. — Personalul care lucrează în conditii de izolare trebuie să fie informat cu privire la:

a) manevrarea echipamentului de muncă, starea acestuia (fiabilitate si accesibilitate);

b) riscurile de accidentare si modul de actiune în caz de aparitie a acestora;

c) comportamentul adecvat în cazul producerii unei avarii sau al aparitiei unei situatii critice;

d) utilizarea echipamentului individual de protectie;

e) primul ajutor;

f) utilizarea sistemului de supraveghere si de legătură cu exteriorul.

Art. 12. — Consultarea si participarea lucrătorilor si/sau a reprezentantilor acestora cu privire la problemele la care se face referire în prezenta hotărâre trebuie să se desfăsoare în conformitate cu prevederile art. 18 si 19 din Legea nr. 319/2006.

 

CAPITOLUL IV

Sanctiuni

 

Art. 13. — încălcarea prevederilor prezentei hotărâri atrage răspunderea contraventională, civilă sau penală, potrivit Legii nr. 319/2006.

Art. 14. — Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de către inspectorii de muncă din cadrul Inspectiei Muncii si de către inspectorii de sănătate publică din cadrul Ministerului Sănătătii Publice.

 

CAPITOLUL V

Dispozitii finale

 

Art. 15. — Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 16. — Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1 octombrie 2006.

 

Prezenta hotărâre transpune Directiva 1989/654/CEE privind cerintele minime de securitate si sănătate pentru locuri de muncă, publicată în Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene (JOCE) nr. L 393/1989.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul muncii, solidaritătii sociale si familiei,

Gheorghe Barbu

Ministrul economiei si comertului,

Codrut Ioan Seres

Ministrul sănătătii publice,

Gheorghe Eugen Nicolăescu

Ministrul mediului si gospodăririi apelor,

Sulfina Barbu

p. Ministrul integrării europene,

Adrian Ciocănea,

secretar de stat

 

Bucuresti, 16 august 2006.

Nr. 1.091.

 

ANEXA Nr. 1

 

CERINTE MINIME

de securitate si sănătate pentru locurile de muncă utilizate pentru prima dată conform art 6 din hotărâre

 

1. Observatie preliminară

Obligatiile mentionate în prezenta anexă se aplică ori de câte ori caracteristicile locului de muncă, activitatea, împrejurările sau un risc impun acest lucru.

2 Stabilitate si rezistentă

Clădirile care adăpostesc locuri de muncă trebuie să aibă o structură si o rezistentă corespunzătoare naturii utilizării lor.

3. Instalatii electrice

Instalatiile electrice trebuie să fie proiectate si construite astfel încât să nu prezinte un pericol de incendiu sau explozie.

Lucrătorii trebuie să fie protejati împotriva riscului de accidentare prin atingere directă si/sau atingere indirectă.

Proiectarea, constructia si alegerea materialului si dispozitivelor de protectie trebuie să tină seama de tensiunea nominală, influenta conditiilor externe si de competenta lucrătorilor care au acces la părtile componente ale instalatiei.

4. Căi si iesiri de urgentă

4.1. Căile si iesirile de urgentă trebuie să rămână în permanentă libere si să conducă în mod cât mai direct posibil în aer liber sau în spatii sigure.

4.2. În caz de pericol, trebuie să fie posibilă evacuarea rapidă si în conditii cât mai sigure a lucrătorilor de la toate posturile de lucru.

4.3. Numărul, amplasarea si dimensiunile căilor si iesirilor de urgentă depind de utilizare, de echipament si de dimensiunile locurilor de muncă, precum si de numărul maxim de persoane care pot fi prezente.

4.4. Usile de iesire în caz de urgentă trebuie să se deschidă spre exterior.

Usile de iesire de urgentă nu trebuie să fie încuiate sau fixate astfel încât să nu poată fi deschise imediat si cu usurintă de către orice persoană care ar avea nevoie să (e utilizeze în caz de urgentă. Usile glisante sau turnante nu sunt permise în cazul în care acestea au destinatia de iesiri de urgentă.

4.5. Căile si iesirile de urgentă speciale trebuie semnalizate în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sănătate la locul de muncă

Această semnalizare trebuie să fie suficient de rezistentă si să fie plasată în locurile corespunzătoare.

4.6. Usile de iesire de urgentă nu trebuie să fie încuiate.

Căile si iesirile de urgentă, precum si căile de circulatie si usile de acces spre acestea trebuie să fie eliberate de orice obstacole, astfel încât să poată fi utilizate în orice moment fără dificultate.

4.7. Căile si iesirile de urgentă care necesită iluminare trebuie prevăzute cu iluminat de sigurantă/urgentă de intensitate suficientă, în cazul în care se întrerupe alimentarea cu energie electrică.

5. Detectarea si prevenirea incendiilor

5.1. În functie de dimensiunile si destinatia clădirilor, de echipamentele pe care acestea le contin, de proprietătile fizice si chimice ale substantelor prezente si de numărul maxim potential de persoane prezente, locurile de muncă trebuie prevăzute cu dispozitive corespunzătoare pentru stingerea incendiilor si, dacă este cazul, cu detectoare de incendii si sisteme de alarmă.

5.2. Dispozitivele neautomatizate de stingere a incendiilor trebuie să fie usor accesibile si simplu de manevrat.

Acestea trebuie să fie semnalizate în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 971/2006.

Aceste semnalizări trebuie să fie suficient de rezistente si amplasate în locuri corespunzătoare.

6. Ventilatia locurilor de muncă în spatii închise

6.1. La locurile de muncă în spatii închise trebuie luate măsuri pentru a asigura suficient aer proaspăt, avându-se în vedere metodele de lucru utilizate si cerintele fizice impuse lucrătorilor.

În cazul utilizării unui sistem de ventilare fortată, acesta trebuie să fie mentinut în stare de functionare.

Orice avarie trebuie semnalizată de un sistem de control, dacă acest lucru este necesar pentru sănătatea lucrătorilor.

6.2. Dacă se utilizează instalatii de ventilare mecanică sau de aer conditionat, acestea trebuie să functioneze astfel încât să nu creeze disconfort prin expunerea lucrătorilor la curenti de aer.

Orice depunere sau impuritate ce poate crea un risc imediat pentru sănătatea lucrătorilor prin poluarea atmosferei trebuie eliminată fără întârziere.

7. Temperatura în încăperi

7.1. În timpul programului de lucru, temperatura din încăperile ce cuprind posturi de lucru trebuie să fie adecvată organismului uman, tinându-se seama de metodele de lucru utilizate si de cerintele fizice impuse lucrătorilor.

7.2. Temperatura în camerele de odihnă, în încăperile pentru personalul de serviciu permanent, în grupurile sanitare, în cantine si în încăperile pentru acordarea primului ajutor trebuie să corespundă destinatiei specifice a acestor încăperi.

7.3. Ferestrele, luminatoarele si glasvandurile trebuie să permită evitarea luminii solare excesive la locurile de muncă, în functie de natura muncii si de locul de muncă.

8. Iluminatul natural si artificial

8.1. În măsura în care este posibil, locurile de muncă trebuie să aibă iluminat natural suficient si să fie prevăzut un iluminat artificial adecvat pentru sănătatea si securitatea lucrătorilor.

8.2. Instalatiile de iluminat din încăperile cu posturi de lucru si de pe căile de acces si de circulatie trebuie amplasate în asa fel încât să nu existe riscul de accidentare a lucrătorilor ca rezultat al tipului de iluminat montat.

8.3. Locurile de muncă în care lucrătorii sunt în mod deosebit expusi riscurilor în caz de întrerupere a iluminatului artificial trebuie să fie prevăzute cu iluminat de sigurantă/urgentă de o intensitate suficientă.

9. Pardoseli, pereti, plafoane sl acoperisuri ale încăperilor

9.1. Pardoselile locurilor de muncă trebuie să fie lipsite de proeminente, de găuri sau de planuri înclinate periculoase si trebuie să fie fixe, stabile si nealunecoase.

Încăperile care cuprind posturi de lucru trebuie să fie izolate termic în mod corespunzător, tinându-se seama de tipul de întreprindere si de activitatea fizică a lucrătorilor.

9.2. Suprafetele pardoselilor, peretilor si plafoanelor din încăperi trebuie să fie curătate si renovate pentru a se obtine conditii de igienă corespunzătoare.

9 3 Peretii transparenti sau translucizi, în special peretii despărtitori realizati integral din sticlă, din încăperi sau din vecinătatea posturilor de lucru si a căilor de circulatie trebuie să fie semnalizati clar si construiti din materiale securizate sau să fie separati de aceste posturi de lucru si căi de circulatie, pentru a preveni intrarea în contact a lucrătorilor cu peretii si rănirea cauzată de spargerea lor în bucăti.

9.4. Accesul pe acoperisurile construite din materiale cu rezistentă insuficientă trebuie permis numai dacă există echipamente care să asigure executarea lucrării în conditii de securitate.

10. Ferestre si luminatoare

10.1. Lucrătorii trebuie să aibă posibilitatea să deschidă, să închidă, să regleze sau să fixeze ferestrele, luminatoarele si ventilatoarele în conditii de securitate. Când sunt deschise, acestea trebuie pozitionate si fixate astfel încât să nu constituie un pericol pentru lucrători.

10.2. Ferestrele si luminatoarele trebuie să fie concepute în raport cu echipamentul sau trebuie prevăzute cu dispozitive care să permită curătarea lor fără riscuri pentru lucrătorii care execută această muncă sau pentru lucrătorii prezenti în clădire sau în jurul acesteia.

11. Usi si porti

11.1. Pozitia, numărul si dimensiunile usilor si portilor, precum si materialele care se folosesc la constructia acestora sunt determinate de natura si utilizarea încăperilor sau incintelor.

11.2. Usile transparente trebuie să fie marcate corespunzător, la înăltimea vederii.

11.3. usile si portile batante trebuie să fie transparente sau să aibă un panou transparent.

11.4. Dacă suprafetele transparente sau translucide ale usilor si portilor nu sunt construite dintr-un material securizat si dacă există pericolul ca lucrătorii să fie răniti în cazul spargerii unei usi sau porti, suprafetele trebuie să fie protejate împotriva spargerii.

11.5. Usile glisante trebuie să fie prevăzute cu un sistem de sigurantă care să împiedice iesirea de pe sine si căderea lor.

11.6. Usile si portile care se deschid în sus trebuie să fie prevăzute cu un sistem de sigurantă care să împiedice căderea lor.

11.7. Usile si portile situate de-a lungul căilor de salvare trebuie să fie marcate corespunzător.

Trebuie să fie posibilă deschiderea lor din interior în orice moment, fără ajutor special.

Trebuie să fie posibilă deschiderea usilor atunci când locurile de muncă sunt ocupate.

11.8. În vecinătatea imediată a oricăror porti destinate în principal circulatiei vehiculelor trebuie să existe usi pentru pietoni, cu exceptia cazului în care utilizarea de către pietoni a acestor porti nu prezintă un pericol; astfel de usi trebuie să fie marcate clar si degajate în permanentă.

11.9. Usile si portile mecanice trebuie să functioneze fără să prezinte un risc de accidentare pentru lucrători.

Acestea trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de oprire de urgentă accesibile si usor de identificat si, dacă nu se deschid automat în cazul întreruperii alimentării cu energie electrică, să poată fi deschise manual.

12. Căile de circulatie — zone periculoase

12.1. Căile de circulatie, inclusiv treptele, scările fixe, cheiurile si rampele de încărcare trebuie să fie amplasate si dimensionate astfel încât să asigure un acces usor, sigur si adecvat pentru pietoni si vehicule fără a pune în pericol lucrătorii aflati în vecinătatea acestor căi de circulatie.

12.2. Căile utilizate pentru circulatia pietonală si/sau pentru transportul intern trebuie să fie dimensionate în concordantă cu numărul potential de utilizatori si tipul de activitate.

Dacă pe căile de circulatie sunt utilizate mijloace de transport, trebuie să fie asigurate distantele minime de securitate pentru pietoni.

12.3. Căile de circulatie destinate vehiculelor trebuie amplasate astfel încât să existe o distantă suficientă fată de usi, porti, treceri pentru pietoni, culoare si scări.

12.4. Atunci când echipamentele din încăperi si utilizarea acestora impun protectia lucrătorilor, căile de circulatie trebuie să fie marcate clar.

12.5. Dacă locurile de muncă includ zone periculoase în care, dată fiind natura activitătii, există riscul căderii lucrătorului sau a unor obiecte, aceste locuri trebuie să fie prevăzute cu dispozitive care să evite pătrunderea lucrătorilor neautorizati în aceste zone.

Trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru a proteja lucrătorii care sunt autorizati să pătrundă în zonele periculoase.

Zonele periculoase trebuie marcate clar.

13. Măsuri specifice pentru scări rulante si transportoare

Scările rulante si transportoarele trebuie să functioneze în conditii de securitate.

Acestea trebuie prevăzute cu dispozitive de securitate necesare si dotate cu dispozitive de oprire de urgentă accesibile si usor de identificat.

14. Cheiuri si rampe de încărcare

14.1. Cheiurile si rampele de încărcare trebuie să corespundă dimensiunilor încărcăturilor care se transportă.

14.2. Cheiurile de încărcare trebuie să aibă cel putin un punct de iesire.

Dacă este posibil din punct de vedere tehnic, docurile care depăsesc o anumită lungime trebuie să aibă câte un punct de iesire la fiecare capăt.

14.3. Rampele de încărcare trebuie să fie sigure pentru a preveni căderile lucrătorilor.

15. Dimensiunile încăperilor si volumul de aer în încăperi — libertatea de miscare la postul de lucru

15.1. Încăperile de lucru trebuie să aibă o suprafată, o înăltime si un volum de aer suficiente, care să permită lucrătorilor să îsi îndeplinească sarcinile de muncă fără riscuri pentru securitatea, sănătatea sau confortul acestora.

15.2. Dimensiunile zonei neocupate a postului de lucru trebuie să fie calculate astfel încât să permită lucrătorilor să aibă suficientă libertate de miscare pentru asi îndeplini sarcinile de muncă.

Dacă acest lucru nu este posibil din motive specifice postului de lucru, lucrătorul trebuie să aibă suficientă libertate de miscare în apropierea postului său de lucru.

16 . Încăperi pentru odihnă

16.1. Dacă securitatea sau sănătatea lucrătorilor, în special datorită tipului activitătii sau prezentei unui număr mare de angajati, impun acest lucru, lucrătorilor trebuie să li se pună la dispozitie încăperi pentru odihnă usor accesibile.

Această prevedere nu se aplică dacă lucrătorii sunt angajati în birouri sau în încăperi de lucru similare care oferă posibilităti echivalente de relaxare în timpul pauzelor.

16.2 . Încăperile pentru odihnă trebuie să fie suficient de mari si prevăzute cu un număr de mese si scaune cu spătar corespunzător numărului de lucrători.

16.3. În încăperile pentru odihnă trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru protectia nefumătorilor împotriva disconfortului cauzat de fumul de tutun.

16.4. Dacă orele de lucru sunt cu regularitate si frecvent întrerupte si nu există o încăpere pentru odihnă, trebuie să fie asigurate alte încăperi în care lucrătorii să poată sta în timpul unor astfel de întreruperi, ori de câte ori este necesar pentru securitatea sau sănătatea lor.

Trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru protectia nefumătorilor împotriva disconfortului cauzat de fumul de tutun.

17. Femei gravide si mame care alăptează

Femeile gravide si mamele care alăptează trebuie să aibă posibilitatea de a se odihni în pozitie culcat în conditii corespunzătoare.

18. Instalatii sanitare

18.1. Vestiare si dulapuri pentru îmbrăcăminte

18.1.1. Lucrătorilor trebuie să li se pună la dispozitie vestiare corespunzătoare dacă acestia trebuie să poarte îmbrăcăminte de lucru specială si dacă, din motive de sănătate sau de decentă, nu li se poate cere să se schimbe într-un alt spatiu.

Vestiarele trebuie să fie usor accesibile, să aibă o capacitate suficientă si să fie prevăzute cu scaune.

18.1.2. Vestiarele trebuie să aibă dimensiuni suficiente si să aibă dotări care să permită fiecărui lucrător să îsi încuie îmbrăcămintea în timpul programului de lucru.

Dacă este cazul (de exemplu, existenta substantelor periculoase, umiditate, murdărie), dulapurile pentru

îmbrăcămintea de lucru trebuie să fie separate de cele pentru vestimentatia si efectele personale.

18.1.3. Trebuie să existe vestiare separate sau o utilizare separată a vestiarelor pentru bărbati si femei.

18.1.4. Dacă vestiarele nu sunt necesare în sensul primului paragraf al pct. 18.1.1, trebuie prevăzut pentru fiecare lucrător un loc în care să îsi tină îmbrăcămintea personală sub cheie.

18.2. Dusuri si chiuvete

18.2.1. Trebuie prevăzute pentru lucrători dusuri corespunzătoare si în număr suficient, dacă acest lucru este impus de natura activitătii sau din motive de sănătate.

Trebuie prevăzute săli de dusuri separate sau o utilizare separată a sălilor de dusuri pentru bărbati si pentru femei.

18.2.2. Sălile de dusuri trebuie să fie suficient de încăpătoare încât să permită fiecărui lucrător să îsi facă toaleta fără să fie deranjat si în conditii de igienă corespunzătoare.

Dusurile trebuie prevăzute cu apă curentă rece si caldă.

18.2.3. Atunci când dusurile nu sunt necesare în sensul primului paragraf al pct. 18.2.1, trebuie să fie prevăzute chiuvete cu apă curentă (si cu apă caldă, dacă este necesar) adecvate si în număr suficient si care să fie amplasate în apropierea posturilor de lucru si a vestiarelor.

Din motive de decentă, trebuie să existe chiuvete separate sau să fie asigurată utilizarea separată a acestora pentru bărbati si pentru femei.

18.2.4. Dacă încăperile cu dusuri sau chiuvete sunt separate de vestiare, trebuie să existe o cale usoară de comunicare între ele.

18.3. Cabine de WC-uri si chiuvete

În apropierea posturilor de lucru, a încăperilor de odihnă, a vestiarelor si a sălilor de dusuri sau chiuvete, lucrătorii trebuie să dispună de locuri speciale, dotate cu un număr suficient de WC-uri si de chiuvete.

Trebuie prevăzute cabine de WC-uri separate pentru bărbati si pentru femei sau utilizarea separată a acestora.

19 . Încăperi pentru acordarea primului ajutor

19.1. În functie de dimensiunile spatiilor de lucru, de tipul de activitate desfăsurată si de frecventa accidentelor, trebuie să fie asigurate una sau mai multe încăperi pentru acordarea primului ajutor.

19.2 . Încăperile pentru acordarea primului ajutor trebuie echipate cu instalatii si dispozitive indispensabile pentru primul ajutor si trebuie să permită accesul cu brancarde.

Acestea trebuie să fie semnalizate în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 971/2006.

19.3. De asemenea, echipamentul de prim ajutor trebuie să fie disponibil în toate locurile unde conditiile de lucru o cer.

Acest echipament trebuie să fie marcat corespunzător si să fie usor accesibil.

20. Lucrători cu dizabilităti

La organizarea locurilor de muncă trebuie să se tină seama de lucrătorii cu dizabilităti, dacă este necesar.

Această prevedere se aplică în special în ceea ce priveste usile, căile de comunicatie, scările, dusurile, chiuvetele, WC-urile si posturile de lucru utilizate sau ocupate direct de persoanele cu dizabilităti.

21. Locuri de muncă în aer liber (dispozitii speciale)

21.1. Posturile de lucru, căile de circulatie si alte zone sau instalatii în aer liber, utilizate sau ocupate de lucrători în cursul activitătii lor, trebuie să fie organizate astfel încât pietonii sau vehiculele să circule în conditii de securitate.

Prevederile pct. 12, 13 si 14 se aplică, de asemenea, căilor de circulatie principale aflate în perimetrul întreprinderii (căi de circulatie care conduc la posturi de lucru fixe), căilor de circulatie utilizate pentru întretinerea curentă si supravegherea instalatiilor întreprinderii si spatiilor de încărcare. Prevederile pct. 12 se aplică, de asemenea, locurilor de muncă în aer liber.

21.2. Locurile de muncă în aer liber trebuie să fie iluminate corespunzător cu un sistem de iluminat artificial, dacă lumina naturală nu este suficientă.

21.3. Când lucrătorii sunt angajati la posturi de lucru în aer liber, astfel de posturi de lucru trebuie să fie amenajate pe cât posibil astfel încât acestia:

a) să fie protejati împotriva conditiilor meteorologice nefavorabile si, dacă este necesar, împotriva căderii obiectelor;

b) să nu fie expusi unui nivel de zgomot dăunător, nici unor influente exterioare vătămătoare, cum ar fi gaze, vapori sau praf;

c) să îsi poată părăsi posturile de lucru rapid în eventualitatea vreunui pericol sau să poată primi rapid asistentă;

d) să nu poată aluneca sau cădea.

22. Locuri de muncă în conditii de izolare (dispozitii speciale)

22.1. Angajatorul va numi prin decizie o persoană cu atributii concrete care să supravegheze lucrătorii care lucrează în conditii de izolare.

22.2. Pentru a se putea interveni în timp util în caz de accident sau avarie la locurile de muncă în conditii de izolare, acestea vor fi dotate cu mijloace tehnice care permit legătura cu persoana care asigură supravegherea:

a) constant automat (centrale de supraveghere, dispozitive de alarmare prin unde radio);

b) periodic automat (radio-telefon, telefon);

c) periodic prin intermediul unei persoane (apeluri telefonice, radio telefon, cameră de luat vederi si monitor).

23. Principii ergonomice

23.1. Dimensiunea locului de muncă se realizează în functie de particularitătile anatomice, fiziologice, psihologice ale organismului uman, precum si de dimensiunile si caracteristicile echipamentului de muncă, ale mobilierului de lucru, de miscările si deplasările lucrătorului în timpul activitătii, de distantele de securitate, de dispozitivele ajutătoare pentru manipularea maselor, ca si de necesitatea asigurării confortului psihofizic

23.2. Eliminarea pozitiilor fortate, nenaturale, ale corpului lucrătorului si asigurarea posibilitătilor de modificare a pozitiei în timpul lucrului se realizează prin amenajarea locului de muncă, prin optimizarea fluxului tehnologic si prin utilizarea echipamentelor de muncă care respectă prevederile reglementărilor în vigoare.

23.3. Locurile de muncă la care se lucrează în pozitie asezat se dotează cu scaune concepute corespunzător caracteristicilor antropometrice si functionale ale organismului uman, precum si activitătii care se desfăsoară, corelându-se înăltimea scaunului cu cea a planului de lucru.

23.4. La locurile de muncă unde se lucrează în pozitie ortostatică trebuie asigurate, de regulă, mijloace pentru asezarea lucrătorului cel putin pentru perioade scurte de timp (de exemplu, scaune, bănci).

23.5. Echipamentele de muncă, mesele si bancurile de lucru trebuie să asigure spatiu suficient pentru sprijinirea comodă si stabilă a membrelor inferioare în timpul activitătii, cu posibilitatea miscării acestora.

23.6. Înăltimea planului de lucru pentru pozitia asezat sau ortostatică se stabileste în functie de distanta optimă de vedere, de precizia lucrării, de caracteristicile antropometrice ale lucrătorului si de mărimea efortului membrelor superioare.

23.7. Pentru evitarea miscărilor de răsucire si aplecare ale corpului, precum si a miscărilor foarte ample ale bratelor, trebuie luate măsuri de organizare corespun­zătoare a fluxului tehnologic, de manipulare corectă a materiilor prime si a produselor la echipamentele de muncă la care lucrătorul intervine direct.

 

ANEXA Nr. 2

 

CERINTE MINIME

de securitate si sănătate pentru locurile de muncă aflate deja în folosintă, după cum se mentionează în art. 7

din hotărâre

 

1. Observatie preliminară

Obligatiile mentionate în prezenta anexă se aplică ori de câte ori caracteristicile locului de muncă, activitatea, împrejurările sau un risc impun acest lucru.

2. Stabilitate si rezistentă

Clădirile care adăpostesc locuri de muncă trebuie să aibă o structură si o rezistentă corespunzătoare naturii utilizării lor.

3. Instalatii electrice

Instalatiile electrice trebuie să fie proiectate si construite astfel încât să nu prezinte pericol de incendiu sau explozie; lucrătorii trebuie să fie protejati în mod adecvat împotriva riscului de accidentare prin atingere directă si/sau atingere indirectă.

Instalatiile electrice si dispozitivele de protectie trebuie să corespundă tensiunii nominale, conditiilor exterioare si competentei persoanelor care au acces la părti ale instalatiei.

4. Căi si iesiri de urgentă

4.1. Căile si iesirile de urgentă trebuie să rămână în permanentă libere si să conducă în mod cât mai direct posibil în aer liber sau în spatii sigure.

4.2. În caz de pericol, trebuie să fie posibilă evacuarea rapidă si în conditii cât mai sigure a lucrătorilor de la toate posturile de lucru.

4.3. Trebuie să existe un număr corespunzător de căi de salvare si iesiri de urgentă.

4.4. Usile de iesire în caz de urgentă trebuie să se deschidă spre exterior.

Usile glisante sau turnante nu sunt permise în cazul în care acestea au destinatia de iesiri de urgentă.

Usile de iesire de urgentă nu trebuie să fie încuiate sau fixate astfel încât să nu poată fi deschise imediat si cu usurintă de către orice lucrător care ar avea nevoie să le utilizeze în caz de urgentă.

4.5. Căile si iesirile de urgentă speciale trebuie semnalizate în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 971/2006.

Această semnalizare trebuie să fie suficient de rezistentă si să fie amplasată în locurile corespunzătoare.

4.6. Usile de iesire de urgentă nu trebuie să fie încuiate.

Căile si iesirile de urgentă, precum si căile de circulatie si usile de acces spre acestea trebuie să fie eliberate de orice obstacole, astfel încât să poată fi utilizate în orice moment fără dificultate.

4.7. Căile si iesirile de urgentă care necesită iluminare trebuie prevăzute cu iluminat de sigurantă/urgentă de intensitate suficientă în cazul în care se întrerupe alimentarea cu energie electrică.

5. Detectarea si prevenirea incendiilor

5.1. În functie de dimensiunile si destinatia clădirilor, de echipamentele pe care acestea le contin, de proprietătile fizice si chimice ale substantelor prezente si de numărul maxim potential de persoane prezente, locurile de muncă trebuie prevăzute cu dispozitive corespunzătoare pentru stingerea incendiilor si, dacă este necesar, cu detectoare de incendii si sisteme de alarmă.

5.2. Dispozitivele neautomatizate de stingere a incendiilor trebuie să fie usor accesibile si usor de manevrat.

Acestea trebuie să fie semnalizate în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 971/2006.

Aceste semnalizări trebuie să fie suficient de rezistente si amplasate în locuri corespunzătoare.

6. Ventilatia locurilor de muncă în spatii închise

Trebuie luate măsuri pentru a asigura suficient aer proaspăt la locurile de muncă în spatii închise, avându-se în vedere metodele de lucru utilizate si cerintele fizice impuse lucrătorilor.

În cazul utilizării unui sistem de ventilare fortată, acesta trebuie să fie mentinut în stare de functionare.

Orice avarie trebuie semnalizată de un sistem de control, dacă acest lucru este necesar pentru sănătatea lucrătorilor.

7. Temperatura în încăperi

7.1. În timpul programului de lucru, temperatura din încăperile ce contin posturi de lucru trebuie să fie adecvată organismului uman, tinându-se seama de metodele de lucru utilizate si de cerintele fizice impuse lucrătorilor.

7.2. Temperatura în camerele de odihnă, încăperile pentru personalul de serviciu permanent, în încăperile sanitare, în cantine si în încăperile pentru acordarea primului ajutor trebuie să corespundă destinatiei specifice a acestor încăperi.

8. Iluminatul natural si artificial

8.1. În măsura în care este posibil, locurile de muncă trebuie să aibă iluminat natural suficient si să fie prevăzut un iluminat artificial adecvat pentru sănătatea si securitatea lucrătorilor.

8.2. Locurile de muncă în care lucrătorii sunt în mod deosebit expusi riscurilor în caz de defectiune la iluminatul artificial trebuie să fie prevăzute cu iluminat de sigurantă/urgentă de intensitate suficientă.

9. Usi si porti

9.1. Usile transparente trebuie să fie marcate cores­punzător, la înăltimea vederii.

9.2. Usile si portile batante trebuie să fie transparente sau să aibă un panou transparent.

10. Zone periculoase

Dacă locurile de muncă includ zone periculoase în care, dată fiind natura activitătii, există riscul căderii lucrătorului sau a unor obiecte, aceste zone trebuie să fie prevăzute, în măsura în care este posibil, cu dispozitive care să evite pătrunderea lucrătorilor neautorizati în aceste zone.

Trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru a proteja lucrătorii care sunt autorizati să pătrundă în zonele periculoase.

Zonele periculoase trebuie marcate clar.

11. Încăperi si zone pentru odihnă

11.1. Dacă securitatea sau sănătatea lucrătorilor, în special datorită tipului activitătii sau prezentei unui număr mai mare de angajati decât cel prevăzut, impun acest lucru, lucrătorilor trebuie să li se pună la dispozitie încăperi pentru odihnă usor accesibile sau zone pentru odihnă corespunzătoare.

Această prevedere nu se aplică dacă lucrătorii sunt angajati în birouri sau în încăperi de lucru similare care oferă posibilităti echivalente de relaxare în timpul pauzelor.

11.2 . Încăperile si zonele pentru odihnă trebuie prevăzute cu mese si scaune cu spătar.

11.3. În încăperile si zonele pentru odihnă trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru protectia nefumătorilor împotriva disconfortului cauzat de fumul de tutun.

12. Femei gravide si mame care alăptează

Femeile gravide si mamele care alăptează trebuie să aibă posibilitatea de a se odihni în pozitie culcat în conditii corespunzătoare.

13. Instalatii sanitare

13.1. Vestiare si dulapuri pentru îmbrăcăminte 13.1.1. Lucrătorilor trebuie să li se pună la dispozitie vestiare corespunzătoare dacă acestia trebuie să poarte îmbrăcăminte de lucru specială si dacă, din motive de sănătate sau de decentă, nu li se poate cere să se schimbe într-un alt spatiu.

Vestiarele trebuie să fie usor accesibile si să aibă capacitate suficientă.

13.1.2. Vestiarele trebuie să aibă dotări care să permită fiecărui lucrător să îsi încuie îmbrăcămintea personală în timpul programului de lucru.

Dacă este cazul (de exemplu, existenta substantelor periculoase, umiditate, murdărie), vestiarele pentru îmbrăcămintea de lucru trebuie să fie separate de vestiarele pentru vestimentatia si efectele personale.

13.1.3. Trebuie să existe vestiare separate sau o utilizare separată a vestiarelor pentru bărbati si pentru femei.

13.2. Dusuri, cabine de WC-uri si chiuvete

13.2.1. Locurile de muncă trebuie dotate astfel încât lucrătorii să aibă în apropierea lor:

— dusuri, dacă natura activitătii lor impune acest lucru;

— locuri speciale prevăzute cu un număr corespunzător de cabine de WC uri si chiuvete.

13.2.2. Dusurile si chiuvetele trebuie prevăzute cu apă curentă rece (si apă caldă, dacă este necesar).

13.2.3. Trebuie prevăzute dusuri separate sau trebuie asigurată utilizarea separată a dusurilor pentru bărbati si pentru femei.

Trebuie prevăzute cabine de WC-uri separate sau trebuie asigurată utilizarea separată a cabinelor de WC-uri pentru bărbati si pentru femei.

14. Echipamente de prim ajutor

Locurile de muncă trebuie dotate cu echipamente de prim ajutor.

Echipamentele trebuie să fie marcate corespunzător si să fie usor accesibile.

15. Lucrători cu dizabilităti

La organizarea locurilor de muncă trebuie să se tină seama de lucrătorii cu dizabilităti, dacă este necesar.

Această prevedere se aplică în special în ceea ce priveste usile, căile de comunicatie, scările, dusurile, chiuvetele, WC-urile si posturile de lucru utilizate sau ocupate direct de lucrătorii cu dizabilităti.

16 Circulatia pietonilor si vehiculelor

Locurile de muncă în spatii închise sau în aer liber trebuie organizate astfel încât pietonii si vehiculele să poată circula în conditii de securitate.

17. Locuri de muncă în aer liber (dispozitii speciale)

Când lucrătorii sunt angajati la posturi de lucru în aer liber, astfel de posturi de lucru trebuie să fie amenajate pe cât posibil astfel încât acestia:

a) să fie protejati împotriva conditiilor meteorologice nefavorabile si, dacă este necesar, împotriva căderii obiectelor;

b) să nu fie expusi unui nivel de zgomot dăunător, nici unor influente exterioare vătămătoare, cum ar fi gaze, vapori sau praf;

c) să îsi poată părăsi posturile de lucru rapid în eventualitatea unui pericol sau să poată primi rapid asistentă;

d) să nu poată aluneca sau cădea.

18. Locuri de muncă în conditii de izolare (dispozitii speciale)

18.1. Angajatorul va numi prin decizie o persoană cu atributii concrete care să supravegheze lucrătorii care lucrează în conditii de izolare.

18.2. Pentru a se putea interveni în timp util în caz de accident sau avarie la locurile de muncă în conditii de izolare, acestea vor fi dotate cu mijloace tehnice care permit legătura cu persoana care asigură supravegherea:

a) constant automat (centrale de supraveghere, dispozitive de alarmare prin unde radio);

b) periodic automat (radio-telefon, telefon);

c) periodic prin intermediul unei persoane (apeluri telefonice, radio-telefon, cameră de luat vederi si monitor).

19. Principii ergonomice

19.1. Dimensionarea locului de muncă se realizează în functie de particularitătile anatomice, fiziologice, psihologice ale organismului uman, precum si de dimensiunile si caracteristicile echipamentului de muncă, ale mobilierului de lucru, de miscările si deplasările lucrătorului în timpul activitătii, de distantele de securitate, de dispozitivele ajutătoare pentru manipularea maselor, ca si de necesitatea asigurării confortului psihofizic.

19.2. Eliminarea pozitiilor fortate, nenaturale, ale corpului lucrătorului si asigurarea posibilitătilor de modificare a pozitiei în timpul lucrului se realizează prin amenajarea locului de muncă, prin optimizarea fluxului tehnologic si prin utilizarea echipamentelor de muncă care respectă prevederile reglementărilor în vigoare.

19.3. Locurile de muncă la care se lucrează în pozitie asezat se dotează cu scaune concepute corespunzător caracteristicilor antropometrice si functionale ale organismului uman, precum si activitătii care se desfăsoară, corelându-se înăltimea scaunului cu cea a planului de lucru.

19.4. La locurile de muncă unde se lucrează în pozitie ortostatică trebuie asigurate, de regulă, mijloace pentru asezarea lucrătorului cel putin pentru perioade scurte de timp (de exemplu, scaune, bănci).

19.5. Echipamentele de muncă, mesele si bancurile de lucru trebuie să asigure spatiu suficient pentru sprijinirea comodă si stabilă a membrelor inferioare în timpul activitătii, cu posibilitatea miscării acestora.

19.6. Înăltimea planului de lucru pentru pozitia asezat sau ortostatică se stabileste în functie de distanta optimă de vedere, de precizia lucrării, de caracteristicile antropometrice ale lucrătorului si de mărimea efortului membrelor superioare.

19.7. Pentru evitarea miscărilor de răsucire si aplecare ale corpului, precum si a miscărilor foarte ample ale bratelor, trebuie luate măsuri de organizare corespunzătoare a fluxului tehnologic, de manipulare corectă a materiilor prime si a produselor la echipamentele de muncă la care lucrătorul intervine direct.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

AUTORITATEA NATIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ

SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR

 

ORDIN

privind aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileste cerintele pentru determinarea în furaje a

nivelurilor de dioxină si a compusilor policlordifenili (PCBs) asemănători dioxinei

 

Având în vedere prevederile art. 10 lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activitătii sanitar-veterinare si pentru siguranta alimentelor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul art. 3 alin. (3) si al art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 130/2006 privind organizarea si functionarea Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor si a unitătilor din subordinea acesteia,

văzând Referatul de aprobare nr. 80.098 din 6 iulie 2006, întocmit de Directia de control si coordonare a activitătii farmaceutice veterinare din cadrul Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor,

presedintele Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor emite următorul ordin:

Art. 1. — Se aprobă Norma sanitară veterinară ce stabileste cerintele pentru determinarea în furaje a nivelurilor de dioxină si a compusilor policlordifenili (PCBs) asemănători dioxinei, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. — Autoritatea Natională Sanitară Veterinară si pentru Siguranta Alimentelor, institutele veterinare centrale si directiile sanitar-veterinare si pentru siguranta alimentelor judetene si a municipiului Bucuresti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. — (1) La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 109/2004 privind aprobarea Normei sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor ce stabileste cerinte pentru determinarea nivelurilor de dioxină si a compusilor policlordifenili (PCB) asemănători dioxinei din furaje, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 137 si 137 bis din 15 februarie 2005.

(2) De la data intrării în vigoare a prezentului ordin referirile făcute la ordinul mentionat la alin. (1) se vor considera ca fiind referiri la prezentul ordin.

Art. 4. — Prezentul ordin transpune Directiva Consiliului 2002/70/CE ce stabileste cerinte pentru determinarea nivelurilor de dioxine si PCBs asemănători dioxinei în furaje, publicată în Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene (JOCE) nr. L 209 din 6 august 2002, p. 15, astfel cum a fost modificată ultima dată de Directiva Comisiei 2005/7/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Comunitătilor Europene (JOCE) nr. L 27 din 29 ianuarie 2005, p. 41.

Art. 5. — Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare

si pentru Siguranta Alimentelor,

Marian Avram

 

Bucuresti, 24 august 2006.

Nr. 198.

 

ANEXĂ

 

NORMĂ SANITARĂ VETERINARĂ

ce stabileste cerintele pentru determinarea în furaje a nivelurilor de dioxină si a compusilor policlordifenili (PCBs) asemănători dioxinei

 

Art. 1. — Autoritatea Natională Sanitară Veterinară si pentru Siguranta Alimentelor stabileste conditiile de lucru care să garanteze că prelevarea de probe pentru controlul oficial al nivelurilor de dioxine si furani (PCDD/PCDF) si pentru determinarea nivelurilor de compusi policlordifenili (PCBs) asemănători dioxinei din furaje se efectuează în conformitate cu metodele descrise în anexa nr. 1.

Art. 2. — Autoritatea Natională Sanitară Veterinară si pentru Siguranta Alimentelor se asigură că prepararea probei si metodele de analiză utilizate pentru controlul oficial al nivelurilor de dioxine si furării (PCDD/PCDF) si determinarea nivelurilor de compusi policlordifenili (PCBs) asemănători dioxinei în furaje sunt conforme cu criteriile descrise în anexa nr. 2.

Art. 3. — (1) Autoritatea Natională Sanitară Veterinară si pentru Siguranta Alimentelor elaborează acte normative, reglementări si prevederi administrative, necesare pentru aplicarea prezentei norme sanitare veterinare si va informa Comisia Europeană despre acestea.

(2) Reglementările adoptate de Autoritatea Natională Sanitară Veterinară si pentru Siguranta Alimentelor mentionate la alin. (1) trebuie să facă referire expresă la prezenta normă sanitară veterinară.

Art. 4. — Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezenta normă sanitară veterinară.

 

ANEXA Nr. 1

la norma sanitară veterinară

 

METODE DE PRELEVARE

a probelor pentru controlul oficial al nivelurilor de dioxine si furani (PCDD/PCDF) si pentru determinarea în anumite furaje a nivelurilor de compusi policlordifenili (PCBs) asemănători dioxinei

 

1. Scop si aplicabilitate

Probele pentru controlul oficial privind nivelurile continutului de dioxine (PCDD/PCDF), precum si pentru determinarea continutului de dioxine de tip PCB din furaje trebuie prelevate în conformitate cu prevederile Normei sanitare veterinare privind controlul oficial al furajelor la animale, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor nr. 390/2001, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 766 din 30 noiembrie 2001, ce transpune în legislatia natională Directiva 76/371/CEE. Este necesar să se aplice cerintele cantitative privind controlul substantelor sau produselor uniform repartizate în furaje, asa cum este prevăzut la pct. 5.a) din Norma sanitară veterinară, aprobată prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si pădurilor nr. 390/2001, ce transpune în legislatia natională Directiva 76/371/CEE. Probele globale astfel obtinute trebuie să fie considerate ca reprezentative pentru loturile sau subloturile din care sunt prelevate. Respectarea nivelurilor maxime stabilite prin Norma sanitară veterinară si pentru siguranta alimentelor privind substantele nedorite din hrana pentru animale, aprobată prin Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 120/2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.043 din 24 noiembrie 2005, ce transpune în legislatia natională Directiva 2002/32/CE, este stabilită pe baza continuturi lor determinate în probele de laborator.

2. Conformitatea lotului sau a sublotului cu specificatiile

Lotul este acceptat dacă rezultatul unei singure analize nu depăseste nivelul maxim respectiv, asa cum este stabilit de Norma sanitară veterinară si pentru siguranta alimentelor, aprobată prin Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 120/2005, ce transpune în legislatia natională Directiva 2002/32/CE, luându-se în considerare incertitudinea de măsurare.

Lotul nu corespunde nivelului maxim stabilit de Norma sanitară veterinară si pentru siguranta alimentelor, aprobată prin Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 120/2005, ce transpune în legislatia natională Directiva 2002/32/CE, dacă rezultatul confirmat de o analiză paralelă si calculat ca medie a cel putin două determinări separate depăseste indubitabil nivelul maxim, luându-se în considerare incertitudinea de măsurare.

Incertitudinea de măsurare poate fi luată în considerare în una dintre următoarele situatii:

a) calculându-se incertitudinea extinsă cu ajutorul unui coeficient de acoperire 2, care dă un nivel de confidentă de aproximativ 95%;

b) stabilindu-se limita de decizie (CCa) în conformitate cu pct. 2 lit. e) al cap. III (A) din Norma sanitară veterinară de implementare a măsurilor de supraveghere si control al unor substante si al reziduurilor acestora la animale vii si la produsele lor privind performanta metodelor analitice si interpretarea rezultatelor, aprobată prin Ordinul presedintelui Autoritătii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 51/2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 718 si 718 bis din 9 august 2005, ce preia în legislatia natională prevederile Deciziei Comisiei 2002/657/CE — cazul substantelor cu un nivel permis stabilit.

Aceste reguli de interpretare se aplică la rezultatele analizei probelor destinate controlului oficial. Acestea nu aduc atingere drepturilor României de a aplica regulile nationale în cazul analizei efectuate în scopurile de apărare sau de arbitraj la care se face referire în art. 11 din Regulile privind controalele oficiale efectuate pentru a se asigura verificarea conformitătii cu legislatia privind hrana pentru animale si cea privind alimentele si cu regulile de sănătate si de protectie a animalelor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 925/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 804 din 5 septembrie 2005, ce transpune în legislatia natională Regulamentul nr. 882/2004/CE.

 

Congener

Valoarea TEF

Congener

Valoarea TEF

Dibenzo-p-dioxine (PCDDs)

 

Compusi PCB (policlordifenili) + Mono-orto PCB asemănători dioxinei

Non-orto PCBs Mono-orto PCBs

2, 3, 7, 8 - TCDD

1

 

 

1, 2, 3, 7, 8 - PeCDD

1

PCB 77

0,0001

1, 2, 3, 4, 7, 8 - HxCDD

0,1

PCB 81

0,0001

1, 2, 3, 6, 7, 8 - HxCDD

0,1

PCB 126

0,1

1, 2, 3, 7, 8, 9 — HxCDD

0,1

PCB 169

0,01

1, 2, 3, 4, 6, 7, 8 - HpCDD

0,01

 

 

OCDD

0,0001

Mono-ortc

 

Dibenzofurani

(PCDFs)

 

 

2, 3, 7, 8 - TCDF

0,1

PCB 105

0,0001

1, 2, 3, 7, 8  PeCDF

0,05

PCB 114

0,0005

2, 3, 4, 7, 8 - PeCDF

0,5

PCB 118

0,0001

1, 2, 3, 4. 7, 8 - HxCDF

0,1

PCB 123

0,0001

1, 2, 3, 6, 7, 8 - HxCDF

0,1

 

 

 

 

Congener

Valoarea TEF

Congener

Valoarea TEF

1, 2, 3, 7, 8, 9 - HxCDF

0,1

PCB 156

0,0005

 

2, 3, 4, 6, 7, 8 - HxCDF

0,1

PCB 157

0,0005

1, 2, 3, 4, 6, 7, 8 - HpCDF

0,01

PCB 167

0,00001

1, 2, 3, 4, 7, 8, 9 - HpCDF

0,01

PCB 189

0,0001

OCDF

0,0001

 

 

 

Abrevieri utilizate: T = tetra; Pe = penta; Hx = hexa; Hp = hepta; O = octo; CDD CDF = clorodibenzofuran; CB = clordifenil

clorodibenzo-p-dioxină;

 

ANEXA Nr. 2

la norma sanitară veterinară

 

PREPARAREA PROBELOR SI METODELE DE ANALIZĂ

utilizate pentru controlul oficial al nivelurilor de dioxine si furani (PCDD/PCDF) si determinarea în anumite furaje a compusilor policlordifenili (PCBs) asemănători dioxinei

 

1. Obiective si domeniu de aplicare

Aceste cerinte trebuie să fie aplicate atunci când sunt analizate materiile furajere si furajele pentru determinarea nivelurilor de dioxine [dibenzo-p-dioxine policlorurate (PCDD) si dibenzofurani policlorurati (PCDF)] si pentru determinarea compusilor policlordifenili (PCBs) asemănători dioxinei.

Monitorizarea prezentei dioxinelor în furaje poate fi efectuată printr-o strategie ce implică o metodă de screening, cu scopul de a selecta acele probe cu niveluri de dioxine si compusi policlordifenili asemănători dioxinei (PCBs), ce au valori cuprinse între 30—40%, fie inferioare, fie superioare concentratiei de interes. Concentratia de dioxine din acele probe cu niveluri semnificative trebuie să fie determinată/confirmată printr-o metodă de confirmare.

Metodele de screening sunt metodele utilizate pentru a detecta prezenta dioxinelor si a compusilor policlordifenili (PCBs) asemănători dioxinei la concentratia de interes. Aceste metode au o capacitate mare de examinare a probelor si sunt utilizate pentru a detecta un număr mare de probe ca fiind potential pozitive. Acestea sunt special desemnate pentru a se evita rezultate fals negative.

Metodele de confirmare sunt metodele ce furnizează informatii complete sau complementare, care permit ca dioxinele si compusi policlordifenili asemănători dioxinelor să fie clar identificati si cuantificati la concentratia de interes.

2. Date de referintă

Deoarece probele de mediu si probele biologice (ce includ probe de materii furajere/furaje) contin în general amestecuri complexe de diferiti congeneri de dioxină, a fost elaborat conceptul de „Factori de echivalentă toxică" (TEFs), pentru a se facilita evaluarea riscului. Acesti TEFs au fost stabiliti pentru a se exprima concentratiile de amestecuri de PCDDs si de substituenti 2, 3, 7, 8 — PCDFs si, mai recent, a unor substituenti non-orto si mono-orto clor de PCB, ce posedă activitate asemănătoare dioxinei, în echivalenti toxici (TEQs) de 2, 3, 7, 8 TCDD (vezi nota de subsol de la anexa nr. 1).

Concentratiile substantelor individuale într-o probă dată sunt multiplicate prin valoarea TEF respectivă a acestora si apoi însumate, pentru a se obtine concentratia totală a compusilor asemănători dioxinei, exprimată ca TEQs.

Conceptul de „limită superioară" necesită utilizarea limitei de cuantificare pentru participarea la TEQ a fiecărui congener necuantificat.

Conceptul de „limită inferioară" necesită utilizarea valorii zero pentru participarea la TEQ a fiecărui congener necuantificat.

Conceptul de „limită medie" necesită utilizarea jumătătii limitei de cuantificare, calculându-se participarea la TEQ a fiecărui congener necuantificat.

Numai în sensul prezentei norme sanitare veterinare limita specifică de cuantificare acceptată a unui congener este concentrarea unui analit în extrasul dintr-o probă care produce un răspuns instrumental le cei doi ioni diferiti, care trebuie monitorizati printr-un raport S/Z (semnal/zgomot) de 3:1 pentru semnalul cel mai putin sensibil, si care îndeplineste conditiile de bază, cum sunt, de exemplu, timpul de retentie si raportul izotopic conform procedurii de determinare descrise în metoda EPA 1613, revizia B

3. Cerinte de asigurare a calitătii, ce trebuie să fie respectate pentru prepararea probei

Se aplică prevederile generale privind prepararea probelor pentru analiză, asa cum sunt stabilite în anexa la Directiva Comisiei 81/680/CEE, ce stabileste metodele comunitare de analiză pentru controlul oficial al furajelor.

Suplimentar, probele trebuie să fie conforme cu următoarele cerinte:

a) trebuie să fie depozitate si transportate în containere din sticlă, aluminiu, polipropilenă sau polietilenă. Trebuie să fie îndepărtate urmele resturilor de hârtie de pe containerul cu probă. Sticlăria trebuie să fie spălată cu solventi în prealabil controlati în vederea detectării dioxinelor;

b) să se realizeze o analiză-martor prin efectuarea întregii proceduri analitice, dar omitând numai proba;

c) greutatea probei utilizate pentru extractie trebuie să fie suficientă, pentru a se întruni cerintele în ceea ce priveste sensibilitatea.

4. Cerinte pentru laboratoare

a) Laboratoarele trebuie să demonstreze performanta unei metode în zona nivelului de interes, de exemplu 0,5 x 1 x si 2 x nivelul de interes, cu un coeficient acceptabil de variatie pentru analiza repetată. Detaliile privind criteriile de acceptare sunt cuprinse la pct. 5.

b) Limita cuantificării pentru o metodă de confirmare trebuie să fie într-un interval de aproximativ o cincime din nivelul de interes (limită), pentru a fi siguri că, în fapt, coeficientii de variatie acceptabili sunt întâlniti în zona nivelului de interes (limită).

c) Trebuie să fie efectuate controale oarbe regulate ale martorului si ale probelor fortificate sau analiza pe probe de control (preferabil, dacă este disponibil, pe material de referintă certificat), ca măsuri interne de control al calitătii.

d) Cea mai bună cale pentru a se demonstra competenta în efectuarea analizelor specifice este participarea cu succes la studii interlaboratoare ce evaluează eficienta laboratorului. Totusi, participarea cu succes la studiile interlaboratoare, de exemplu pentru probe de sol sau probe de apă uzată, nu dovedeste neapărat competenta în domeniul probelor de furaje si de alimente care prezintă niveluri de contaminare inferioare. De aceea este obligatorie participarea continuă la studiile interlaboratoare pentru determinarea dioxinelor si a compusilor policlordifenili asemănători dioxinei în matricele relevante de alimente si furaje.

e) Laboratoarele trebuie să fie acreditate de un organism recunoscut în conformitate cu ghidul ISO 58, pentru a se asigura că acestea aplică proceduri analitice de asigurare a calitătii. Laboratoarele trebuie să fie acreditate urmând standardul ISO/IEC/17025:1999.

5. Cerinte ce trebuie să fie îndeplinite de procedura analitică pentru dioxine si compusi policlordifenili asemănători dioxinelor

Cerinte fundamentale pentru acceptarea procedurilor analitice:

a) Sensibilitate înaltă st limite reduse de detectie. Pentru PCDDs si PCDFs cantitătile detectabile trebuie să fie de ordinul picogramelor TEQ (10-12 g) din cauza toxicitătii extreme a unora dintre acesti compusi. Este cunoscut faptul că, de regulă, compusii policlordifenili asemănători dioxinelor apar la niveluri mai mari decât PCDDs si PCDFs. Pentru cei mai multi congeneri ai compusilor policlordifenili asemănători dioxinelor sensibilitatea exprimată în nanograme (10-9 g) este suficientă. Totusi, pentru măsurarea congenerilor mai toxici ai compusilor policlordifenili asemănători dioxinelor (în special congeneri non-orto substituiti) trebuie să fie atinsă aceeasi sensibilitate ca si pentru PCDDs si PCDFs.

b) Selectivitate înaltă (specificitate). Este necesară o distinctie a compusilor PCDDs, PCDFs si a compusilor policlordifenili asemănători dioxinelor dintr-o multitudine de alti compusi coextrasi si posibili compusi de interferentă prezenti la concentratii de până la câteva ordine de mărime mai mari decât cele ale substantelor analizate luate în consideratie. Pentru metodele de gaz-cromatografie/spectrometrie de masă (GC-MS) este necesară o diferentiere între diferiti congeneri, precum si între compusii toxici (de exemplu, 17 PCDDs 2, 3, 7, 8 substituit si PCDFs si compusi policlorodifenili asemănători dioxinei) si alti congeneri. Biotestele trebuie să permită determinarea selectivă a valorilor TEQ, ca sumă a PCDDs, PCDFs si a compusilor policlordifenili asemănători dioxinei.

c) haită acuratete (fidelitate si precizie). Determinarea trebuie să furnizeze o estimare validă a concentratiei reale a unei probe. O înaltă acuratete (acuratetea măsurătorii: fidelitatea gradului de concordantă între rezultatul unei măsurători cu o valoare reală sau atribuită a măsurătorii) este necesară pentru a se evita respingerea rezultatului analizei unei probe, ca urmare a unui deficit de fiabilitate a TEQ estimat. Acuratetea este exprimată ca fidelitate (diferenta dintre valoarea medie măsurată pentru o substantă de analizat dintr-un material certificat si valoarea certificată a acesteia, exprimată ca procentaj din această valoare) si precizie (precizia este, în mod obisnuit, calculată ca o deviatie standard ce include repetabilitatea si reproductibilitatea si indică gradul de concordantă între rezultatele obtinute prin aplicarea repetată a procedurii experimentale în conditii determinate). Metodele de screening pot cuprinde bioteste si metode GC-MS. Ca metode de confirmare sunt: metodele de gazcromatografie de înaltă rezolutie si/ spectrofotometrie de masă de înaltă rezolutie (HRGC/HRMS). Trebuie să fie respectate următoarele criterii privind valoarea totală a TEQ:

 

 

Metode de screening

Metode de confirmare

Rată de fals neqative

<1%

 

Fidelitate

 

De la -20% la +20%

CV

<30%

<15%

 

6. Cerinte specifice pentru metode de GC—MS ce trebuie să fie respectate în scop de confirmare sau de screening

a) Adăugarea de standarde interne de substituent 2, 3, 7, 8-clor-PGDD/F marcate cu C13 [si de standarde interne ale compusilor policlordifenili (PCB) asemănători dioxinei, marcati C13, dacă trebuie să fie determinati compusi policlordifenili (PCB) asemănători dioxinei] trebuie să fie efectuată la debutul metodei de analiză, de exemplu, anterior extractiei, pentru a se valida procedura analitică. Trebuie să fie adăugat cel putin un congener pentru fiecare dintre grupele clorurate omoloage de la tetra la octo de PCD D/F (si cel putin un congener pentru fiecare dintre grupele omoloage de compusi policlordifenili asemănători dioxinei, dacă acestia trebuie să fie determinati) si alternativ cel putin un congener pentru fiecare functie de înregistrare a ionului selectionat prin spectrometrie de masă, utilizat pentru monitorizarea PCDD/F si a compusilor policlordifenili asemănători dioxinei. Există cu sigurantă o preferintă clară, în cazul metodelor de confirmare, de utilizare a tuturor celor 17 standarde interne de substituenti PCDD/F 2, 3, 7, 8, marcate C13, si a tuturor celor 12 standarde interne ale compusilor policlordifenili asemănători dioxinei, marcate C13, dacă trebuie să fie determinati compusii policlordifenili asemănători dioxinei. Trebuie să fie determinati, de asemenea, factorii de răspuns relativ pentru acei congeneri pentru care nu este adăugat nici un analog marcat C13, prin utilizarea solutiilor de etalonare corespunzătoare.

b) Pentru furajele de origine vegetală si furajele de origine animală ce contin mai putin de 10% grăsime, adăugarea de standarde' interne este obligatorie anterior extractiei. Pentru furajele de origine vegetală ce contin mai mult de 10% grăsime, standardele pot fi adăugate fie înaintea extractiei, fie după extractia grăsimii. Trebuie să fie efectuată o validare corespunzătoare a eficientei extractiei, în functie de stadiul la care standardele interne sunt introduse si dacă rezultatele sunt raportate pe baza produsului sau grăsimii.

c) Anterior metodei de analiză GC—MS trebuie să fie adăugate unul sau două standarde de recuperare (substitutie).

d) Este necesar controlul recuperării. Pentru metodele de confirmare, recuperările de standarde interne individuale trebuie să fie cuprinse între 60% si 120%. Pentru congeneri individuali, în special pentru unele dibenzodioxine si dibenzofurani hepta si octoclorurate, sunt acceptabile recuperări inferioare sau superioare, cu conditia ca, în fapt, participarea acestora la valoarea TEG să nu depăsească 10% din totalul valorii TEQ (bazat doar pe PCDD/F). Pentru metode de screening, recuperarea trebuie să fie situată in limitele de 30%—140%.

e) Separarea dioxinelor de compusii clorurati interferenti, ca de exemplu compusii policlordifenili asemănători dioxinei si difenileterii clorurati, trebuie să fie efectuată prin tehnici cromatografice corespunzătoare (de preferintă pe o coloană de florisil, alumină si/sau cărbune).

f) Separarea izomerilor prin gazcromatografie trebuie să fie suficientă (mai putin de 25% de la vârf la vârf între 1, 2, 3, 4, 7, 8-HxCDF si 1, 2, 3, 6, 7, 8-HxCDF).

g) Determinarea trebuie să fie efectuată în conformitate cu Metoda EPA 1613 revizuire B „Dioxine si furani de la tetra la octoclorurati prin metoda de dilutie a izotopilor, HRGC/HRMS sau altă metodă cu criterii echivalente de performantă".

h) Diferenta dintre limita superioară si limita inferioară nu trebuie să depăsească 20% pentru furaje cu o contaminare în dioxine, la un nivel egal cu sau care depăseste nivelul maxim. Pentru furajele cu niveluri de contaminare mult sub nivelul maxim, diferenta între limita superioară si limita inferioară poate fi cuprinsă între 20—40%.

7. Metode de analiză de screening

7 1 Introducere

Pot fi efectuate diferite abordări analitice utilizând o metodă de screening: o abordare pură pentru screening si o abordare cantitativă.

Abordare pură pentru screening

Răspunsul probelor este comparat cu cel al unei probe de referintă, la nivelul de interes (limită). Probele cu un răspuns inferior celui de referintă sunt declarate negative si cele cu un răspuns superior sunt presupuse pozitive. Cerinte:

a) în fiecare serie de testări trebuie să fie incluse un martor si o probă de referintă ce trebuie să fie extrasă si testată în acelasi timp si în conditii identice. Răspunsul probei de referintă trebuie să fie crescut evident în comparatie cu al unui martor;

b) trebuie să fie incluse probele de referintă suplimentare, într-o gamă de concentratii de 0,5x si 2x nivelul de interes, pentru a se demonstra performanta proprie a testului în vederea controlului nivelului considerat;

c) atunci când se testează alte matrice trebuie să fie demonstrată aplicabilitatea probei/probelor de referintă, de preferat prin includerea probelor evidentiate de metoda HRGC/HRMS, si trebuie să contină un nivel TEQ aproape de cel al probei de referintă sau al unui martor îmbogătit la acest nivel;

d) din moment ce niciun standard intern nu poate fi utilizat în bioteste, testele cu privire la repetabilitate sunt foarte importante, pentru a se obtine informatii privind deviatia standard în cadrul unei serii de teste. Coeficientul de variatie trebuie să fie inferior valorii de 30%;

e) pentru bioteste, trebuie să fie definiti compusii-tintă, interferentele posibile si nivelurile maxime tolerabile ale martorului.

Abordare cantitativă

Abordarea cantitativă necesită serii de dilutii ale standardului, curătare sl măsurare dublă sau triplă, precum si controale de recuperare si ale martorului. Rezultatul poate fi exprimat ca TEQ, prin aceasta presupunându-se că, în fapt, compusii responsabili de semnal sunt conformi cu principiul TEQ. Aceasta poate fi efectuată prin utilizarea TCDD (sau a unui amestec standard de dioxină/furan), pentru a se elabora o curbă de etalonare în vederea calculării valorii nivelului TEQ din extract si în consecintă din probă. Aceasta este ulterior corectată pentru nivelul TEQ calculat pentru o probă martor (pentru a se tine cont de impuritătile din solventi si substantele chimice utilizate) si pentru recuperare (calculată pornind de la nivelul TEQ dintr-o probă de control de calitate apropiată de nivelul de interes). Este esential a se nota că o parte a recuperării pierderii aparente poate fi datorată efectelor matricei si/sau diferentelor dintre valorile TEF în bioteste si valorile TEF oficiale, stabilite de Organizatia Mondială a Sănătătii.

7 2 Cerinte pentru metode de analiză utilizate pentru screening:

a) metodele de analiză GC—MS si biotestele pot fi utilizate pentru screening. Cerintele stabilite la pct. 6 trebuie să fie utilizate pentru metodele GC—MS. La pct. 7.3 sunt stabilite cerinte specifice pentru bioteste celulare, iar la pct. 7.4, cerinte pentru bioteste realizate cu ajutorul kiturilor;

b) trebuie să fie furnizate informatii privind numărul de rezultate fals pozitive si fals negative ale unui set mare de probe, peste sau sub nivelul maxim ori nivelul de lucru, în comparatie cu valoarea TEQ determinată printr-o metodă de confirmare. Ratele de probe fals negative actuale trebuie să fie sub 1%. Rata de probe fals pozitive trebuie să fie suficient de mică, pentru a face o metodă avantajoasă ca instrument de screening;

c) rezultatele pozitive trebuie să fie întotdeauna confirmate printr-o metodă de analiză de confirmare (HRGC/HRMS). În plus, probe dintr-o gamă largă de TEQ trebuie să fie confirmate prin HRGC/HRMS (aproximativ 2%—10% din probele negative). Trebuie să fie furnizate informatii privind corespondenta între biotest si rezultatele HRGC/HRMS.

7 3 Cerinte specifice pentru bioteste celulare:

a) când se execută un biotest, fiecare testare necesită o serie de concentratii de referintă ale TCDD sau ale unui amestec de dioxină/furan (curbă de răspuns cu un R2 > 0,95 pentru o doză completă). Totusi, pentru scopuri de screening poate fi utilizată o curbă de nivel scăzut extinsă, pentru analizarea de probe de analiză cu nivel scăzut;

b) pentru rezultatul biotestului trebuie să fie utilizată pe o foaie de control al calitătii o concentratie TCDD de referintă (aproximativ de 3 x limita de cuantificare) într-un interval de timp constant. O alternativă poate fi răspunsul relativ al unei probe de referintă în comparatie cu curba de etalonare TCDD, deoarece răspunsul celulelor poate depinde de mai multi factori;

c) graficele de control al calitătii (QC) pentru fiecare tip de material de referintă trebuie să fie înregistrate si verificate, pentru a se garanta că rezultatul este în conformitate cu liniile directoare stabilite;

d) realizarea dilutiei probei utilizate trebuie să fie situată în cadrul portiunii liniare a curbei de răspuns, în special pentru calculările cantitative. Probele ce sunt situate deasupra acestei portiuni liniare a curbei de răspuns trebuie să fie diluate si retestate. Totusi, se recomandă să fie testate periodic cel putin 3 sau mai multe dilutii;

e) procentul deviatiei standard nu trebuie să depăsească 15% într-o determinare triplă pentru fiecare dilutie a probei si să nu depăsască 30% pentru 3 experimente independente;

f) limita de detectie poate fi stabilită ca de 3 x valoarea deviatiei standard a solventului martor sau a răspunsului de fond. Altă abordare este de a aplica un răspuns ce este superior celui de fond (factor de inductie de 5 x martorul solventului), calculat pe curba de etalonare a zilei. Limita de cuantificare poate fi stabilită ca o valoare de la 5 x la 6 x deviatia standard a martorului solventului sau a răspunsului de fond ori să se aplice un răspuns ce este clar superior răspunsului de fond (factor de inductie de 10 x martorul solventului), calculat pe curba de etalonare a zilei.

7 4. Cerinte specifice pentru bioteste pe bază de kituri1):

a) pentru prepararea probei si pentru analize trebuie să fie urmate instructiunile fabricantului;

b) kiturile pentru analize nu trebuie să fie utilizate după data expirării;

c) nu trebuie să fie utilizate materiale sau componenti destinati pentru alte kituri;

d) kiturile pentru analize trebuie să fie păstrate în cadrul unui interval specificat de temperatură de depozitare si utilizate la temperatura de lucru specificată;

e) limita de detectie pentru imunodozări este determinată ca suma mediei si a valorii de 3 x deviatia standard bazată pe o serie de 10 analize repetate ale martorului si care este divizată prin valoarea pantei dreptei ecuatiei de regresie liniară;

f) trebuie să fie utilizate standarde de referintă pentru teste de laborator, pentru a se asigura că răspunsul, în ceea ce priveste standardul, se situează într-un interval acceptabil de valori.

8. Raportarea rezultatului

În măsura în care procedura analitică utilizată permite, rezultatele analitice trebuie să contină niveluri individuale ale congenerilor PCDD/F si PCB si trebuie să fie raportate ca limită inferioară, limită superioară si limită medie, pentru a se include un maxim de informatii în raportarea rezultatelor si astfel să se permită interpretarea rezultatelor în conformitate cu cerintele specifice.

Raportarea trebuie, de asemenea, să includă continutul în lipide al probei, precum si metoda utilizată pentru extractia lipidelor.

Trebuie să fie disponibile informatii despre recuperările standardelor interne individuale, în cazul recuperărilor srtuate în afara intervalului mentionat la pct. 7.4 Itt. f), în cazul în care nivelul maxim este depăsit, precum si în arte cazuri, la cerere.


1) Nu a fost transmisă încă nicio evidentă a biotestelor pe bază de kituri comerciale disponibile având sensibilitate si fiabilitate suficiente pentru a fi utilizate pentru screening în vederea detectării prezentei dioxinelor la nivelurile solicitate în probe de alimentatie si furaje.

 

MINISTERUL AGRICULTURII, PĂDURILOR

SI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

pentru modificarea sl completarea Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor sl dezvoltării rurale nr. 228/2006 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 25/2006 pentru aprobarea nivelului sprijinului acordat producătorilor agricoli pentru achizitionarea de motorină în vederea efectuării lucrărilor agricole mecanizate de înfiintare si întretinere a unor culturi agricole ce se înfiintează în primăvara anului 2006,

precum si pentru aprobarea suplimentării cu suma de 200 milioane lei (RON) a Programului „Dezvoltarea durabilă a sectorului vegetal, a sectorului zootehnic si piscicol, precum si alte programe pe care Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale trebuie să le pună în aplicare"

 

Având în vedere prevederile art. 4 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 25/2006 pentru aprobarea nivelului sprijinului acordat producătorilor agricoli pentru achizitionarea de motorină si/sau biodiesel în vederea efectuării lucrărilor agricole mecanizate în anul 2006, precum si pentru aprobarea suplimentarii cu suma de 200 milioane lei a Programului „Dezvoltarea durabilă a sectorului vegetal, a sectorului zootehnic si piscicol, precum si alte programe pe care Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale trebuie să le pună în aplicare", cu modificările si completările ulterioare, si ale art. II din Ordonanta Guvernului nr. 44/2006 pentru modificarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 25/2006 pentru aprobarea nivelului sprijinului acordat producătorilor agricoli pentru achizitionarea de motorină în vederea efectuării lucrărilor agricole mecanizate de înfiintare si întretinere a unor culturi agricole ce se înfiintează în primăvara anului 2006, precum si pentru aprobarea suplimentării cu suma de 200 milioane lei (RON) a Programului „Dezvoltarea durabilă a sectorului vegetal, a sectorului zootehnic si piscicol, precum si alte programe pe care Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale trebuie să le pună în aplicare",

în baza Referatului de aprobare nr. 80.444/2006 al Directiei generale de strategii agroalimentare, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 155/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul agriculturii, podurilor si dezvoltării rurale emite următorul ordin:

Art. I. — Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale nr. 228/2006 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 25/2006 pentru aprobarea nivelului sprijinului acordat producătorilor agricoli pentru achizitionarea de motorină în vederea efectuării lucrărilor agricole mecanizate de înfiintare si întretinere a unor culturi agricole ce se înfiintează în primăvara anului 2006, precum si pentru aprobarea suplimentării cu suma de 200 milioane lei (RON) a Programului „Dezvoltarea durabilă a sectorului vegetal, a sectorului zootehnic si piscicol, precum si alte programe pe care Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale trebuie să le pună în aplicare", publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 5 aprilie 2006, se modifică si se completează după cum urmează:

1. Titlul va avea următorul cuprins:

„ORDIN

privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 25/2006 pentru aprobarea nivelului sprijinului acordat producătorilor agricoli pentru achizitionarea de motorină sl/sau biodleset în vederea efectuării unor lucrări agricole mecanizate In anul 2006, precum sl pentru aprobarea suplimentării cu suma de 200 milioane lei a Programului «Dezvoltarea durabilă a sectorului vegetal, a sectarului zootehnic sl piscicol, precum sl alte programe pe care Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale trebuie să le pună în aplicare» "

2. Articolul 1 va avea următorul cuprins:

„Art. 1. — Se aprobă Normele metodologice de aplicare a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 25/2006 pentru aprobarea nivelului sprijinului acordat producătorilor agricoli pentru achizitionarea de motorină si/sau biodiesel în vederea efectuării unor lucrări agricole mecanizate în anul 2006, precum si pentru aprobarea suplimentării cu suma de 200 milioane iei a Programului «Dezvoltarea durabilă a sectorului vegetal, a sectorului zootehnic si piscicol, precum si alte programe pe care Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale trebuie să le pună în aplicare», prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin."

            Art. II. — Anexa la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale nr. 228/2006 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 25/2006 pentru aprobarea nivelului sprijinului acordat producătorilor agricoli pentru achizitionarea de motorină în vederea efectuării lucrărilor agricoie mecanizate de înfiintare si întretinere a unor culturi agricole ce se înfiintează în primăvara anului 2006, precum si pentru aprobarea suplimentării cu suma de 200 milioane lei (RON) a Programului „Dezvoltarea durabilă a sectorului vegetal, a sectorului zootehnic si piscicol, precum si alte programe pe care Ministerul Agriculturii, Pădurilor si Dezvoltării Rurale trebuie să le pună în aplicare" se modifică si se completează după cum urmează:

            1. Titlul va avea următorul cuprins:

„NORME METODOLOGICE

de aplicare a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 25/2006 pentru aprobarea nivelului sprijinului acordat producătorilor agricoli pentru achizitionarea de motorină sl/sau biodiesel în vederea efectuării unor lucrări agricole mecanizate în anul 2006, precum st pentru aprobarea suplimentării cu suma de 200 milioane lei a Programului «Dezvoltarea durabilă a sectorului vegetal, a sectorului zootehnic st piscicol, precum sl alte programe pe care Ministerul Agriculturii, Pădurilor sl Dezvoltării Rurale trebuie să le pună în aplicare» ".

2. Alineatele (1) si (4) ale articolului 1 vor avea următorul cuprins:

„Art. 1. — (1) Pentru obtinerea sprijinului financiar în anul 2006 în vederea achizitionării de motorină si/sau biodiesel, solicitantii întocmesc cereri conform modelului prevăzut în anexa hr. 1 si le depun la primăria în a cărei rază teritorială se află terenul agricol în exploatare pe care se execută lucrări agricole mecanizate, conform tehnologiilor specifice.

(4) Directiile pentru agricultură si dezvoltare rurală judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, analizează cererile aprobate de primari si eliberează adeverinte pentru cantitătile de motorină si/sau biodiesel aprobate prin cerere, întocmite conform modelelor prevăzute în anexele nr. 2 si 2\ persoanelor nominalizate la alin. (3)."

3. După litera a) a alineatului (1) al articolului 5 se introduce o nouă literă, litera a1), cu următorul cuprins:

,,a1) datele limită de livrare a motorinei către beneficiari sunt 15 septembrie 2006, în cazul motorinei pentru care se acordă sprijin financiar de 0,7 lei/litru, si 15 noiembrie 2006, în cazul motorinei si/sau biodiesel ului pentru care se acordă sprijin financiar de 1 leu/litru, după aceste date adeverintele pierzându-si valabilitatea;"

4. După litera c) a alineatului (1) al articolului 5 se introduce o nouă literă, lit d), cu următorul cuprins:

„d) datele limită de depunere a deconturilor justificative la directiile pentru agricultură si dezvoltare rurală judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, sunt 30 septembrie 2006, în cazul motorinei pentru care se acordă sprijin financiar de 0,7 lei/litru, si 5 decembrie 2006, în cazul motorinei si/sau biodieselului pentru care se acordă sprijin financiar de 1 leu/litru."

5. La anexa nr. 1, asteriscul (*) va avea următorul cuprins:

„* porumb pentru boabe, floarea-soarelui, in ulei, rapită, plante de nutret, precum si culturile de soia, cartofi, fasole boabe, năut si legume de câmp care nu beneficiază de prevederile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 20 din 2 martie 2006 privind sprijinul direct al statului acordat producătorilor agricoli din sectorul vegetal în anul 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 216 din 9 martie 2006, si culturile care se înfiintează în toamna anului 2006."

6. După anexa nr. 2 se introduce o nouă anexă, anexa nr. 21 cu următorul cuprins:

 

ANEXA Nr. 21

 

ADEVERINTA

pentru achizitionarea de motorină si/sau biodiesel pentru înfiintarea culturilor ce se însământează

în toamna anului 2006

 

Directia pentru Agricultură si Dezvoltare Rurală

Nr......................................... din .........................

 

            Se adevereste prin prezenta că:

            persoana juridică ........................................, cu sediul în localitatea ..........................................., judetul înscrisă la registrul comertului sub nr............................., reprezentată de director/presedinte ....................... contabil-sef/director economic .............................................................cod numeric personal (CNP) .................. sau

            persoana fizică ............................................. domiciliată în localitatea ................................. judetul ............................. str........................................nr......., detinătoare a B.I./C.I. seria ....................nr..................................., eliberat/eliberată la

data de ......................... de ............................... CNP .................................., beneficiază de prevederile Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale nr. 605/2006 pentru a achizitiona o cantitate de ........ litri motorină si/sau ....... litri biodiesel.

 

Director executiv,

(numele, prenumele, semnătura si stampila)

Director executiv adjunct,

(numele, prenumele si semnătura)

 

            7. În tot cuprinsul normelor metodologice, cuvântul „motorină" se înlocuieste cu sintagma „motorină si/sau biodiesel".

            Art. IIII. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale,

Gheorghe Flutur

 

Bucuresti, 25 august 2006.

Nr. 605.


*) Reprezintă numărul curent si data din registrul prevăzut în anexa nr. 9."