MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 174 (XVIII) - Nr. 990         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 12 decembrie 2006

 

SUMAR

 

LEGI Sl DECRETE

 

446. – Lege privind pregătirea populatiei pentru apărare

 

1.333. – Decret pentru promulgarea Legii privind pregătirea populatiei pentru apărare

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 714 din 24 octombrie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7201 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 728 din 24 octombrie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor pct. 6 din nota la anexa nr. 1 la Ordonanta Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea si alte drepturi ale politistilor

 

Decizia nr. 748 din 26 octombrie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 25 lit. c) si art. 77–85 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, ale art. 43 si art. 44 din Codul comercial, precum si a dispozitiilor art. 1019–1021 din Codul civil

 

Decizia nr. 759 din 31 octombrie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 581 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 770 din 7 noiembrie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 78 alin. (1) din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat

 

Decizia nr. 799 din 9 noiembrie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 26 alin. (1) si alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România

 

Decizia nr. 818 din 9 noiembrie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 67 alin. 2 si 3 din Codul de procedură penală

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

1.678. – Hotărâre privind declararea utilitătii publice pentru lucrarea de interes national „Deschiderea si punerea în exploatare a carierei Rosiuta, judetul Gorj, la o capacitate de 3.000.000 tone lignit/an”

 

1.693. – Hotărâre privind transmiterea unui imobil din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Apărării în domeniul public al comunei Hălchiu si în administrarea Consiliului Local al Comunei Hălchiu, judetul Brasov

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

364. – Ordin al presedintelui Agentiei Nationale pentru întreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie privind modificarea pct. 2 din Procedura de implementare a Programului pentru sprijinirea dezvoltării întreprinderilor mici si mijlocii prin fonduri în limita sumelor plătite pentru profitul brut reinvestit, aprobată prin Ordinul presedintelui Agentiei Nationale pentru întreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie nr. 64/2006

 

1.306. – Decizie a vicepresedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale privind modificarea anexei nr. 3a la Normele tehnice pentru proiectarea si executia conductelor de alimentare din amonte si de transport gaze naturale, aprobate prin Decizia presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul GazelorNaturale nr. 1.220/2006

 

2.035. – Ordin al ministrului finantelor publice pentru înfiintarea Biroului de legătură privind asistenta în materie de recuperare într-un stat membru al Uniunii Europene a creantelor stabilite de autoritătile din alt stat membru

 

ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

113.134. – Ordin al presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor pentru punerea în aplicare a Normelor privind conditiile si modalitătile de comunicare electronică a datelor referitoare la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de către autovehicule înmatriculate în România


 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

privind pregătirea populatiei pentru apărare

 

            Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. – Cetătenii români au dreptul si obligatia să apere România.

Art. 2. – (1) Pregătirea cetătenilor români pentru apărare reprezintă activitatea prin care se asigură resursele umane necesare Armatei României, fortelor cu statut militar sau special organizate potrivit legii, fortelor de ordine si sigurantă publică si fortelor de protectie, denumite în continuare institutii cu atributii in domeniul apărării si securitătii nationale, si cuprinde recrutarea, selectia, pregătirea si încadrarea acestora în unitătile institutiilor respective.

(2) Pregătirea cetătenilor români pentru apărarea tării se realizează prin:

a) Îndeplinirea serviciului militar;

b) participarea la alte forme de pregătire organizate de institutiile de apărare a tării si securitate natională.

 

CAPITOLUL II

Îndeplinirea serviciului militar

 

SECTIUNEA 1

Dispozitii comune

 

Art. 3. – (1) Serviciul militar se îndeplineste de către cetătenii români, bărbati si femei, care au împlinit vârsta de 18 ani, în formele prevăzute de lege.

(2) Serviciul militar se îndeplineste în următoarele forme:

a) activ;

b) alternativ;

c) În rezervă.

(3) Serviciul militar activ se îndeplineste în calitate de:

a) militar profesionist;

b) militar în termen;

c) elev sau student la institutiile de învătământ din sistemul de apărare si securitate natională, cu exceptia elevilor liceelor si colegiilor militare;

d) soldat sau gradat voluntar.

(4) Serviciul militar în rezervă se îndeplineste în calitate de:

a) rezervist voluntar;

b) rezervist.

(5) La declararea mobilizării si a stării de război sau la instituirea stării de asediu, îndeplinirea serviciului militar în calitate de militar în termen ori rezervist concentrat/mobilizat devine obligatorie pentru bărbatii cu vârste cuprinse între 20 si 35 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a îndeplini serviciul militar.

(6) Perioada de timp în care o persoană îndeplineste serviciul militar activ sau alternativ ori este concentrat sau mobilizat constituie vechime în serviciu sau stagiu de cotizare la sistemul public de asigurări sociale. Sunt exceptati de la prevederile acestui alineat elevii liceelor si colegiilor militare.

Art 4. – (1) Cetătenii care, din motive religioase sau de constiintă, refuză să îndeplinească serviciul militar sub arme execută serviciul alternativ.

(2) Modul de executare si durata serviciului alternativ se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Art. 5. – (1) Pe timpul îndeplinirii serviciului militar cetătenilor le este interzis să desfăsoare activităti politice în unitătile militare.

(2) Autoritătile publice sunt obligate să asigure informarea corectă a cetătenilor privind sistemul electoral si partidele politice.

Art. 6. – Nu îndeplinesc serviciul militar si sunt scosi din categoria cetătenilor încorporabili:

a) cei clasati inapti pentru serviciul militar, cu scoatere din evidentă, conform baremului medical stabilit potrivit reglementărilor în vigoare;

b) personalul hirotonit sau ordinat care apartine cultelor religioase recunoscute de lege, personalul consacrat oficial ca deservent al unui asemenea cult, precum si călugării care au o vechime în mănăstire de cel putin 2 ani;

c) persoanele condamnate la pedepse privative de libertate, precum si cei arestati preventiv sau trimisi în judecată, până la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a solutionat cauza penală.

Art. 7. – (1) Cetătenii încorporabili, în sensul prezentei legi, sunt considerati cetătenii români, bărbati, cu vârste cuprinse între 20 si 35 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a executa serviciul militar, în situatiile prevăzute la art. 3.

(2) Femeile pot îndeplini, la cerere, oricare dintre formele serviciului militar. Femeile în stare de graviditate întrerup de drept îndeplinirea serviciului militar.

Art. 8. – Cetătenii cu domiciliul stabil în România, care au dobândit sau au redobândit cetătenia română, îndeplinesc serviciul militar după o perioadă de cel putin 6 luni de la stabilirea sau restabilirea în tară.

Art. 9. – (1) Cetătenii români care îndeplinesc serviciul militar depun următorul jurământ:

„Eu..... jur credintă patriei mele, România. Jur să-mi apăr tara, chiar cu pretul vietii. Jur să respect Constitutia, legile tării si regulamentele militare. Asa să-mi ajute Dumnezeu!”

(2) Formula religioasă de încheiere va respecta libertatea convingerilor religioase.

(3) Elevii din liceele si colegiile militare nu depun jurământul.

 

SECTIUNEA a 2-a

Serviciul militar activ

 

Art. 10. – Sunt considerati în serviciu ca militari profesionisti ofiterii, maistrii militari si subofiterii în activitate.

Art. 11. – Calitatea de ofiter, maistru militar sau subofiter în activitate se obtine în conditiile prevăzute de lege.

Art. 12. – (1) Criteriile de selectionare si de admitere a candidatilor pentru structurile de învătământ din institutiile cu atributii în domeniul apărării si securitătii nationale se stabilesc prin ordine ale conducătorilor acestora, cu respectarea prevederilor legale.

(2) Dacă persoanele prevăzute la art. 3 alin. (3) lit. c) nu mai continuă studiile si au îndeplinit îndatoririle militare, prevăzute la art. 3 alin. (2), alin. (3) lit. a) si alin. (4), înainte de a intra în structura de învătământ prevăzută la alin. (1) sau au terminat cel putin anul I de studii, sunt trecute în rezervă cu gradul cel mai mare dobândit.

(3) Tinerii care optează pentru a urma cursurile într-o structură de învătământ prevăzută la alin. (1) efectuează examinarea psihologică si medicală gratuit, la centrele militare, centrele zonale, respectiv la unitătile sanitare stabilite de directiile de specialitate ale institutiilor cu atributii în domeniul apărării.

Art. 13. – Soldatii si gradatii voluntari sunt recrutati, selectionati, instruiti si îsi desfăsoară activitatea potrivit legii.

 

SECTIUNEA a 3-a

Serviciul militar în rezervă

 

Art. 14. – Cetătenii români, bărbati si femei, care au îndeplinit serviciul militar activ sau în rezervă sunt luati în evidentă ca rezervisti.

Art. 15. – (1) În functie de modul de utilizare, resursele umane din rezervă fac parte din:

a) rezerva operatională;

b) rezerva generală.

(2) Rezerva operatională cuprinde rezervistii din planurile de mobilizare ale institutiilor cu atributii în domeniul apărării si este formată din:

a) rezervisti voluntari care consimt, pe bază de contract, să încadreze functii în statele de război ale unitătilor;

b) rezervistii care au îndeplinit serviciul militar activ în ultimii 5 ani.

(3) Numărul de functii, compunerea pe categorii de personal a rezervei operationale, precum si criteriile de admitere se stabilesc prin ordine ale conducătorilor institutiilor cu atributii în domeniul apărării si securitătii nationale.

(4) Rezerva generală cuprinde cetătenii încorporabili si rezervistii care nu fac parte din rezerva operatională si pot fi încorporati, concentrati, respectiv mobilizati, pentru instructie si completarea fortelor destinate apărării pe timpul stării de asediu, al mobilizării si al stării de război.

Art. 16. – (1) Rezervistii voluntari pot fi concentrati sau mobilizati, după caz, pentru:

a) instruire si îndeplinirea unor misiuni pe timp de pace si/sau pe timpul stării de urgentă;

b) completarea fortelor destinate apărării la instituirea stării de asediu, la declararea mobilizării sau a stării de război.

(2) În situatia prevăzută la alin. (1) lit. a), rezervistii voluntari sunt concentrati în baza ordinului ministrului/conducătorului institutiei în subordinea căruia se află unitatea în care este încadrat rezervistul.

Art. 17. – Rezervistii din rezerva generală pot fi concentrati sau mobilizati, după caz, pentru instruire si completarea institutiilor cu atributii în domeniul apărării ori mobilizati la locul de muncă, potrivit legii.

Art. 18. – (1) Prin concentrare, în sensul prezentei legi, se întelege chemarea rezervistilor voluntari pentru instruire si îndeplinirea unor misiuni, precum si a rezervistilor din rezerva generală pentru instruire si completarea institutiilor cu atributii în domeniul apărării pe timpul stării de asediu.

(2) Pe timpul stării de asediu, serviciul militar în rezervă începe la data concentrării si se termină la data desconcentrării.

(3) Pe timpul mobilizării si al stării de război, serviciul militar în rezervă începe odată cu data mobilizării si se termină la data demobilizării.

(4) La declararea mobilizării, rezervistii concentrati si cetătenii prevăzuti la art. 3 alin. (5), încorporati, se consideră mobilizati, iar serviciul militar se prelungeste până la data demobilizării.

Art. 19. – (1) În situatiile prevăzute la art. 18 alin. (2) si (3), rezervistii voluntari se prezintă la unitătile în care sunt încadrati, la data si ora prevăzute în ordinul de chemare.

(2) Ordinele de chemare se întocmesc si se înmânează de către unitătile militare în care sunt încadrati rezervistii voluntari.

Art. 20. – (1) Centrele militare, componentă a armatei, au în compunere centre militare zonale, centre militare judetene si centre militare ale sectoarelor municipiului Bucuresti.

(2) Chemarea cetătenilor încorporabili si rezervistilor care nu fac obiectul prevederilor art. 19 alin. (1) se realizează prin ordin de chemare, întocmit de centrele militare.

(3) Anuntarea cetătenilor încorporabili si rezervistilor, precum si înmânarea ordinelor de chemare se realizează de către structurile specializate ale Ministerului Administratiei si Internelor.

Art. 21. – Pe timpul stării de asediu, la mobilizare si pe timpul stării de război, cetătenii încorporabili si rezervistii care îsi desfăsoară activitatea în institutii publice si operatori economici cu atributii în domeniul apărării îsi continuă activitatea la locul de muncă, în conditiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.

 

SECTIUNEA a 4-a

Serviciul militar în termen pe timpul stării de asediu, al mobilizării si al stării de război

 

Art. 22. – (1) Pentru îndeplinirea serviciului militar în termen, în conditiile prevăzute la art. 3 alin. (5), centrele militare efectuează, în perioadele stabilite de Statul Major General, recrutarea-încorporarea cetătenilor încorporabili.

(2) Perioada când se efectuează recrutarea-încorporarea se anuntă prin mijloacele de informare în masă.

(3) Pe baza propunerilor înaintate de centrul militar, prefectul judetului sau al municipiului Bucuresti emite un ordin de asigurare a activitătilor de recrutare-încorporare, care este obligatoriu pentru autoritătile administratiei publice locale, structurile cu atributii specifice ale Ministerului Administratiei si Internelor, directiile de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti si inspectoratele scolare judetene si al municipiului Bucuresti.

Art. 23. – (1) Sunt încorporati pentru îndeplinirea serviciului militar în termen bărbatii, cetăteni români, care au împlinit vârsta de 20 de ani.

(2) La cerere, acestia pot fi încorporati imediat după împlinirea vârstei de 18 ani.

(3) Limita maximă de vârstă până la care cetătenii români, bărbati, pot fi chemati pentru îndeplinirea serviciului militar în calitate de militar în termen este de 35 de ani.

Art. 24. – Durata instruirii militarilor în termen se stabileste prin ordine ale sefilor institutiilor cu atributii în domeniul apărării si securitătii nationale.

Art. 25. – (1) Pentru a fi recrutati sau încorporati, cetătenii sunt obligati să se prezinte la data, ora si locul prevăzute în ordinul de chemare.

(2) Tinerii care, din diferite motive, nu au primit ordin de chemare sunt obligati să se prezinte la centrele militare pe a căror rază teritorială îsi au domiciliul ori resedinta, în termen de două luni de la împlinirea vârstei de 20 de ani.

Art. 26. – (1) Stabilirea aptitudinilor din punct de vedere psihologic se efectuează pe baza examinării de specialitate, asigurată de structurile specializate ale institutiilor cu atributii în domeniul apărării.

(2) În cazurile insuficient documentate sau la sesizarea unor neconcordante între starea de sănătate a tânărului si documentatia prezentată, precizarea diagnosticului medical se face de comisia de expertiză medico-militară a spitalului militar clinic de urgentă la care este arondat centrul militar respectiv.

Art. 27. – (1) Recrutarea, încorporarea sau selectia în structurile de învătământ din institutiile cu atributii în domeniul apărării se efectuează de comisiile locale de recrutare-încorporare, constituite pe lângă centrele militare.

(2) Recrutarea-încorporarea reprezintă activitatea executată de centrele militare în vederea selectiei si stabilirii aptitudinilor privind îndeplinirea îndatoririlor militare, repartizarea si trimiterea cetătenilor români, bărbati, la unitătile militare, la datele si în functie de criteriile stabilite prin ordin comun al conducătorilor institutiilor cu atributii în domeniul apărării si securitătii nationale, pentru îndeplinirea serviciului militar în calitate de militar în termen.

(3) La recrutare-încorporare sau selectie în structurile de învătământ din institutiile cu atributii în domeniul apărării, fiecare tânăr prezintă documente medicale, care atestă antecedentele patologice personale si heredocolaterale, eliberate sub semnătura si parafa medicului de familie. Tinerii care urmează a fi încorporati, inclusiv cei care nu posedă documentele mentionate, sunt examinati medical, gratuit, în unităti de asistentă medicală ambulatorie de specialitate stabilite de directiile de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti, de comun acord cu centrele militare. Rezultatele examinării sunt înscrise în fisa medicală; fondurile necesare acestor activităti sunt prevăzute în bugetul Ministerului Sănătătii Publice.

(4) Medicul de familie sau, după caz, unitatea sanitară teritorială pe raza căreia domiciliază tânărul are obligatia ca, la prezentarea acestuia cu ordinul de chemare sau pentru selectie în structurile de învătământ din institutiile cu atributii în domeniul apărării, să îl consulte si să îi elibereze documentele prevăzute la alin. (3).

(5) Forma si continutul documentului eliberat de medicul de familie, care urmează să fie prezentat de tânăr la comisia de recrutare-încorporare, se stabilesc prin ordin comun al conducătorilor institutiilor cu atributii în domeniul apărării, al ministrului sănătătii publice si al presedintelui Casei Nationale de Asigurări de Sănătate.

(6) Fiecare comisie locală de recrutare-încorporare se compune din:

a) presedinte: un ofiter din centrul militar;

b) membri: un delegat al consiliului local, un delegat al Ministerului Administratiei si Internelor, un delegat al autoritătii publice care încorporează, dacă aceasta este alta decât Ministerul Apărării, un psiholog si un medic din centrul militar, un medic desemnat de directia de sănătate publică judeteană, respectiv a municipiului Bucuresti;

c) secretar: un cadru militar activ sau un salariat civil din centrul militar respectiv.

Art. 28. – (1) Comisiile locale de recrutare-încorporare au următoarele atributii:

a) examinează medical si testează psihologic tinerii la recrutare si recrutii la încorporare, stabilind dacă sunt apti sau nu pentru serviciul militar, în conformitate cu prevederile baremului medical stabilit potrivit reglementărilor în vigoare;

b) repartizează la recrutare tinerii pe arme, iar la încorporare recrutii pe unităti si formatiuni militare, pentru îndeplinirea serviciului militar;

c) acordă scutiri de serviciu militar si amânări de la încorporare recrutilor, în conditiile prezentei legi.

(2) Hotărârile comisiilor locale de recrutare-încorporare se comunică tinerilor si recrutilor, în scris.

Art. 29. – (1) Recrutii pot face contestatie împotriva hotărârilor comisiilor de recrutare-încorporare la comisia de analiză a contestatiilor privind recrutarea-încorporarea, constituită la nivel judetean, respectiv al municipiului Bucuresti.

Aceasta se compune din:

a) presedinte: comandantul centrului militar;

b) membri: un delegat al consiliului judetean, un delegat al Ministerului Administratiei si Internelor, un psiholog din centrul militar, un medic desemnat de directia de sănătate publică judeteană, respectiv a municipiului Bucuresti;

c) secretar: un cadru militar activ sau un salariat civil din centrul militar respectiv.

(2) Contestatia se depune la comisia judeteană, respectiv a municipiului Bucuresti, de analiză a contestatiilor privind recrutarea-încorporarea, în termen de cel mult două zile de la comunicarea hotărârii care se atacă. Contestatia trebuie rezolvată în termen de maximum 5 zile de la data înregistrării.

(3) Dacă recrutii consideră cu au fost lezati într-un drept sau interes legitim, după epuizarea căilor de atac, se pot adresa instantelor competente.


Art. 30. – (1) Concluziile medicale ale comisiilor judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, de recrutare-încorporare pot fi revocate numai de comisiile de expertiză medico-militară ale spitalelor militare clinice de urgentă la care sunt arondate centrele militare respective.

(2) Concluziile medicale ale comisiilor de expertiză medico-militară ale spitalelor militare clinice de urgentă pot fi revocate numai de comisia centrală de expertiză medico-militară a Ministerului Apărării.

(3) Concluziile examinării psihologice pot fi revocate numai de structura militară de specialitate.

(4) Hotărârile comisiei centrale de expertiză medico-militară si ale structurilor prevăzute la alin. (2) se solutionează în termen de 5 zile de la înregistrare si sunt definitive.

Art. 31. – (1) Directiile de sănătate publică judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, asigură personalul medico-sanitar auxiliar si instrumentarul medical necesar efectuării examenului medical. De asemenea, organizează tratamentul medical prin medicii de familie si asigură recrutilor asistentă si tratament medical gratuit în spitale sau în dispensare/policlinici pentru acele boli care îi fac temporar inapti pentru serviciul militar.

(2) Tinerii au obligatia să se prezinte la centrul militar pe raza căruia domiciliază, în termen de cel mult 3 luni de la data clarificării situatiei medico-militare.

Art. 32. – (1) Recrutii care sunt întretinători unici de familie si contribuie efectiv la întretinerea acesteia sunt scutiti de serviciul militar dacă:

a) sotia recrutului este bolnavă, încadrată în gradul I sau II de invaliditate;

b) recrutul are unul sau mai multi copii minori, iar sotia acestuia a decedat;

c) părintii recrutului au împlinit vârsta standard de pensionare;

d) ambii părinti sunt invalizi de gradul I sau II, indiferent de vârstă;

e) părintele în viată îndeplineste una dintre conditiile prevăzute la lit. c) sau d);

f) părintele despărtit legal ori în fapt, aflat în întretinerea recrutului, îndeplineste una dintre conditiile prevăzute la lit. c) sau d), dacă despărtirea a avut loc cu cel putin 2 ani înainte de recrutare;

g) În caz de calamităti naturale, la cerere.

(2) De asemenea, sunt scutiti de serviciul militar si recrutii care sunt unici sustinători ai surorilor si fratilor invalizi de gradul I sau II, dacă contribuie efectiv la întretinerea lor.

(3) Recrutii adoptati beneficiază de prevederile lit. c)–g) ale alin. (1), dacă adoptia a avut loc cu cel putin 2 ani înainte de recrutare.

Art. 33. – (1) Se consideră unic sustinător al părintilor ori al surorilor sau al fratilor minori recrutul care:

a) nu mai are alti frati sau surori majori, apti de muncă;

b) mai are frati ori surori, dar acestia nu pot contribui la întretinerea părintilor deoarece sunt elevi sau studenti la institutiile militare de învătământ, îndeplinesc serviciul militar în termen, sunt elevi la scolile militare de ofiteri, maistri militari, subofiteri activi ori sunt invalizi de gradul I sau II;

c) mai are frati sau surori majori, apti de muncă, dar acestia execută o pedeapsă privativă de libertate.

(2) Prin contributie efectivă se întelege participarea permanentă a recrutului la întretinerea părintilor, surorilor si fratilor minori cu o parte însemnată din veniturile lui, precum si la îngrijirea acestora, în cazul când prezenta recrutului este absolut necesară.

Art. 34. – Amânarea de la încorporare se acordă:

a) recrutilor găsiti la încorporare bolnavi de una dintre bolile prevăzute în baremul medical stabilit potrivit reglementărilor în vigoare;

b) elevilor liceelor de la învătământul de zi si seral, ai scolilor postliceale ori echivalente acestora, până la absolvirea studiilor. Pierd dreptul de amânare de la încorporare elevii exmatriculati pe o durată mai mare de un an, precum si cei care repetă anul sau clasa mai mult de un an, din motive imputabile acestora;

c) celor care au greutăti familiale deosebite si care se încadrează în următoarele situatii: părintii au mai multi copii, dintre care cel putin 2 copii minori, iar copilul cel mai mare este încorporat; părintii îndeplinesc conditiile de vârstă pentru ca fiul să fie scutit de serviciul militar, dar mai au un copil major, încadrat în gradul I sau II de invaliditate, care are cel putin 2 copii minori si nu poate contribui la întretinerea părintilor; unul dintre părinti a decedat, iar cel în viată are în întretinere cel putin 2 copii minori; recrutul nu are părinti, a fost crescut de bunici sau de altă persoană, până la vârsta de 14 ani, nu a fost adoptat, locuieste cu cei care l-au crescut, acestia sunt bolnavi si se încadrează în gradul I sau II de invaliditate ori au vârsta prevăzută la art. 32 lit. c) sau recrutul are cel putin 2 copii minori în vârstă de până la 7 ani. Pentru cazurile prevăzute anterior, venitul mediu lunar al celor care au nevoie de întretinere să nu fie mai mare decât cuantumul minim stabilit la pensia integrală pentru limită de vârstă, prevăzut de dispozitiile legale;

d) recrutilor care sunt unici sustinători ai surorilor sau fratilor minori, până la majoratul unuia dintre ei.

Art. 35. – Dacă pe timpul îndeplinirii serviciului militar în termen se produce una dintre situatiile prevăzute la art. 32, 33 si 34, cei în cauză vor fi trimisi la domiciliu.

Art. 36. – La constatarea încetării cauzelor de scutire sau de amânare de la încorporare, recrutii si militarii trimisi la domiciliu vor fi chemati pentru îndeplinirea ori completarea serviciului militar în termen, dacă nu au împlinit vârsta de 35 de ani.

 

SECTIUNEA a 5-a

Cadrele militare în activitate, elevii si studentii institutiilor militare de învătământ, soldatii si gradatii voluntari

 

Art. 37. – Conditiile de admitere în institutiile militare de învătământ se stabilesc de ministerele care le au în subordine sau de institutiile cu atributii în domeniul sigurantei nationale.

Art. 38. – Tinerii admisi în institutiile militare de învătământ, cu exceptia celor din liceele si colegiile militare, sunt considerati voluntari.

Art. 39. – Elevii scolilor militare si studentii institutiilor militare de învătământ, care nu mai continuă studiile, pot fi trimisi, în situatiile prevăzute la art. 3 alin. (5), la unităti militare pentru completarea serviciului militar.


 

CAPITOLUL III

Evidenta militară

 

SECTIUNEA 1

Dispozitii generale

 

Art. 40. – (1) Totalitatea cetătenilor români născuti în acelasi an formează un contingent, care este indicat de anul nasterii.

(2) Evidenta militară a cetătenilor încorporabili si a rezervistilor reprezintă ansamblul activitătilor desfăsurate pentru cunoasterea si actualizarea datelor referitoare la identitatea, pregătirea profesională, militară si de specialitate, ocupatia, locul de muncă, domiciliul si situatia medico-militară a acestora.

Art. 41. – (1) Soldatii si gradatii în rezervă se tin în evidentă până la împlinirea vârstei de 45 de ani, astfel:

a) clasa I: până la 35 de ani inclusiv;

b) clasa a ll-a: de la 36 de ani până la 40 de ani inclusiv;

c) clasa a III-a: de la 41 de ani până la 45 de ani inclusiv.

(2) Cadrele militare în rezervă se tin în evidentă, pe clase de evidentă, până la împlinirea vârstei prevăzute de lege.

(3) Cetătenii români, bărbati, aflati în situatiile prevăzute la art. 6 lit. a) se scot din evidentă la data constatării situatiilor respective, cei mentionati la art. 6 lit. b) se scot din evidentă la împlinirea vârstei de 35 de ani, iar cei mentionati la art. 6 lit. c), la data pronuntării sentintei definitive.

Art. 42. – Cetătenii încorporabili, scosi din evidentă în conditiile art. 41 alin. (3), nu mai fac obiectul prevederilor art. 3 alin. (5).

 

SECTIUNEA a 2-a

Atributiile privind evidenta militară

 

Art. 43. – (1) Elaborarea cadrului normativ, precum si conducerea, îndrumarea si controlul activitătii de evidentă militară a cetătenilor încorporabili si a rezervistilor, pe întregul teritoriu al României, se execută de Statul Major General.

(2) Organele specializate în tinerea evidentei militare sunt centrele militare.

(3) Evidenta militară a recrutilor se tine după domiciliul sau resedinta acestora, iar a militarilor rezervisti, numai după domiciliu.

(4) Structurile militare din compunerea institutiilor cu atributii în domeniul apărării tin evidenta militară pentru rezervistii voluntari proprii.

(5) Structurile specializate ale Ministerului Administratiei si Internelor au atributii pe linie de evidentă militară, conform prezentei legi.

(6) Obligatii privind evidenta militară mai au si următoarele structuri:

a) instantele judecătoresti si parchetele organizate pe lângă acestea, precum si penitenciarele;

b) angajatorii;

c) directiile sanitare judetene si a municipiului Bucuresti.

Art. 44. – Pentru tinerea evidentei militare si organizarea activitătii de anuntare si trimitere a resurselor umane si materiale în vederea completării unitătilor militare, centrele militare desfăsoară următoarele activităti:

a) colaborează cu unitătile prevăzute la art. 43 alin. (4) pe linia evidentei militare a rezervistilor voluntari, în conditiile stabilite prin ordin comun al conducătorilor institutiilor cu atributii în domeniul apărării;

b) coordonează, îndrumă si verifică activitatea desfăsurată de structurile prevăzute la art. 43 alin. (5) pe linia evidentei, anuntării si trimiterii resurselor la unităti, în baza ordinului comun al ministrului apărării si al ministrului administratiei si internelor;

c) coordonează si verifică activitatea privind evidenta militară la structurile prevăzute la art. 43 alin. (6), în baza hotărârii Guvernului.

Art. 45. – (1) Structurile specializate ale Ministerului Administratiei si Internelor au următoarele obligatii privind evidenta militară:

a) să înmâneze cetătenilor încorporabili si rezervistilor ordinele de chemare si să-i trimită la data, ora si locul prevăzute de acestea;

b) să comunice centrelor militare, semestrial, situatia cetătenilor români, încorporabili si rezervisti, cu domiciliul în străinătate;

c) să urmărească, în baza măsurilor ordonate de organele de urmărire penală, si să conducă la locul indicat de acestea cetătenii încorporabili si rezervistii neprezentati la încorporare sau mobilizare, mobilizati la locul de muncă, absenti nejustificat, precum si militarii dezertori;

d) să întocmească anual tabele nominale cu cetătenii români, bărbati, care urmează să împlinească 18 ani în anul următor si să le trimită centrului militar până la data de 1 noiembrie;

e) să comunice centrelor militare, în termen de 10 zile, cazurile de deces ale cetătenilor încorporabili si rezervistilor;

f) să comunice lunar centrelor militare cetătenii încorporabili si rezervistii care si-au schimbat domiciliul pe raza de competentă, pe suport de memorare.

(2) Structurile specializate ale Ministerului Administratiei si Internelor situate în localitătile în care nu functionează centre militare au, în plus fată de cele specificate la alin. (1), următoarele obligatii pe linia evidentei militare:

a) să tină evidenta nominală a cetătenilor încorporabili si a rezervistilor;

b) să actualizeze în documentele de evidentă militară ale cetătenilor încorporabili si ale rezervistilor datele privind luarea ori scoaterea din evidentă, schimbarea domiciliului sau resedintei si să le comunice lunar centrelor militare.

Art. 46. – Angajatorii au următoarele obligatii privind evidenta militară a salariatilor proprii sau, după caz, a celor cărora le-au încetat contractele individuale de muncă:

a) să tină evidenta cetătenilor încorporabili si a rezervistilor prevăzuti la art. 15 alin. (2) si să comunice centrelor militare încadrările, transferurile, încetarea relatiilor de muncă, precum si orice alte schimbări în datele de evidentă militară ale acestora;

b) la angajare, să solicite cetătenilor documentele personale de evidentă militară;

c) să acorde salariatilor sprijinul necesar pentru îndeplinirea obligatiilor referitoare la serviciul militar;

d) să suspende, în conditiile legii, raporturile de muncă sau raporturile de serviciu care presupun absenta de la locul de muncă, după caz, ale salariatilor care îndeplinesc serviciul militar în conditiile prevăzute la art. 3 alin. (5). Angajatorii sunt obligati să păstreze locul de muncă pe toată durata cât salariatii îsi îndeplinesc îndatoririle militare.

Art. 47. – Directiile sanitare judetene si a municipiului Bucuresti întocmesc si transmit centrelor militare anual, până la data de 1 noiembrie, tabele nominale cu cetătenii români, bărbati, cu vârsta cuprinsă între 18 si 35 de ani, care au fost înregistrati cu afectiuni medicale incompatibile cu îndeplinirea serviciului militar.

Art. 48. – Ministerul Educatiei si Cercetării asigură transmiterea de către scolile speciale, scolile profesionale speciale si centrele de reeducare la centrele militare, anual, până la data de 1 noiembrie, a tabelelor nominale cu tinerii care au urmat cursurile acestora, cu rezultatele examinărilor efectuate de comisiile de expertiză medicală persoane cu handicap adulti din cadrul serviciilor publice de asistentă socială ale consiliilor judetene si ale sectoarelor municipiului Bucuresti.

Art. 49. – (1) Instantele judecătoresti care au dispus luarea măsurii arestării preventive ori au pronuntat pedeapsa închisorii împotriva cetăteanului încorporabil sau a rezervistului sunt obligate să comunice centrelor militare copie de pe încheierea de sedintă ori de pe hotărârea judecătorească definitivă, în termen de 10 zile de la data dispunerii măsurii sau de la data rămânerii definitive a hotărârii, după caz.

(2) În cazul revocării măsurii arestării preventive ori a desfiintării, prin exercitarea unei căi de atac, a hotărârii judecătoresti prevăzute la alin. (1), instantele judecătoresti competente sunt obligate să comunice centrelor militare, în termen de 10 zile de la pronuntare, copie de pe încheierea de sedintă prin care s-a dispus revocarea măsurii ori a deciziei prin care s-a desfiintat hotărârea judecătorească de condamnare la pedeapsa închisorii, după caz.

Art. 50. – Evidenta militară a cetătenilor români care se găsesc în străinătate pe o durată mai mare de 45 de zile se tine de centrele militare pe raza cărora domiciliază.

Art. 51. – Centrele militare pot chema recrutii si militarii rezervisti pentru precizarea unor date în legătură cu situatia lor militară o dată pe an.

Art. 52. – (1) Documentul de evidentă militară aflat asupra cetătenilor încorporabili sau recrutilor este adeverinta de recrutare, pentru rezervisti este livretul militar, iar pentru persoanele fără obligatii militare, certificatul militar. Rezervistii voluntari primesc legitimatie militară, eliberată potrivit reglementărilor stabilite prin ordin al conducătorilor institutiilor cu atributii în domeniul apărării.

(2) Pierderea livretului militar se anuntă la organul de evidentă militară, în termen de 5 zile, si se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, în termen de 10 zile de la constatare.

Art. 53. – (1) Evidenta livretelor militare se tine de către centrele militare, iar a ordinelor de chemare, de centrele militare sau, după caz, de celelalte institutii cu atributii în domeniul apărării.

(2) Normele privind eliberarea, evidenta si controlul mânuirii livretelor militare si a documentelor de evidentă militară cu regim special se stabilesc prin ordin al sefului Statului Major General.

 

CAPITOLUL IV

Serviciul alternativ prin alte forme de pregătire a populatiei pentru apărare

 

SECTIUNEA 1

Dispozitii comune

 

Art. 54. – (1) Prin alte forme de pregătire a populatiei pentru apărare se întelege:

a) pregătirea persoanelor cu atributii de conducere din sistemul administratiei publice la nivel central si local;

b) pregătirea premilitară a tinerilor;

c) pregătirea privind modul de actiune în situatii de urgentă civilă;

d) pregătirea în formatiuni sanitar-voluntare;

e) alte forme de pregătire.

(2) Cetătenii cuprinsi în formele de pregătire a populatiei pentru apărare, prevăzute la alin. (1) lit. c) si d), pe timpul stării de urgentă, de asediu, al mobilizării si al stării de război, se constituie în subunităti, potrivit legii, sau îsi continuă activitatea la locul de muncă.

(3) Participarea la orice formă de pregătire pentru apărare nu substituie formele prevăzute la art. 3 alin. (2) lit. a) si c).

Art. 55. – Organizarea si a altor forme de pregătire a populatiei pentru apărare se face prin lege.

 

SECTIUNEA a 2-a

Pregătirea pentru apărare a persoanelor cu atributii de conducere în domeniul administratiei publice, la nivel central si local

 

Art. 56. – (1) Ministrii si demnitarii cu rang corespunzător acestora, secretarii si subsecretarii de stat, precum si prefectii, subprefectii, presedintii si vicepresedintii consiliilor judetene, primarii, secretarii municipiului Bucuresti si ai judetelor, secretarii municipiilor, oraselor, sectoarelor municipiului Bucuresti si ai comunelor, conducătorii operatorilor economici si institutiilor publice cu atributii la mobilizare si pe timp de război sunt obligati să participe la activităti de pregătire specifică, organizate prin grija Statului Major General si a structurilor militare subordonate.

(2) Modul de organizare a activitătilor prevăzute la alin. (1) se stabileste prin hotărâre a Guvernului.

Art. 57. – După încheierea formelor de pregătire, persoanelor prevăzute la art. 56 alin. (1) li se pot acorda grade militare în rezervă ori acestea pot fi înaintate la gradul următor, potrivit legii.

 

SECTIUNEA a 3-a

Pregătirea premilitară a tinerilor

 

Art. 58. – Pregătirea premilitară a tinerilor este organizată pe bază de voluntariat, cu tinerii apti din punct de vedere medical, care au împlinit vârsta de 15 ani si până la încorporare.

Art. 59. – Pregătirea premilitară a tinerilor este organizată si realizată de Ministerul Apărării si Ministerul Administratiei si Internelor. În acest scop, acestea colaborează cu Ministerul Educatiei si Cercetării, Autoritatea Natională pentru Tineret, cu alte autorităti ale administratiei publice, precum si cu organizatii neguvernamentale.

Art. 60. – (1) Pregătirea premilitară a tinerilor se realizează în centre organizate pe lângă unitătile militare.


(2) Modul de organizare si desfăsurare a pregătirii premilitare a tinerilor se stabileste prin ordin comun al conducătorilor institutiilor cu atributii în domeniul apărării si al ministrului educatiei si cercetării.

(3) Fondurile necesare se asigură din bugetele ministerelor organizatoare.

Art. 61. – Participantii la pregătirea premilitară a tinerilor beneficiază gratuit de asistentă medicală, medicamente, spitalizare si pensii pentru accidentele sau bolile ce au survenit pe timpul pregătirii si în legătură cu activitatea de pregătire militară.

 

SECTIUNEA a 4-a

Pregătirea privind modul de actiune în situatii de urgentă

 

Art. 62. – Cetătenii români au dreptul de a participa ca voluntari la actiunile organizate de autoritătile administratiei publice locale în cadrul serviciilor de urgentă voluntare, în conditiile prevăzute de actele normative în vigoare.

Art. 63. – Serviciile de urgentă voluntare se constituie, în conditiile prevăzute de actele normative în vigoare, în comune, orase si municipii, în subordinea consiliilor locale, din personal voluntar din cadrul institutiilor publice, al operatorilor economici, indiferent de forma de proprietate.

 

SECTIUNEA a 5-a

Pregătirea în formatiuni sanitar-voluntare

 

Art. 64. – Organizarea, încadrarea si functionarea formatiunilor sanitar-voluntare si pregătirea surorilor de Cruce Rosie se realizează de Societatea Natională de Cruce Rosie din România, în conditiile legii.

Art. 65. – (1) Înzestrarea formatiunilor sanitar-voluntare cu materialele necesare instruirii si acordării primului ajutor se asigură potrivit legii.

(2) Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale formatiunilor sanitar-voluntare se asigură din venituri proprii si din subventii acordate de la bugetul de stat.

 

CAPITOLUL V

Obligatiile si drepturile cetătenilor care participă la pregătirea pentru apărarea tării

 

Art. 66. – Cetătenii români, pe timpul îndeplinirii serviciului militar, sunt obligati să respecte jurământul militar.

Art. 67. – (1) Tinerii chemati la recrutare, recrutii si militarii rezervisti sunt obligati:

a) să primească ordinele de chemare emise de centrele militare si să se prezinte la locul, data si ora prevăzute în acestea;

b) să se prezinte la centrul militar pentru: primirea livretului militar la trecerea în rezervă; predarea adeverintei de recrutare, a livretului militar si a ordinului de chemare la mobilizare, după caz, înainte de plecarea în străinătate, precum si ridicarea documentelor respective la înapoierea în tară; ridicarea documentelor de evidentă militară duplicat, eliberate ca urmare a pierderii sau distrugerii documentelor originale;

c) să anunte, în scris, centrul militar, în termen de 5 zile, respectiv două zile, în situatiile prevăzute la art. 3 alin. (5), despre pierderea ori deteriorarea documentelor personale de evidentă militară sau a ordinului de chemare la mobilizare.

(2) Rezervistii voluntari sunt obligati să participe la antrenamentele si exercitiile de mobilizare.

Art. 68. – (1) Neprezentarea la recrutare, la încorporare, la concentrare, la mobilizare sau pentru clarificarea situatiei militare, la data fixată prin ordinul de chemare, poate fi motivată:

a) dacă tânărul este bolnav, în imposibilitatea de a se deplasa, situatie dovedită cu certificatul medical eliberat de organele sanitare competente;

b) În cazul decesului unui membru al familiei – părinte, sotie, copil, unul dintre socri, frate sau soră –, pe baza certificatului de deces;

c) În caz de fortă majoră, pe baza dovezii eliberate de autoritătile administratiei publice locale.

(2) Cei chemati la recrutare, la încorporare, la concentrare sau la mobilizare ori, după caz, membrii familiilor lor, precum si autoritătile si institutiile publice si operatorii economici la care acestia sunt salariati au obligatia de a anunta imediat centrelor militare motivele neprezentării la locul, data si ora prevăzute în ordinele de chemare, urmând ca în termen de 15 zile să prezinte acte justificative.

Art. 69. – (1) Recrutii chemati la centrele militare judetene, municipale sau de sector în vederea încorporării, dar care nu au fost încorporati, precum si cei trecuti în rezervă ori trimisi la domiciliu sunt obligati să se prezinte la locurile de muncă în termen de 5 zile de la data la care li s-a comunicat că nu vor fi încorporati, respectiv în termen de 30 de zile de la data trecerii în rezervă sau a trimiterii la domiciliu.

(2) Data încorporării si trecerii în rezervă pentru cei care au îndeplinit serviciul militar este cea consemnată în livretul militar.

Art. 70. – (1) Militarii în termen, elevii si studentii institutiilor militare de învătământ au dreptul gratuit la hrană, echipament, medicamente, pensie pentru pierderea capacitătii de muncă, soldă si documente militare de transport la chemarea pentru îndeplinirea serviciului militar si pe timpul executării acestuia, la trecerea în rezervă sau la trimiterea la domiciliu, la concentrare, la mobilizare si la demobilizare, în caz de concedii, permisii, internări si iesiri din spitale si în conditiile stabilite prin dispozitiile legale. Dreptul la documente militare de transport îl au si tinerii chemati la recrutare si recrutii chemati la încorporare.

(2) Recrutii si cei care sunt internati în spitale pentru stabilirea situatiei medico-militare au dreptul gratuit la asistentă medicală, medicamente, întretinere si documente militare de transport, iar cei încadrati în muncă beneficiază si de ajutoare pentru incapacitate temporară de muncă.

(3) Militarilor rezervisti care, pe timpul îndeplinirii serviciului militar în termen, s-au pregătit prin cursuri în anumite meserii având echivalent în viata civilă li se recunoaste calificarea obtinută, pe baza actelor de atestare eliberate de unitătile militare, cu avizul Ministerului Educatiei si Cercetării si al Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei.

Art. 71. – Militarii în termen, elevii si studentii institutiilor militare de învătământ au dreptul la ajutoare în caz de deces al sotiei, copiilor sau al altor persoane aflate în întretinerea acestora înainte de încorporare, în cuantumul stabilit prin acte normative.

Art. 72. – Recrutii chemati pentru îndeplinirea serviciului militar în termen primesc de la autoritătile si institutiile publice sau de la operatorii economici la care sunt încadrati toate drepturile la zi, inclusiv compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat.

Art. 73. – (1) Contractele de muncă ale salariatilor chemati pentru îndeplinirea serviciului militar în termen ori pentru concentrare se mentin, în conditiile prevăzute de lege.

(2) Desfacerea contractelor de muncă ale persoanelor prevăzute la alin. (1) nu se poate face decât ca urmare a dizolvării operatorilor economici ori a desfiintării autoritătilor sau institutiilor publice. În aceste situatii, cel care angajează sau agentiile pentru ocuparea fortei de muncă vor asigura cu prioritate plasarea celor în cauză în alte locuri de muncă echivalente, în aceeasi localitate, potrivit pregătirii si capacitătii profesionale, sau, gratuit, reconversia profesională pentru profesiuni care, într-o anumită perioadă, sunt cerute de situatia economică pe piata fortei de muncă.

(3) Posturile în care sunt încadrate persoanele prevăzute la alin. (1) pot fi ocupate, pe timpul cât acestea îndeplinesc serviciul militar, numai pe baza unor contracte de muncă individuale pe durată determinată.

Art. 74. – Rezervistii si cetătenii încorporati pe timpul îndeplinirii serviciului militar beneficiază de aceleasi drepturi bănesti ca si categoriile de personal activ din care fac parte.

Art. 75. – Tinerii chemati la recrutare, recrutii si militarii rezervisti care au calitatea de salariati si sunt chemati la centrele militare, pentru clarificarea situatiei militare, au dreptul la concediu plătit de maximum 5 zile.

 

CAPITOLUL VI

Asigurarea materială si financiară

 

Art. 76. – Consiliile judetene si ale sectoarelor municipiului Bucuresti sunt obligate să asigure centrelor militare terenurile, localurile, instalatiile de telecomunicatii, sisteme si servicii informatice, autoturisme, alte dotări si materiale, precum si fondurile necesare desfăsurării activitătii specifice, potrivit normelor stabilite prin hotărâre a Guvernului.

Art. 77. – (1) Cheltuielile de reparatii, întretinere si amenajare a localurilor centrelor militare judetene, municipale si de sector se suportă de autoritătile administratiei publice locale.

(2) Reparatiile capitale pentru localurile aflate în administrarea Ministerului Apărării se suportă de acest minister.

(3) Cheltuielile de modernizare a patrimoniului centrelor militare, cele pentru achizitionarea de carburanti-lubrifianti si pentru paza localurilor centrelor militare se suportă din bugetele autoritătilor administratiei publice locale.

Art. 78. – Autoritătile administratiei publice locale pot dispune mutarea centrelor militare din localurile care le-au fost puse la dispozitie, numai cu acordul Ministerului Apărării si numai după ce noile localuri au fost amenajate conform prevederilor legale.

Art. 79. – Autoritătile administratiei publice locale asigură plata personalului din afara centrelor militare care desfăsoară activitate în cadrul comisiilor locale de recrutare-încorporare.

 

CAPITOLUL VII

Sanctiuni

 

Art. 80. – (1) Constituie contraventie săvârsirea de către cetătenii încorporabiii si de către rezervisti a uneia dintre următoarele fapte:

a) refuzul de a primi ordinul de chemare;

b) prezentarea cu întârziere la comisia locală de recrutare-încorporare la data, ora si locul prevăzute în ordinul de chemare, dacă întârzierea nu depăseste 3 zile, astfel încât fapta să constituie infractiune, iar în cazul în care nu au primit ordin de chemare, în termen de cel mult două luni de la împlinirea vârstei de 18 ani;

c) neprezentarea la data, ora si locul prevăzute în ordinul de chemare, pentru clarificarea situatiei militare sau pentru concentrare;

d) neprezentarea, înaintea plecării din tară, la organul de evidentă militară, pentru a preda livretul militar, adeverinta de recrutare ori ordinul de chemare la mobilizare;

e) neprezentarea, în termenul legal, pentru primirea documentelor personale de evidentă militară;

f) Întârzierea nejustificată la recrutare-încorporare, concentrare, mobilizare sau pentru clarificarea situatiei militare, la instituirea stării de urgentă, a stării de asediu sau la declararea mobilizării ori a stării de război;

g) pierderea, deteriorarea sau înstrăinarea documentelor personale de evidentă militară;

h) neprezentarea la exercitiile si antrenamentele de mobilizare;

i) neprezentarea pentru executarea serviciului alternativ.

(2) Constituie contraventie săvârsirea de către angajatori a uneia dintre următoarele fapte:

a) neactualizarea evidentei militare a cetătenilor încorporabiii si a rezervistilor;

b) necomunicarea, în termenul stabilit, a schimbărilor survenite în datele de evidentă militară ale cetătenilor încorporabiii si rezervistilor;

c) neprezentarea sau neasigurarea persoanelor stabilite pentru încadrarea comisiilor locale de recrutare-încorporare;

d) neînmânarea ordinelor de chemare si netrimiterea dovezilor de înmânare a ordinelor de chemare în termenul stabilit;

e) neacordarea pentru salariati a sprijinului necesar îndeplinirii obligatiilor referitoare la serviciul militar;

f) nerespectarea prevederilor art. 46 lit. d).

Art. 81. – (1) Contraventiile prevăzute la art. 80 alin. (1) se sanctionează după cum urmează:

a) cu amendă de la 50 lei la 100 lei, fapta prevăzută la lit. d), e) si g);

b) cu amendă de la 100 lei la 300 lei, faptele prevăzute la lit. c) si h);

c) cu amendă de la 200 lei la 400 lei, fapta prevăzută la lit. b);

d) cu amendă de la 400 lei la 800 lei, faptele prevăzute la lit. a), f) si i).

(2) Contraventiile prevăzute la art. 80 alin. (2) se sanctionează după cum urmează:

a) cu amendă de la 800 lei la 1.000 lei, faptele prevăzute la lit. a)–e);

b) cu amendă de la 8.000 lei la 10.000 lei, fapta prevăzută la lit. f).

(3) Cuantumul amenzilor prevăzute la alin. (1) si (2) se actualizează prin hotărâre a Guvernului.

Art. 82. – Constatarea si sanctionarea contraventiilor prevăzute la art. 80 si 81 se fac, respectiv se aplică, de persoanele împuternicite de Statul Major General, precum si de comandantul centrului militar si ofiterii special desemnati de către acesta, numai pe raza teritorială de competentă a centrului militar.

Art. 83. – (1) Dispozitiile art. 80 si 81 se completează cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările si completările ulterioare.

(2) Contravenientul poate să achite, în termen de 48 de ore, jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege pentru fapta respectivă.

Art. 84. – Centrul National de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenta Persoanelor, prin structurile sale locale, pune la dispozitia structurilor Ministerului Apărării cu atributii privind evidenta recrutilor si a rezervistilor, la solicitarea acestor institutii, informatiile cerute pentru actualizarea bazei de date proprii.

Art. 85. – În termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Guvernul va adopta normele de punere în aplicare a acesteia.

Art. 86. – Institutiile cu atributii în domeniul apărării informează populatia, săptămânal si ori de câte ori este nevoie, atât prin presa proprie, cât si prin emisiuni de radio si televiziune, transmise fără plată de posturile publice de radio si televiziune, despre evenimentele si responsabilitătile privind apărarea tării.

Art. 87. – Rezervistii care, la data suspendării serviciului militar obligatoriu, sunt cuprinsi în planurile de mobilizare ale structurilor din institutiile cu atributii în domeniul apărării rămân în această pozitie până la înlocuirea cu rezervisti voluntari sau până la împlinirea limitei de vârstă pentru clasa a III-a de evidentă.

Art. 88. – Pe timpul stării de asediu, al mobilizării si al stării de război, cetătenii au obligatia să furnizeze structurilor de specialitate informatii ce privesc siguranta natională.

Art. 89. – Institutiile cu atributii în domeniul apărării pot distribui rezervistilor voluntari articole de echipament militar, care pot fi păstrate la domiciliul acestora si pe care acestia le pot purta, potrivit instructiunilor aprobate prin ordin al conducătorilor acestora.

Art. 90. – În functie de nevoile pentru apărare, cetătenii care nu au obligatii militare si care nu execută servicii alternative prestează activitătile pentru care sunt apti, impuse de stările prevăzute la art. 3 alin. (5), la cererea Ministerului Apărării, transmisă autoritătilor publice locale.

Art. 91. – Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2007.

Art. 92. – La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea nr. 46/1996 privind pregătirea populatiei pentru apărare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 11 iunie 1996, cu modificările si completările ulterioare, precum si orice alte dispozitii contrare.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

BOGDAN OLTEANU

PRESEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TĂRĂCILĂ

 

Bucuresti, 30 noiembrie 2006.

 Nr. 446.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind pregătirea populatiei pentru apărare

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. – Se promulgă Legea privind pregătirea populatiei pentru apărare si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 28 noiembrie 2006.

Nr. 1.333.


 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 714

din 24 octombrie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7201 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocarii – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Tudorel Toader – judecător

Ion Tiucă – procuror

Ingrid Alina Tudora – magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitu­tionalitate a dispozitiilor art. 7201 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Petre Tudora, Alexandra Voicu, Veronica Ciucă, Denut Popa, Octavian Nită, Corina Nită, Ioana Lungu, Serban Gheorghe, Mihai Laurentiu Anichitei, Costică Nichita, Mie Ruse, Alexandrina Bâlu, Niculae Barbu, Pavel Câmpeanu, Georgeta Câmpeanu, Lucretia Maier, Alexandru Gabriel Maier, Măria Stoica si Emanoil Popescu în dosarele nr. 12.083/301/2005, nr. 12.101/301/2005, nr. 17.499/301/2005, nr. 16.332/301/2005, nr. 13.800/301/2005, nr. 11.862/301/2005, nr. 11.857/301/2005, nr. 11.836/301/2005, nr. 11.749/301/2005, nr. 11.729/301/2005, nr. 11.725/301/2005, nr. 13.791/301/2005, nr. 11.884/301/2005, nr. 11.873/301/2005, nr. 12.094/301/2005 si nr. 12.087/301/2005 ale Tribunalului Bucuresti – Sectia a VI-a comercială.

La apelul nominal se prezintă, personal si asistati de avocat Mugur-Jak Caracas, autorii exceptiei Petre Tudora, Mie Ruse, Alexandrina Bâlu si Niculae Barbu, precum si procuratorul Mihai-Cucu Dogaru, pentru ceilalti autori ai exceptiei, reprezentati de acelasi avocat.

Lipsesc celelalte părti, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Având în vedere exceptiile de neconstitutionalitate ridicate în dosarele nr. 1.033D/2006, nr. 1.035D/2006, nr. 1.036D/2006, nr. 1.037D/2006, nr. 1.038D/2006, nr. 1.039D/2006, nr. 1.040D/2006, nr. 1.041 D/2006, nr. 1.042D/2006, nr. 1.043D/2006, nr. 1.044D/2006, nr. 1.045D/2006, nr. 1.046D/2006, nr. 1.047D/2006, nr. 1.049D/2006 si nr. 1.050D/2006, Curtea pune în discutie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Avocatul autorilor exceptiei este de acord cu conexarea.

Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind întrunite conditiile conexării.

Retinând identitatea de obiect, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, Curtea dispune conexarea dosarelor nr. 1.035D/2006, nr. 1.036D/2006, nr. 1.037D/2006, nr. 1.038D/2006, nr. 1.039D/2006, nr. 1.040D/2006, nr. 1.041 D/2006, nr. 1.042D/2006, nr. 1.043D/2006, nr. 1.044D/2006, nr. 1.045D/2006, nr. 1.046D/2006, nr. 1.047D/2006, nr. 1.049D/2006 si nr. 1.050D/2006 la Dosarul nr. 1.033D/2006, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, avocatul autorilor exceptiei solicită admiterea criticii de neconstitutionalitate astfel cum a fost formulată, arătând că, datorită ambiguitătii dispozitiilor art. 7201 din Codul de procedură civilă, se aduce atingere în mod nejustificat accesului liber la justitie si se creează un caz grav de discriminare.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie, si anume deciziile nr. 136/2006 si nr. 527/2006.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 22 martie 2006 si 12 aprilie 2006, pronuntate în dosarele mai sus mentionate, Tribunalul Bucuresti – Sectia a Vl-a comercială a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7201 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Petre Tudora, Alexandra Voicu, Veronica Ciucă, Denut Popa, Octavian Nită, Corina Nită, Ioana Lungu, Mihai Laurentiu Anichitei, Costică Nichita, Alexandrina Bâlu, Nicolae Barbu, Lucretia Maier, Alexandru Gabriel Maier, Măria Stoica, Emanoil Popescu, Serban Gheorghe, Ilie Ruse, Pavel Câmpeanu si Georgeta Câmpeanu.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii exceptiei sustin că textul de lege criticat încalcă dispozitiile constitutionale referitoare la accesul liber la justitie, dreptul la apărare si la un proces echitabil, întrucât imprecizia textului de lege criticat dă posibilitatea instantei de a-l aplica si în litigiile dintre persoane fizice, necomercianti, si persoane juridice, comercianti. Prin aplicarea procedurii prealabile a concilierii, specifică solutionării litigiilor în materie comercială, raportului juridic civil comerciant-necomerciant, se încalcă principiul egalitătii cetătenilor în fata legii si se îngrădeste dreptul persoanei de a beneficia de judecarea procesului într-un termen rezonabil, suficient pentru pregătirea apărării.

Tribunalul Bucuresti Sectia a VI-a comercială apreciază exceptia de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată. În acest sens, arată că reglementarea criticată nu aduce atingere dreptului la apărare, întrucât persoana fizică lipsită de mijloace materiale poate beneficia de asistentă judiciară chiar în faza preprocesuală, conform art. 68 din Legea nr. 51/1995. Totodată, arată că nu poate fi retinut nici argumentul lipsei de celeritate în solutionarea cauzei, prin parcurgerea obligatorie a concilierii, întrucât scopul reglementării este acela de a oferi părtilor posibilitatea solutionării amiabile a diferendelor, într-un termen rezonabil, fără implicarea instantelor de judecată. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitu-tionalitate.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată si invocă, în acest sens, jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

Avocatul Poporului arată că exceptia de neconstitu­tionalitate este neîntemeiată, dispozitiile de lege criticate fiind în deplină concordantă cu prevederile constitutionale invocate în sustinerea exceptiei.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele întocmite în cauză de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitu­tionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 7201 din Codul de procedură civilă, care au următorul continut:

„În procesele si cererile în materie comercială evaluabile în bani, înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, reclamantul va încerca solutionarea litigiului prin conciliere directă cu cealaltă parte.

În scopul arătat la alin. 1, reclamantul va convoca partea adversă, comunicându-i în scris pretentiile sale si temeiul lor legal, precum si toate actele doveditoare pe care se sprijină acestea. Convocarea se va face prin scrisoare recomandată cu dovadă de primire, prin telegramă, telex, fax sau orice alt mijloc

de comunicare care asigură transmiterea textului actului si confirmarea primirii acestuia. Convocarea se poate face si prin înmânarea înscrisurilor sub semnătură de primire.

Data convocării pentru conciliere nu se va fixa mai devreme de 15 zile de la data primirii actelor comunicate potrivit alin. 2.

Rezultatul concilierii se va consemna într-un înscris cu arătarea pretentiilor reciproce referitoare la obiectul litigiului si a punctului de vedere al fiecărei părti.

Înscrisul despre rezultatul concilierii ori, în cazul în care pârâtul nu a dat curs convocării prevăzute la alin. 2, dovada că de la data primirii acestei convocări au trecut 30 de zile se anexează la cererea de chemare în judecată.”

Autorii exceptiei sustin că dispozitiile de lege criticate încalcă prevederile constitutionale cuprinse în art. 15 alin. (1) referitoare la universalitatea drepturilor, libertătilor si îndatoririlor fundamentale, art. 16 alin. (1) care consacră egalitatea în fata legii, art. 21 alin. (1), (2) si (3) privitoare la accesul liber la justitie, art. 24 referitoare la dreptul la apărare si în art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti. De asemenea, apreciază că sunt încălcate si dispozitiile cuprinse în art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile art. 7201 din Codul de procedură civilă au mai făcut obiectul controlului de constitutionalitate.

Astfel, prin Decizia nr. 527 din 27 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 664 din 2 august 2006, Curtea a constatat că dispozitiile de lege criticate sunt în concordantă cu prevederile constitutionale si cu reglementările internationale invocate în sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate.

Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a determina reconsiderarea jurisprudentei în materie a Curtii Constitutionale, argumentarea si solutia retinute în decizia de mai sus îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 art. 1–3, alin. (4) din Constitutie, precum si al al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

 

 

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7201 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Petre Tudora, Alexandra Voicu, Veronica Ciucă, Denut Popa, Octavian Nită, Corina Nită, Ioana Lungu, Serban Gheorghe, Mihai Laurentiu Anichitei, Costică Nichita, Mie Ruse, Alexandrina Bâlu, Niculae Barbu, Pavel Câmpeanu, Georgeta Câmpeanu, Lucretia Maier, Alexandru Gabriel Maier, Măria Stoica si Emanoil Popescu în dosarele nr. 12.083/301/2005, nr. 12.101/301/2005, nr. 17.499/301/2005, nr. 16.332/301/2005, nr. 13.800/301/2005, nr. 11.862/301/2005, nr. 11.857/301/2005, nr. 11.836/301/2005, nr. 11.749/301/2005, nr. 11.729/301/2005, nr. 11.725/301/2005, nr. 13.791/301/2005, nr. 11.884/301/2005, nr. 11.873/301/2005, nr. 12.094/301/2005 si nr. 12.087/301/2005 ale Tribunalului Bucuresti – Sectia a Vl-a comercială.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 24 octombrie 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora


 

CURTEA CONSTITUTIONALA

 

DECIZIA Nr. 728

din 24 octombrie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor pct. 6 din nota la anexa nr. 1 la Ordonanta Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea si alte drepturi ale politistilor

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Tudorel Toader – judecător

Ion Tiucă – procuror

Patricia Marilena Ionea – maqistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitu­tionalitate a dispozitiilor pct. 6 din nota la anexa nr. 1 la Ordonanta Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea si alte drepturi ale politistilor, exceptie ridicată de Ioan-Nicolae Aciu, Bebe Alexandru, Ernest Antal, Nicolae Ardelean, Dumitru Avram, Petru Avram, Viorel Avram, Nicolae-Gheorghe Băcanu, Alimpe Bădescu, Pompiliu Bădescu, Cornel Băjau, Ionel Bască, Eugen Barângă, Adrian-Florin Bărbulescu, Dănut Belea, Ioan Bercea, Constantin Bichiu, Daly Bistrean, Iulian Bită, Ioan Blîndu, Dumitru-Gabriel Boabes, Ioan Boeriu, Cristian Boicea, Mihai Bolintis, Zariută Adrian Bona, Aurică Bordea, Nicolae Bortes, Dan-Dumitru Bortis, Marin Brătulescu, Sorin Bratu, Augustin-Romeo Budugan, Costică Bulgaru, Jan Burtea, Nicolae-Corneliu Busea, Cristină Busoiu, Marin Butiu, Petru-Zaharia Canea, Titu Căpraru, Valerica Căpraru, Nicolae Cărabas, Ion Cârstea, Remus-Dan-Mircea Cătănescu, Gheorghe Ceausu, Nicolae Cernea, Pantelimon-Caius Chersa, Mircea Chertes, Erimescu Enache Chiosa, Vasile Chiritescu, Ion Cilibiu, Miu-Nicolae Ciobanu, Sorin-Daniel Ciobanu, Vasile Ciobotea, Cornel Ciocoi, Roman Cocolea, Alunei Cocon, Eronim Cojocaru, Aurel Coman, Dimitrie-Daniel Cornean, Iancu Cornianu, Viorel Costin, Nicolae Craiovan, Vasile Crăiut, Ion-Decebal Davidoiu, Marius Deliman, Laurentiu Despa, Cristină Disagă, Daniel-Ion Disagă, Mihail Dobrescu, Traian Dragomir, Aurel Faur, Lucian-Sorin Filimon, Dumitru-Daniel Firan, Meoara Fronek, Ion Gadea, Laurentiu Gemanaru, Valentin Genovu, Stefan Ghimpău, Marian-Ion Ghiocel, Radu Ghionea-Mic, Cristian-Sorin Goian, Mircea Goiceanu, Romulus-Teodor Groza, Gheorghe Hogea, Octavian Hinoveanu, Valentin Homescu, Stelian Hornoiu, Ion-Viorel Iana, Petre-Marian Iancu, Ion Ienea, Stefan-Mugurel Mie, Mihai Imbrescu, Camelia-Oana Ionescu, Constantin-Adrian Ionescu, Nicusor Ion, llie Irimia, Adrian Joita, Alexandru Jurchescu, Ion Jurchescu, Iva Jurj, Adrian-Timotei Jurjică-Dumiter, Robert Klotbir, Vasile Lăcătus, Ciprian-Constantin Lăzărescu, Ioan Loga, Ion Lupan, Lucian-Ioan Lupencia, Lucian-Dănut Manciu, Gheorghe Mandoni, llie Mândrican, Ioan Mărăsescu, Gheorghe Maxim, Ioan Mesaros, Dumitru Micu, Constantin Mihăilă, Mihai Moatăr, Marian Moraru, Dorel Muju, Pavel Muntean, Ionel-Ghită Munteanu, Vasile Mustată, Constantin Mutică, Dumitru Negrii, Ion Nicolcescu, Gheorghe Obisteoiu, Constantin Ofileanu, Ion Olariu, Lilică Oncică, Paul Pădeanu, Virgil-Teodor Pane, Cornel Papa, Mircea Petolea, Nicolae Pirtia, Vasile Plostinaru, Ioan Pol, Sabin Popescu, Ioan Pop, Gheorghe Popoviciu, George-Valentin Pristavu, Viorel Raicu, Vasile Roset, Sorin-Ioan Salahoru, Bogdan Sandru, Petru Sandru, Busuioc Sârbu, Nicolaie Sava, Daniel Secu, Traian Sicoe, Emil Silian, Emil Siminiceanu, Gratian-Virgil Simion, Ionel-Leonid Sipetan, Petru-Stan Erimescu, Doru-Viorel Stănilescu, Viorica Stan, Costinel Stoian, Emil-Pavel Stoian, Sofia Stoian, Grigore Stolojescu, Ioan Străin, Nicolaie-Mirel Surugiu, Iosif Surulescu, Romulus Surulescu, Marius Suvăgău, Mihai Tămăsanu, Ionel Tanco, Ciprian-Ioan Terciu, Gligore Terfaloagă, Cornel Tîrdea, Paul Tîrna, Ion-Nutu Tolcis, Nicolae Trăilescu, Ion Trandafir, Ioan Trif, Ion Tuncu, Gheorghe-Dănut Urcan, Vasile Ursanu, Gheorghe-Cosmin Ursul, Ion Vasii-Panga, Rusalin Vela si Rodica Vieru în Dosarul nr. 1.469/C/2006 al Tribunalului Caras-Severin.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public, invocând prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind inadmisibilă. În acest sens, arată că dispozitiile legale criticate au avut o aplicare limitată, pentru anul 2004, astfel că nu mai sunt în vigoare.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 2 iunie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 1.469/C/2006, Tribunalul Caras-Severin a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor pct. 6 din nota la anexa nr. 1 la Ordonanta Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea si alte drepturi ale politistilor, exceptie ridicată de Ioan-Nicolae Aciu, Bebe Alexandru, Ernest Antal, Nicolae Ardelean, Dumitru Avram, Petru Avram, Viorel Avram, Nicolae-Gheorghe Băcanu, Alimpe Bădescu, Pompiliu Bădescu, Cornel Băjau, Ionel Bască, Eugen Barângă, Adrian-Florin Bărbulescu, Dănut Belea, Ioan Bercea, Constantin Bichiu, Daly Bistrean, Iulian Bită, Ioan Blîndu, Dumitru-Gabriel Boabes, Ioan Boeriu, Cristian Boicea, Mihai Bolintis, Zariută Adrian Bona, Aurică Bordea, Nicolae Bortes, Dan-Dumitru Bortis, Marin Brătulescu, Sorin Bratu, Augustin-Romeo Budugan, Costică Bulgaru, Jan Burtea, Nicolae-Corneliu Busea, Cristină Busoiu, Marin Butiu, Petru-Zaharia Canea, Titu Căpraru, Valerica Căpraru, Nicolae Cărabas, Ion Cârstea, Remus-Dan-Mircea Cătănescu, Gheorghe Ceausu, Nicolae Cernea, Pantelimon-Caius Chersa, Mircea Chertes, Erimescu Enache Chiosa, Vasile Chiritescu, Ion Cilibiu, Miu-Nicolae Ciobanu, Sorin-Daniel Ciobanu, Vasile Ciobotea, Cornel Ciocoi, Roman Cocolea, Alunei Cocon, Eronim Cojocaru, Aurel Coman, Dimitrie-Daniel Cornean, Iancu Cornianu, Viorel Costin, Nicolae Craiovan, Vasile Crăiut, Ion-Decebal Davidoiu, Marius Deliman, Laurentiu Despa, Cristina Disagă, Daniel-Ion Disagă, Mihail Dobrescu, Traian Dragomir, Aurel Faur, Lucian-Sorin Filimon, Dumitru-Daniel Firan, Meoara Fronek, Ion Gadea, Laurentiu Gemanaru, Valentin Genovu, Stefan Ghimpău, Marian-Ion Ghiocel, Radu Ghionea-Mic, Cristian-Sorin Goian, Mircea Goiceanu, Romulus-Teodor Groza, Gheorghe Hogea, Octavian Hinoveanu, Valentin Homescu, Stelian Hornoiu, Ion-Viorel Iana, Petre-Marian Iancu, Ion lenea, Stefan-Mugurel llie, Mihai Imbrescu, Camelia-Oana Ionescu, Constantin-Adrian Ionescu, Nicusor Ion, llie Irimia, Adrian Joita, Alexandru Jurchescu, Ion Jurchescu, Iva Jurj, Adrian-Timotei Jurjică-Dumiter, Robert Klotbir, Vasile Lăcătus, Ciprian-Constantin Lăzărescu, Ioan Loga, Ion Lupan, Lucian-Ioan Lupencia, Lucian-Dănut Manciu, Gheorghe Mandoni, llie Mândrican, Ioan Mărăsescu, Gheorghe Maxim, Ioan Mesaros, Dumitru Micu, Constantin Mihăilă, Mihai Moatăr, Marian Moraru, Dorel Muju, Pavel Muntean, Ionel-Ghită Munteanu, Vasile Mustată, Constantin Mutică, Dumitru Negrii, Ion Nicolcescu, Gheorghe Obisteoiu, Constantin Ofileanu, Ion Olariu, Lilică Oncică, Paul Pădeanu, Virgil-Teodor Pane, Cornel Papa, Mircea Petolea, Nicolae Pirtia, Vasile Plostinaru, Ioan Pol, Sabin Popescu, Ioan Pop, Gheorghe Popoviciu, George-Valentin Pristavu, Viorel Raicu, Vasile Roset, Sorin-Ioan Salahoru, Bogdan Sandru, Petru Sandru, Busuioc Sârbu, Nicolaie Sava, Daniel Secu, Traian Sicoe, Emil Silian, Emil Siminiceanu, Gratian-Virgil Simion, Ionel-Leonid Sipetan, Petru-Stan Erimescu, Doru-Viorel Stănilescu, Viorica Stan, Costinel Stoian, Emil-Pavel Stoian, Sofia Stoian, Grigore Stolojescu, Ioan Străin, Nicolaie-Mirel Surugiu, Iosif Surulescu, Romulus Surulescu, Marius Suvăgău, Mihai Tămăsanu, Ionel Tanco, Ciprian-Ioan Terciu, Gligore Terfaloagă, Cornel Tîrdea, Paul Tîrna, Ion-Nutu Tolcis, Nicolae Trăilescu, Ion Trandafir, Ioan Trif, Ion Tuncu, Gheorghe-Dănut Urcan, Vasile Ursanu, Gheorghe-Cosmin Ursul, Ion Vasii-Panga, Rusalin Vela si Rodica Vieru, ofiteri în cadrul Inspectoratului de Politie al Judetului Caras-Severin, cu prilejul solutionării litigiului de muncă determinat de diminuarea sporului pentru conditii de pericol deosebit.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că dispozitiile legale criticate sunt contrare prevederilor Constitutiei si reglementărilor internationale care interzic orice fel de discriminare, prin aceea că prevăd diminuarea sporului pentru conditii de pericol deosebit numai pentru ofiterii de politie, iar nu în mod proportional pentru toate cadrele de politie. Totodată, prin diminuarea sporului se restrânge exercitiul unui drept legal câstigat, fără să fie îndeplinite conditiile prevăzute de art. 53 din Constitutie.

Tribunalul Caras-Severin apreciază că textul de lege criticat este destul de „alambicat”, dar nu-si exprimă opinia în legătură cu constitutionalitatea sa pentru a nu se anticipa solutia pe fond.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitu­tionalitate.

Guvernul apreciază că exceptia ridicată este inadmisibilă, având în vedere că dispozitiile de lege criticate au avut o aplicabilitate limitată în timp, iar după data de 31 decembrie 2004 nu mai sunt în vigoare.

Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constitutional, întrucât nu încalcă principiul egalitătii în drepturi si nu prevede restrângerea unor drepturi sau libertăti.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile pct. 6 din nota la anexa nr. 1 la Ordonanta Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea si alte drepturi ale politistilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 2 februarie 2003, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 353/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 519 din 18 iulie 2003. Textul de lege criticat a fost introdus prin art. I pct. 10 din Ordonanta Guvernului nr. 8/2004 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 38/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 30 ianuarie 2004, si modificat prin articolul unic al Legii nr. 129/2004 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 8/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2004. Acest text de lege are următorul continut: „6. Sumele necesare acordării coeficientilor de ierarhizare ai functiilor se asigură prin diminuarea, în anul 2004, cu 10 puncte procentuale a sporului pentru conditii de pericol deosebit de care beneficiază ofiterii conform art. 21 din ordonantă.”

În opinia autorilor exceptiei textul de lege criticat contravine următoarelor prevederi constitutionale si reglementări internationale:

– Art. 16 alin. (1) din Constitutie privind egalitatea cetătenilor în fata legii si a autoritătilor publice, fără privilegii si fără discriminări;

– Art. 20 alin. (1) din Constitutie, cu trimitere la prevederile art. 7 lit. a) pct. i) din Pactul international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale si art. 26 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice, referitor la interzicerea oricărei discriminări, la asigurarea unor conditii de muncă juste si a unui salariu egal pentru muncă egală;

– Art. 53 din Constitutie privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau a unor libertăti.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că textul de lege criticat prevede ca în anul 2004 sumele necesare acordării coeficientilor de ierarhizare a functiilor să se asigure prin diminuarea cu 10 puncte procentuale a sporului pentru conditii de pericol deosebit de care beneficiază ofiterii conform art. 21 din Ordonanta Guvernului nr. 38/2003. Prin acest din urmă articol se acordă un spor de până la 30% din salariul de bază acelor politisti care execută anumite misiuni, unitătile, categoriile de personal si cuantumul sporului urmând a fi stabilite prin ordin al ministrului de interne.

Fată de aceste dispozitii si criticile formulate de autorii exceptiei, Curtea retine, asa cum de altfel a statuat în numeroase rânduri în jurisprudenta sa, că sporurile, adaosurile si alte drepturi salariale suplimentare nu reprezintă drepturi fundamentale. Instituirea si diminuarea acestora, acordarea într-o anumită perioadă de timp, modificarea lor ori încetarea acordării, stabilirea categoriilor de personal salarizat care beneficiază de acestea, ca si a altor conditii si criterii de acordare tin de competenta si de optiunea exclusivă a legiuitorului, cu singura conditie de ordin constitutional ca măsurile dispuse să vizeze deopotrivă toate categoriile de personal care se află într-o situatie identică. Or, este evident că ofiterii de politie, prin gradul lor profesional, se află într-o situatie diferită de agentii de politie.

Curtea observă, de asemenea, că autorii exceptiei sunt nemultumiti pentru că diminuarea sporului s-a dispus numai pentru ofiteri. Astfel, acestia consideră că, în situatia în care în anul 2004 nu s-au putut asigura alte surse pentru a majora coeficientii de ierarhizare a functiilor, diminuarea sporului trebuia dispusă pentru toti politistii, iar nu doar pentru ofiteri. Prin aceste sustineri autorii exceptiei solicită în realitate modificarea textului de lege, ceea ce, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excedează competentei Curtii Constitutionale.

În sfârsit, Curtea retine că textul de lege criticat pentru neconstitutionalitate a vizat doar exercitiul bugetar al anului 2004, astfel că după data de 31 decembrie 2004 nu mai este în vigoare, împrejurare ce, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, constituie o cauză de inadmisibilitate a exceptiei.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor pct. 6 din nota la anexa nr. 1 la Ordonanta Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea si alte drepturi ale politistilor, exceptie ridicată de Ioan-Nicolae Aciu, Bebe Alexandru, Ernest Antal, Nicolae Ardelean, Dumitru Avram, Petru Avram, Viorel Avram, Nicolae-Gheorghe Băcanu, Alimpe Bădescu, Pompiliu Bădescu, Cornel Băjau, Ionel Bască, Eugen Barângă, Adrian-Florin Bărbulescu, Dănut Belea, Ioan Bercea, Constantin Bichiu, Daly Bistrean, Iulian Bită, Ioan Blîndu, Dumitru-Gabriel Boabes, Ioan Boeriu, Cristian Boicea, Mihai Bolintis, Zariută Adrian Bona, Aurică Bordea, Nicolae Bortes, Dan-Dumitru Bortis, Marin Brătulescu, Sorin Bratu, Augustin-Romeo Budugan, Costică Bulgaru, Jan Burtea, Nicolae-Corneliu Busea, Cristină Busoiu, Marin Butiu, Petru-Zaharia Canea, Titu Căpraru, Valerica Căpraru, Nicolae Cărabas, Ion Cârstea, Remus-Dan-Mircea Cătănescu, Gheorghe Ceausu, Nicolae Cernea, Pantelimon-Caius Chersa, Mircea Chertes, Erimescu Enache Chiosa, Vasile Chiritescu, Ion Cilibiu, Miu-Nicolae Ciobanu, Sorin-Daniel Ciobanu, Vasile Ciobotea, Cornel Ciocoi, Roman Cocolea, Alunei Cocon, Eronim Cojocaru, Aurel Coman, Dimitrie-Daniel Cornean, Iancu Cornianu, Viorel Costin, Nicolae Craiovan, Vasile Crăiut, Ion-Decebal Davidoiu, Marius Deliman, Laurentiu Despa, Cristină Disagă, Daniel-Ion Disagă, Mihail Dobrescu, Traian Dragomir, Aurel Faur, Lucian-Sorin Filimon, Dumitru-Daniel Firan, Meoara Fronek, Ion Gadea, Laurentiu Gemanaru, Valentin Genovu, Stefan Ghimpău, Marian-Ion Ghiocel, Radu Ghionea-Mic, Cristian-Sorin Goian, Mircea Goiceanu, Romulus-Teodor Groza, Gheorghe Hogea, Octavian Hinoveanu, Valentin Homescu, Stelian Hornoiu, Ion-Viorel Iana, Petre-Marian Iancu, Ion Ienea, Stefan-Mugurel Mie, Mihai Imbrescu, Camelia-Oana Ionescu, Constantin-Adrian Ionescu, Nicusor Ion, llie Irimia, Adrian Joita, Alexandru Jurchescu, Ion Jurchescu, Iva Jurj, Adrian-Timotei Jurjică-Dumiter, Robert Klotbir, Vasile Lăcătus, Ciprian-Constantin Lăzărescu, Ioan Loga, Ion Lupan, Lucian-Ioan Lupencia, Lucian-Dănut Manciu, Gheorghe Mandoni, llie Mândrican, Ioan Mărăsescu, Gheorghe Maxim, Ioan Mesaros, Dumitru Micu, Constantin Mihăilă, Mihai Moatăr, Marian Moraru, Dorel Muju, Pavel Muntean, Ionel-Ghită Munteanu, Vasile Mustată, Constantin Mutică, Dumitru Negrii, Ion Nicolcescu, Gheorghe Obisteoiu, Constantin Ofileanu, Ion Olariu, Lilică Oncică, Paul Pădeanu, Virgil-Teodor Pane, Cornel Papa, Mircea Petolea, Nicolae Pirtia, Vasile Plostinaru, Ioan Pol, Sabin Popescu, Ioan Pop, Gheorghe Popoviciu, George-Valentin Pristavu, Viorel Raicu, Vasile Roset, Sorin-Ioan Salahoru, Bogdan Sandru, Petru Sandru, Busuioc Sârbu, Nicolaie Sava, Daniel Secu, Traian Sicoe, Emil Silian, Emil Siminiceanu, Gratian-Virgil Simion, Ionel-Leonid Sipetan, Petru-Stan Erimescu, Doru-Viorel Stănilescu, Viorica Stan, Costinel Stoian, Emil-Pavel Stoian, Sofia Stoian, Grigore Stolojescu, Ioan Străin, Nicolaie-Mirel Surugiu, Iosif Surulescu, Romulus Surulescu, Marius Suvăgău, Mihai Tămăsanu, Ionel Tanco, Ciprian-Ioan Terciu, Gligore Terfaloaga, Cornel Tîrdea, Paul Tîrna, Ion-Nutu Tolcis, Nicolae Trăilescu, Ion Trandafir, Ioan Trif, Ion Tuncu, Gheorghe-Dănut Orcan, Vasile Ursanu, Gheorghe-Cosmin Ursul, Ion Vasii-Panga, Rusalin Vela si Rodica Vieru în Dosarul nr. 1.469/C/2006 al Tribunalului Caras-Severin.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 24 octombrie 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

 

DECIZIA Nr. 748

din 26 octombrie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 25 lit. c) si art. 77–85 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, ale art. 43 si art. 44 din Codul comercial, precum si a dispozitiilor art. 1019–1021 din Codul civil

 

Ioan Vida – presedinte

Aspazia Cojocaru – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Tudorel Toader – judecător

Ion Tiucă – procuror

Mihaela Senia Costinescu – maqistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitu­tionalitate a dispozitiilor art. 29 lit. c) si art. 58–66 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului, ale art. 43–44 din Codul comercial, precum si a dispozitiilor art. 1019–1021 din Codul civil, exceptie ridicată de Societatea Comercială „DD International” – S.R.L. În Dosarul nr. 1.722/1/2006 al Curtii de Apel Bacău – Sectia comercială si de contencios administrativ.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Decizia civilă nr. 399 din 18 mai 2006, pronuntată în Dosarul nr. 1.722/1/2006, Curtea de Apel Bacău -Sectia comercială si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 29 lit. c) si art. 58–66 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului, ale art. 43–44 din Codul comercial, precum si a dispozitiilor art. 1019–1021 din Codul civil, exceptie ridicată de Societatea Comercială „DD International” – S.R.L.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul sustine că prevederile legale criticate reprezintă o gravă încălcare a prevederilor constitutionale, întrucât actiunile introduse de lichidatorul judiciar pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor pun în pericol securitatea circuitului civil, pe de o parte, si îngrădesc în mod flagrant dreptul de proprietate al debitorului si tertului dobânditor, pe de altă parte.

Curtea de Apel Bacău – Sectia comercială si de contencios administrativ apreciază exceptia de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitu­tionalitate.

Avocatul Poporului arată că exceptia de neconstitu­tionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordantă cu dispozitiile constitutionale invocate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), precum si ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Sesizarea de neconstitutionalitate a vizat dispozitiile art. 29 lit. c) si art. 58–66 din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004. Ulterior sesizării Curtii, a intrat în vigoare Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, care a abrogat Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului, dar a preluat partial dispozitii ale legii anterioare. Astfel, art. 29 lit. c) si art. 58–66 din Legea nr. 64/1995 au fost preluate de noua lege în art. 25 lit. c) si art. 77–85 si reglementează situatia unor acte juridice ale debitorului, acte supuse procedurii de anulare, conditiile procedurale de exercitare a actiunilor în anulare, consecintele admiterii acestora, respectarea regulilor de publicitate pentru asigurarea opozabilitătii fată de terti a modificării titularilor drepturilor ce au făcut obiectul actiunilor în anulare.

De asemenea, autorul a mai criticat dispozitiile art. 43 si art. 44 din Codul comercial, referitoare la curgerea de drept a dobânzii si interdictia termenului de gratie în materie comercială, precum si dispozitiile art. 1019 – 1021 din Codul civil care reglementează conditia rezolutorie în contractele civile.

Autorul exceptiei sustine că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile constitutionale ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată.

În prezenta cauză, exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată în fata Tribunalului Bacău – Sectia comercială si de contencios administrativ, care, prin încheiere, a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curtii Constitutionale. Împotriva acestei încheieri autorul exceptiei a formulat recurs la Curtea de Apel Bacău – Sectia comercială si de contencios administrativ, instantă care, prin Decizia civilă nr. 399 din 18 mai 2006, a admis calea de atac si a modificat încheierea tribunalului în sensul sesizării Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate.

Într-o atare situatie, Curtea constată că decizia pronuntată de Curtea de Apel Bacău nu a solutionat fondul cauzei, împrejurare ce ar fi făcut inutil controlul de constitutionalitate a prevederilor criticate, ci numai problema admisibilitătii exceptiei de neconstitutionalitate. Asa fiind, desi sesizarea nu s-a realizat printr-o încheiere, pentru a se evita tergiversarea solutionării litigiului dintre părti, deci pentru înfăptuirea cu celeritate a actului de justitie, Curtea Constitutională retine spre judecare exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 25 lit. c) si art. 77– 85 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, ale art. 43 si art. 44 din Codul comercial, precum si a dispozitiilor art. 1019–1021 din Codul civil.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 25 lit. c) si art. 77 – 85 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, se constată că, asupra constitutionalitătii solutiilor legislative consacrate de acestea în reglementarea anterioară, Curtea s-a mai pronuntat, de exemplu prin Decizia nr. 386/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 463 din 29 mai 2006. Cu acel prilej, s-a constatat că dispozitiile legale criticate constituie o aplicare a prevederilor art. 975 din Codul civil privind actiunea pauliană, prin care se stabileste dreptul creditorilor de a ataca actele frauduloase încheiate de debitori în dauna lor. Spre deosebire de titularii actiunii pauliene (art. 975 din Codul civil), si anume creditorii, titularii actiunii în anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor săi pot fi administratorul sau lichidatorul desemnat în cauză. Totodată, Curtea Constitutională a retinut că dispozitiile legale criticate sanctionează tocmai reaua-credintă în exercitarea de către debitori a drepturilor lor, prin acte juridice încheiate în dauna creditorilor. Dacă scopul părtilor contractante sau cel putin al debitorului la încheierea actului juridic respectiv l-a constituit fraudarea creditorilor, atunci actul are o cauză ilicită, iar, potrivit art. 966 din Codul civil, acesta nu poate avea nici un efect. Aceste considerente, ce au stat la baza pronuntării solutiei în decizia amintită, se constituie în argumente în favoarea concluziei că textele de lege criticate nu contravin prevederilor constitutionale privitoare la protectia proprietătii, invocate de autorul prezentei exceptii.

În ceea ce priveste art. 43 si art. 44 din Codul comercial, Curtea observă că acestea contin dispozitii cu caracter general referitoare la curgerea de drept a dobânzii si interdictia termenului de gratie în materie comercială. Or, Curtea constată că aceste dispozitii constituie o aplicare a principiilor constitutionale consacrate în art. 44 si art. 135 alin. (2) lit. a) referitoare la garantarea proprietătii private, respectiv la obligatia statului de a asigura libertatea comertului si protectia concurentei loiale.

Cu privire la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1019–1021 din Codul civil, norme ce reprezintă dreptul comun în materia rezolutiunii contractelor civile, Curtea retine că textele de lege criticate nu contin prevederi de natură să antreneze o restrângere a dreptului de proprietate, ci, dimpotrivă, asa cum s-a precizat si în cazul dispozitiilor din Codul comercial, ele constituie expresia aplicării principiilor constitutionale în materia sus­mentionată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 25 lit. c) si art. 77–85 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, ale art. 43 si art. 44 din Codul comercial, precum si a dispozitiilor art. 1019–1021 din Codul civil, exceptie ridicată de Societatea Comercială „DD International” – S.R.L. În Dosarul nr. 1.722/1/2006 al Curtii de Apel Bacău – Sectia comercială si de contencios administrativ.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 26 octombrie 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu


 

 

CURTEA CONSTITUTIONALA

 

DECIZIA Nr. 759

din 31 octombrie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 581 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Tudorel Toader – judecător

Antonia Constantin – procuror

Ingrid Alina Tudora – magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitu­tionalitate a dispozitiilor art. 581 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Nedeie Grup” – S.R.L. din Bucuresti în Dosarul nr. 3.677/300/2006 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucuresti, de Udrea Nely în Dosarul nr. 7.739/303/2006 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucuresti si de Vladimir Babov si Daniela Babov în Dosarul nr. 3.064/civ/2006 al Tribunalului Dolj – Sectia civilă.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Având în vedere exceptiile de neconstitutionalitate ridicate în dosarele nr. 1.238D/2006, nr. 1.994D/2006 si nr. 1.998D/2006, Curtea pune în discutie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor.

În temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, Curtea dispune conexarea dosarelor nr. 1.994D/2006  si nr. 1.998D/2006 la Dosarul nr. 1.238D/2006, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, invocând, în acest sens, jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierea din 7 aprilie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 3.677/300/2006, Judecătoria Sectorului 2 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a art. 581 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Nedeie Grup” - S.R.L. din Bucuresti.

Prin încheierea din 13 iulie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 7.739/303/2006, Judecătoria Sectorului 6 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a art. 581 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Udrea Nely.

Prin încheierea din 13 iulie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 3.064/civ/2006, Tribunalul Dolj – Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a art. 581 alin. 3 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Vladimir Babov si Daniela Babov.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorii acesteia sustin că textul de lege criticat contravine art. 16 din Constitutie, întrucât, în cadrul procedurii ordonantei presedintiale, reclamantul se află într-o pozitie privilegiată fată de pârât, prin posibilitatea solutionării cererii fără citarea părtilor si prin caracterul executoriu de drept al hotărârii, ceea ce aduce atingere si dreptului la apărare al părtilor, în special al pârâtului. Totodată, apreciază că prin procedura instituită este eliminat dreptul la un proces echitabil, judecătorul pronuntând solutia fără a analiza în concret raporturile juridice dintre părti.

Judecătoria Sectorului 2 Bucuresti apreciază exceptia de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată. În acest sens, arată că reglementarea criticată nu creează nici un fel de privilegii sau discriminări între cetăteni si nici nu aduce atingere dreptului părtilor la un proces echitabil sau la solutionarea cauzei într-un termen rezonabil. De asemenea, apreciază că nu poate fi retinută nici critica referitoare la încălcarea prevederilor art. 24 alin. (1) din Constitutie, referitoare la dreptul la apărare.

Judecătoria Sectorului 6 Bucuresti apreciază exceptia de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată. În acest sens, arată că reglementarea criticată nu contravine prevederilor constitutionale invocate.

Tribunalul Dolj – Sectia civilă apreciază exceptia de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată. În acest sens, arată că reglementarea criticată nu contravine prevederilor constitutionale invocate.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitu­tionalitate.

Guvernul apreciază exceptia de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, invocând, în acest sens, jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale. În acest sens, invocă Deciziile Curtii Constitutionale nr. 305/2006 si nr. 493/2006.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele întocmite în cauză de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2) si ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitu­tionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 581 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora: „Instanta va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Cererea de ordonantă presedintia/ă se va introduce la instanta competentă să se pronunte asupra fondului dreptului.

Ordonanta va putea fi dată si fără citarea părtilor si chiar atunci când există judecată asupra fondului. Judecata se face de urgentă si cu precădere. Pronuntarea se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordonantei se face în cel mult 48 de ore de la pronuntare.

            Ordonanta este vremelnică si executorie. Instanta va putea hotărî ca executarea să se facă fără somatie sau fără trecerea unui termen.”

Autorii exceptiei sustin că textul de lege criticat încalcă prevederile constitutionale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, în art. 21 alin. (3) care consacră dreptul la un proces echitabil si în art. 24 alin. (1) referitoare la dreptul la apărare.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile art. 581 din Codul de procedură civilă au mai făcut obiect al controlului de constitutionalitate, prin raportare la aceleasi prevederi din Legea fundamentală ca si în prezenta cauză si cu motivări asemănătoare.

Astfel, prin Decizia nr. 493 din 8 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 5 iulie 2006, Curtea a statuat că textul de lege criticat nu vine în contradictie cu prevederile art. 16 si art. 21 alin. (3) din Constitutie, retinând că prin procedura de urgentă instituită de art. 581 din Codul de procedură civilă nu numai că nu se aduce vreo îngrădire dreptului oricărei persoane de a se adresa justitiei pentru apărarea drepturilor, a libertătilor si a intereselor sale legitime, ci, dimpotrivă, se creează o posibilitate în plus pentru cel vătămat într-un drept legitim de a se adresa justitiei, prin cerere de ordonantă presedintială, si aceasta în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Totodată, posibilitatea atacării cu recurs a ordonantei presedintiale, ca si cea a contestării executării acesteia, prevăzută de art. 582 din Codul de procedură civilă, constituie un argument suplimentar în sensul deplinei respectări a dreptului la apărare.

Deoarece nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente, atât considerentele, cât si solutia deciziei mentionate îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Fată de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d), precum si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 581 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Societatea Comercială „Nedeie Grup” – S.R.L. din Bucuresti în Dosarul nr. 3.677/300/2006 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucuresti, de Udrea Nely în Dosarul nr. 7.739/303/2006 al Judecătoriei Sectorului 6 Bucuresti si de Vladimir Babov si Daniela Babov în Dosarul nr. 3.064/civ/2006 al Tribunalului Dolj – Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 31 octombrie 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora


 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 770

din 7 noiembrie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 78 alin. (1) din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Tudorel Toader – judecător

Ion Tiucă – procuror

Claudia-Margareta Krupenschi – magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitu­tionalitate a dispozitiilor art. 78 alin. (1) din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, exceptie ridicată de Măria Vasile în Dosarul nr. 4.267/3/2006 al Tribunalului Bucuresti – Sectia a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal răspunde partea Ministerul Apărării Nationale, prin consilier juridic cu delegatie depusă la dosar, lipsind autorul exceptiei, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Având cuvântul, partea prezentă arată că sustinerile autorului exceptiei sunt nefondate, întrucât posibilitatea recalculării pensiilor pentru cadrele militare care au iesit la pensie în conditiile legislatiei anterioare este reglementată de art. 79, astfel că nu operează nici o discriminare între acestea si cele care se pensionează în conditiile Legii nr. 164/2001. Totodată, Curtea Constitutională s-a mai pronuntat asupra constitutionalitătii art. 78 alin. (1) din acest act normativ, respingând exceptiile, solutie ce se impune a fi mentinută si în prezenta cauză.

Reprezentantul Ministerul Public solicită respingerea exceptiei, întrucât textul de lege criticat nu încalcă principiul egalitătii si al nediscriminării, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constitutie si art. 14 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierea din 19 aprilie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 4.267/3/2006, Tribunalul Bucuresti – Sectia a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 78 alin. (1) din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat. Exceptia a fost ridicată de Măria Vasile într-o cauză civilă având drept obiect o contestatie a deciziei de pensionare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul sustine că dispozitiile art. 78 alin. (1) din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat încalcă art. 16 alin. (1) din Constitutie, „în sensul că mă discriminează si îmi anulează drepturi de pensie cuvenite si câstigate anterior, comparativ cu cadrele militare în activitate, pensionate după intrarea în vigoare a Legii nr. 164/2001.” Mai arată că, în fapt, în urma recalculării pensiei în baza modificărilor aduse de Legea nr. 497/2003, nu a mai beneficiat de sporul procentual de 6%, prevăzut prin decizia de pensionare din anul 2000 si cuvenit în baza contributiei de 23 de ani la fondul de pensie suplimentară. Asadar, dreptul la pensie, câstigat anterior, este imprescriptibil si nu poate fi cedat total sau partial.

Cadrele militare trecute în rezervă după intrarea în vigoare a legii criticate, beneficiare ale acestui spor, sunt privilegiate, această discriminare evidentă fiind contrară si principiilor generale prevăzute la art. 2 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii, art. 1 alin. (3) din Constitutie si art. 14 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Tribunalul Bucuresti – Sectia a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ si fiscal apreciază că dispozitiile legale criticate nu încalcă principiul egalitătii în drepturi, consacrat de art. 16 din Constitutie, deoarece ipotezele legale la care se referă autorul exceptiei reglementează situatii diferite, ce justifică în mod obiectiv si rational instituirea unui tratament juridic diferentiat.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitu­tionalitate.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Dispozitiile art. 78 din Legea nr. 164/2001 vizează situatia cadrelor militare care se pensionează în conditiile acestei legi, situatia cadrelor militare ce au iesit la pensie în conditiile legislatiei anterioare fiind reglementată de art. 79, care prevede posibilitatea recalculării pensiilor. Prin urmare, nu sunt încălcate dispozitiile art. 16 din Constitutie care consacră egalitatea în drepturi. Drepturile de pensie stabilite anterior intrării în vigoare a acestor reglementări legale nu sunt atinse, iar actualizarea, recalcularea si recorelarea acelor pensii se pot face numai în favoarea beneficiarilor, sens în care dispun si prevederile art. 79 alin. (1) lit. a) si ale art. 80 din lege. De altfel, Legea nr. 164/2001 urmăreste înlăturarea, în timp, a discrepantelor între cei pensionati anterior intrării în vigoare a legii si cei pensionati după această dată.

Mai mult, Curtea Constitutională s-a mai pronuntat asupra textului de lege supus controlului prin deciziile nr. 559/2005, nr. 290/2004 si nr. 278/2006, respingând criticile de neconstitutionalitate ca neîntemeiate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile art. 78 alin. (1) din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat sunt constitutionale. Textul de lege criticat vizează situatia cadrelor militare care se pensionează în conditiile Legii nr. 164/2001, situatia cadrelor ce au iesit la pensie în conditiile legislatiei anterioare fiind reglementată de art. 79, care prevede posibilitatea recalculării pensiilor. Prin urmare, nu sunt încălcate dispozitiile constitutionale care consacră egalitatea în drepturi, sens în care s-a pronuntat si Curtea Constitutională prin Decizia nr. 278/2006.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului si dispozitiile de lege criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), precum si ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 78 alin. (1) din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 748 din 14 octombrie 2002, care au următorul cuprins: „(1) Pentru cadrele militare în activitate care se pensionează în conditiile prezentei legi si care au contribuit la fondul de pensie suplimentară se acordă la stabilirea pensiei, în conditiile art. 22–24, un spor procentual de:

a) 3% pentru o vechime a contributiei între 5–15 ani;

b) 6% pentru o vechime a contributiei între 15–25 de ani;

c) 9% pentru o vechime a contributiei peste 25 de ani.”

Autorul exceptiei consideră că aceste texte de lege Încalcă prevederile constitutionale ale art. 1 alin. (3) potrivit cărora România este stat de drept, democratic si social si ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetătenilor.

De asemenea, acesta mai sustine si nerespectarea art. 14 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, referitoare la interzicerea discriminării.

Analizând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată următoarele:

În jurisprudenta sa anterioară, Curtea Constitutională s-a mai pronuntat asupra conformitătii dispozitiilor art. 78 alin. (1) din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat fată de prevederile art. 16 din Constitutie privind egalitatea în drepturi, respingând criticile de neconstitu­tionalitate ca neîntemeiate.În acest sens sunt deciziile nr. 559 din 25 octombrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.033 din 22 noiembrie 2005, si nr. 278 din 21 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 346 din 17 aprilie 2006, în care Curtea a statuat că „dispozitiile art. 78 din Legea nr. 164/2001 [...] vizează situatia cadrelor militare care se pensionează în conditiile acestei legi, situatia cadrelor militare ce au iesit la pensie în conditiile legislatiei anterioare fiind reglementată de art. 79, care prevede posibilitatea recalculării pensiilor. Prin urmare, nu sunt încălcate dispozitiile constitutionale care consacră egalitatea în drepturi”. Cu acelasi prilej a mai retinut că „drepturile de pensie stabilite anterior intrării în vigoare a acestor reglementări legale nu sunt atinse, iar actualizarea, recalcularea si recorelarea acelor pensii se pot face numai în favoarea beneficiarilor. În acest sens sunt si dispozitiile art. 79 alin. (1) lit. a), care se referă la actualizarea cuantumului pensiei «în plată», cât si ale art. 80, care confirmă faptul că pensiile suplimentare sunt păstrate, fiind contopite cu celelalte pensii acordate militarilor în pensiile militare, potrivit întelesului dat de noile reglementări”.

Întrucât, fată de argumentele înfătisate si solutia pronuntată, în prezenta cauză nu au intervenit elemente noi de natură a determina reconsiderarea acestei jurisprudentei, Curtea constată că ele rămân valabile si în cauza de fată.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 78 alin. (1) din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, exceptie ridicată de Măria Vasile în Dosarul nr. 4.267/3/2006 al Tribunalului Bucuresti – Sectia a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 7 noiembrie 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Claudia-Margareta Krupenschi


 

CURTEA CONSTITUTIONALA

 

DECIZIA Nr. 799

din 9 noiembrie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 26 alin. (1) si alin. (2) pct. 2

din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Tudorel Toader – judecător

Ion Tiucă – procuror

Valentina Bărbăteanu – magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitu­tionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) si art. 5 lit. b) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor în România, exceptie ridicată de Al Fares Mahmoud în Dosarul nr. 3.754/302/2006 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucuresti.

Curtea dispune a se face apelul si în Dosarul nr. 1.398D/2006, având ca obiect aceeasi exceptie, ridicată de Husan Suleiman Aii Ibrahim în Dosarul nr. 45.772/3/2005 (8.884/RF/2005) al Tribunalului Bucuresti -Sectia a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa pârtilor, fată de care procedura de citare a fost îndeplinită. Se prezintă domnul Dalati Bassam, interpret autorizat de limba arabă, desemnat în vederea asigurării traducerii pe parcursul solutionării exceptiilor de neconstitutionalitate.

Magistratul-asistent referă asupra cererilor autorilor exceptiei prin care se solicită acordarea unui nou termen de judecată, întrucât se află în imposibilitate de prezentare din motive medicale.

Având cuvântul asupra cererilor de amânare, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea acestora.

Curtea, în temeiul art. 156 alin. 1 din Codul de procedură civilă, respinge cererile de acordare a unui nou termen de judecată.

În continuare, Curtea dispune a se face apelul si în dosarele nr. 1.722D/2006, nr. 1.956D/2006, nr. 1.966D/2006 si nr. 1.967D/2006, având ca obiect aceeasi exceptie ca în dosarele precedente, ridicată de Lu Yanbo, Qian Guofu si Zhao Jufeng în dosarele nr. 3.755/302/2006, nr. 6.310/302/2006 si, respectiv, nr. 6.727/302/2006 ale Judecătoriei Sectorului 5 Bucuresti si de Kupainia Mohamad în Dosarul nr. 7.373/302/2005 (RF) al Tribunalului Bucuresti – Sectia a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal răspund autorii exceptiei Lu Yanbo, Qian Guofu si Zhao Jufeng, personal si asistati de traducătorul autorizat de limbă chineză, domnul Ioan Budura. Se constată lipsa autorului Kupainia Mohamad si a părtii Oficiul National pentru Refugiati, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discutie conexarea dosarelor.

Autorii prezenti ai exceptiei de neconstitutionalitate si reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, în temeiul art. 14 si al art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii

Constitutionale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea dosarelor nr. 1.398D/2006, nr. 1.722D/2006, nr. 1.956D/2006, nr. 1.966D/2006 si nr. 1.967D/2006 la Dosarul nr. 1.375D/2006, care a fost primul înregistrat.

Magistratul-asistent învederează Curtii că în toate aceste dosare partea Oficiul National pentru Refugiati a transmis note scrise prin care solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

Cauza fiind în stare de judecată, presedintele acordă cuvântul părtilor.

Autorii prezenti solicită admiterea acesteia pentru motivele expuse în notele scrise aflate la dosarele cauzei. De asemenea, expun si situatia de fapt care îi determină să nu dorească să se întoarcă în tara de origine.

Reprezentantul Ministerului Public arată că Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 a fost abrogată expres prin Legea nr. 122/2006 privind azilul în România. Precizează însă că solutia legislativă continută în textul ce constituie obiectul exceptiei a fost preluată de noua reglementare, la art. 26 alin. (1) si (2). Consideră că jurisprudenta Curtii Constitutionale cu privire la dispozitiile art. 5 pct. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 îsi mentine valabilitatea si în ceea ce priveste dispozitiile mentionate din Legea nr. 122/2006, motiv pentru care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitu­tionalitate a prevederilor art. 26 alin. (i) si (2) din Legea hr. 122/2006.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 19 mai 2006, 5 iunie 2006, 17 iulie 2006 si 10 iulie 2006, pronuntate de Judecătoria Sectorului 5 Bucuresti în dosarele nr. 3.754/302/2006, nr. 3.755/302/2006, nr.6.310/302/2006 si nr. 6.727/302/2006, si prin încheierile din 13 aprilie 2006 si 18 mai 2006, pronuntate de Tribunalul Bucuresti – Sectia a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ si fiscal în dosarele nr. 45.772/3/2005 (8.884/RF/2005) si nr. 7.373/302/2005 (RF), Curtea Constitutională a fost sesizată cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. (1), art. 5 lit. b) si art. 5 alin. (1) pct. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor în România, republicată. Exceptiile au fost ridicate de Al Fares Mahmoud, Lu Yanbo, Qian Guofu, Zhao Jufeng, Husan Suleiman Aii Ibrahim si Kupainia Mohamad în cauze în materia acordării statutului de refugiat.

În motivarea exceptiilor de neconstitutionalitate având un continut similar, se sustine, în esentă, că dispozitiile de lege criticate sunt neconstitutionale din cauza lipsei lor de precizie si claritate. Se arată că formularea acestora creează posibilitatea unor interpretări si aplicări arbitrare a conditiilor de acordare a protectiei umanitare conditionate numai la situatiile în care riscul de tortură, pedepse sau tratamente inumane ori degradante ar surveni dintr-o temere bine întemeiată de persecutie pentru unul din motivele cuprinse în Conventia de la Geneva: rasa, religia, nationalitatea, opiniile politice, apartenenta la un anumit grup social.

Judecătoria Sectorului 5 Bucuresti si Tribunalul Bucuresti – Sectia a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ si fiscal apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitu­tionalitate.

Guvernul consideră că exceptiile de neconstitutionalitate ridicate sunt neîntemeiate. În motivarea acestui punct de vedere, invocă jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate nu contravin prevederilor constitutionale si conventionale în raport cu care îsi argumentează autorii exceptiilor criticile de neconstitutionalitate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, sustinerile autorilor prezenti ai exceptiilor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), precum si ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie, conform încheierilor de sesizare, prevederile art. 5 alin. (1), art. 5 lit. b) si art. 5 alin. (1) pct. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.136 din 1 decembrie 2004. În realitate, din cuprinsul încheierilor de sesizare rezultă că instantele au avut în vedere acele dispozitii din ordonantă care în urma renumerotării si republicării au devenit art. 5 pct. 2, având următorul cuprins:

Art. 5 pct. 2: „Protectia umanitară conditionată se poate acorda străinului care nu îndeplineste conditiile prevăzute la

art. 2 alin. (1) si cu privire la care există motive serioase să se creadă că, dacă va fi returnat în tara de origine, riscă să sufere o vătămare a drepturilor sale constând în:

(...)

2. tortură, tratamente sau pedepse inumane ori degradante.”

În opinia autorilor exceptiilor de neconstitutionalitate, aceste dispozitii de lege contravin prevederilor art. 22 alin. (2) din Constitutie si celor ale art. 3 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, ambele referitoare la interzicerea torturii, a pedepselor si a tratamentelor inumane ori degradante.

Examinând exceptiile de neconstitutionalitate, Curtea constată că, ulterior sesizării sale cu solutionarea acestora, Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 a fost abrogată expres prin Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 18 mai 2006. Prevederile art. 26 alin. (1) si alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 preiau esenta continutului normativ al art. 5 pct. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000, instituind o formă de protectie a străinilor si apatrizilor, denumită protectie subsidiară.

Prin urmare, Curtea retine că obiectul exceptiilor din prezentele dosare îl constituie dispozitiile art. 26 alin. (1) si alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România. Redactarea acestui articol este următoarea:

Art. 26 alin. (1) si alin. (2) pct. 2 – „Protectia subsidiară:

(1) Protectia subsidiară se poate acorda cetăteanului străin sau apatridului care nu îndeplineste conditiile pentru recunoasterea statutului de refugiat si cu privire la care există motive temeinice să se creadă că, în cazul returnării în tara de origine, respectiv în tara în care îsi avea resedinta obisnuită, va fi expus unui risc serios, în sensul prevederilor alin. (2), si care nu poate sau, datorită acestui risc, nu doreste protectia acelei tări.

(2) Prin risc serios, în sensul alin. (1), se întelege: [...]

2. tortură, tratamente sau pedepse inumane ori degradante;”.

Curtea a mai exercitat controlul de constitutionalitate a dispozitiilor art. 26 alin. (1) si alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006. Prin Decizia nr. 717 din 24 octombrie 2006, nepublicată la data pronuntării prezentei decizii, Curtea a respins exceptia ca neîntemeiată, pentru considerentele acolo retinute.

Cele statuate prin decizia mentionată îsi păstrează valabilitatea, în cauza de fată neintervenind elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii în această materie.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 26 alin. (1) si alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, exceptie ridicată de Al Fares Mahmoud, Lu Yanbo, Qian Guofu si Zhao Jufeng în dosarele 3.754/302/2005, nr. 3.755/302/2005, nr. 6.310/302/2006 si nr. 6.727/302/2006 ale Judecătoriei Sectorului 5 Bucuresti si de Husan Suleiman Aii Ibrahim si Kupainia Mohamad în dosarele nr. 45.772/3/2005 (8.884/RF/2005) si nr. 7.373/302/2005 (RF) ale Tribunalului Bucuresti – Sectia a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 9 noiembrie 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Valentina Bărbăteanu


 

CURTEA CONSTITUTIONALA

 

DECIZIA Nr. 818

din 9 noiembrie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 67 alin. 2 si 3 din Codul de procedură penală

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Tudorel Toader – judecător

Marinela Mincă – procuror

Afrodita Laura Tutunaru – magistrat-asistent

 

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 67 alin. 2 si 3 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de llie Cristea în Dosarul nr. 10.026/4/2005 (nr. vechi 9.906/2005) al Judecătoriei Sectorului 4 Bucuresti.

La apelul nominal se prezintă, pentru partea Asociatia de proprietari Bl. N.17 Bucuresti, apărătorul ales cu delegatie la dosar. Se constată lipsa autorului exceptiei, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Apărătorul părtii prezente solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din 14 aprilie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 10.026/4/2005 (nr. vechi 9.906/2005), Judecătoria Sectorului 4 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 67 alin. 2 si 3 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de llie Cristea în dosarul de mai sus având ca obiect solutionarea unei cauze penale.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile legale criticate nu contin suficiente garantii în vederea asigurării unui proces echitabil si garantării dreptului la apărare, acesta din urmă devenind practic unul teoretic, iluzoriu, deoarece nu există o sanctiune efectivă în situatia încălcării dreptului inculpatului de a demonstra netemeinicia probelor acuzatoare.

Judecătoria Sectorului 4 Bucuresti opinează că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece dispozitiile legale criticate care conditionează administrarea unei probe de concludenta si utilitatea ei sunt în concordantă cu cerintele unui proces echitabil, având în vedere că o astfel de apreciere poate fi făcută de la caz la caz numai de către instanta de judecată. Ar fi lipsit de sens si ar duce la tergiversarea solutionării cauzei să se administreze o probă neconcludentă si inutilă cauzei.

De asemenea, dispozitiile legale criticate se aplică tuturor părtilor din proces.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului

Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece dispozitiile legale criticate nu aduc atingere prevederilor constitutionale referitoare la dreptul la un proces echitabil si la garantarea dreptului la apărare. Faptul că instanta este cea care apreciază cu privire la concludenta si utilitatea probelor propuse de părti, inclusiv în ceea ce priveste prezentarea mijloacelor materiale de probă, reprezintă tocmai o garantie a procesului echitabil, permitând părtii să îsi exercite drepturile procesuale si, eventual, să promoveze căile de atac prevăzute de lege.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece dispozitiile legale criticate se aplică tuturor persoanelor vizate de ipoteza normei juridice, fără discriminări pe considerente arbitrare.

De asemenea, nu se poate sustine că este afectat dreptul la un proces echitabil, câtă vreme instanta are obligatia de a motiva admiterea sau respingerea unei cereri de administrare a unei probe.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 67 alin. 2 si 3 din Codul de procedură penală, cu denumirea marginală – Concludenta si utilitatea probei, care au următorul continut:

„Cererea pentru administrarea unei probe nu poate fi respinsă, dacă proba este concludentă si utilă.

Admiterea sau respingerea cererii se face motivat.”

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine că prin dispozitiile legale criticate sunt încălcate prevederile constitutionale ale art. 16 referitoare la Egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitoare la Tratatele internationale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul părtilor la un proces echitabil, ale art. 23 alin. (11) referitoare la prezumtia de nevinovătie, ale art. 24 alin. (1) referitoare la garantarea dreptului la apărare, precum si ale art. 6 paragrafele 1 si 3 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, referitoare la judecarea cauzei în mod echitabil si la drepturile acuzatului.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile art. 67 alin. 2 si 3 din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului instantei de contencios constitutional. Astfel, prin deciziile nr. 539 din 7 decembrie 2004 si nr. 311 din 14 iunie 2005, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 61 din 18 ianuarie 2005 si, respectiv, nr. 749 din 17 august 2005,

Curtea Constitutională a respins ca neîntemeiate excepti similare pentru considerentele acolo arătate.

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudente considerentele deciziilor mai sus arătate îsi păstreazã valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUtIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 67 alin. 2 si 3 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Mie Cristea în Dosarul nr. 10.026/4/2005 (nr. vechi 9.906/2005) al Judecătoriei Sectorului 4 Bucuresti. Definitivă si general obligatorie. Pronuntată în sedinta publică din data de 9 noiembrie 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Afrodita Laura Tutunaru

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind declararea utilitătii publice pentru lucrarea de interes national „Deschiderea si punerea în exploatare a carierei Rosiuta, judetul Gorj, la o capacitate de 3.000.000 tone lignit/an”

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 7 alin. 1 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se declară de utilitate publică lucrarea de interes national „Deschiderea si punerea în exploatare a carierei Rosiuta, judetul Gorj, la o capacitate de 3.000.000 tone lignit/an”.

Art. 2. - Expropriatorul este statul român, prin Societatea Natională a Lignitului Oltenia - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Economiei si Comertului.

Art. 3. - Prezenta hotărâre se aduce la cunostintă publică si prin afisare la sediul Consiliului Local al Municipiului Motru, judetul Gorj, si la sediile consiliilor locale ale comunelor Ciuperceni, Mătăsari si Slivilesti, judetul Gorj.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul economiei si comertului,

Eugen Tapu-Nazare,

secretar de stat

Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,

Radu Mircea Berceanu

Ministrul delegat pentru lucrări publice si amenajarea

teritoriului,

Lászlö Borbély

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti. 29 noiembrie 2006.

Nr. 1.678.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind transmiterea unui imobil din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Apărării în domeniul public al comunei Halchiu si în administrarea Consiliului Local al Comunei Halchiu, judetul Brasov

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 9 alin. (1) si al art. 12 alin. (1) si (2) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. – Se aprobă transmiterea unui imobil, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Apărării în domeniul public al comunei Halchiu si în administrarea Consiliului Local al Comunei Halchiu, judetul Brasov.

Art. 2. – Predarea-preluarea imobilului transmis potrivit prevederilor art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între părtile interesate, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

p. Ministrul apărării, Ioan Ion,

secretar de stat

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 29 noiembrie 2006.

Nr. 1.693.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a imobilului care se transmite din domeniul public al statului si din administrarea Ministerului Apărării în domeniul public al comunei Halchiu si în administrarea Consiliului Local al Comunei Halchiu, judetul Brasov

 

Locul unde este

situat imobilul care se transmite

Persoana juridică

de la care se transmite imobilul

Persoana juridică

la care se transmite imobilul

Codul de clasificare

din inventarul bunurilor

Ministerului Apărării, care

alcătuiesc domeniul

public al statului

Caracteristicile tehnice

ale imobilului care se transmite

Comuna Hălchiu, judetul Brasov

Statul român, Ministerul Apărării

Comuna Hălchiu,

Consiliul Local al

Comunei Hălchiu,

judetul Brasov

Imobil 1.151

Cod 8.29.09

Nr. M.F. 104.018

Suprafata construită = 266 m2

Suprafata desfăsurată = 266 m2

Suprafata totală a terenului,

inclusiv constructiile = 1.700 m2


ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

AGENTIA NATIONALĂ PENTRU ÎNTREPRINDERI MICI SI MIJLOCII SI COOPERATIE

 

ORDIN

privind modificarea pct. 2 din Procedura de implementare a Programului pentru sprijinirea dezvoltării întreprinderilor mici si mijlocii prin fonduri în limita sumelor plătite pentru profitul brut rein vestit, aprobată prin Ordinul presedintelui Agentiei Nationale pentru întreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie nr. 64/2006

 

Având în vedere prevederile anexei nr. 3/12/18 la Legea bugetului de stat pe anul 2006 nr. 379/2005, cu modificările si completările ulterioare, ale art. 261 din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiintării si dezvoltării întreprinderilor mici si mijlocii, cu modificările si completările ulterioare, precum si prevederile art. 4 alin. (1) pct. 12 din Hotărârea Guvernului nr. 753/2003 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru întreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie, cu modificările si completările ulterioare,

În temeiul art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 753/2003, cu modificările si completările ulterioare,

presedintele Agentiei Nationale pentru întreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie emite prezentul ordin.

Art. I. – Punctul 2 „Bugetul Programului” din Procedura de implementare a Programului pentru sprijinirea dezvoltării întreprinderilor mici si mijlocii prin fonduri în limita sumelor plătite pentru profitul brut reinvestit, aprobată prin Ordinul presedintelui Agentiei Nationale pentru întreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie nr. 64/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 8 martie 2006, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si va avea următorul cuprins:

„2. Bugetul Programului

2.1. Bugetul alocat Programului pentru anul bugetar 2006 este de 8.000 mii lei si va fi folosit pentru acordarea de alocatii financiare nerambursabile.

2.2. Alocatiile financiare nerambursabile acordate conform subpct. 2.1 vor fi folosite exclusiv pentru atingerea scopului pentru care au fost aprobate.”

Art. II. – Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Presedintele Agentiei Nationale pentru întreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie,

Bogdan Dumitrache

 

Bucuresti, 30 noiembrie 2006.

Nr. 364.

 

AUTORITATEA NATIONALĂ DE REGLEMENTARE IN DOMENIUL GAZELOR NATURALE

 

DECIZIE

privind modificarea anexei nr. 3a la Normele tehnice pentru proiectarea si executia conductelor de alimentare din amonte si de transport gaze naturale, aprobate prin Decizia presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale nr. 1.220/2006

 

Având în vedere dispozitiile art. 8 lit. d) din Legea gazelor nr. 351/2004, cu modificările si completările ulterioare, în temeiul prevederilor art. 10 alin. (4) si (5) din Legea nr. 351/2004, cu modificările si completările ulterioare,

vicepresedintele Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale emite prezenta decizie.

Art. I. – Anexa nr. 3a la Normele tehnice pentru proiectarea si executia conductelor de alimentare din amonte si de transport gaze naturale, aprobate prin Decizia presedintelui Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale nr. 1.220/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 960 si 960 bis din 29 noiembrie 2006, se modifică si se înlocuieste cu anexa la prezenta decizie.

Art. II. – Compartimentele de resort din cadrul Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale, operatorul de transport, operatorii conductelor de alimentare din amonte, operatorii economici autorizati, precum si persoanele fizice autorizate vor duce la îndeplinire prevederile prezentei decizii.

Art. III. – Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Vicepresedintele Autoritătii Nationale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale,

 

Gabriel Sîrbu

 

Bucuresti, 30 noiembrie 2006.

Nr. 1.306.

 


ANEXĂ*)

(Anexa nr. 3a la normele tehnice)

 

 

DISTANTE DE SIGURANTA (ÎN METRII) ÎNTRE CONDUCTELE DE GAZE, INCLUSIV INSTALATIILE AFERENTE

SI DIFERITE OBIECTIVE ÎNVECINATE

 

Nr. crt.

CONDUCTE DE GAZE, INCLUSIV INSTALATIILE AEERENTE/OBIECTIVE ÎNVECINATE

Precizari conform notei,

pct. 10

Statii de reglare si masurare gaze, panouri de primire-predare, statii de comanda vane

P>6 bar

Statii de compresoare gaze actionate cu motoare electrice, termice, turbine cu gaze

Instalatii cu foc deschis (baterii de cazane, cuptoare, incalzitoare cu flacara directa. etc.) inclusiv din statiile de uscare gaze

Instalatii cu focare protejate (baterii, czane, incalzitoare cu flacara directa, etc) inclusiv din statiile de uscare gaze

Conducte subterane si supraterane de gaze cu presiunea 6-40 bar

Conducte subterane si supraterane de gaze cu presiunea P>40 bar

0

1

2

3

4

6

6

7

8

1

SONDE DE HIDROCARBURI IN FORAJ, IN PROBE DE PRODUCTIE, DE INJECTIE SAU DE EXTRACTIE

 

30

30

35

T

10

10

2

SONDE DE INJECTIE APA, AER, C02, ETC

 

N

N

T

T

10

10

3

PARCURI DE SEPARATOARE, COLECTARE TITEI SI GAZE (SEPARATOARE. REZERVOARE, COMPRESOARE, PANOURI DE MĂSURARE

 

T

T

35

35

10

10

4

DEPOZITE CENTRALE. INSTALATII DE TRATARE A TITEIULUI

(a)

30

T

35

35

10

10

5

STATII DE USCARE, DEZBENZINARE, CONDITIONARE, LICHEFIERE, DEETANIZARE GAZE

 

T

T

35

35

10

10

6

INSTALATI DE EPURARE,. DE INJECTIE APE REZIDUALE

(b)

N

N

20

T

10

10

7

STATII DE POMPARE TITEI SI PRODUSE PETROLIERE

 

30

N

30

20

10

10

8

CONSTRUCTII SOCIALE, ADMINISTRATIVE SI INDUSTRIALE

 

20

20

30

20

20

20

9

LOCUINTE INDIVIDUALE (CLĂDIRI DESTINATE A FI OCUPATE DE OAMENI)

 

20

20

30

20

20

20

10

CONSTRUCTII USOARE, FĂRA FUNDATII, ALTELE DECAT CLĂDIRILE DESTINATE A FI OCUPATE DE OAMENI

 

6

6

15

15

6

6

11

PĂDURI

 

6

6

6

8

6

6

12

PARALELISM CU DRUMURI

AUTOSTRĂZI DRUMURI EXPRES

 

50

50

50

50

50

50

13

NATIONALE (EUROPENE, PRINCIPALE, SECUNDARE)

 

22

22

22

22

22

22

14

DE INTERES JUDETEAN

 

20

20

20

20

20

20

15

DE INTERES LOCAL (COMUNALE, VICINALE, STRAZI)

 

18

18

18

18

18

18

16

DE UTILITATE PRIVATA

 

6

6

6

6

6

6

17

PARALELISM CU CĂI FERATE

CU ECARTAMENT NORMAL

 

50

50

50

50

50

50

18

ÎNGUSTE, INDUSTRIALE, DE GARAJ

 

30

30

30

30

30

30

19

CONDUCTE DE TRANSPORT TITEI SI PRODUSE PETROLIERE

 

10

10

10

10

10

10

20

DEPOZITE DE GAZE PETROLIERE LICHEFIATE, DE CARBURANTI, STATII DE DISTRIBUIRE A CARBURANTILOR

(c)

30

30

50

50

30

30

21

POLIGOANE DE TRAGERE, DEPOZITE DE MATERIAL EXPLOZIV, CARIERE CARE IMPLICĂ UTILIZAREA MATERIALELOR EXPLOZIVE

 

250

250

250

250

250

250

22

CEUTRALE NUCLEARO-ELECRICE

 

1000

1000

500

500

1000

1000

23

BALASTIERE IN ALBIA RÂURILOR (AMONTE/AVAL)

 

-

-

-

-

1000/2000

1000/2000

24

LUCRĂRI MINIERE (LA SUPRAFATĂ SAU ÎN SUBTERAN)

 

200

200

200

200

200

200

25

DEPOZITE DE GUNOAIE, DEPOZITE DE DEJECTII ANIMALIERE

 

50

50

50

50

50

50

26

AMENAJĂRI PORTUARE

 

500

500

500

500

500

500

27

ELESTEE, AMENAJĂRI SPORTIVE Sl DE AGREMENT (STRAND, TEREN TENIS), CIMITIRE

 

C

C

C

C

C

C

28

DIGURI DE PROTECTIE DE-A LUNGUL APELOR

 

6

6

6

6

6

6

29

HALDE DE STERIL DE ORICE NATURA

 

6

6

6

6

50

6

30

STATII Sl POSTURI DE TRANSFORMARE A ENERGIEI ELECTRICE

 

6

6

20

20

20

20


NOTĂ

1. Prin indicativul “T” (tehnologic) se întelege că între instalatiile si obiectele (obiectivele) considerate nu este obligatorie respectarea unei anumite distante de sigurantă si că această distantă poate fi stabilită de proiectant în functie de relatia tehnologică dintre instalatii sau obiecte.

2. Prin indicativul “N” (nenormat) se întelege că între instalatiile si obiectele considerate, nu există o legătură tehnologică, nu apar relatii cu pericol de incendiu si deci nici obligatia respectării unei distante de sigurantă.

3. Prin indicativul „C” (conditionat) se întelege că operatorul de sistem va emite avizul de amplasament conditionat de lucrări suplimentare de protectie.

4. Distantele din tabel se înteleg astfel:

a. pentru constructii sociale, administrative, industriale, civile, de la punctul cel mai apropiat al constructiei;

b. pentru depozite, statii de compresoare, etc, de la punctul cel mai apropiat al împrejmuirii;

c. pentru drumuri, din axul drumului;

d. pentru căile ferate în rambleu, de la piciorul taluzului iar pentru cele în debleu, de la muchia taluzului.

5. Prin „drumuri de utilitate privată” se înteleg: drumuri destinate satisfacerii cerintelor proprii de transport rutier si pietonal spre obiective economice, forestiere, petroliere, miniere, agricole, energetice, industriale si altele asemenea, de acces în incinte, ca si cele din interiorul acestora, precum si cele pentru organizările de santier (conform legislatiei în vigoare privind regimul drumurilor).

6. Distantele fată de poduri de linii de c.f. sau de drumuri se iau ca si pentru linia de c.f. sau categoria de drum respectivă, de la marginea podului.

7. Distantele pentru depozitele de gaze petroliere lichefiate, depozite de carburanti si statii de distributie a carburantilor se consideră după caz fată de:

a. pozitia rezervorului;

b. gura de alimentare/descărcare;

c. pompa de distributie.

8. Distantele de sigurantă cu privire la cazanele de abur, cuptoare, încălzitoare cu flacără directă si alte utilaje cu foc deschis, se referă la focarele cu flacără liberă la care este posibil un contact direct între flacără si atmosfera exterioară, fapt care ar permite propagarea focului în anumite situatii.

9. În cazul în care focarele sunt prevăzute cu dispozitive speciale ce nu permit propagarea focului din interiorul focarului în exterior, acestea se consideră utilaje cu focar protejat.

10. Distantele de sigurantă între conductele de gaze, inclusiv instalatiile aferente si diferite obiective învecinate, de la pozitiile notate în tabelul de mai sus cu literele (a), (b), (c), precum si cele din (coIoana 3), se majorează sau pot fi reduse astfel:

a. Distantele se referă la depozitele supraterane si sunt valabile pentru rezervoare cu capacitate de până la 5000 mc. Pentru rezervoare cu capacitatea de peste 5000 mc până la 10000 mc distantele se majorează cu 25%. Pentru rezervoare cu capacitatea de peste 10000 mc distantele se majorează cu 50%.b. Distantele se referă la instalatiile care manipulează ape reziduale cu urme de titei. Când rezervoarele se protejează cu pernă de gaze, distantele de sigurantă vor fi determinate prin asimilarea instalatiei cu un parc de colectare separare titei si gaze;

c. În cazul depozitelor de gaze petroliere lichefiate cu tensiuni de vapori mai mari de 6 bar distantele se majorează cu 50%.

(col.3) Distantele se referă la statiile de reglare si măsurare gaze naturale cu presiuni mai mari de 6 bar amplasate în spatii închise. În cazul montării acestora în aer liber distantele se reduc cu 50% cu exceptia distantelor de la pozitiile 13,15, 16, 17,18, 20, 21, 22, 24,27, 33, 37 si 39.

11. În cazul sondelor de foraj, probe de productie, extractie titei si gaze, precum si cele în injectie cu apă, aer, C02, distantele de sigurantă se măsoară de la gura putului.

12. Sondele în injectie cu apă, aer, CO2, etc. nu mai au perspective de a fi transformate în sonde de extractie de titei si gaze si exploatate în unul din sistemele de extractie:

a. prin eruptie naturală;

b. prin eruptie artificială (gazlift);

c. prin pompaj de adâncime.

13. Executia traversărilor aeriene sau subterane prin sant deschis cu conducte de gaze a râurilor în zona balastierelor existente este interzisă la o distantă mai mică de 1000m în amonte si 2000m în aval fată de perimetrul acestora. Aceste distante pot fi reduse la 500m amonte/aval cu conditia executiei traversării prin foraj orizontal dirijat si cu luarea prin proiect a măsurilor de sigurantă necesare.

14. Amplasarea unei balastiere noi este interzisă în zona traversării aeriene sau subterane executate prin sant deschis cu conducte de gaze a râurilor la o distantă mai mică de 1000 m în amonte si 2000 m în aval de traversare.

15. Distantele de sigurantă fată de orice obiectiv învecinat necuprins în tabelul de mai sus se vor stabili prin proiect cu acordul părtilor interesate si avizarea de către operatorul conductei.


 

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE

 

ORDIN

pentru înfiintarea Biroului de legătură privind asistenta în materie de recuperare Într-un stat membru al Uniunii Europene a creantelor stabilite de autoritătile din alt stat membru

 

În temeiul prevederilor art. 11 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 208/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice si a Agentiei Nationale de Administrare Fiscală, cu modificările si completările ulterioare,

în baza prevederilor art. 174 24 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul finantelor publice emite următorul ordin:

Art. 1. – (1) La nivelul Agentiei Nationale de Administrare Fiscală se înfiintează în cadrul Directiei generale de reglementare a colectării creantelor bugetare Biroul de legătură privind asistenta pentru recuperarea în România a creantelor stabilite într-un alt stat membru al Uniunii Europene, precum si pentru recuperarea într-un alt stat membru al Uniunii Europene a creantelor stabilite în România, denumit în continuare Biroul de legătură.

(2) Conducerea Agentiei Nationale de Administrare Fiscală va stabili tipul de compartiment pentru Biroul de legătură, numărul functiilor publice necesare si atributiile acestuia.

(3) Agentia Natională de Administrare Fiscală va lua măsuri pentru integrarea Biroului de legătură în structura organizatorică proprie si va asigura conditiile pentru ca acest compartiment să fie functional până la data aderării României la Uniunea Europeană.

Art. 2. – Biroul de legătură asigură asistenta în materie de recuperare a creantelor prevăzute la art. 1742 alin. (1) lit. a), e), f), g) si h) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si completările ulterioare.

Art. 3. – Biroul de legătură asigură interfata dintre Biroul central constituit la nivelul Autoritătii Nationale a Vămilor si organele fiscale teritoriale subordonate Ministerului Finantelor Publice – Agentia Natională de Administrare Fiscala.

Art. 4. – Informatiile în legătură cu recuperarea în România a creantelor stabilite într-un alt stat membru al Uniunii Europene, precum si pentru recuperarea într-un alt stat membru al Uniunii Europene a creantelor stabilite în România nu pot fi comunicate decât persoanelor si autoritătilor prevăzute la art. 17410 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările si completările ulterioare, si pot fi utilizate în cursul procedurilor judiciare sau administrative initiate pentru recuperarea creantelor prevăzute la art. 2.

Art. 5. – Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu exceptia dispozitiilor art. 2–4, care intră în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2007.

 

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 28 noiembrie 2006.

Nr. 2.035.

 

ACTE ALE COMISIEI DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

COMISIA DE SUPRAVEGHERE A ASIGURĂRILOR

 

ORDIN

pentru punerea în aplicare a Normelor privind conditiile si modalitătile de comunicare electronică a datelor referitoare la asigurarea obligatorie de răspundere civila pentru prejudicii produse prin accidente de către autovehicule înmatriculate în România

 

În conformitate cu dispozitiile art. 5 lit. a) si ale art. 4 alin. (26) si (27) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurărilor, cu modificările si completările ulterioare,

în temeiul art. 1 alin. (5) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 189/2005 pentru stabilirea unor măsuri privind vehiculele rutiere înmatriculate,

potrivit Hotărârii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor din data de 28 noiembrie 2006, prin care s-au adoptat Normele privind conditiile si modalitătile de comunicare electronică a datelor referitoare la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de către autovehicule înmatriculate în România,

presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor emite următorul ordin:

Art. 1. – (1) De la data de 1 ianuarie 2007 se pun în aplicare Normele privind conditiile si modalitătile de comunicare electronică a datelor referitoare la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de către autovehicule înmatriculate în România.

(2) Normele privind conditiile si modalitătile de comunicare electronică a datelor referitoare la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de către autovehicule înmatriculate în România sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

(3) Prevederile prezentului ordin se aplică si pentru politele de asigurare RCA emise în cursul anului 2006, dar a căror perioadă de valabilitate începe în anul 2007.

(4) La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Normele privind conditiile si modalitătile de comunicare electronică a datelor referitoare la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de către autovehicule înmatriculate în România, aprobate prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 113.123/2006, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 28 iulie 2006.

Art. 2. – Asigurătorii autorizati vor lua toate măsurile necesare pentru aplicarea prevederilor prezentului ordin si răspund de instruirea corespunzătoare a personalului propriu si a intermediarilor implicati în contractarea asigurărilor obligatorii.

Art. 3. – Directia generală reglementări si autorizări asigurări obligatorii si Directia generală informatică din cadrul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor vor asigura ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.

 

Presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor,

Angela Toncescu

 

Bucuresti, 28 noiembrie 2006.

Nr. 113.134.

 

ANEXA

 

NORME

privind conditiile si modalitătile de comunicare electronică a datelor referitoare la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de către autovehicule înmatriculate în România

 

Art. 1. – (1) Toate societătile de asigurare autorizate să practice asigurarea de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de către autovehicule înmatriculate în România au obligatia de a transmite în termenele prevăzute la art. 4, 5 si 6 către baza de date unică (CEDAM) informatii complete privind politele de asigurare RCA încheiate direct sau prin intermediari.

(2) Datele aferente politelor de asigurare RCA se pot transmite în momentul emiterii acestora în sistem informatizat sau în urma centralizării la nivelul societătii de asigurare emitente.

(3) Informatiile utilizate pentru identificarea autovehiculelor asigurate în baza de date a Directiei regim permise de conducere si înmatriculare a vehiculelor din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor sunt: numărul de înmatriculare, numărul de identificare si seria, respectiv numărul cărtii de identitate.

(4) Către baza de date se transmit informatii referitoare la polite de asigurare RCA încheiate pentru autovehicule având locul obisnuit de stationare în România.

Art. 2. – (1) Accesul la baza de date CEDAM în scopul transmiterii informatiilor centralizate se realizează prin intermediul unor certificate calificate pentru semnătură electronică.

(2) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor dispune aprobarea sau revocarea acestor certificate, în cazul retragerii sau suspendării autorizatiei pentru practicarea asigurării obligatorii RCA.

(3) Societătile de asigurare stabilesc si actualizează periodic lista unitătilor teritoriale proprii abilitate să emită polite de asigurare RCA în sistem informatizat.

Art. 3. – (1) Încărcarea directă a informatiilor aferente politelor de asigurare RCA în baza de date CEDAM se realizează prin intermediul unui portal electronic dedicat. Comisia de Supraveghere a Asigurărilor stabileste caracteristicile interfetei de utilizator, mecanismele de validare, forma si tipul informatiilor transmise prin acest portal.

(2) Informatiile centralizate se transmit în format electronic, utilizându-se formatul de fisier, criteriile de validare si nomenclatoarele stabilite de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor si de administratorul bazei de date.

Art. 4. – În conformitate cu prevederile art. 1 alin. (3) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 189/2005 pentru stabilirea unor măsuri privind vehiculele rutiere înmatriculate, datele aferente unei polite de asigurare se transmit către baza de date în termen de cel mult 5 zile de la data încheierii (emiterii) asigurării.

Art. 5. – Orice actualizare a informatiilor referitoare la politele înscrise în evidenta CEDAM se transmite către baza de date în termen de cel mult 20 de zile de la data aparitiei factorului care a generat modificarea datelor.

Art. 6. – Încetarea înainte de termen a valabilitătii unei politie RCA se raportează către baza de date în termen de 15 zile calendaristice.

Art. 7. – Transmiterea de informatii eronate, incomplete sau neactualizate se sanctionează în conditiile si potrivit prevederilor art. 39 din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurărilor, cu modificările si completările ulterioare.