MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 174 (XVIII) - Nr. 977         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 6 decembrie 2006

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 758 din 31 octombrie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 777 din 7 noiembrie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 284 din Codul de procedură penală

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.419/533. - Ordin al ministrului sănătătii publice si al presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate pentru aprobarea Metodologiei privind conditiile si modalitatea de stingere a obligatiilor de plată ale unitătilor sanitare cu paturi, înregistrate până la data de 31 decembrie 2005

 

ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

113.133. - Ordin pentru punerea în aplicare a Normelor privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

 

DECIZIA Nr. 758

din 31 octombrie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Antonia Constantin - procuror

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Kamarom Trans” - S.R.L din Târgu Mures în Dosarul nr. 9.327/2005 al Judecătoriei Târgu Mures.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public, invocând jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale, pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea nr. 1.178 din 14 martie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 9.327/2005, Judecătoria Târgu Mures a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Kamarom Trans” - S.R.L. din Târgu Mures.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că textul de lege criticat aduce atingere dreptului de proprietate al debitorului asupra oricăruia dintre bunurile aflate în patrimoniul său. Totodată, arată că este încălcat si dreptul la un proces echitabil, în conditiile în care un subiect de drept este informat numai cu privire la măsura deja luată împotriva sa, fără a exista posibilitatea de a-si exprima punctul de vedere, deoarece în cazul popririi, ca modalitate indirectă de executare silită, nu a fost prevăzută necesitatea unei somatii prealabile.

Judecătoria Târgu Mures apreciază exceptia de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată. În acest sens, arată că înfiintarea popririi fără obligatia somării prealabile a debitorului nu lezează în niciun fel dreptul de proprietate al acestuia asupra bunurilor aflate în patrimoniul său, câtă vreme acesta este încunostintat de începerea executării silite prin poprire, prin intermediul adresei însotite de titlul executoriu certificat, debitorul având, de asemenea, posibilitatea de a-si executa voluntar si cu bună-credintă obligatia constatată prin titlul executoriu.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciază exceptia de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, invocând, în acest sens, si jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale, si anume Decizia nr. 178/2004.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale. În acest sens, referitor la critica de neconstitutionalitate a art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă fată de art. 21 din Constitutie si art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, arată că exceptia este neîntemeiată, sens în care invocă Decizia Curtii Constitutionale nr. 336/2004. De asemenea, apreciază că nu poate fi retinută nici încălcarea prevederilor constitutionale ale art. 44.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauză de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora:

„Poprirea se înfiintează fără somatie, prin adresă însotită de o copie certificată de pe titlul executoriu, comunicată celei de-a treia persoane arătate la art. 452, înstiintându-se totodată si debitorul despre măsura luată.”

Autorul exceptiei sustine că textul de lege criticat contravine prevederilor constitutionale cuprinse în art. 44 privind dreptul de proprietate privată si în art. 21 alin. (3) care consacră dreptul la un proces echitabil, precum si dispozitiilor art. 1 din Primul protocol la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale si celor ale art. 6 din acelasi instrument juridic international (conventia).

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constitutionalitate.

Astfel, prin Decizia nr. 178 din 20 aprilie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443 din 18 mai 2004, Curtea a retinut că poprirea reprezintă o formă de executare a creantelor, constând în indisponibilizarea unor bunuri în mâinile tertului poprit - debitor al persoanei executate silit, în scopul achitării directe a creantei poprite către creditor. Această măsură se înfiintează, potrivit art. 453 alin. 1 din Codul de procedură civilă, la cererea creditorului, de către executorul judecătoresc, fără somatie, prin adresă însotită de o copie certificată de pe titlul executoriu, comunicată tertului poprit, cu înstiintarea debitorului.

Poprirea se realizează prin intermediul unei proceduri suple si rapide în vederea recuperării creditului, art. 454 din Codul de procedură civilă având ca scop tocmai asigurarea celeritătii executării prestatiei [a care debitorul este obligat printr-un titlu executoriu. În considerarea acestor ratiuni si pentru prevenirea unor eventuale abuzuri din partea debitorilor rău-platnici, în sensul tergiversării executării obligatiilor ce le incumbă, legiuitorul a prevăzut în mod expres înfiintarea popririi fără obligatia somării prealabile a debitorului.

Reglementarea criticată nu încalcă însă accesul liber la justitie, întrucât art. 399 din Codul de procedură civilă prevede că împotriva oricărui act de executare se poate face contestatie de către cei interesati sau vătămati prin executare, debitorul beneficiind de toate garantiile procesuale pentru realizarea deplină a acestor drepturi, supunând cenzurii instantei măsura dispusă, în cadrul unei proceduri contradictorii.

De asemenea, prin Decizia nr. 336 din 16 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 922 din 11 octombrie 2004, Curtea a constatat, pentru considerentele acolo arătate, că dispozitiile procedurale criticate sunt în concordantă cu prevederile Legii fundamentale, precum si cu reglementările internationale cuprinse în art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, privind dreptul persoanei la un proces echitabil.

Deoarece nu au intervenit elemente noi de natură să impună schimbarea acestei jurisprudente, atât solutia, cât si motivarea acestor decizii îsi păstrează valabilitatea.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d), precum si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Kamarom Trans” - S.R.L. din Târgu Mures în Dosarul nr. 9.327/2005 al Judecătoriei Târgu Mures.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 31 octombrie 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

 

DECIZIA Nr. 777

din 7 noiembrie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 284 din Codul de procedură penală

 

Ioan Vida - presedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokár Gábor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Serban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Marinela Mincă - procuror

Marieta Safta - maqistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitu­tionalitate a dispozitiilor art. 284 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Faur Nistor Isai în Dosarul nr. 1.783/R/2006 al Tribunalului Arad - Sectia penală.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, cu referire la jurisprudenta Curtii Constitu­tionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 23 mai 2006, pronuntată în Dosarul nr. 1.783/R/2006, Tribunalul Arad - Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 284 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Faur Nistor Isai în dosarul mentionat.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că prin instituirea unui termen pentru introducerea plângerii prealabile se aduce atingere drepturilor sale constitutionale.

Tribunalul Arad - Sectia penală consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, arătând că „termenul de 2 luni pentru formularea plângerii prealabile pentru infractiunea prevăzută de art. 279 Cod procedură penală este un termen procedural care are rolul de a asigura o derulare ordonată a procesului penal si nu intră în conflict cu nicio normă constitutională”.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitu­tionalitate.

Guvernul, referindu-se si la jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie, apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, întrucât textul de lege criticat nu încalcă dispozitiile constitutionale si nici pe cele din actele internationale invocate de autorul exceptiei.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitu­tionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie art. 284 din Codul de procedură penală, potrivit căruia „În cazul infractiunilor pentru care legea prevede că este necesară o plângere prealabilă, aceasta trebuie să fie introdusă în termen de 2 luni din ziua în care persoana vătămată a stiut cine este făptuitorul.

Când persoana vătămată este un minor sau un incapabil, termenul de 2 luni curge de la data când persoana îndreptătită a reclama a stiut cine este făptuitorul.”

Dispozitiile constitutionale pretins încălcate sunt cuprinse în art. 11 privind dreptul international si dreptul intern, în art. 20 referitor la tratatele internationale privind drepturile omului, cu raportare la art. 6 si 13 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil, respectiv dreptul la un recurs efectiv, precum si la art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventie, privind protectia proprietătii.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată.

Curtea retine că stabilirea de către legiuitor a unui termen în care poate fi introdusă plângerea prealabilă nu aduce atingere în vreun fel dreptului părtilor la un proces echitabil, respectiv la un recurs efectiv în fata unei instante nationale. Dimpotrivă, instituirea unui asemenea termen este menită să asigure solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil, să prevină eventualele abuzuri si să limiteze efectele perturbatoare asupra stabilitătii si securitătii raporturilor juridice. De altfel, referindu-se la problematica termenelor în justitie, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în jurisprudenta sa - Cauza Stubbings contra Marii Britanii, 22 octombrie 1996 - că „Statele contractante se bucură pe bună dreptate de o marjă de apreciere atunci când trebuie să se spună cum trebuie reglementat dreptul de acces la justitie”.

Referitor la invocarea, ca temei al criticii de neconstitutionalitate, a dispozitiilor art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventie, privind protectia proprietătii, se constată că acestea nu au incidentă în cauză.

Curtea constată totodată că s-a mai pronuntat în jurisprudenta sa asupra constitutionalitătii art. 284 din Codul de procedură penală, în raport cu dispozitiile constitutionale care consacră dreptul la un proces echitabil. În acest sens este, de exemplu, Decizia nr. 230 din 3 iunie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 501 din 10 iulie 2003, a cărei solutie de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, precum si considerentele care au fundamentat-o sunt valabile si în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudentei Curtii.

Pentru considerentele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 284 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Faur Nistor Isai în Dosarul nr. 1.783/R/2006 al Tribunalului Arad - Sectia penală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 7 noiembrie 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Marieta Safta

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII PUBLICE

Nr. 1.419 din 21 noiembrie 2006

CASA NATIONALA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

Nr. 533 din 23 noiembrie 2006

 

ORDIN

pentru aprobarea Metodologiei privind conditiile si modalitatea de stingere a obligatiilor de plată ale unitătilor sanitare cu paturi, înregistrate până la data de 31 decembrie 2005

 

În temeiul prevederilor art. 192 alin. (2) si ale art. 281 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale Hotărârii Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii Publice,

văzând Referatul de aprobare nr. E.N. 6.864 si nr. CV. 4.854,

ministrul sănătătii publice si presedintele Casei Nationale de Asigurări de Sănătate emit următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Metodologia privind conditiile si modalitatea de stingere a obligatiilor de plată ale unitătilor sanitare cu paturi, înregistrate până la data de 31 decembrie 2005, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Plata obligatiilor se efectuează din sumele prevăzute în bugetul aprobat al Ministerului Sănătătii Publice în cadrul Programului de administratie sanitară si politici de sănătate, din veniturile proprii si, în completare, prin transfer de la bugetul de stat către bugetul Fondului national unic de asigurări de sănătate, după caz.

Art. 3. - Plata obligatiilor se realizează esalonat în etape, astfel:

- în prima etapă, în limita prevederilor bugetare aprobate, se sting, în ordine cronologică, obligatiile către furnizorii de medicamente, materiale sanitare, alti furnizori de bunuri si servicii înregistrate în contabilitatea unitătilor sanitare cu paturi până la data de 31 decembrie 2005 si rămase neachitate până la data de 30 septembrie 2006;

- în a doua etapă, în limita prevederilor bugetare aprobate se efectuează regularizări pentru reîntregirea fondurilor realizate în anul curent pentru serviciile medicale prestate.

Art. 4. - Directiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătătii Publice, ale Casei Nationale de Asigurări de Sănătate, autoritătile de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti, directiile medicale ale ministerelor si institutiilor cu retele sanitare proprii, casele de asigurări de sănătate judetene si a municipiului Bucuresti, Casa de Asigurări de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritătii Judecătoresti, Casa de Asigurări de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, precum si unitătile sanitare cu paturi vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 5. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătătii publice,

Gheorghe Eugen Nicolăescu

Presedintele Casei Nationale de Asigurări de Sănătate,

Cristian Vlădescu

 

ANEXĂ

 

METODOLOGIE

privind conditiile si modalitatea de stingere a obligatiilor de plată ale unitătilor sanitare cu paturi, Înregistrate până la data de 31 decembrie 2005

 

1. În sensul prezentei metodologii, obligatiile de plată ale unitătilor sanitare cu paturi cuprind sumele datorate furnizorilor pentru bunurile si serviciile achizitionate în anii precedenti si rămase neachitate până la data de 31 decembrie 2005.

2. Sunt recunoscute ca obligatii de plată contravaloarea bunurilor si serviciilor care au fost procurate prin aplicarea

procedurilor legale privind achizitiile publice si au fost evidentiate, la data de 31 decembrie 2005, în contabilitatea unitătilor sanitare cu paturi, pe baza documentelor justificative, avizate si aprobate de persoanele de drept.

3. Unitătile sanitare cu paturi care îndeplinesc conditiile mentionate la pct. 2 au obligatia ca, în termen de 7 zile calendaristice de la data intrării în vigoare a prezentei metodologii, să prezinte caselor de asigurări de sănătate următoarele situatii:

a) situatia pe furnizori, în ordine cronologică a facturilor, pentru obligatiile de plată înregistrate în evidenta contabilă la data de 31 decembrie 2005 si rămase neachitate până la data de 30 septembrie 2006;

b) situatia pe furnizori, în ordine cronologică a facturilor, pentru obligatiile de plată înregistrate în evidenta contabilă la data de 31 decembrie 2005, dar achitate până la data de 30 septembrie 2006, în vederea regularizării.

4. Situatiile mentionate la pct. 3 lit. a) si b) se întocmesc potrivit modelului din anexa nr. 1 la prezenta metodologie, pe răspunderea managerilor si a directorilor financiar-contabili de la nivelul fiecărei unităti sanitare cu paturi, care vor semna pentru exactitatea si realitatea datelor transmise.

5. Structura de audit de la nivelul unitătilor sanitare cu peste 400 de paturi sau, după caz, cu functie de subordonare, auditul Ministerului Sănătătii Publice sau al autoritătilor de sănătate publică, pentru unitătile sanitare care au sub 400 de paturi, vor certifica, prin semnătură, aplicarea de către acestea a procedurilor legale privind achizitiile publice pentru bunurile si serviciile procurate si vor verifica dacă, la data de 31 decembrie 2005, obligatiile de plată figurează în evidenta contabilă proprie.

6. La nivelul fiecărui judet, în termen de 7 zile calendaristice de la data depunerii situatiilor de către unitătile sanitare cu paturi, în cadrul unei comisii mixte, constituită din directorii executivi ai autoritătilor de sănătate publică si, respectiv, presedintii - directorii generali ai caselor de asigurări de sănătate, în calitate de presedinti, precum si 1 -2 specialisti de la nivelul celor două institutii, se va analiza dacă situatiile mentionate la pct. 3 transmise de fiecare unitate sanitară cu paturi au fost avizate si certificate prin semnătură de persoanele mentionate la pct. 4 si 5, atestându-se faptul că sunt îndeplinite conditiile în vederea efectuării plătilor.

7. Constatările comisiilor ca urmare a analizei efectuate vor fi consemnate în procese-verbale de constatare.

8. Procesele-verbale de constatare vor fi întocmite conform modelelor prezentate la lit. a) si b) din anexa nr. 2 la prezenta metodologie si vor fi semnate de presedintii si membrii comisiei mixte de la nivelul fiecărui judet.

9. În urma analizei situatiei mentionate la pct. 3 lit. a), comisia mixtă întocmeste procesul-verbal de constatare pentru sume de plată.

10. În urma analizei situatiei mentionate la pct. 3 lit. b), comisia mixtă întocmeste procesul-verbal de constatare pentru sume achitate, în vederea regularizării.

11. Procesele-verbale de constatare mentionate la pct. 9 si 10 se emit în câte 4 exemplare, astfel:

- un exemplar, cel original, rămâne la nivelul casei de asigurări de sănătate teritoriale, însotit de situatia mentionată la pct. 3 lit. a) sau b), după caz;

- un exemplar se transmite Casei Nationale de Asigurări de Sănătate;

- un exemplar se transmite autoritătii de sănătate publică;

- un exemplar rămâne la nivelul comisiei mixte.

12. Procesele-verbale de constatare, în original, transmise caselor de asigurări de sănătate însotite de situatiile mentionate la pct. 3 lit. a) si b) sunt documente care stau la baza actelor aditionale la contractul de furnizare de servicii spitalicesti care se încheie între casele de asigurări de sănătate si unitătile sanitare cu paturi.

13. Procesele-verbale de constatare transmise Casei Nationale de Asigurări de Sănătate stau la baza solicitărilor de deschidere de credite adresate Ministerului Sănătătii Publice.

14. În limita creditelor deschise, pe baza documentelor mentionate si a actului aditional încheiat, casele de asigurări de sănătate virează în contul unitătii sanitare cu paturi sumele aferente efectuării plătilor către furnizori si/sau regularizării, constând din reîntregirea fondurilor realizate pentru servicii medicale în anul 2006.

15. În situatia în care casele de asigurări de sănătate virează sumele aferente plătii obligatiilor restante, unitătile sanitare cu paturi au obligatia să justifice utilizarea sumelor primite, scop în care prezintă caselor de asigurări de sănătate, în termen de 48 de ore de la data efectuării plătilor, copii ale ordinelor de plată si ale extraselor de cont.

16. Lunar, până la sfârsitul acestei actiuni, Casa Natională de Asigurări de Sănătate transmite Ministerului Sănătătii Publice situatia centralizatoare pe judete a plătilor si a regularizărilor efectuate.

17. Ministerul Sănătătii Publice si Casa Natională de Asigurări de Sănătate, prin autoritătile de sănătate publică si casele de asigurări de sănătate, supraveghează modul de derulare si de stingere a obligatiilor de plată ale unitătilor sanitare către furnizorii de bunuri si servicii.

18. Casa de Asigurări de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritătii Judecătoresti, Casa de Asigurări de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, respectiv unitătile sanitare cu paturi apartinând ministerelor cu retea sanitară proprie vor aplica în mod corespunzător prevederile prezentei metodologii.

 

ANEXA Nr. 1

 la metodologie

 

Spitalul

a) Situatia obligatiilor de plată înregistrate în evidenta contabilă la data de 31 decembrie 2005 si rămase neachitate până la data de 30 septembrie 2006

 

Nr. crt.

 

 

 

Denumire furnizor

 

 

 

Total oblig. înregistrate

la 31.12.2005

din care

Total obligatii neachitate pâna

la data de 30.09.2006 2006

din care

Către fumizorii

de medicamente

Către furnizoni de

materiale sanitare

Către alt furnzon de

bunul si servici

Către furnizorii

de medicamente

Către furnizori de

materiale saniiare

Către alti furnizorii de

bunuri si servicii

Total

 

din care

Total

 

din care

Total

 

din care

Total

 

dn care

Total

 

din care

Total

 

din care

Total

din care

Total

2003

2004

2005

2003

2004

2005

2004

2005

2003

2004

2005

2003

2004

2005

2003

2004

2005

2004

2005

 

2003

2004

2005

 

 

 

 

1

2

3=4+5+6

4=11+15

5=8+12+16

6=9+13+17

7=8+9

8

9

10=11+12+13

11

12

13

14=15+16+17

15

16

17

18=19+20+21

19=26+30

20=23+27+31

21=24+28+32

22=23+24

23

24

25=26+27+28

26

27

28

29=30+31+32

30

31

32

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Răspundem de realitatea si exactitatea datelor

Aviz audit Manager

Directie financiar-contabil

 

b) Situatia obligatiilor de plată înregistrate în evidenta contabilă la data de 31 decembrie 2005 si achitate în perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2006

 

Nr. crt.

 

 

 

Denumire furnizor

 

 

 

Total oblig. înregistrate

la 31.12.2005

din care

Total obligatii neachitate pâna

la data de 30.09.2006 2006

din care

Către fumizorii

de medicamente

Către furnizoni de

materiale sanitare

Către alt furnzon de

bunul si servici

Către furnizorii

de medicamente

Către furnizori de

materiale saniiare

Către alti furnizorii de

bunuri si servicii

Total

 

din care

Total

 

din care

Total

 

din care

Total

 

dn care

Total

 

din care

Total

 

din care

Total

din care

Total

2003

2004

2005

2003

2004

2005

2004

2005

2003

2004

2005

2003

2004

2005

2003

2004

2005

2004

2005

 

2003

2004

2005

 

 

 

 

1

2

3=4+5+6

4=11+15

5=8+12+16

6=9+13+17

7=8+9

8

9

10=11+12+13

11

12

13

14=15+16+17

15

16

17

18=19+20+21

19=26+30

20=23+27+31

21=24+28+32

22=23+24

23

24

25=26+27+28

26

27

28

29=30+31+32

30

31

32

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Răspundem de realitetea si exactitatea datelor

Aviz audit Manager

Directie financiar-contabil

 

ANEXA Nr. 2

la metodologie

 

a) Proces-verbal de constatare pentru sumele de plată

Încheiat astăzi, ..........................

 

Comisia mixtă formată din doamna/domnul ................................................................, director general – presedinte al Casei de Asigurări de Sănătate .................. si doamna/domnul ......................, director executiv al Autoritătii de Sănătate Publică ..........................., în calitate de presedinti ai comisiei mixte, precum si doamna/domnul .............................. din partea Casei de Asigurări de Sănătate ......................................., si doamna/domnul .................................................., din partea Autoritătii de Sănătate Publică ...................., în calitate de membri ai comisiei mixte, în urma analizei situatiei obligatiilor de plată înregistrate la 31 decembrie 2005 si rămase neachitate la data de 30 septembrie 2006, au constatat următoarele:

- unitătile sanitare cu paturi din judet au întocmit la termenul stabilit situatia privind obligatiile de plată în conformitate cu modelul prezentat la lit. a) din anexa nr. 1 la metodologie;

- managerul si directorul financiar-contabil al fiecărei unităti sanitare cu paturi au semnat situatiile, certificând realitatea si exactitatea datelor;

- auditul a avizat situatiile, certificând faptul că bunurile si serviciile au fost procurate prin aplicarea procedurilor legale privind achizitiile publice.

Fată de cele de mai sus, comisia mixtă stabileste că au fost îndeplinite conditiile pentru ca următoarelor unităti sanitare să li se aloce fondurile aferente plătii obligatiilor rămase neachitate până la data de 30 septembrie 2006:

 

1. Spitalul .........................: total obligatii de plată: ............. lei, din care:

- medicamente: .................. lei;

- materiale sanitare: ............ lei;

- alti furnizori de bunuri si servicii: ............ lei.

 

2. Spitalul         .............................................................:

                        .............................................................:

                        .............................................................:

                        .............................................................:

Total judet: obligatii în sumă de: ..........lei, din care:

- medicamente: ...............lei;

- materiale sanitare: ........... lei;

- alti furnizori de bunuri si servicii: ...........lei.

 

Alte mentiuni: .............................................................

 

 

 

Comisia mixtă:                                                                                                                                                  Semnătura:

 

Doamna/Domnul .............., director general - presedinte al Casei de Asigurări de Sănătate .............., presedinte ................

Doamna/Domnul ............., director executiv al Autoritătii de Sănătate Publică ................................, presedinte ................

Doamna/Domnul ............., din partea Casei de Asigurări de Sănătate ............................................., membru ...................

Doamna/Domnul ............., din partea Autoritătii de Sănătate Publică .............................................., membru ...................

 

Data ....................

 

b) Proces-verbal de constatare pentru sumele achitate, în vederea regularizării

Încheiat astăzi, ................

 

Comisia mixtă formată din doamna/domnul ........................................................, director general - presedinte al Casei de Asigurări de Sănătate ......................................................, si doamna/domnul ...................................................., director executiv al Autoritătii de Sănătate Publică .........................................................................................., în calitate de presedinti ai comisiei mixte, precum si doamna/domnul ..................................................., din partea Casei de Asigurări de Sănătate ......................................................, si doamna/domnul ................................................... din partea Autoritătii de Sănătate Publică ..............................................., în calitate de membri ai comisiei mixte, în urma analizei situatiei obligatiilor de plată înregistrate la 31 decembrie 2005 si achitate în perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2006, în vederea regularizării, au constatat următoarele:

- unitătile sanitare cu paturi din judet au întocmit la termenul stabilit situatia prevăzută la pct. 3 lit. b) din anexa nr. 1 la metodologie;

- managerul si directorul financiar-contabil al fiecărei unităti sanitare cu paturi au semnat situatiile, certificând realitatea si exactitatea datelor;

- auditul a avizat situatiile, certificând faptul că bunurile si serviciile au fost procurate prin aplicarea procedurilor legale privind achizitiile publice.

Fată de cele de mai sus, comisia mixtă stabileste că au fost îndeplinite conditiile pentru ca următoarelor unităti sanitare să li se aloce fondurile aferente regularizării, constând în reîntregirea fondurilor realizate pentru serviciile medicale în anul 2006:

 

1. Spitalul .....................................: total sume de reîntregit: .............. lei, din care:

- medicamente: ..................... lei;

- materiale sanitare: ............... lei;

- alti furnizori de bunuri si servicii: ....... lei.

 

2. Spitalul         .............................................................:

                        .............................................................:

                        .............................................................:

                        .............................................................:

Total judet: sume de reîntregit: ......... lei, din care:

- medicamente: ........ lei;

- materiale sanitare: ............ lei;

- alti furnizori de bunuri si servicii: ......... lei.

 

Alte mentiuni: ...................................

 

Comisia mixtă:                                                                                                                                      Semnătura

Doamna/Domnul ..........................., director general - presedinte al Casei de Asigurări de Sănătate, presedinte ..............

Doamna/Domnul ..........................., director executiv al Autoritătii de Sănătate Publică ................., presedinte ..............

Doamna/Domnul ..........................., din partea Casei de Asigurări de Sănătate ............................., membru .................

Doamna/Domnul ..........................., din partea Autoritătii de Sănătate Publică .............................., membru .................

 

Data ....................

 

ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

COMISIA DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

ORDIN

pentru punerea în aplicare a Normelor privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule

 

În conformitate cu dispozitiile art. 5 si 53 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările si reasigurările în România, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 4 alin. (26) si (27), ale art. 5 lit. c) si ale art. 47 pct. 2 lit. k) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurărilor, cu modificările si completările ulterioare,

potrivit Hotărârii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor din data de 28 noiembrie 2006, prin care s-au adoptat Normele privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule,

presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) De la data de 1 ianuarie 2007 se pun în aplicare Normele privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule.

(2) Prevederile prezentului ordin se aplică si pentru politele de asigurare RCA emise în cursul anului 2006, dar a căror valabilitate începe la 1 ianuarie 2007.

(3) Normele privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

(4) La data intrării în vigoare a prezentului ordin, se abrogă Normele privind aplicarea legii în domeniul asigurărilor obligatorii de răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de autovehicule si autorizarea asigurătorilor pentru practicarea asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru pagube produse prin accidente de autovehicule, puse în aplicare prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 3.116/2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 615 din 15 iulie 2005, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 2. - Asigurătorii autorizati vor lua toate măsurile necesare pentru aplicarea prevederilor prezentelor norme si răspund de instruirea corespunzătoare a personalului propriu si a intermediarilor implicati în contractarea asigurărilor obligatorii.

Art. 3. - Directia generală reglementări si autorizări asigurări obligatorii si Directia generală juridică din cadrul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor vor asigura ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

 

Presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor,

Angela Toncescu

 

Bucuresti, 28 noiembrie 2006.

Nr. 113.133.

 

ANEXĂ

 

NORME

privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule

 

PARTEA I

Contractul de asigurare de răspundere civilă pentru prejudicii produse tertilor si autorizarea asigurătorilor pentru practicarea asigurării RCA

 

TITLUL I

Prevederi introductive

 

Art. 1. - (1) În conformitate cu prevederile art. 49 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările si reasigurările în România, cu modificările si completările ulterioare, asigurătorii care practică asigurarea de răspundere civilă a autovehiculelor pe teritoriul României acordă despăgubiri pentru prejudiciile produse prin accidente de autovehicule, de care asiguratii răspund delictual fată de terte persoane, excluzând răspunderea transportatorului, în baza unui contract de asigurare încheiat cu proprietarul sau cu utilizatorul autovehiculului.

(2) Contractul de asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule acoperă răspunderea civilă delictuală a proprietarului sau a utilizatorului unui autovehicul pentru prejudiciile produse unei terte părti, prin intermediul autovehiculului.

(3) Conditiile contractuale pentru asigurarea obligatorie RCA sunt reglementate de prevederile Legii nr. 136/1995, cu modificările si completările ulterioare, si de prezentele norme.

Art. 2. - În întelesul prezentelor norme si în aplicarea prevederilor Legii nr. 136/1995, cu modificările si completările ulterioare, termenii si expresiile de mai jos au următoarele semnificatii:

1. autovehicul - vehiculul cu propulsie proprie, inclusiv tramvaie, precum si remorci, semiremorci sau atase tractate ori netractate, după caz.

2. asigurător RCA - societatea de asigurări care are dreptul de a încheia asigurări de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule pe teritoriul României, precum si societăti de asigurare autorizate de autoritătile competente din statele membre ale Uniunii Europene, care desfăsoară activitate în România conform dreptului de stabilire si liberei circulatii a serviciilor;

3. a) autoritate de înmatriculare - autoritatea administrativă competentă să înmatriculeze, precum si să radieze si să tină evidenta autovehiculelor omologate pentru a circula pe drumurile publice;

b) autoritate de înregistrare - autoritatea administrativă competentă să înregistreze, precum si să radieze si să tină evidenta autovehiculelor omologate pentru a circula pe drumurile publice;

4. Carte Verde - documentul international de asigurare a autovehiculelor, emis în numele unui birou national, în conformitate cu Recomandarea nr. 5 adoptată la 25 ianuarie 1949 de Subcomitetul pentru transportul rutier al Comitetului pentru transportul pe uscat al Comisiei Economice pentru Europa a Natiunilor Unite;

5. teritoriul în care stationează în mod obisnuit autovehiculul reprezintă:

a) teritoriul statului în care autovehiculul stationează în mod obisnuit;

b) teritoriul statului în care s-a eliberat autovehiculului un semn distinctiv similar numărului de înmatriculare sau politei de asigurare RCA, în situatiile în care nu se solicită înmatricularea unui anumit tip de autovehicul, dar autovehiculul are un număr de înmatriculare sau respectivul semn distinctiv;

c) teritoriul statului în care proprietarul sau utilizatorul autovehiculului este rezident permanent, în cazurile în care pentru anumite tipuri de autovehicule nu se solicită plăcută de înmatriculare sau vreun alt semn distinctiv;

d) teritoriul statului în care s-a produs accidentul, în cazurile în care autovehiculele care au fost implicate într-un accident nu au număr de înmatriculare/înregistrare sau acesta nu corespunde ori nu mai corespunde, în scopul stabilirii despăgubirilor, conform prevederilor prezentelor norme;

6. proprietarul sau utilizatorul unui autovehicul reprezintă:

a) proprietarul/coproprietarul autovehiculului - persoana fizică sau juridică înscrisă în documentele de identitate ale autovehiculului; sau

b) utilizatorul autovehiculului - persoana fizică sau juridică căreia, în baza unui contract încheiat cu proprietarul/coproprietarul, i s-a atribuit pe o anumită perioadă dreptul de folosintă a unui autovehicul.

7. polită de asigurare RCA - forma scrisă a contractului de asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule;

8. vignetă - partea detasabilă a politei RCA, aplicată la vedere pe autovehicul, care atestă existenta unei polite de asigurare RCA pentru autovehiculul respectiv;

9. state membre - statele membre ale Uniunii Europene si celelalte state apartinând Spatiului Economic European.

 

TITLUL II

Contractul de asigurare

 

Art. 3. - (1) Se consideră că un autovehicul este asigurat, dacă proprietarul sau utilizatorul acestuia are încheiat un contract de asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, cu valabilitate în limitele teritoriale prevăzute la art. 11 pct. 7 din Legea nr. 136/1995, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale celorlalte state semnatare ale Acordului multilateral, denumit în continuare asigurarea obligatorie RCA.

(2) Contractul de asigurare se încheie cu un asigurător care are dreptul de a practica pe teritoriul României asigurarea obligatorie RCA.

Art. 4. - (1) La încheierea unui contract de asigurare obligatorie RCA pentru un autovehicul aflat în evidenta autoritătii de înmatriculare sau, după caz, de înregistrare din România, asigurătorul este obligat să emită asiguratului polita de asigurare obligatorie de răspundere civilă a autovehiculelor, denumită în continuare polita de asigurare RCA, împreună cu vigneta si Cartea Verde.

(2) În baza unui act aditional, contractul de asigurare RCA, denumit în continuare asigurarea RCA, poate cuprinde clauze suplimentare, în conditiile în care acestea nu reduc sau nu restrictionează drepturile unei părti prejudiciate, ce decurg din asigurarea obligatorie RCA sau nu contravin prevederilor legale.

Art. 5.- (1) Dovada existentei asigurării obligatorii RCA, în cazul controalelor efectuate de autoritătile abilitate, în conformitate cu prevederile art. 64 din Legea nr. 136/1995, cu modificările si completările ulterioare, o constituie:

- polita de asigurare RCA emisă de asigurătorul RCA, precum si vigneta, pentru autovehiculele înmatriculate sau înregistrate în România;

- până la data ratificării Acordului multilateral, documentul Carte Verde;

- documentele internationale de asigurare de răspundere civilă a autovehiculelor, eliberate de asigurătorii RCA din străinătate, cu valabilitate pe teritoriul României si numai pentru perioada mentionată în acestea, sau documentul de asigurare RCA emis de asigurătorii RCA din România, pentru autovehiculele înmatriculate într-un stat tert.

(2) De la data ratificării Acordului multilateral, pentru autovehiculele care stationează în mod obisnuit într-un stat membru, plăcutele de înmatriculare atestă că biroul national din statul membru este garant al plătii despăgubirii către persoana prejudiciată într-un accident de autovehicul. Până la data ratificării Acordului multilateral, dovada existentei asigurării de răspundere civilă pentru autovehiculele care stationează în mod obisnuit într-un stat membru o constituie documentul Carte Verde, în vigoare la data intrării pe teritoriul României.

(3) La trecerea frontierei de stat a României, proprietarii sau utilizatorii autovehiculelor înmatriculate ori înregistrate în România au obligatia să prezinte documentul Carte Verde.

Art. 6. - (1) Documentul de asigurare obligatorie RCA eliberat de un asigurător RCA, în schimbul unei prime plătite de proprietarul sau utilizatorul unui autovehicul, garantează, pentru perioada de valabilitate înscrisă, despăgubirea prejudiciilor provocate prin accidente de autovehicule produse în limitele teritoriale de acoperire, în conformitate cu prevederile prezentelor norme sau cu dispozitiile legislatiei privind asigurarea obligatorie RCA, în vigoare la data accidentului, a statului în care acesta s-a produs.

(2) În limitele teritoriale de acoperire ale asigurării obligatorii RCA se garantează, pe baza aceleiasi prime, acoperirea prejudiciilor în conformitate cu legislatia în vigoare din statul pe teritoriul căruia s-a produs accidentul de autovehicul si cu cel mai mare nivel de despăgubire dintre cel prevăzut în legislatia respectivă si cel prevăzut în contractul de asigurare.

(3) În cazul prejudiciului produs unui cetătean al unui stat membru, prin utilizarea unui autovehicul aflat în evidenta autoritătii de înmatriculare sau de înregistrare din România, în timpul deplasării sale între două state membre în care este valabil tratatul de instituire a Comunitătii Economice Europene, dacă nu există birou national responsabil pentru teritoriul traversat si pe care s-a produs prejudiciul, se vor aplica prevederile prezentelor norme sau ale legislatiei statului în care îsi are sediul asigurătorul emitent al politei de asigurare RCA.

Art. 7. - Asigurarea obligatorie RCA se încheie pe perioadă determinată:

a) anual ori semestrial pentru autovehiculele înmatriculate sau înregistrate, după caz;

b) pe perioada de valabilitate a autorizatiei provizorii de circulatie, pentru autovehiculele care se înmatriculează sau se înregistrează provizoriu, după caz;

c) pe perioada înmatriculării temporare, dar nu mai mult de 12 luni.

Art. 8. - (1) Polita de asigurare RCA contine cel putin informatii despre părtile implicate în contract si despre autovehicul, perioada de valabilitate a asigurării, limitele de despăgubire si prima de asigurare.

(2) Cartea Verde cuprinde în mod obligatoriu informatii cu privire la numărul de înmatriculare al autovehiculului si la perioada de valabilitate a asigurării RCA, precum si statele în care are valabilitate acest document.

(3) În situatia în care anumite informatii cu privire la autovehicul nu sunt disponibile la data încheierii contractului, asiguratul este obligat să le transmită asigurătorului în termen de 5 zile de la încheierea contractului de asigurare. În acest caz, asigurătorul va elibera Cartea Verde numai după primirea acestor informatii de la detinătorul politei de asigurare RCA.

Art. 9. - (1) Asigurătorii au obligatia de a stabili tarifele de primă pentru fiecare categorie de autovehicule, calculate pe baze actuariale pentru limitele de despăgubire stabilite în baza prevederilor art. 12, astfel încât să garanteze permanent îndeplinirea obligatiilor ce decurg din încheierea contractelor de asigurare RCA, constituirea rezervelor tehnice prevăzute în legislatia în vigoare si plata contributiilor către fondurile stabilite în conformitate cu legislatia în vigoare, precum si acoperirea cheltuielilor de achizitie si de administrare.

(2) Limitele de despăgubire si tarifele de primă se stabilesc anual, luându-se în considerare limitele anuale de răspundere instituite prin prezentele norme, si se prezintă Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor cel târziu cu 30 de zile înainte de începerea perioadei în care acestea pot fi practicate, împreună cu elementele si modul de calcul al primelor de asigurare, inclusiv datele statistice pe care s-a bazat acest calcul, precum si o declaratie a actuarului responsabil pentru calculul primei de asigurare cu privire la corectitudinea acestuia.

Art. 10. - (1) Tarifele de primă notificate Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor se publică pe site-ul fiecărui asigurător si se afisează atât la sediul social, cât si la unitătile teritoriale ale asigurătorului.

(2) Asigurătorii nu pot practica tarife de primă anuale diferite fată de cele notificate Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor si publicate.

Art. 11. - (1) Prima de asigurare se calculează pentru un întreg an de subscriere, potrivit tarifelor de primă anuale practicate de asigurător, aferente perioadei de valabilitate a politei de asigurare RCA.

(2) Prima anuală de asigurare se calculează prin însumarea primelor lunare aferente fiecărei luni de valabilitate a politei de asigurare RCA, prima lunară fiind calculată ca raport de 1/12 din tariful anual de primă practicat. Perioada mai mare sau egală cu 15 zile calendaristice se consideră lună întreagă.

Art. 12. - (1) Suma asigurată reprezintă limita de despăgubire ce poate fi acordată de asigurător pentru prejudiciile provocate în unul si acelasi accident, atât pentru pagube materiale directe sau indirecte, cât si pentru vătămări corporale sau decese, inclusiv prejudicii fără caracter patrimonial.

(2) Pentru pagubele materiale produse în unul si acelasi accident, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate, limita

de despăgubire se stabileste pentru anul 2007 la un nivel de cel putin 100.000 euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pietei valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Natională a României. Pentru anul 2008 limita de despăgubire pentru aceste riscuri se stabileste la un nivel de cel putin 150.000 euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pietei valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Natională a României.

(3) Pentru vătămări corporale si decese, inclusiv pentru prejudicii fără caracter patrimonial produse în unul si acelasi accident, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate, limita de despăgubire se stabileste pentru anul 2007 la un nivel de cel putin 500.000 euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pietei valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Natională a României. Pentru anul 2008 limita de despăgubire pentru aceste riscuri se stabileste la un nivel de cel putin 750.000 euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pietei valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Natională a României.

(4) Limitele de despăgubire prevăzute la alin. (2) si (3) se majorează anual.

Art. 13. - În cazul în care în unul si acelasi eveniment au fost prejudiciate mai multe persoane si valoarea totală a prejudiciilor depăseste limitele de despăgubire specificate în polita RCA, despăgubirea va fi stabilită în functie de cota-parte din valoarea prejudiciului, ce revine fiecărei persoane îndreptătite la despăgubire pentru prejudiciile suferite în acelasi accident.

 

            Riscurile acoperite si excluse prin contractul de asigurare RCA

 

Art. 14. - (1) Asigurătorul are obligatia de a despăgubi partea prejudiciată pentru prejudiciile suferite în urma accidentului provocat de asigurat, potrivit pretentiilor formulate în cererea de despăgubire, dovedite prin orice mijloc de probă. Fără a se depăsi limitele de despăgubire prevăzute în contractul de asigurare RCA, în conditiile în care evenimentul asigurat s-a produs în perioada de valabilitate a politei de asigurare RCA, se acordă despăgubiri, în formă bănească, pentru:

a) vătămări corporale sau deces;

b) pagube materiale;

c) pagube ca urmare a lipsei de folosintă a autovehiculului avariat, în cazul în care autovehiculul reprezintă mijlocul cu care persoana prejudiciată îsi realizează obiectul de activitate, pentru care detine licenta si autorizarea în acest sens;

d) cheltuieli legate de reprezentarea juridică, în cazul cererilor de despăgubire prevăzute la lit. a)-c), în legătură cu daunele potrivit lit. b) sau c), distinct de despăgubirile acordate potrivit lit. a)-c), dar numai în situatia încetării fără efect a perioadei mentionate la art. 37 alin. (2) sau a respingerii ori reducerii nejustificate a despăgubirii de către asigurător.

(2) Indiferent de locul în care a fost produs accidentul de autovehicul, pe drumuri publice, pe drumuri care nu sunt deschise circulatiei publice, în incinte si în orice alte locuri, atât în timpul deplasării, cât si în timpul stationării autovehiculului asigurat, asigurătorul acordă despăgubiri până la limita răspunderii prevăzute în polita de asigurare, pentru:

1. prejudiciul produs de dispozitivele sau instalatiile cu care a fost echipat autovehiculul, precum si pentru prejudiciul cauzat de remorcă, semiremorcă ori atas, inclusiv pentru prejudiciul produs din cauza desprinderii accidentale a acestora de autovehicul;

2. dacă prejudiciul a fost produs din culpa conducătorului autovehiculului, inclusiv în cazurile în care la data accidentului conducătorul autovehiculului:

- a condus autovehiculul fără consimtământul explicit sau implicit al asiguratului;

- nu este titularul unui permis care să îi dea dreptul să conducă autovehiculul respectiv;

- nu a respectat obligatiile legale de ordin tehnic cu privire la starea si siguranta autovehiculului respectiv;

3. dacă prejudiciul a fost produs prin fapta lucrului, când prejudiciul îsi are cauza în însusirile, actiunea sau inactiunea autovehiculului, prin intermediul altui lucru antrenat de deplasarea autovehiculului, prin scurgerea, risipirea ori căderea accidentală a substantelor, a materialelor sau a obiectelor transportate;

4. În cazul în care persoanele care solicită despăgubiri pentru vătămări corporale sunt membrii familiei asiguratului, conducătorului auto sau oricărei alte persoane a cărei răspundere civilă este angajată într-un accident de autovehicul.

Art. 15. - Asigurătorul nu acordă despăgubiri pentru:

1. cazurile în care proprietarul, utilizatorul sau conducătorul autovehiculului vinovat nu are răspundere civilă, dacă accidentul a fost produs:

a) de un caz de fortă majoră;

b) din culpa exclusivă a persoanei prejudiciate;

c) din culpa exclusivă a unei terte persoane;

2. prejudiciile suferite de conducătorul autovehiculului răspunzător de producerea accidentului;

3. prejudiciile produse bunurilor apartinând persoanelor fizice sau persoanelor juridice, dacă au fost provocate de un autovehicul asigurat RCA, detinut de aceeasi persoană fizică sau juridică, si este condus de un prepus al aceleiasi persoane juridice ori de o altă persoană pentru care răspunde persoana fizică sau persoana juridică;

4. prejudiciile cauzate în situatiile în care nu se face dovada valabilitătii la data accidentului a asigurării obligatorii RCA sau asigurătorul RCA nu are răspundere;

5. partea din prejudiciu care depăseste limitele de despăgubire stabilite prin polita de asigurare RCA, produs în unul si acelasi accident, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate si de numărul persoanelor răspunzătoare de producerea prejudiciului;

6. amenzile de orice fel si cheltuielile penale la care ar fi obligat proprietarul, utilizatorul sau conducătorul autovehiculului asigurat, răspunzător de producerea prejudiciului, precum si cheltuielile de executare a hotărârilor penale privind plata despăgubirilor;

7. cheltuielile făcute în procesul penal de proprietarul, utilizatorul sau de conducătorul autovehiculului asigurat, răspunzător de producerea prejudiciului, chiar dacă în cadrul procesului penal s-a solutionat si latura civilă;

8. sumele pe care conducătorul autovehiculului răspunzător de producerea prejudiciului este obligat să le plătească proprietarului sau utilizatorului care i-a încredintat autovehiculul asigurat, pentru avarierea ori distrugerea acestui autovehicul;

9. prejudiciile produse bunurilor transportate, dacă între proprietarul sau utilizatorul autovehiculului care a produs accidentul ori conducătorul auto răspunzător si persoanele prejudiciate a existat un raport contractual la data producerii accidentului;

10. prejudiciile produse persoanelor sau bunurilor aflate în autovehiculul cu care s-a produs accidentul, dacă asigurătorul poate dovedi că autovehiculul respectiv era furat;

11. prejudiciile produse de dispozitivele sau de instalatiile montate pe autovehicule, atunci când acestea sunt utilizate ca utilaje ori instalatii de lucru;

12. prejudiciile produse prin accidente survenite în timpul operatiunilor de încărcare si de descărcare, acestea constituind riscuri ale activitătii profesionale;

13. prejudiciile produse ca urmare a transportului de produse periculoase: radioactive, ionizante, inflamabile, explozive, corozive, combustibile, care au determinat sau au agravat producerea prejudiciului;

14. prejudiciile cauzate prin utilizarea unui autovehicul în timpul unui atac terorist sau război, dacă evenimentul are directă legătură cu respectivul atac sau război;

15. pretentiile ca urmare a diminuării valorii bunurilor după reparatie.

Art. 16. - (1) În situatia în care persoana prejudiciată a contribuit din culpă la producerea accidentului sau la mărirea prejudiciului, cel chemat să răspundă va fi tinut răspunzător numai pentru partea din prejudiciu care îi este imputabilă - culpa comună. În astfel de situatii întinderea răspunderii fiecărei persoane va fi cea constatată prin orice mijloc de probă.

(2) În situatia în care nu se poate stabili întinderea răspunderii fiecărei persoane, aceasta se va stabili în cote egale, în raport cu numărul părtilor implicate în accident, fiecare parte având dreptul la despăgubire în proportia în care nu s-a făcut răspunzătoare de producerea accidentului.

 

TITLUL III

Autorizarea asigurătorilor si conditii privind practicarea asigurării obligatorii RCA

 

Art. 17. - (1) Asigurătorii pot practica asigurarea obligatorie RCA dacă sunt autorizati pentru desfăsurarea activitătii de asigurare, în conformitate cu prevederile Legii nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurărilor, cu modificările si completările ulterioare, si îndeplinesc cumulativ următoarele conditii speciale:

a) sunt autorizati pentru subscrierea riscurilor de răspundere civilă a autovehiculelor, prevăzute la clasa 10 lit. B din anexa nr. 1 la Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare;

b) dispun de un reprezentant de despăgubiri în fiecare stat situat în limitele teritoriale de acoperire a asigurării RCA, definite la art. 11 pct. 7 din Legea nr. 136/1995, cu modificările si completările ulterioare, si ale celorlalte state semnatare ale Acordului multilateral;

c) dispun de o retea teritorială formată din cel putin o unitate, sucursală ori agentie, înregistrată la oficiul registrului comertului, în fiecare judet si în municipiul Bucuresti, cu exceptia judetului Ilfov, atât pentru activitatea de contractare a asigurării, cât si pentru cea de constatare si lichidare a daunelor;

d) pentru fiecare unitate si subunitate dispun de personal specializat pentru activitatea de constatare si de lichidare a daunelor si efectuează plăti de despăgubire la cel putin una dintre unitătile teritoriale din fiecare judet si din municipiul Bucuresti, cu exceptia judetului Ilfov;

e) dispun, atât pentru sediul central, cât si pentru subunităti, de o dotare cu tehnică de calcul si software adecvate si de personal care să permită contractarea asigurării RCA, tinerea unor evidente detaliate privind încheierea, derularea si încetarea asigurării RCA si transmiterea în sistem electronic a acestor informatii către baza de date CEDAM.

f) nu se află într-o situatie de redresare financiară sau de faliment prevăzută de legislatia specială din domeniu asigurărilor;

g) nu li s-au limitat ori interzis operatiunile si nici nu I s-a retras autorizatia conform art. 39 din LegeE nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare;

h) detin un program de reasigurare care garantează o retinere proprie prudentială, potrivit statutului Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din România;

i) sunt membri ai BAAR, precum si ai asociatiei Fondul de protectie a victimelor străzii.

(2) Conditiile pentru practicarea asigurării obligatorii RCA, prevăzute la alin. (1), trebuie îndeplinite pe toată perioada de valabilitate a autorizării de către asigurătorii autorizati pentru practicarea acestei asigurări.

Art. 18. - (1) În vederea autorizării pentru practicarea asigurării obligatorii RCA, asigurătorii solicitanti trebuie să depună o cerere la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, împreună cu o documentatie care cuprinde următoarele:

a) documentatia din care să rezulte îndeplinirea conditiilor prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. a), f) si g);

b) lista reprezentantelor de despăgubiri, prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. b);

c) lista unitătilor teritoriale ale asigurătorului si/sau a sediilor apartinând persoanelor juridice, cu care asigurătorul are încheiate contracte de mandat pentru desfăsurarea activitătii prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. c) si d), însotite de actele doveditoare, eliberate de oficiul registrului comertului, care atestă existenta acestor unităti teritoriale, pentru asigurătorii care solicită autorizarea pentru practicarea asigurării obligatorii RCA;

d) pentru fiecare unitate teritorială se prezintă, sub semnătura conducătorului societătii, lista personalului specializat în activitatea de constatare si lichidare a daunelor, structura de lucru necesară efectuării plătilor de despăgubiri, precum si alte informatii utile, centralizate, conform modelului prezentat în anexa nr. 2;

e) declaratia conducătorului societătii, precum si a conducătorului compartimentului de specialitate, cu privire la îndeplinirea conditiilor prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. e); în cazurile în care activitatea de contractare a asigurării obligatorii RCA se desfăsoară si prin intermediari autorizati, potrivit prevederilor art. 24, documentatia va cuprinde în completare si copiile declaratiilor intermediarilor privind îndeplinirea conditiilor prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. e), pentru zonele în care asigurătorul nu detine unităti proprii;

f) nota de fundamentare, care să cuprindă în mod obligatoriu tarifele de primă pentru primii 2 ani si metodele actuariale de calcul utilizate pentru stabilirea tarifelor de primă, potrivit prevederilor art. 9 alin. (2), precum si o estimare a indicatorilor specifici, pentru o perioadă de 5 ani.

(2) Asigurătorii care au fost autorizati de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor să practice asigurarea obligatorie RCA înainte de intrarea în vigoare a prezentelor norme au obligatia de a depune documentatia, din care să rezulte îndeplinirea prevederilor art. 17 alin. (1) lit. b), e), h) si i), în vederea mentinerii autorizatiei de practicare a asigurării obligatorii RCÂ. Asigurătorii RCA care îndeplinesc aceleasi conditii prezentate în documentatia pentru care au obtinut autorizarea de practicare a asigurării obligatorii RCA, potrivit prevederilor art. 17 alin. (1) lit. c) si d), vor preciza aceste aspecte printr-o declaratie semnată de conducătorul societătii si de persoanele semnificative ale departamentelor de specialitate.

(3) Asigurătorul cu sediul social într-un stat membru se consideră autorizat pentru practicarea asigurării obligatorii RCA pe teritoriul României de la data la care Comisia de Supraveghere a Asigurărilor îi transmite notificarea primită de la autoritatea competentă a statului membru în care se află sediul social.

Art. 19. - (1) Cererile de autorizare pentru practicarea asigurării obligatorii RCA, însotite de documentatia aferentă, se solutionează în termen de 30 de zile de la înregistrarea acestora la registratura Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.

(2) Dacă în urma analizării documentatiei depuse rezultă că aceasta nu respectă cerintele instituite prin dispozitiile art. 18, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor poate dispune amânarea deciziei de acordare a autorizatiei până la clarificarea tuturor aspectelor relevante.

(3) Autorizatia poate fi retrasă sau suspendată de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, în conditiile legii.

(4) Cererile de mentinere a autorizatiei, însotite de documentatia prevăzută la art. 18 alin. (2), se solutionează în termen de 5 zile de la înregistrarea acestora la registratura Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor. Prin decizie a presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, emisă în baza hotărârii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, se certifică autorizatia anterioară pentru practicarea asigurării obligatorii RCA.

Art. 20. - (1) Asigurătorii tipăresc polita de asigurare RCA si vigneta pe acelasi suport cu Cartea Verde.

(2) Macheta suportului care cuprinde forma, continutul si seria politei de asigurare RCA, vigneta si Cartea Verde este prevăzută în anexa nr. 3. Fiecare asigurător va avea alocată o serie unică, ce va fi mentionată pe politele de asigurare RCA si pe vigneta.

Art. 21. - (1) Asigurătorii RCA au obligatia de a transmite Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, în termen de 30 de zile de la data autorizării, potrivit prevederilor art. 19 alin. (3) sau (4), ori a notificării precizate la art. 18 alin. (3), următoarele documente:

a) dovada raporturilor juridice de reasigurare;

b) copie a mandatului BAAR pentru eliberarea de Cărti Verzi, în calitate de membru al biroului national;

c) copie a documentului care atestă afilierea la asociatia Fondul de protectie a victimelor străzii.

(2) Asigurătorii RCA au obligatia de a transmite Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor copia actului aditional care modifică si/sau completează contractul de reasigurare transmis potrivit alin. (1) lit. a).

(3) Asigurătorii RCA care sunt notificati de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor pentru desfăsurarea activitătii de asigurare de răspundere civilă a autovehiculelor pe teritoriul altor state membre, potrivit prevederilor Legii nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare, au obligatia de a-si desfăsura activitatea cu respectarea prevederilor legale nationale ale tărilor respective.

(4) Asigurătorii care au dreptul de a practica asigurarea obligatorie RCA pe teritoriul României, în baza dreptului de stabilire, si libertatea de a presta servicii îsi desfăsoară activitatea cu respectarea prevederilor prezentelor norme.

Art. 22. - (1) În aplicarea prevederilor art. 5 si 53 din Legea nr. 136/1995, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale art. 5 lit. c) din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare, având în vedere elaborarea si publicarea prezentelor norme, gestionarea programului de monitorizare a activitătii asigurătorilor care practică aceste asigurări, dezvoltarea si întretinerea bazei de date CEDAM, precum si pentru protejarea corespunzătoare a intereselor asiguratilor se prelevă o cotă procentuală de 1,38% din volumul primelor de asigurare brute încasate lunar pentru asigurarea obligatorie RCA.

(2) Sumele determinate prin aplicarea contributiei procentuale de 1,38% asupra volumului lunar al primelor de asigurare brute încasate se virează până la data de 25 a lunii următoare în contul nr. RO 57 TREZ 700 50 25 XXX 000 272, deschis pe seama Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor la Trezoreria Municipiului Bucuresti.

(3) Contributia procentuală mentionată la alin. (1) si (2) poate fi modificată pentru fiecare exercitiu financiar viitor, în functie de realizarea obiectivelor prevăzute mai sus.

Art. 23. - (1) Asigurătorii au obligatia de a întocmi evidente lunare privind asigurarea obligatorie RCA, potrivit structurii tarifelor de prime prezentate Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.

(2) Asigurătorii vor transmite Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, până la data de 30 a lunii următoare, raportările elaborate în baza evidentelor mentionate la alin. (1), potrivit modelelor prezentate în anexele nr. 4, 5a), 5b) si 6).

Art. 24. - (1) Pentru activitatea de constatare si lichidare a daunelor, asigurătorii RCA au obligatia de a dispune de personal specializat, împuternicit pentru a actiona în numele asigurătorului cu care are încheiat contractul individual de muncă ori de mandat.

(2) Persoana juridică, autorizată potrivit legii pentru desfăsurarea activitătii de constatare si lichidare a daunelor, poate actiona în numele mai multor asigurători RCA, în baza unor contracte încheiate cu acestia.

Art. 25. - (1) Asigurătorii emitenti de polite de asigurare RCA pentru autovehiculele înmatriculate sau înregistrate în România au obligatia de a transmite către baza de date CEDAM informatii complete privind politele de asigurare RCA încheiate direct sau prin intermediari.

(2) Asigurătorii RCA sunt obligati să transmită către baza de date CEDAM prin sistem informatic, utilizând un mediu de comunicare electronică, toate informatiile privind încheierea asigurării obligatorii RCA si data de încetare a valabilitătii sau de reziliere a documentelor de asigurare, precum si informatii cu privire la producerea unor evenimente pe parcursul derulării contractului de asigurare.

 

Perioada de valabilitate a asigurării de răspundere civilă a autovehiculelor

 

Art. 26. - (1) Răspunderea asigurătorului RCA începe:

a) din momentul plătii primei de asigurare si al eliberării documentului de asigurare, dar nu mai devreme de data intrării în vigoare a asigurării, înscrisă în document, pentru asiguratul care îsi îndeplineste obligatiile de plată cel mai târziu în ultima zi de valabilitate a perioadei de asigurare anterioare;

b) după 48 de ore de la expirarea zilei în care s-a plătit prima de asigurare si s-a eliberat documentul de asigurare, pentru persoanele care nu aveau o asigurare obligatorie RCA, valabilă la momentul plătii;

c) din momentul plătii primei de asigurare si al eliberării documentului de asigurare, dar nu mai devreme de data intrării în vigoare a autorizatiei provizorii de circulatie sau a înmatriculării/înregistrării autovehiculului, pentru autovehiculele comercializate, care urmează a fi înmatriculate/reînmatriculate ori înregistrate/reînregistrate.

(2) Pentru protejarea persoanelor prejudiciate prin accidente de autovehicule, în cazul înstrăinării unui autovehicul în baza unor acte civile sub semnătură privată, pentru care există o asigurare obligatorie RCA valabilă, această asigurare rămâne în vigoare până la data radierii din circulatie a autovehiculului.

Art. 27. - (1) Răspunderea asigurătorului încetează la ora 24,00 a ultimei zile de valabilitate înscrise în polita de asigurare RCA sau, anterior acestei date, în momentul radierii din evidenta circulatiei a autovehiculului.

(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), pentru autovehiculele care se radiază din circulatie în perioada de asigurare ca urmare a încetării contractelor de leasing, asigurările obligatorii RCA rămân în vigoare până la expirarea perioadei de valabilitate înscrise în documentele

de asigurare, fără modificarea primei de asigurare, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele conditii:

- noii proprietari sunt utilizatorii prevăzuti în documentele de asigurare; si

- asigurătorul a încasat integral prima de asigurare aferentă perioadei de valabilitate.

Art. 28. - (1) Pentru autovehiculele care se radiază din circulatie în perioada de asigurare, prima de asigurare aferentă perioadei cuprinse între data începerii si data încetării răspunderii asigurătorului RCA se calculează prin însumarea primelor lunare stabilite în tariful de prime al asigurătorului RCA, corespunzător numărului de luni calendaristice întregi cuprinse în perioada de valabilitate a asigurării, la care se adaugă prima aferentă lunii calendaristice în care încetează răspunderea asigurătorului RCA, dacă aceasta nu a fost deja luată în calcul ca lună întreagă.

(2) Diferenta dintre prima de asigurare plătită si cea calculată conform alin. (1) se restituie asiguratului, la cererea scrisă a acestuia, însotită de documentele doveditoare, numai în cazurile în care nu s-au plătit sau nu se datorează despăgubiri pentru evenimente produse în perioada de valabilitate a asigurării.

Art. 29. - (1) Dacă asigurarea de răspundere civilă încetează înainte de expirarea perioadei pentru care au fost plătite primele, asigurătorul RCA are dreptul la primă până la sfârsitul acelei luni calendaristice în care a expirat asigurarea de răspundere civilă. Asigurătorul RCA va fi obligat sa returneze diferenta de primă corespunzătoare numărului de luni rămase până la expirarea asigurării.

(2) Dacă înainte de expirarea asigurării RCA s-a produs un eveniment, dreptul asigurătorului RCA la primă este dat de alin. (1). Asigurătorul RCA va fi obligat să returneze restul de primă numai dacă pentru autovehiculul asigurat pentru riscurile de răspundere civilă nu s-a plătit ori nu se datorează despăgubire în perioada de valabilitate a politei RCA pentru care s-a plătit prima de asigurare.

(3) În cazul în care asiguratul nu respectă obligatia de a înstiinta asigurătorul RCA cu privire la modificarea informatiilor cuprinse în polita de asigurare, referitoare la autovehicul si la proprietarul sau utilizatorul acestuia, asigurătorul RCA nu va fi obligat să returneze diferenta de primă plătită.

 

Reprezentantele de despăgubiri

 

Art. 30. - (1) Asigurătorul RCA este obligat să numească reprezentante de despăgubiri în fiecare stat membru, cu exceptia statului membru în care a obtinut autorizatia pentru practicarea asigurării de răspundere civilă a autovehiculelor. Reprezentanta de despăgubiri are sediul în statul unde a fost numită, în cazul în care este persoană juridică, sau, în cazul în care este persoană fizică, aceasta este rezidentă ori se stabileste în statul membru în care este numită.

(2) Numirea unei reprezentante de despăgubiri nu reprezintă înfiintarea unei filiale a asigurătorului RCA.

Art. 31. - (1) Reprezentanta de despăgubiri este împuternicită să instrumenteze daunele în numele si în contul asigurătorului RCA si să reprezinte asigurătorul RCA în cadrul conventiei de despăgubire, realizată cu asiguratul si cu partea prejudiciată, potrivit prevederilor art. 54 din Legea nr. 136/1995, cu modificările si completările ulterioare. În acest scop, reprezentanta de despăgubiri întocmeste dosarul de daună si ia toate măsurile necesare pentru solutionarea cererilor de despăgubire pretinse de partea prejudiciată, pentru prejudiciile cauzate în urma unui accident, consecintă a utilizării autovehiculului:

a) pentru care asigurarea de răspundere civilă a fost emisă de către un asigurător sau filiala acestuia în alt stat membru decât statul în care partea prejudiciată este rezidentă ori îsi are sediul;

b) care provine din alt stat membru decât statul în care partea prejudiciată este rezidentă sau îsi are sediul; si

c) dacă prejudiciul s-a produs în alt stat membru decât cel în care partea prejudiciată este rezidentă sau îsi are sediul.

(2) Reprezentanta de despăgubiri poate actiona pentru mai multi asigurători RCA.

Art. 32. - (1) Reprezentanta de despăgubiri trebuie să fie autorizată să reprezinte asigurătorul RCA cu puteri depline, inclusiv cu drept de dispozitie în fata părtii prejudiciate, să i se atribuie competenta necesară pentru a răspunde pretentiilor de despăgubire justificate ale părtii prejudiciate si să fie aptă să examineze cazul în limba oficială a statului membru în care partea prejudiciată este rezidentă sau îsi are sediul.

(2) Numirea unei reprezentante de despăgubiri nu exclude dreptul părtii prejudiciate sau al asigurătorului RCA sau de a institui proceduri directe împotriva persoanei care a cauzat prejudiciul sau de la asigurătorul acestuia, după caz.

Art. 33. - (1) Asigurătorul RCA este obligat să informeze Fondul de protectie a victimelor străzii cu privire la numele si prenumele, data nasterii si adresa ori punctul de lucru ale reprezentantei de despăgubiri, în cazul în care aceasta este reprezentată de o persoană fizică, sau cu privire la denumire si sediu, în cazul în care este reprezentată de o persoană juridică, precum si toate modificările referitoare la reprezentantă, în termen de 7 zile de la numire sau de la producerea modificărilor respective.

(2) Fondul de protectie a victimelor străzii va înainta imediat aceste informatii centrelor de informare nationale din statele membre.

 

Obligatiile asiguratului

 

Art. 34. - (1) Asiguratul este obligat, în cel mai scurt timp, să înstiinteze asigurătorul RCA cu privire la producerea evenimentului si să precizeze împrejurările cu privire la acest eveniment, iar pe parcursul investigatiilor referitoare la acesta sa procedeze în conformitate cu instructiunile primite de la asigurător.

(2) Asiguratul este obligat, în cel mai scurt timp, să înstiinteze asigurătorul RCA în scris cu privire la faptul că:

a) partea prejudiciată a solicitat despăgubirea de la acesta;

b) procedurile penale sau administrative au fost îndreptate împotriva lui în legătură cu evenimentul produs si să informeze asigurătorul RCA imediat cu privire la demersul acestor proceduri, precum si la rezultatul acestora;

c) partea prejudiciată si-a exercitat dreptul să fie despăgubită prin înaintarea unei cereri către o instantă judecătorească sau către o altă autoritate, în situatia în care asiguratul află despre acest lucru.

Art. 35 - Asiguratul este obligat, în cel mai scurt timp, să ofere părtii prejudiciate, la cererea acesteia, informatiile necesare pentru formularea cererii de despăgubire, în special numele si prenumele si locul de rezidentă; numele, prenumele si locul de rezidentă sau denumirea, sediul proprietarului ori al utilizatorului autovehiculului; denumirea, sediul asigurătorului care a emis polita de asigurare RCA, seria si numărul politei de asigurare RCA si, dacă este implicat un autovehicul care este supus înmatriculării sau înregistrării, denumit în continuare autovehicul înmatriculat, să furnizeze numărul de înmatriculare ori de înregistrare al autovehiculului care a produs prejudiciul, din statul care a eliberat acest număr.

 

Despăgubirea

 

Art. 36. - Persoana prejudiciată are dreptul să înainteze cererea de despăgubire către asigurătorul RCA, în cazul producerii unui risc acoperit prin asigurarea obligatorie RCA, potrivit prezentelor norme, sau către Fondul de protectie a victimelor străzii, în cazul producerii unui risc acoperit din acest fond, potrivit art. 251 din Legea nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 37. - (1) Despăgubirea se efectuează de către asigurătorul RCA în termen de 15 zile de la data la care acesta a definitivat investigatia necesară evaluării sumei pe care este obligat să o plătească sau de la data la care a primit o hotărâre judecătorească definitivă cu privire la suma de despăgubire pe care este obligat să o plătească.

(2) Asigurătorul RCA este obligat să desfăsoare investigatia privind producerea accidentului, în termen de cel mult 3 luni de la data avizării producerii evenimentului asigurat, în conditiile în care respectivul accident nu face obiectul unor cercetări efectuate de autoritătile publice, în termen de cel mult 3 luni de la avizarea producerii evenimentului asigurat de către partea prejudiciată ori de către asigurat, asigurătorul RCA este obligat fie:

a) să răspundă cererii părtii solicitante, formulând oferta de despăgubire potrivit propriilor investigatii cu privire la producerea evenimentului asigurat, în cazul în care se dovedeste îndeplinirea conditiilor de asigurare si producerea riscurilor acoperite prin asigurarea obligatorie RCA; sau

b) să notifice părtii prejudiciate motivele pentru care nu a aprobat, în totalitate sau partial, pretentiile de despăgubire.

Art. 38. - Dacă asigurătorul RCA nu îsi îndeplineste obligatiile în termenul prevăzut la art. 37 sau si le îndeplineste defectuos, inclusiv dacă diminuează nejustificat despăgubirea la suma de despăgubire cuvenită, care se plăteste de asigurător, se aplică o penalizare de 0,1% calculată pentru fiecare zi de întârziere.

 

PARTEA a ll-a

Norme tehnice privind avizarea, constatarea prejudiciilor si plata despăgubirilor

 

TITLUL I

Avizarea si constatarea prejudiciilor

 

Art. 39. - (1) Pentru acoperirea prejudiciilor suferite în urma producerii unor accidente de autovehicule, persoanele prejudiciate depun o cerere de despăgubire la asigurătorul RCA cu care proprietarul sau utilizatorul autovehiculului, răspunzător de producerea accidentului, a încheiat asigurarea obligatorie RCA, la reprezentanta de despăgubiri sau la Fondul de protectie a victimelor străzii.

(2) Depunerea cererii de despăgubire cu privire la producerea evenimentului asigurat prin polita de asigurare RCA reprezintă avizare de daună si obligă asigurătorul RCA răspunzător să deschidă dosarul de daună, să efectueze constatarea pagubelor, să comunice în scris părtii prejudiciate cu privire la documentele ce trebuie depuse pentru solutionarea cererii de despăgubire si să solutioneze cererea de despăgubire în termenul legal.

Art. 40. - (1) Încuviintarea cu privire la stabilirea despăgubirii pe baza conventiei dintre asigurat, partea prejudiciată si asigurătorul RCA se dă:

a) de către proprietarul sau utilizatorul autovehiculului răspunzător de producerea prejudiciului, pe baza constatării amiabile de accident ori pe baza actelor eliberate de persoanele care au competente să constate accidentele de autovehicule, pe baza înstiintării sau a procesului-verbal de constatare a pagubelor întocmit de asigurător;

b) de către persoana prejudiciată ori de către un reprezentant, în cazul persoanelor juridice, pe baza procesului-verbal de constatare a pagubelor întocmit de asigurător;

c) de către orice persoană care a condus, cu consimtământul asiguratului, autovehiculul prin intermediul căruia s-a creat prejudiciul; existenta consimtământului se prezumă.

(2) În situatiile prevăzute la alin. (1), în cazul persoanelor fizice, încuviintarea poate fi dată de sotia/sotul asiguratului si a/al persoanei prejudiciate, ori, în caz de imposibilitate a ambilor soti (spitalizare, deces, detentie, lipsa îndelungată din localitate etc), de oricare dintre următoarele persoane majore: copii, părinti, surori sau frati ai asiguratului, respectiv ai persoanei prejudiciate ori ai sotiei/sotului acestora.

Art. 41. - (1) În cazul în care, pentru recuperarea pagubei materiale, persoana păgubită se adresează asigurătorului său de bunuri, constatarea avariilor, solutiile tehnologice adoptate, evaluarea si stabilirea despăgubirilor sunt opozabile asigurătorului RCA al persoanei vinovate.

(2) În situatia respectării prevederilor alin. (1), asigurătorul de bunuri al persoanei păgubite recuperează despăgubirea plătită de la asigurătorul RCA al persoanei vinovate fără ca asigurătorul RCA să fie îndreptătit să respingă o astfel de cerere.

(3) Eventuala diferentă de despăgubire, dacă este justificată, rămâne pe contul asigurării facultative, neputând fi recuperată de la asigurat, persoana vinovată, dacă despăgubirea plătită din asigurarea facultativă nu depăseste limita de despăgubire ce poate fi acordată de asigurătorul RCA pentru prejudiciile cauzate în unul si acelasi accident de autovehicul, prevăzută în polita de asigurare RCA.

Art. 42. - (1) Procesul-verbal de constatare a pagubelor se semnează de toate persoanele care iau parte la întocmirea acestuia.

(2) Eventualele obiectii ale părtilor cu privire la prejudiciile constatate vor fi mentionate în procesul-verbal sau într-o anexă la acesta.

(3) Eventualele modificări în cuprinsul procesului-verbal trebuie certificate sub semnătura persoanelor precizate la alin. (1).

(4) Dacă prin demontarea sau reparatia bunului avariat au rezultat si alte pagube produse ca urmare a accidentului, ce nu au putut fi constatate initial, se va întocmi un proces-verbal suplimentar de constatare a pagubelor, cu participarea acelorasi persoane care au luat parte la constatarea initială.

Art. 43. - După efectuarea constatării, asigurătorul RCA este obligat să elibereze persoanei prejudiciate o copie a procesului-verbal de constatare a pagubelor sau o notă de constatare, în care să se indice si numărul dosarului deschis, piesele constatate ca avariate în unul si acelasi accident si solutiile tehnice adoptate: înlocuire sau reparatie, precum si lista documentelor necesare a fi depuse de către păgubit pentru finalizarea dosarului de daună si efectuarea plătii.

Art. 44. - Asigurătorii RCA pot acorda despăgubiri si în cazul în care persoana păgubită a procedat la repararea autovehiculului avariat înainte ca asigurătorii să efectueze constatarea prejudiciului, dacă împrejurările si cauzele producerii evenimentului asigurat, precum si cuantumul pagubei rezultă din actele aflate la dosar. In asemenea situatii stabilirea mărimii cuantumului pagubelor se face în baza datelor consemnate în actele încheiate de organele de politie, de unitătile de pompieri sau de celelalte autorităti publice competente, a documentatiilor privind costul efectiv al reparatiilor efectuate, coroborate cu preturile practicate de unitătile de specialitate, a declaratiilor scrise ale părtilor implicate în accident si ale martorilor cu privire la accidentul produs, precum si a altor dovezi prezentate, coroborate cu propriile constatări ale asigurătorului, rezultate în urma examinării reparatiilor executate la autovehicul si, după caz, a înlocuirii eventualelor părti componente sau piese avariate, precum si cu investigatiile în legătură cu dinamica accidentului, localizarea acestuia etc. Si în aceste cazuri datele constatate vor fi consemnate în procesul-verbal de constatare a pagubelor la autovehicule, care va fi semnat de toate persoanele care iau parte la întocmirea acestuia.

 

TITLUL II

Stabilirea despăgubirilor

 

Art. 45. - Despăgubirile se stabilesc în conformitate cu art. 49 din Legea nr. 136/1995, cu modificările si completările ulterioare, pe baza conventiei dintre asigurat, persoana prejudiciată si asigurătorul RCA ori, în cazul în care nu s-a realizat întelegerea, prin hotărâre judecătorească.

Art. 46. - (1) Stabilirea despăgubirilor pe baza conventiei dintre asigurati, persoanele prejudiciate si asigurătorii RCA se poate face în cazurile în care, din constatarea amiabilă de accident ori din actele eliberate de persoanele care au competente să constate accidentele de autovehicule, din înstiintarea sau din procesul-verbal de constatare a pagubelor întocmit de asigurător rezultă răspunderea civilă a proprietarului sau a conducătorului autovehiculului asigurat în producerea pagubei, iar persoana păgubită face dovada prejudiciului suferit.

(2) În cazul avarierii sau al distrugerii bunurilor, dacă autoritătile publice nu au competenta să constate si/sau să cerceteze accidentele de autovehicule ori nu au retinut elemente determinante cu privire la cauzele si la împrejurările producerii accidentului de autovehicule ori la pagubele cauzate, acestea pot fi dovedite prin orice mijloc legal de probă.

Art. 47. - Despăgubirile nu pot fi stabilite pe baza conventiei dintre asigurati, persoanele prejudiciate si asigurătorii RCA, în cazul în care:

1. se formulează pretentii de despăgubiri pentru lipsa de folosintă a bunului avariat ori distrus, pentru partea respectivă de despăgubire, cu exceptia lipsei de folosintă a mijloacelor de transport cu care persoana prejudiciată îsi realizează obiectul de activitate si pentru care detine licenta si autorizarea în acest sens, dar numai pentru timpul normat necesar efectuării reparatiei pagubelor produse la mijloacele de transport. Partea de despăgubire aferentă lipsei de folosintă se determină luându-se în calcul tarifele pentru transporturi de mărfuri sau de persoane, practicate de păgubit la data producerii pagubei. Sarcina probei apartine păgubitului si se face cu înscrisuri doveditoare;

2. se formulează pretentii de despăgubiri pentru: hârtii de valoare, acte, manuscrise, bijuterii, pietre pretioase, obiecte de artă, obiecte din platină, aur sau argint, mărci postale, timbre, precum si pentru disparitia sau distrugerea banilor;

3. nu se pot trage concluzii cu privire la persoana răspunzătoare de producerea prejudiciului, la cauzele si împrejurările producerii accidentului, precum si la cuantumul prejudiciilor produse.

Art. 48. - În situatia în care accidentul de autovehicu face obiectul unui proces penal, despăgubirile pot fi stabilite pe baza conventiei dintre asigurati, persoanele prejudiciate si asigurătorii RCA, în cazul în care:

1. potrivit legii, actiunea penală a fost stinsă prin împăcarea părtilor;

2. desi hotărârea instantei penale a rămas definitivă si irevocabilă, stabilirea despăgubirilor civile ar urma să se facă ulterior;

3. desi actiunea penală nu poate fi stinsă prin împăcarea părtilor, sunt îndeplinite cumulativ următoarele conditii:

a) s-a dat rechizitoriu de trimitere în judecată sau din actele încheiate de autoritătile publice, semnate fără obiectii de proprietarul, utilizatorul ori conducătorul autovehiculului asigurat, răspunzător de producerea prejudiciului, rezultă cu certitudine atât răspunderea civilă a acestora, prejudiciile cauzate, cât si vinovătia penală a conducătorului auto care urmează să fie trimis în judecată după finalizarea cercetărilor aflate în curs;

b) s-a dat acordul pentru stabilirea despăgubirii pe baza conventiei dintre asigurat, persoana prejudiciată si asigurător;

c) persoana prejudiciată îsi ia un angajament scris prin care se obligă să restituie de îndată, partial sau total, despăgubirea primită, în functie de hotărârea instantei penale în ceea ce priveste fapta, făptuitorul si vinovătia.

Art. 49. - La stabilirea despăgubirii, în cazul avarierii sau al distrugerii bunurilor, se iau ca bază de calcul pretentiile formulate de persoanele păgubite, tinându-se cont de prevederile legale privind acoperirea cuantumului pagubelor aduse bunurilor, fără a se depăsi diferenta dintre valoarea acestora din momentul producerii accidentului si valoarea rămasă si nici limitele de despăgubire stabilite prin polita de asigurare RCA.

Art. 50. - (1) În cazul în care cuantumul despăgubirilor ca urmare a avarierii ori a distrugerii bunurilor apartinând mai multor persoane în unul si acelasi accident de autovehicul depăseste, la data producerii accidentului, limita de despăgubire stabilită prin polita de asigurare RCA, exclusiv cheltuielile făcute în procesul civil, indiferent de numărul persoanelor păgubite si de numărul persoanelor răspunzătoare de producerea pagubei, despăgubirile se acordă, în limita acestei sume, fiecărei persoane păgubite, proportional cu raportul dintre limita de despăgubire prevăzută în polita de asigurare RCA si totalul cuantumului despăgubirilor.

(2) În cazul în care cuantumul despăgubirilor ca urmare a vătămărilor corporale sau a decesului mai multor persoane în unul si acelasi accident de autovehicul depăseste, la data producerii accidentului, limita de despăgubire stabilită prin documentul de asigurare RCA, exclusiv cheltuielile făcute în procesul civil, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate si de numărul persoanelor răspunzătoare de producerea prejudiciului, despăgubirile se acordă în limita acestei sume, proportional cu prejudiciul suferit de fiecare persoană vătămată, fără însă a se depăsi, la data producerii accidentului, pentru fiecare persoană accidentată, limita de despăgubire pe persoană, stabilită prin polita de asigurare RCA.

 

Stabilirea despăgubirilor în cazul vătămării corporale sau al decesului

 

Art. 51. - La stabilirea despăgubirilor pe baza conventiei dintre asigurati, persoanele prejudiciate si asigurători, în cazul vătămării corporale sau al decesului unor persoane, se au în vedere următoarele:

1. În caz de vătămare corporală:

a) diferenta dintre veniturile nete ale persoanei vătămate, probate cu documente fiscale, si indemnizatia primită din fondurile persoanei juridice sau fizice la care salariatul îsi desfăsoară activitatea si/sau, după caz, din fondurile bugetului asigurărilor sociale de stat, pe perioada spitalizării si a concediului medical;

b) venitul mediu lunar net realizat din activităti desfăsurate de persoana vătămată, probat cu documente justificative, în cazul persoanelor care nu au calitatea de salariat;

c) salariul de bază minim brut pe economie, în cazul persoanelor păgubite aflate la data producerii accidentului în ultimul an de studii sau de calificare;

d) eventualele cheltuieli prilejuite de accident - cheltuieli cu transportul persoanei accidentate, cu tratamentul, spitalizarea, pentru recuperare, pentru proteze, pentru alimentatie suplimentară, conform prescriptiilor medicale, probate cu documente justificative, si care nu sunt suportate din fondurile de asigurări sociale prevăzute de reglementările în vigoare;

e) cheltuielile cu îngrijitori pe perioada incapacitătii de muncă, dacă prin certificatul medical se recomandă acest lucru, însă nu mai mult decât salariul de bază minim brut pe economie;

f) daunele morale: în conformitate cu legislatia si jurisprudenta din România;

2. În caz de deces:

a) cheltuielile de înmormântare, inclusiv pentru piatra funerară, precum si cele efectuate cu îndeplinirea ritualurilor religioase, probate cu documente justificative;

b) cheltuielile de transport al cadavrului, inclusiv cele de îmbălsămare, probate cu documente justificative, de la localitatea unde a avut loc decesul până la localitatea în care se face înmormântarea;

c) veniturile nete nerealizate si alte eventuale cheltuieli rezultate în perioada de la data producerii accidentului si până la data decesului, prevăzute la pct. 1, dacă acestea au fost cauzate de producerea accidentului;

d) daunele morale: în conformitate cu legislatia si jurisprudenta din România.

 

Stabilirea despăgubirilor în cazul avarierii sau al distrugerii autovehiculelor

 

Art. 52. - (1) Despăgubirile pentru autovehicule nu pot depăsi cuantumul pagubei, diferenta dintre valoarea autovehiculului la data producerii accidentului si valoarea rămasă si nici limita de despăgubire prevăzută în polita de asigurare RCA.

(2) Prin valoare rămasă se întelege valoarea acelor părti din autovehicul rămase neavariate, cuprinsă între 0,1% si cel mult 25% din valoarea autovehiculului la data producerii accidentului.

(3) Cuantumul pagubei la autovehicule este egal cu costul reparatiilor părtilor componente sau ale pieselor avariate ori cu costul de înlocuire a acestora, inclusiv cheltuielile pentru materiale, precum si cele de demontare si montare aferente reparatiilor si înlocuirilor necesare ca urmare a pagubelor produse prin respectivul accident de autovehicul, stabilite la preturile practicate de unitătile de specialitate. Prin unităti de specialitate se întelege persoanele juridice legal autorizate, care au în obiectul lor de activitate comercializarea de autovehicule, părti componente, piese înlocuitoare si materiale pentru acestea, cu exceptia celor în regim de consignatie, si/sau executarea de lucrări de întretinere si reparatie la autovehicule.

(4) La avarierea unui ansamblu sau subansamblu se ia în considerare înlocuirea numai a părtilor componente sau a pieselor care au fost avariate.

(5) Prin părti componente sau piese care necesiti înlocuirea se întelege numai cele a căror reparare sat folosire, chiar reparate, nu mai este posibilă din punct de vedere tehnic datorită gradului de avariere a acestora ori, cu toate că repararea este posibilă, costul de reparatie, inclusiv cheltuielile pentru materiale, precum si cele de demontare si montare aferente depăsesc valoarea de nou a părtii componente sau a piesei respective, inclusiv cheltuielile pentru materiale, precum si cele de demontare si montare aferente.

(6) Se consideră că a fost necesară revopsirea integrală a autovehiculului atunci când părtile avariate din cauza accidentului reprezintă minimum 50% din suprafata totală exterioară a autovehiculului respectiv.

(7) Preturile părtilor componente, ale pieselor înlocuitoare noi si ale materialelor sunt cele practicate de unitătile de specialitate.

(8) În cazurile în care pentru repararea autovehiculelor a fost necesară procurarea directă de către detinător a unor părti componente, piese sau materiale, cu plata în valută, costul acestora este egal cu costul de achizitie prevăzut în actele de cheltuieli prezentate, inclusiv cheltuielile de transport si taxe vamale, exclusiv TVA aferentă, echivalat în lei la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Natională a României la data efectuării plătii facturii de către păgubit. În aceste cazuri costul părtilor componente, pieselor sau al materialelor nu va depăsi preturile de vânzare practicate de unitătile de specialitate din România, dacă acestea sunt comercializate si în România.

(9) Costul reparatiilor efectuate la autovehicule se stabileste pe baza documentelor eliberate de unitătile de specialitate.

(10) În cazul în care reparatiile autovehiculului se efectuează în regie proprie sau se solicită plata despăgubirii înainte de efectuarea reparatiilor, costul acestora se stabileste pe baza evaluării asigurătorului RCA si, dacă este cazul, a documentelor justificative privind plătile făcute, prezentate ulterior efectuării reparatiilor. În astfel de cazuri cheltuielile cu manopera si costul reparatiilor nu pot depăsi, pentru părti componente, piese sau materiale, preturile de vânzare si tarifele pentru manoperă practicate de unitătile de specialitate.

(11) Dacă pentru unele părti componente sau piese ale autovehiculului nu există preturi practicate de unitătile de specialitate, valoarea de nou a acestora se stabileste pe baza preturilor din cataloagele pentru piese de schimb sau, în lipsă, prin asimilare cu preturile din cataloage ori cu cele practicate de unitătile de specialitate, pentru părtile componente sau piesele unor autovehicule similare. În cazul în care preturile din cataloage sunt exprimate în valută, se va calcuia echivalentul în lei la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Natională a României la data producerii accidentului.

Art. 53. - (1) Valoarea autovehiculului la data producerii accidentului se stabileste scăzându-se din valoarea de nou a acestuia uzura corespunzătoare.

(2) Modalitatea de stabilire a valorii de nou si a uzurii corespunzătoare, prevăzute de prezentele norme, se aplică inclusiv în cazul despăgubirii stabilite prin hotărâre judecătorească.

Art. 54. - Prin valoarea de nou a autovehiculelor avariate se întelege:

a) pretul de comercializare practicat de unitătile de specialitate din România la data producerii accidentului;

b) pentru autovehiculele care nu se comercializează în România, pretul corespunzător din cataloagele de specialitate, echivalat în lei la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Natională a României la data producerii accidentului;

c) pentru tipurile de autovehicule la care nu există preturi stabilite sau pentru tipuri ori modele care nu se mai fabrică, valoarea stabilită prin asimilare cu pretul de vânzare, practicat la data producerii accidentului, al unor autovehicule care au aspect si caracteristici tehnice similare, din productia internă sau externă. În lipsa acestor preturi se pot avea în vedere preturile corespunzătoare din cataloagele de specialitate.

Art. 55. - (1) Uzura autovehiculului avariat se stabileste în raport cu vechimea, utilizarea si starea de întretinere a acestuia la data producerii accidentului. La stabilirea uzurii se tine seama de costul reparatiilor curente ori capitale, inclusiv de costul de înlocuire a părtilor componente sau a pieselor executate înainte de accident, pentru mentinerea stării tehnice corespunzătoare a autovehiculului. Valoarea acestora se stabileste în baza documentatiilor privind costul efectiv al reparatiilor sau al înlocuirilor respective.

(2) Criteriile pentru stabilirea uzurii în cazul pagubelor produse la autovehicule sunt cele prevăzute în tabelele nr. 1 si 2 din anexa nr. 1.

Art. 56. - Se acordă despăgubiri si pentru:

1. acoperirea cheltuielilor făcute în vederea limitării pagubelor, dacă au fost necesare ca urmare a accidentului si sunt probate cu documente justificative;

2. În cazul autovehiculelor avariate care nu se mai pot deplasa prin fortă proprie:

a) acoperirea cheltuielilor de transport al autovehiculului, cu exceptia cazurilor de daună totală, la unitatea de specialitate din România cea mai apropiată de locul accidentului, care poate face reparatia, sau la locul cei mai apropiat de adăpostire a autovehiculului;

b) cheltuielile de transport, până la localitatea de domiciliu, al persoanelor care au efectuat voiajul în autovehiculul avariat, fără a se putea depăsi tariful prevăzut pentru transportul cu avionul - clasa economic;

c) cheltuielile de transport al mărfurilor aflate în autovehicul, inclusiv remorca/semiremorca tractată de acesta, până la destinatie;

d) cheltuielile prevăzute mai sus trebuie probate cu documente justificative.

Art. 57. - În cazul persoanei păgubite, cu domiciliul/ sediul în străinătate, detinătoare a autovehiculului înmatriculat în străinătate:

1. dacă reparatia s-a efectuat în străinătate, despăgubirile urmând a se plăti în valută, costul reparatiei este cel prevăzut în documentatia de reparatie, avându-se în vedere avariile constatate de asigurător, precum si eventualele avarii suplimentare constatate cu ocazia efectuării reparatiei, dacă producerea acestora se justifică prin dinamica accidentului;

2. În cazul în care reparatia s-a făcut în România si se solicită plata despăgubirii în valută, calcularea în valută a costurilor reparatiei, stabilite în lei, se face la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Natională a României la data la care păgubitul a efectuat plata facturii de reparatie;

3. În cazul în care se solicită plata despăgubirii înainte de efectuarea reparatiilor, costul pagubelor se stabileste pe baza evaluării făcute de asigurătorul RCA, avându-se în vedere constatările făcute de autoritătile publice competente, cercetările efectuate de asigurătorul RCA în legătură cu dinamica accidentului si întinderea prejudiciului, precum si, dacă este cazul, documentele prezentate ulterior privind plătile efectiv făcute de cel păgubit. Calcularea în valută a despăgubirilor stabilite în lei se face la cursul de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Natională a României la data propunerii făcute de către asigurătorul RCA persoanei păgubite si acceptate de aceasta;

4. În cazul în care se solicită plata în lei a despăgubirii stabilite în valută, se va calcula echivalentul în lei al acesteia, la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Natională a României la data propunerii făcute de către asigurătorul RCA persoanei păgubite si acceptate de aceasta;

5. calcularea în valută a limitelor privind cuantumul despăgubirilor stabilite potrivit art. 12 se face la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Natională a României la data producerii accidentului.

Art. 58. - În cazurile în care despăgubirile urmează să fie recuperate potrivit art. 58 din Legea nr. 136/1995, cu modificările si completările ulterioare, suma de recuperat reprezintă:

a) despăgubirea stabilită în lei, în cazul în care plata acesteia s-a făcut de către asigurătorul RCA în lei;

b) despăgubirea stabilită si plătită în valută, echivalată în lei la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Natională a României la data efectuării plătii externe de către asigurătorul RCA.

Criterii pentru stabilirea uzurii în cazul pagubelor produse la autovehicule

Art. 59. - (1) Pentru stabilirea valorii autovehiculelor la data producerii evenimentului asigurat, din valoarea de nou a acestora se scade uzura valorică. Prin uzură valorică se întelege acea parte din valoarea autovehiculului ce se pierde prin vechime, întrebuintare sau stare de întretinere.

(2) Uzura valorică se calculează prin aplicarea unui coeficient de uzură asupra valorii de nou a autovehiculului la data producerii evenimentului asigurat.

(3) Coeficientul de uzură se stabileste în functie de gradul de întrebuintare, kilometri parcursi cu autovehiculul, precum si de vechimea în exploatare, exprimată în unităti de timp/ani, diferentiată pe categorii de autovehicule, potrivit tabelelor coeficientilor de uzură nr. 1 si 2, prevăzute în anexa nr. 1.

(4) Pentru stabilirea coeficientului de uzură a unui autovehicul sunt necesare:

a) data introducerii în exploatare de nou a autovehiculului respectiv, mentionată în documentele de identificare a acestuia: carte de identitate, certificat de înmatriculare etc. sau, în lipsă, anul de fabricatie de pe placa de origine a autovehiculului;

b) parcursul în kilometri realizat de autovehiculul respectiv de la data introducerii lui în exploatare de nou si până la data producerii evenimentului asigurat.

Art. 60. - (1) Pentru autovehiculele la care se cunosc datele mentionate la art. 59 alin. (4), pentru stabilirea coeficientului de uzură a autovehiculului avariat se caută în tabelul coeficientilor de uzură linia corespunzătoare vechimii în exploatare, în ani, si coloana corespunzătoare stării de întretinere medie, la intersectia cărora se va găsi coeficientul de uzură respectiv. Coeficientii de uzură sunt determinati pentru un parcurs mediu anual de 12.000 km.

(2) În cazul în care există diferente între parcursul real si cel rezultat utilizându-se media anuală, coeficientul corespunzător stării de întretinere medie se va corecta cu 0,5% pentru fiecare 1.000 km, fără a se putea depăsi coeficientii corespunzători stărilor de întretinere bună sau satisfăcătoare.

(3) Corectia se face prin adunare, dacă parcursul real este mai mare de 12.000 km/an, ori prin scădere, dacă parcursul real este mai mic.

Art. 61. - (1) Pentru autovehiculele la care nu se cunoaste parcursul în km, realizat până la data producerii evenimentului asigurat, sau acesta nu este în concordantă cu starea tehnică a autovehiculului respectiv, coeficientul de uzură a autovehiculului avariat se stabileste în functie de vechimea în exploatare si de starea de întretinere a acestuia, prevăzute în tabelele coeficientilor de uzură nr. 1 si 2 din anexa nr. 1.

(2) Starea de întretinere a unui autovehicul se clasifică în: bună, medie si satisfăcătoare.

(3) Stabilirea stării de întretinere a autovehiculului se face potrivit stării acestuia dinainte de producerea evenimentului asigurat, pe baza criteriilor de mai jos:

a) stare de întretinere bună - autovehiculul prezintă: integritatea elementelor caroseriei, barelor de protectie si capacelor de roti; vopseaua intactă, fără exfolieri sau urme aparente de rugină a tablei; tapiteria fără pete, urme de uzură prematură sau rupturi; cauciucuri uzate uniform, fără să prezinte uzuri accentuate pe flancuri ca urmare a unui reglaj necorespunzător al directiei; motorul fără scurgeri de ulei pe părtile laterale sau pe capotajele interioare ale spatiului afectat acestuia;

b) stare de întretinere medie - autovehiculul prezintă: deformări ale caroseriei, barelor de protectie sau capacelor de roti până la 10 dm2 însumat pe întreaga suprafată exterioară; degradări ale vopselei în ceea ce priveste luciul, cu urme de rugină aparentă pe o suprafată totală până la 10 dm2, cu exfolieri pe o suprafată totală până la 1 cm2; pete pe tapiteria scaunelor;

c) stare de întretinere satisfăcătoare - autovehiculul prezintă: deformări ale caroseriei, barelor de protectie si capacelor de roti mai mari de 10 dm2 însumat pe întreaga suprafată exterioară: degradări ale vopselei, pierderea totală a luciului, cu exfolieri pe o suprafată totală mai mare de 1 cm2, cu urme pronuntate de rugină aparentă si zgârieturi; tapiteria deteriorată si murdară; cauciucurile uzate neuniform, cu accentuări pe unul dintre flancuri, ca urmare a unui reglaj necorespunzător al directiei; motorul cu urme de ulei pe părtile superioare si laterale ca urmare a scurgerilor la capacul distributiei, al chiulasei sau pe lângă garniturile de etansare; joc mare la volanul directiei.

(4) Cunoscându-se data introducerii în exploatare de nou si starea sa de întretinere justificată tehnic, pentru stabilirea coeficientului de uzură a autovehiculului avariat se caută în tabelul coeficientilor de uzură linia orizontală corespunzătoare vechimii în exploatare, în ani, a acestuia si se stabileste un coeficient de uzură cuprins între cei corespunzători stării de întretinere bună si satisfăcătoare.

Art. 62. - (1) Pentru autovehiculele care aveau executate înainte de data producerii evenimentului asigurat reparatii curente, inclusiv înlocuiri ale părtilor componente sau ale pieselor originale, stabilirea coeficientului de uzură se face pe baza relatiei:

Ur = U x K, în care:

Ur = coeficientul de uzură recalculat al autovehiculului;

U = coeficientul de uzură rezultat din tabelele coeficientilor de uzură, în baza datelor determinate potrivit art. 60;

K = coeficientul de corectie a uzurii (A-a)/A,

În care:

A - valoarea de nou a autovehiculului avariat;

a - costul total al reparatiilor curente, inclusiv al înlocuirilor de părti componente sau de piese originale executate înainte de data producerii evenimentului asigurat, exclusiv cele efectuate ca urmare a unor accidente sau a unor defecte de fabricatie, pentru mentinerea sau îmbunătătirea stării tehnice corespunzătoare a autovehiculului, în baza documentatiilor privind costul efectiv al acestora.

(2) Nu se pot lua în calcul coeficienti de uzură (U) inferiori coeficientilor minimali sau superiori celor maximali, pentru vechimea în exploatare, parcursul realizat si starea de întretinere a autovehiculului avariat, prevăzuti în tabelele coeficientilor de uzură nr. 1 si 2 cuprinse în anexa nr. 1.

 

Stabilirea despăgubirilor în cazul avarierii sau al distrugerii altor bunuri

 

Art. 63. - (1) Despăgubirile pentru clădiri, constructii sau alte bunuri se stabilesc pe baza preturilor existente pe piată la data producerii riscului asigurat, în limitele de despăgubire stabilite potrivit art. 12.

(2) În cazul în care persoanele păgubite prezintă documentatii tehnice: devize de reparatii sau alte evaluări, acestea pot fi luate în considerare la stabilirea despăgubirii, după verificarea prealabilă făcută de asigurător.

Stabilirea despăgubirilor în cazul vătămării sau al pieirii animalelor

Art. 64. - (1) Despăgubirile pentru animale se stabilesc pe baza valorii de pe piata locală a animalului respectiv la data producerii accidentului.

(2) Păgubitul va prezenta actul justificativ din care să rezulte că este proprietarul animalului respectiv.

 

TITLUL III

Plata despăgubirilor

 

Art. 65. - (1) După acceptarea ofertei de despăgubire, persoana prejudiciată va preciza modalitatea de plată: în numerar sau prin ordin de plată, în contul bancar personal sau în contul bancar al unitătii de specialitate care a efectuat reparatia.

(2) În cazul în care în drepturile persoanei prejudiciate s-a subrogat asigurătorul acesteia, conform prevederilor art. 22 din Legea nr. 136/1995, cu modificările si completările ulterioare, asigurătorul RCA efectuează plata despăgubirilor astfel:

a) dacă nu există obiectiuni asupra sumelor solicitate, acestea se vor achita în cel mult 15 zile calendaristice de la data avizării scrise, efectuată de asigurătorul subrogat în drepturile persoanei păgubite, însotită de documentele justificative. Avizarea de plată poate fi făcută la sediul social sau la oricare dintre unitătile teritoriale ale asigurătorului RCA care desfăsoară activităti de constatare, de lichidare a daunelor auto si de efectuare a plătilor de despăgubiri. Actiunea în justitie împotriva asigurătorului RCA poate fi exercitată, în mod alternativ, la oricare dintre sediile asigurătorului, respectiv sediul social sau sucursala care a emis polita de asigurare RCA, ori sucursala care a lichidat dauna;

b) dacă există obiectii întemeiate asupra sumelor solicitate, acestea se vor comunica asigurătorului CASCO în termenul prevăzut la lit. a), urmând ca în termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la solutionarea obiectiunilor să se efectueze plata.

(3) În cazul neformulării obiectiilor în termen de 30 de zile, asigurătorul RCA nu mai poate emite obiectiuni, datoria devenind scadentă.

(4) Dacă asigurătorul RCA nu îsi îndeplineste obligatiile în termenele prevăzute la alin. (2) si (3) sau si le îndeplineste defectuos, la suma solicitată pentru plata asigurătorului RCA se aplică o penalizare de 0,1%, calculată pentru fiecare zi de întârziere.

Art. 66. - (1) Odată cu încasarea despăgubirii, partea prejudiciată va mentiona în scris că a fost integral despăgubită pentru prejudiciile suferite si că nu mai are nici o pretentie de la asigurătorul RCA si de la asigurat, în legătură cu prejudiciul respectiv, dacă despăgubirea plătită nu depăseste limita de despăgubire ce poate fi acordată de asigurător pentru prejudiciile cauzate în unul si acelasi accident de autovehicul, prevăzută în polita de asigurare RCA.

(2) Declaratia de acceptare a despăgubirii, prevăzută la alin. (1), va fi dată de asigurătorul CASCO, în cazurile de regres.

(3) În situatia efectuării plătii de către asigurătorul RCA direct în contul bancar al persoanei prejudiciate, aceasta se consideră a fi integral despăgubită dacă în termen de 30 de zile de la data intrării sumei în contul său bancar nu a notificat asigurătorului RCA eventualele obiectii referitoare la cuantumul despăgubirii, dacă plata efectuată contine elementele necesare identificării acesteia de către creditor.

 

TITLUL IV

Dispozitii finale

 

Art. 67. - (1) În cazurile în care nu s-a realizat conventia si despăgubirile se stabilesc prin hotărâre judecătorească, asigurătorul RCA va acorda despăgubiri fără a mai fi necesară încuviintarea asiguratului, în baza hotărârii judecătoresti rămase definitivă, irevocabilă si învestită cu formulă executorie, cu respectarea prevederilor Legii nr. 136/1995, cu modificările si completările ulterioare, si ale prezentelor norme.

(2) În cazul obligării la prestatii bănesti periodice, sumele stabilite în conditiile prevăzute la alin. (1) se vor plăti până la reducerea sau încetarea stării de nevoie ori a incapacitătii de muncă, tinându-se seama de deciziile de pensionare, de certificatele medicale si de alte dovezi care stabilesc aceste situatii, cu respectarea limitelor de despăgubire stabilite prin polita de asigurare RCA.

Art. 68. - În cazul în care după plata despăgubirilor pentru vătămări corporale, stabilite prin hotărâre a organului de jurisdictie competent, intervine decesul victimei ca urmare a aceluiasi accident, se vor stabili despăgubiri, pe baza conventiei dintre părti, pentru cheltuielile prevăzute la art. 51 pct. 2.

Art. 69. - Conventia dintre asigurati, persoanele prejudiciate si asigurătorii RCA are caracter total, neconditionat, definitiv si stinge toate pretentiile decurgând din prejudiciile care erau sau puteau fi cunoscute la data realizării conventiei, pentru prejudiciile ce s-au acoperit pe această cale, cu exceptia situatiei în care ulterior plătii despăgubirii pentru vătămări corporale starea persoanei lezate s-a agravat ori a intervenit decesul acesteia ca urmare a aceluiasi accident.

Art. 70. - Asigurătorii RCA sunt obligati să comunice asiguratilor conditiile privind această asigurare, prevăzute de prezentele norme.

Art. 71. - Pentru respectarea intereselor asiguratilor, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, prin atributiile sale, analizează si rezolvă eventualele reclamatii primite de la asigurati sau de la alte persoane fizice si juridice care apelează la serviciile societătilor din domeniul asigurărilor.

Art. 72. - Nerespectarea prevederilor prezentelor norme de către societătile de asigurare se sanctionează în conditiile si potrivit prevederilor Legii nr. 32/2000, cu modificările si completările ulterioare, precum si ale Legii nr. 136/1995, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 73. - Anexele nr. 1, 2, 3, 4, 5a), 5b) si 6*) fac parte integrantă din prezentele norme.

 

ANEXA Nr. 1

la norme

 

TABELUL COEFICIENTILOR DE UZURA Nr. 1

pentru autovehicule a căror masă totală maximă autorizată nu depăseste 3,5 t si pentru cele al căror număr de locuri pe scaune nu este mai mare de 9

 

Ani

Coeficient de uzurã  (%)

Stare de întretinere buna

Stare de întretinere medie

Stare de întretinere satisfacatoare

1

 

0

1

6

1

9

13

2

10

18

28

15

28

35

3

20

33

40

24

37

45

4

28

42

50

32

45

53

5

35

48

56

41

52

59

6

45

55

62

48

58

65

7

51

62

69

53

65

72

8

56

67

75

58

70

78

9

60

72

80

61

73

82

10

62

74

84

63

75

85

Peste 10

63

75

85

 

NOTĂ :

Coeficientii de uzură din tabel, corespunzători anilor de vechime, sunt stabiliti diferentiat, pe acesti ani, pentru jumătate de an si pentru un an întreg de vechime.

 

 

TABELUL COEFICIENTILOR DE UZURĂ Nr. 2

pentru autovehicule a căror masă totală maximă autorizată depăseste 3.5 t si pentru cele al căror număr de locuri pe scaune este mai mare de 9

 

Ani

Coeficient de uzurã  (%)

Stare de întretinere buna

Stare de întretinere medie

Stare de întretinere satisfacatoare

1

0

5

7

4

10

15

2

10

20

27

18

25

34

3

23

30

39

28

35

44

4

33

40

48

37

45

52

5

41

49

56

44

52

60

6

47

55

63

50

58

65

7

53

60

68

55

64

70

8

58

66

72

60

68

74

9

63

70

76

65

71

77

10

66

73

79

67

74

80

11

68

75

82

69

76

83

12

70

77

84

71

78

85

peste 12

71

78

85

 

NOTĂ:

Coeficientii de uzură din tabel, corespunzători anilor de vechime, sunt stabiliti diferentiat, pe acesti ani, pentru jumătate de an si pentru un an întreg de vechime.

 

ANEXA Nr. 2

la norme

 

Antet asigurator

 

Reteaua teritorială si personalul specializat pentru activitatea de constatare si lichidare a daunelor

 

Nr. crt.

 

Judete

Structura proprie de lucru

Persoană autorizată

Unităti proprii1)

Date de identificare2)

Nume3)

Denumire/Nume4)

Date de identificare5)

1

Alba

 

 

 

 

 

2

Arad

 

 

 

 

 

3

Arges

 

 

 

 

 

4

Bacău

 

 

 

 

 

5

Bihor

 

 

 

 

 

6

Bistrita-Năsăud

 

 

 

 

 

7

Botosani

 

 

 

 

 

8

Brasov

 

 

 

 

 

9

Brăila

 

 

 

 

 

10

Bucuresti

 

 

 

 

 

11

Buzău

 

 

 

 

 

12

Caras-Severin

 

 

 

 

 

13

Cluj

 

 

 

 

 

14

Călărasi

 

 

 

 

 

15

Constanta

 

 

 

 

 

16

Covasna

 

 

 

 

 

17

Dâmbovita

 

 

 

 

 

18

Dolj

 

 

 

 

 

19

Galati

 

 

 

 

 

20

Giurgiu

 

 

 

 

 

21

Gorj

 

 

 

 

 

22

Harghita

 

 

 

 

 

23

Hunedoara

 

 

 

 

 

24

Ialomita

 

 

 

 

 

25

Iasi

 

 

 

 

 

26

Maramures

 

 

 

 

 

27

Mehedinti

 

 

 

 

 

28

Mures

 

 

 

 

 

29

Neamt

 

 

 

 

 

30

Olt

 

 

 

 

 

31

Prahova

 

 

 

 

 

32

Satu-Mare

 

 

 

 

 

33

Sălaj

 

 

 

 

 

34

Sibiu

 

 

 

 

 

35

Suceava

 

 

 

 

 

36

Teleorman

 

 

 

 

 

37

Timis

 

 

 

 

 

38

Tulcca

 

 

 

 

 

39

Vaslui

 

 

 

 

 

40

Vâlcea

 

 

 

 

 

41

Vraneea

 

 

 

 

 

 

Sub sanctiunile prevăzute de art.215 si 292 din Codul Penal, declar pe proprie răspundere că informatiile raportate sunt reale, concrete si complete.

 

Semnt ură autorizată,

(stampila asigurător)

 

(verso anexa nr. 2)

 

Notă:

Coloana “Structura proprie de lucru'“ va contine:

1) toate sucursalele si/sau agentiile asigurătorului pentru fiecare judet în parte, completate în coloana “Unităti proprii”;

2) adresa, numerele de telefon (fixe. mobile) si fax. precum si adresa de e-mail ale fiecărei sucursale si/sau agentii a asigurătorului din fiecare judet, completate în coloana “Date de identificare”;

3) numele si prenumele persoanelor angajate ale societătii, specializate în activitatea de constatare si lichidare a daunelor, functia persoanelor, precum si specialitatea, pentru fiecare din sucursalele/agentiile asigurătorului, completate în coloana “Personal specializat”.

 

Coloana “Persoană autorizată” va contine:

4) numele sau denumirea persoanei autorizate cu care asigurătorul are contract de mandat pentru desfăsurarea activitătii de contractare a asigurării RCA. din fiecare judet;

5) adresa, numere de telefon (fixe, mobile) si fax, precum si adresa de e-mail ale fiecărei persoane autorizate.

 

ANEXA Nr. 3

la norme

 

POLITA DE ASIGURARE OBLIGATORIE

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

 

ANEXA Nr. 4

la norme

 

Antet asigurător

 

PRIME de ASIGURARE – RCA

 

Nr. crt.

DENUMIRE INDICATOR

Luna de raportare...................

persoane fizice

persoane juridice

1.

*1) Număr contracte în vigoare la sfârsitul lunii de raportare, din care

 - cu valabilitate pentru 6 luni sau 12 luni

 

 

- cu valabilitate pentru 1 lună

 

 

2.

*2) Număr contracte încheiate în exercitiul financiar de raportare

 

 

3.

*3) Prime subscrise - lei -

 

 

4.

Prime brute încasate, din care:

- asigurări directe - lei -

 

 

- primiri în reasigurare - lei -

 

 

5.

Prime cedate în reasigurare, din care

 - piata internă - lei -

 

 

- piata externă - lei -

 

 

6.

Prime nete încasate - lei -

 

 

7.

Rezerva de primă - lei -

 

 

8.

Comisioane încasate pentru cedări în reasigurare - lei -

 

 

 

Semnătură autorizată

 (stampila asigurătorului)

 

Notă:

*1) rândul Număr de contracte in vizoare” - se completează cu informatii privind numărul de polite încheiate atât în timpul exercitiului financiar în curs, cât si cel anterior si care au valabilitate în luna de raportare aferentă exercitiului financiar în curs;

*2) rândul “Număr de contracte încheiate” - se completează cu informatii privind numărul cumulat de contracte încheiate, de la data de 01 ianuarie a exercitiului financiar în curs. pana la stărsiml lunii de raportare;

*3) rândul “Prime subscrise” - se completează cu informatii privind primele încasate si de încasai pentru politele în vigoare la sfârsitul lunii de raportare (aferente politelor prevăzute la pct. 1 si 2).

 

ANEXA Nr. 5a

la norme

 

Antet asigurător

 

DESPĂGUBIRI-RCA

- persoane fizice

 

Nr. crt.

DENUMIRE INDICATOR

*4)an curs

 

*5) ani anteriori

1.

*1) Număr evenimente avizate, din cure:

- asigurări directe

 

 

- primiri

 

 

- cedări

 

 

2.

*1) Despăgubiri avizate, din care:

- asigurări directe - lei -

 

 

- aferente cedări - lei -

 

 

- primiri - lei -

 

 

 

 

vătămări corporale

pagube materiale

vătămări corporale

pagube materiale

3.

*2) Număr dosare daună plătite, din care:

- asigurări directe

 

 

 

 

- primiri in reasigurare

 

 

 

 

- cedări în reasigurare

 

 

 

 

4.

2)Despăgubiri plătite, din care:

- asigurări directe - lei -

 

 

 

 

- primiri în reasigurare - lei -

 

 

 

 

- cedări în reasigurare - lei -

 

 

 

 

5.

*3) Număr dosare nelichidate, din care:

- asigurări directe

 

 

 

 

- primiri in reasigurare

 

 

 

 

- cedări în reasigurare

 

 

 

 

6.

*3) Rezerva de daune, din care:

- asigurări directe - lei -

 

 

 

 

- primiri în reasigurare - tei -

 

 

 

 

- cedări în reasigurare - lei -

 

 

 

 

7.

Recuperări, din care:

- potrivit art. 58 din l.egea nr. 136/1995 - lei -

 

 

 

 

- de la reasiguratori - lei -

 

 

 

 

8.

Regrese - lei-

 

 

 

 

9.

Număr cazuri procesuale aflate pe rol, privind activitatea de dcspâgubui (inclusiv regrese)

 

 

 

 

 

Semnătura autorizată,

 (stampila asigurătorului)

 

ANEXA Nr. 5b) la norme

 

Anlel asigurător

 

DESPĂGUBIRI – RCA

- persoane juridice –

 

Nr. crt.

DENUMIRE INDICATOR

*4) an curs

*5) ani anteriori

1.

*1) Număr evenimente avizate, din care:

- asigurări directe

 

 

- primiri

 

 

- cedări

 

 

2.

*1) Despăgubiri avizate, din care:

- asigurări directe - lei -

 

 

- aferente cedări - lei -

 

 

- primiri - lei -

 

 

 

 

vătămări corporale

pagube materiale

vătămări corporale

pagube materiale

3.

*2) Număr dosare daună plătite, din care:

- asigurări directe

 

 

 

 

- primiri în reasigurare

 

 

 

 

- cedări în reasigurare

 

 

 

 

4.

*2) Despăgubiri plătite, din care: - asigurări directe - lei -

 

 

 

 

- primiri în reasigurare - lei -

 

 

 

 

- cedări în reasigurare - lei -

 

 

 

 

5.

*3) Număr dosare nelichidate, din care:

- asigurări directe

 

 

 

 

- primiri in reasigurare

 

 

 

 

- cedări în reasigurare

 

 

 

 

6.

*3) Rezerva de daune, din care: - asigurări directe - lei -

 

 

 

 

- primiri în reasigurare - lei -

 

 

 

 

- cedări în reasigurare - lei -

 

 

 

 

7.

Recuperări, din care:

- potrivit art. 58 din 1 .egea nr. 136 1995 - lei -

 

 

 

 

- de la reasiguratori - lei -

 

 

 

 

8.

Regrese - lei -

 

 

 

 

9.

Număr cazuri procesuale aflate pe rol. privind activitatea de despăgubiri (inclusiv regrese)

 

 

 

 

 

Semnătură autorizată,

 (stampila asigurãtorului)

 

[verso anexele nr. 5a) si nr. 5b)]

 

Notă:

*1) rândurile “Număr evenimente avizate'“ si “Despăgubiri avizate'“ - se completează cu informatii privind numărul de dosare de daună deschise în urma avizării asigurătorului cu privire la producerea de accidente si care implică responsabilitatea acestuia, respectiv valoarea cumulată a despăgubirilor, care urmează a fi plătite sau au fost plătite până la sfârsitul lunii de raportare;

*2) rândurile “Număr dosare de daună plătite” si “Despăgubiri plătite” - se completează cu informatii privind numărul de dosare de daună plătite de asigurător de la dala de 01 ianuarie a exercitiului financiar în curs până la sfârsitul lunii de raportare, respectiv valoarea cumulată a despăgubirilor plătite, aferente acestor dosare de daună;

*3) rândurile “Număr dosare nelichidate'“ si “Rezerva de daună” - se completează cu informatii privind numărul de dosare de daună nelichidate până la sfârsitul lunii de raportare, respectiv valoarea cumulată a despăgubirilor aferente acestor dosare;

*4) coloana “an curs” - se completează cu informatii privind numărul cumulat de dosare de daună nelichidate până la sfârsitul lunii de raportare, aferente contractelor încheiate în exercitiul financiar în curs. precum si valoarea totală a despăgubirilor estimate a fi plătite de asigurător:

*5) coloana “ani anteriori” - se completează cu informatii privind numărul cumulat de dosare de daună nclichidatc până la sfârsitul lunii de raportare, aferente contractelor a căror valabilitate a încetat până la data de 31 decembrie a exercitiului financiar anterior, precum si valoarea despăgubirilor estimate a fi plătite de asigurător (avizate în cursul exercitiului financiar de raportare ori anterior).

 

ANEXA Nr. 6

la norme

 

Antet asigurător

 

ALTE CHELTUIELI - pentru asigurarea RCA

 

-lei-

Nr. crt.

DENUMIRE INDICATOR

 

1.

Comisioane plătite, din care:

- pentru activitatea de contractare

 

- primiri în reasigurare

 

2.

Contributii asigurarea RCA, din care:

- Fondul de protectie a victimelor străzii

 

- cota procentuală RCA

 

 

Semnătură autorizată,

(stampila asigurătorului)