MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 174 (XVIII) - Nr. 122         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 8 februarie 2006

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 4 din 10 ianuarie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 48 alin. (1), coroborate cu anexa nr. 1 pct. B si anexa nr. 2 pct. C din Legea nr. 41/1994 privind organizarea si functionarea Societătii Române de Radiodifuziune si Societătii Române de Televiziune

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.366/2005. – Ordin al ministrului agriculturii, pădurilor si dezvoltării rurale pentru aprobarea Regulilor si normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării, controlul si certificarea calitătii si/sau comercializarea semintelor de legume*)

 

410/C.– Ordin al ministrului justitiei pentru aprobarea Regulamentului privind examenul de capacitate al personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor si procurorilor din cadrul Ministerului Justitiei si Institutului National de Criminologie

 

455/C.– Ordin al ministrului justitiei pentru aprobarea modelului cererii de înregistrare în registrul comertului si al declaratiilor pe propria răspundere privind autorizarea functionării


*) Ordinul nr. 1.366/2005 se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 122 bis în afara abonamentului, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome “Monitorul Oficial“, Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 4

din 10 ianuarie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 48 alin. (1), coroborate cu anexa nr. 1 pct. B si anexa nr. 2 pct. C din Legea nr. 41/1994 privind organizarea si functionarea Societătii Române de Radiodifuziune si Societătii Române de Televiziune

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Constantin Doldur – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Florentina Baltă – procuror

Mihaela Senia Costinescu – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 48 alin. (1), coroborate cu anexa nr. 1 pct. B si anexa nr. 2 pct. C din Legea nr. 41/1994 privind organizarea si functionarea Societătii Române de Radiodifuziune si Societătii Române de Televiziune, exceptie ridicată de Societatea Română de Televiziune – Studioul Teritorial Cluj în Dosarul nr. 2.848/2005 al Curtii de Apel Cluj – Sectia civilă, de muncă si asigurări sociale, pentru minori si familie.

La apelul nominal, se prezintă autorul exceptiei, prin consilierii juridici Remus Codreanu si Monica Purcaru, lipsind celelalte părti, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantii autorului exceptiei sustin temeinicia criticii de neconstitutionalitate, arătând că textul de lege criticat aduce atingere principiului autonomiei serviciilor publice de radio si de televiziune si principiului egalitătii de tratament juridic aplicabil celor două institutii publice.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca inadmisibilă, întrucât vizează exclusiv aspecte de interpretare si aplicare a legii.

CURTEA ,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Decizia civilă nr. 1.565 din 16 iunie 2005, pronuntată în Dosarul nr. 2.848/2005, Curtea de Apel Cluj – Sectia civilă, de muncă si asigurări sociale, pentru minori si familie a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 48 alin. (1), coroborate cu anexa nr. 1 pct. B si anexa nr. 2 pct. C din Legea nr. 41/1994, exceptie ridicată de Societatea Română de Televiziune – Studioul Teritorial Cluj.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul arată că dispozitiile criticate sunt neconstitutionale, întrucât instituie un drept exclusiv de administrare în patrimoniul Studioului de Radiodifuziune Cluj asupra imobilului pe care, în prealabil, acesta îl administra în comun cu Studioul Teritorial de Televiziune Cluj si care constituie sediu comun de desfăsurare a activitătii, fapt ce contravine principiului constitutional al autonomiei celor două servicii publice si principiului egalitătii de tratament între Societatea Română de Radiodifuziune si Societatea Română de Televiziune.

Curtea de Apel Cluj – Sectia civilă, de muncă si asigurări sociale, pentru minori si familie apreciază că dispozitiilor art. 48 alin. (1), coroborate cu anexa nr. 1 pct. B si anexa nr. 2 pct. C din Legea nr. 41/1994, încalcă prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie, întrucât cele două institutii publice se află în situatii analoage, însă, le este aplicat un tratament juridic diferit, prin faptul că imobilul în care ambele institutii îsi desfăsoară activitatea si din care folosesc spatii determinate a fost dat în administrarea exclusivă a Societătii Române de Radiodifuziune.

În ceea ce priveste încălcarea dispozitiilor art. 31 alin. (5) si ale art. 136 alin. (4) din Constitutie, instanta apreciază că, pe de o parte, lipsirea de folosintă a părtii de clădire nu duce la imposibilitatea desfăsurării, în mod autonom, a activitătii de utilitate publică si, pe de altă parte, nu poate fi pusă în discutie posibilitatea legiuitorului ca, prin lege organică, să instituie dreptul de administrare a institutiilor publice asupra unui bun proprietate publică.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Guvernul arată că, întrucât motivele invocate în sustinerea exceptiei se referă la modul de interpretare si aplicare a legii, textul criticat nu poate face obiectul controlului de constitutionalitate, sub acest aspect exceptia fiind inadmisibilă.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile legale criticate nu încalcă nici o prevedere a Legii fundamentale, astfel încât exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată. Pe de altă parte, în contextul sesizării Curtii Constitutionale printr-o decizie, se consideră învestirea ca fiind nelegală.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând decizia de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente si concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2) si ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 48 alin. (1), coroborate cu anexa nr. 1 pct. B si anexa nr. 2 pct. C din Legea nr. 41/1994 privind organizarea si functionarea Societătii Române de Radiodifuziune si Societătii Române de Televiziune, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 27 decembrie 1999, dispozitii care au următorul continut: “Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezenta lege.“ La anexa nr. 1 pct. B si la anexa nr. 2 pct. C sunt prevăzute datele de identificare a imobilelor pe care le detin în municipiul Cluj-Napoca Societatea Română de Radiodifuziune, respectiv Societatea Română de Televiziune.

Autorul exceptiei sustine că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile constitutionale cuprinse în art. 16 alin. (1), referitoare la egalitatea în drepturi, art. 31 alin. (5), privind autonomia serviciilor publice de radio si de televiziune, si în art. 136 alin. (4), referitor la bunurile proprietate publică.

1. Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine că, în aplicarea dispozitiei constitutionale a art. 146 lit. d), art. 29 alin. (4) teza întâi din Legea nr. 47/1992 prevede că “Sesizarea Curtii Constitutionale se dispune de către instanta în fata căreia s-a ridicat exceptia de neconstitutionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părtilor, opinia instantei asupra exceptiei, si va fi însotită de dovezile depuse de părti“. Prin urmare, potrivit prevederilor mentionate, pentru a fi legal învestită, Curtea Constitutională trebuie sesizată printr-o încheiere a instantei judecătoresti.

În prezenta cauză, exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată în fata Tribunalului Cluj – Sectia civilă, care, printr-o încheiere motivată, a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curtii Constitutionale. Împotriva acestei încheieri autorul exceptiei a formulat recurs la Curtea de Apel Cluj – Sectia civilă, de muncă si asigurări sociale, pentru minori si familie, instantă care, prin Decizia civilă nr. 1.565/2005, a admis calea de atac si a modificat încheierea tribunalului în sensul sesizării Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate.

Într-o atare situatie, Curtea constată că decizia pronuntată de Curtea de Apel Cluj nu a solutionat fondul cauzei (rectificarea unor cărti funciare), împrejurare ce ar fi făcut inutil controlul de constitutionalitate a prevederilor criticate, ci numai problema admisibilitătii exceptiei de neconstitutionalitate. Asa fiind, desi sesizarea nu s-a realizat printr-o încheiere, pentru a se evita tergiversarea solutionării litigiului dintre părti, deci pentru înfăptuirea cu celeritate a actului de justitie, Curtea Constitutională retine spre judecare exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 48 alin. (1), coroborate cu anexa nr. 1 pct. B si anexa nr. 2 pct. C din Legea nr. 41/1994.

2. Analizând critica de neconstitutionalitate, Curtea constată că, potrivit art. 37 alin. (2) din Legea nr. 41/1994, “Clădirile, spatiile si terenurile proprietate de stat, care sunt în prezent utilizate de Radiodifuziune, Televiziune si studiourile teritoriale, precum si alte bunuri aflate în folosintă, cu titlu legal, prevăzute în anexele nr. 1 si 2, trec în folosinta si în administrarea Societătii Române de Radiodifuziune sau, după caz, ale Societătii Române de Televiziune“. În aplicarea acestor dispozitii, prevederile legale deduse controlului consacră apartenenta la lege a anexelor – art. 48 alin. (1) – si datele de identificare a imobilelor date în folosinta si administrarea Societătii Române de Radiodifuziune – anexa nr. 1 pct. B, respectiv Societătii Române de Televiziune – anexa nr. 2 pct. C.

Curtea observă că pretinsa neconstitutionalitate este dedusă exclusiv din modul de aplicare a prevederilor legale în cauză, sustinerile autorului exceptiei demonstrând că, în realitate, obiectul criticii sale îl constituie această operatiune, pe care Curtea ar urma să o cenzureze. Or, exercitarea controlului asupra activitătii de aplicare în concret a normelor legale reprezintă atributul exclusiv al instantelor judecătoresti.

Mai mult, critica adusă de autorul exceptiei nu poate fi retinută si datorită faptului că neconstitutionalitatea este dedusă din pretinse lacune ale dispozitiilor supuse controlului. Restabilirea concordantei dintre lege si Constitutie, într-o atare situatie, ar presupune înlăturarea lacunei prin completarea reglementării, ceea ce excede competentei Curtii Constitutionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, “se pronuntă numai asupra constitutionalitătii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 48 alin. (1), coroborate cu anexa nr. 1 pct. B si anexa nr. 2 pct. C din Legea nr. 41/1994 privind organizarea si functionarea Societătii Române de Radiodifuziune si Societătii Române de Televiziune, exceptie ridicată de Societatea Română de Televiziune – Studioul Teritorial Cluj în Dosarul nr. 2.848/2005 al Curtii de Apel Cluj – Sectia civilă, de muncă si asigurări sociale, pentru minori si familie.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 10 ianuarie 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL JUSTITIEI

 

ORDIN

pentru aprobarea Regulamentului privind examenul de capacitate al personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor si procurorilor din cadrul Ministerului Justitiei si Institutului National de Criminologie

 

Având în vedere dispozitiile art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul procurorilor si judecătorilor, republicată,

în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 83/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul justitiei emite următorul ordin:

Art. 1. – Se aprobă Regulamentul privind examenul de capacitate al personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor si procurorilor din cadrul Ministerului Justitiei si Institutului National de Criminologie, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. – Directia pentru resurse umane si relatii cu Consiliul Superior al Magistraturii si Institutul National de Criminologie vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 1. – Prezentul regulament se aplică personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor si procurorilor din aparatul propriu al Ministerului Justitiei, precum si din cadrul Institutului National de Criminologie, potrivit dispozitiilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor, republicată, denumit în continuare personal asimilat.

Art. 2. – (1) Personalul asimilat, încadrat ca stagiar în cadrul Ministerului Justitiei si Institutului National de Criminologie, efectuează un stagiu de un an, potrivit legii.

(2) Perioada de stagiu începe din ziua în care personalul asimilat a fost numit pe post.

Art. 3. – Personalul asimiliat este obligat să continue pregătirea profesională pe toată durata stagiului.

Art. 4. – (1) Conducerile compartimentelor din cadrul Ministerului Justitiei, respectiv conducerea Institutului National de Criminologie, sunt obligate să asigure conditiile optime pentru desfăsurarea stagiului si pregătirii personalului asimilat stagiar, în scopul însusirii cunostintelor teoretice si practice specifice activitătii pe care le desfăsoară.

(2) În acest scop conducerile compartimentelor, respectiv conducerea Institutului National de Criminologie, vor desemna la începutul perioadei de stagiu o persoană cu o pregătire profesională temeinică si experientă, care va coordona pregătirea personalului asimilat stagiar.

(3) În perioada de stagiu personalul asimilat stagiar are dreptul să efectueze numai lucrările stabilite de conducătorul compartimentului în care îsi desfăsoară activitatea, respectiv de conducerea Institutului National de Criminologie.

(4) Lucrările efectuate de personalul asimilat stagiar sunt vizate de coordonatorul desemnat potrivit alin. (2).

(5) Coordonatorul stagiarului întocmeste la sfârsitul stagiului un referat de evaluare privind însusirea de către acesta a cunostintelor practice specifice activitătii desfăsurate în cadrul compartimentului în care a fost numit.

Art. 5. – (1) Constatările referatelor de evaluare vor fi consemnate în fisa pentru stagiul de practică a personalului asimilat stagiar. În această fisă vor fi consemnate, de către compartimentul pentru resurse umane, si perioadele de întrerupere a stagiului, determinate de:

a) concediile pentru cresterea copilului în vârstă de până la 2 ani;

b) concediile fără plată;

c) perioada efectuării stagiului militar;

d) perioada studiilor postuniversitare cu scoatere din activitate, cu precizarea domeniului de specializare;

e) alte întreruperi ale activitătii.

(2) Sunt incluse în perioada de stagiu cursurile de pregătire profesională organizate de Ministerul Justitiei, Institutul National al Magistraturii, Institutul National de Criminologie.

(3) Personalul asimilat stagiar are dreptul la concediu plătit pentru studii de specialitate, ce nu poate depăsi 10 zile, pentru pregătirea si sustinerea examenului de capacitate.

Art. 6. – (1) După încheierea perioadei de stagiu, personalul asimilat stagiar este obligat să se prezinte la primul examen de capacitate.

(2) În cazul în care stagiarul este respins la primul examen de capacitate, acesta este obligat să se prezinte la următorul examen.

(3) Lipsa nejustificată la examenul de capacitate sau respingerea candidatului la două examene atrage pierderea calitătii de personal asimilat stagiar.

(4) Ministrul justitiei, pentru motive temeinice, la cererea stagiarului, cu avizul conducătorului compartimentului, respectiv al conducerii Institutului National de Criminologie la care acesta functionează, poate aproba amânarea examenului de capacitate numai o singură dată.

(5) Personalul asimilat stagiar care, din motive justificate, nu s-a prezentat la examenul de capacitate poate sustine acest examen dacă de la încheierea stagiului si până la data fixată pentru examen nu au trecut mai mult de 2 ani. Dispozitiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător.

(6) După trecerea termenului de 2 ani, persoanele prevăzute la alin. (5) sunt obligate să efectueze din nou stagiul, potrivit legii.

Art. 7. – (1) Examenul de capacitate al personalului asimilat stagiar din cadrul Ministerului Justitiei si Institutului National de Criminologie se organizează de către Ministerul Justitiei.

(2) Data, locul si modul de desfăsurare a examenului de capacitate se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, precum si pe site-ul Ministerului Justitiei, cu cel putin 90 de zile înainte de data stabilită pentru examenul de capacitate.

(3) Tematica si bibliografia vor fi publicate pe site-ul Ministerului Justitiei cu cel putin 90 de zile înainte de data stabilită pentru examenul de capacitate.

Art. 8. – (1) Înscrierea la examenul de capacitate se face în termen de 60 de zile de la publicarea datei examenului.

 

Ministrul justitiei,

Monica Luisa Macovei

 

Bucuresti, 25 ianuarie 2006.

Nr. 410/C.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT

privind examenul de capacitate al personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor si procurorilor din cadrul Ministerului Justitiei si Institutului National de Criminologie

 

(2) La înscriere candidatii primesc cererea tipizată, un exemplar al prezentului regulament, precum si tematica si bibliografia stabilite pentru examen.

(3) Cererile de înscriere la examenul de capacitate se depun la compartimentul de resurse umane din cadrul Ministerului Justitiei.

(4) La cererea-tip de înscriere se anexează referatele de evaluare întocmite potrivit art. 4 alin. (5), care vor fi însotite de avizul consultativ al conducerii compartimentului din cadrul Ministerului Justitiei, respectiv al conducerii Institutului National de Criminologie, în care si-a desfăsurat activitatea stagiarul.

Art. 9. – Se poate înscrie la examenul de capacitate personalul asimilat stagiar al cărui stagiu se va împlini până în ziua ultimei probe orale a examenului de capacitate inclusiv.

Art. 10. – (1) Ministrul justitiei numeste, prin ordin, comisia de verificare a conditiilor de înscriere la examenul de capacitate.

(2) Comisia prevăzută la alin. (1) verifică îndeplinirea conditiilor de participare la examenul de capacitate a candidatilor si întocmeste lista acestora cu cel putin 25 de zile înaintea datei examenului. Lista candidatilor se afisează la sediul Ministerului Justitiei, la sediul Institutului National de Criminologie si se publică pe site-ul Ministerului Justitiei.

(3) Candidatii respinsi pot formula contestatii în termen de 5 zile de la afisarea listei.

(4) Contestatiile vor fi reexaminate de către o altă comisie desemnată prin ordin al ministrului justitiei.

Art. 11. – (1) Comisia de supraveghere a candidatilor, comisia pentru elaborarea subiectelor, comisia pentru corectarea lucrărilor si comisia pentru solutionarea contestatiilor sunt numite prin ordin al ministrului justitiei, cu 48 de ore înainte de examen.

(2) Din comisiile prevăzute la alin. (1) fac parte 3–5 specialisti în ramurile de drept care constituie probe de examen, potrivit art. 17. Specialistii pot fi personal de specialitate juridică din cadrul Ministerului Justitiei sau judecători.

Art. 12. – (1) Examenul de capacitate constă în verificarea cunostintelor teoretice si practice prin probe scrise si orale.

(2) Probele cu caracter teoretic au ca obiect fundamentele constitutionale ale statului de drept, institutiile de bază ale dreptului (drept civil, drept procesual civil, drept penal, drept procesual penal), organizarea judiciară si Codul deontologic al judecătorilor si procurorilor.

(3) Probele cu caracter practic constau în întocmirea de lucrări specifice activitătii desfăsurate de personalul asimilat stagiar în cadrul institutiilor în care functionează, denumite în continuare acte specifice.

Art. 13. – Tematica si bibliografia pentru disciplinele care fac obiectul examenului de capacitate sunt stabilite de conducerea Ministerului Justitiei.

Art. 14. – Probele scrise teoretice constau în lucrări scrise din dreptul civil, dreptul procesual civil, dreptul penal si dreptul procesual penal.

Art. 15. – (1) Probele scrise teoretice si practice vor fi sustinute pe parcursul a 3 zile, după următoarea repartizare:

– prima zi: proba scrisă teoretică la dreptul civil, dreptul procesual civil;

– a doua zi: proba scrisă teoretică la dreptul penal, dreptul procesual penal;

– a treia zi: proba scrisă practică constând în întocmirea de acte specifice.

(2) Timpul alocat pentru probele scrise este stabilit de comisia de elaborare a subiectelor, în raport de complexitatea subiectelor, si nu poate depăsi 3 ore.

Art. 16. – La proba practică este permisă consultarea legislatiei, cu exceptia celei comentate si adnotate.

Art. 17. – (1) Probele orale teoretice se sustin la următoarele materii: institutiile de drept constitutional, organizarea judiciară si Codul deontologic al judecătorilor si procurorilor.

(2) Probele orale practice constau în verificarea cunostintelor privind actele specifice activitătii desfăsurate de personalul asimilat stagiar în cadrul institutiilor în care functionează.

(3) Examinarea se face pe bază de bilete care contin atât subiecte teoretice, cât si subiecte practice. Pentru pregătirea subiectelor, fiecare candidat beneficiază de un timp de gândire de cel putin 30 de minute.

Art. 18. – (1) Pentru probele scrise teoretice si practice, comisia de elaborare a subiectelor va stabili, cu două ore înainte de examen, 3 variante de subiecte pentru fiecare materie, care se pun într-un plic sigilat.

(2) În ziua examenului, după intrarea candidatilor în sălile de examen, presedintele comisiei de elaborare a subiectelor va extrage câte un subiect din fiecare plic. Subiectele extrase vor fi multiplicate si distribuite în fiecare sală de examen. La încheierea examenului de capacitate, comisia de elaborare a subiectelor afisează baremul de notare pentru fiecare subiect.

Art. 19. – Accesul candidatilor în sala de examen este permis numai după legitimarea acestora, pe baza actelor de identitate.

Art. 20. – Înainte de tratarea subiectelor, candidatii îsi vor scrie numele si prenumele pe coltul din dreapta sus al primei pagini a lucrării scrise, ce urmează să fie lipit în prezenta supraveghetorilor de sală, după care se aplică stampila Ministerului Justitiei – Cabinet ministru.

Art. 21. – La expirarea timpului stabilit pentru probele scrise, responsabilul de sală preia lucrările candidatilor, sub semnătură, după care le predă presedintelui comisiei de corectare a lucrărilor, în vederea numerotării si repartizării lor membrilor acestei comisii.

Art. 22. – Frauda sau tentativa de fraudă atrage excluderea candidatului din examen. În aceste cazuri responsabilul de sală consemnează într-un proces-verbal faptele si măsurile luate, iar lucrarea se anulează cu mentiunea “Fraudă“. Procesul-verbal se comunică presedintelui comisiei de corectare a lucrărilor si candidatului respectiv.

Art. 23. – (1) Aprecierea la probele scrise se face cu note de la 1 la 10. Notele vor fi trecute în cifre si litere, în borderoul de notare, care va fi semnat pe fiecare filă de către comisia de corectare a lucrărilor.

(2) Notele acordate vor avea maximum două zecimale. Nota 1 se acordă atunci când punctajul obtinut de candidat este mai mic sau egal cu această notă.

Art. 24. – (1) Nota la proba scrisă teoretică este media aritmetică a notelor acordate de membrii comisiei de corectare a lucrărilor pentru fiecare materie.

(2) Nota la proba scrisă practică este media aritmetică a notelor acordate de membrii comisiei de corectare a lucrărilor pentru fiecare materie.

(3) Nota generală la proba scrisă este rezultatul mediei aritmetice dintre nota la proba scrisă teoretică si nota la proba scrisă practică.

(4) Mediile aritmetice vor fi calculate cu două zecimale.

Art. 25. – Rezultatele probelor scrise ale examenului de capacitate se înscriu, în ordinea descrescătoare a mediilor, într-un tabel care se afisează la sediul Ministerului Justitiei, la sediul Institutului National de Criminologie si se publică pe site-ul Ministerului Justitiei.

Art. 26. – (1) Contestatiile cu privire la probele scrise se depun la compartimentul de resurse umane din cadrul Ministerului Justitiei, în termen de 72 de ore de la afisarea rezultatelor.

(2) Lucrările cu privire la notarea cărora s-au formulat contestatii vor fi din nou secretizate, prin lipirea coltului pe care sunt înscrise numele si prenumele candidatului.

(3) Secretizarea lucrărilor se face de către comisia de verificare a conditiilor de înscriere la examenul de capacitate si se predau de îndată comisiei pentru solutionarea contestatiilor.

(4) Contestatiile se solutionează în termen de 3 zile de la împlinirea termenului prevăzut la alin. (1). Nota obtinută în urma contestatiei nu poate fi mai mică decât nota contestată.

(5) Rezultatele contestatiilor se afisează la sediul Ministerului Justitiei, la sediul Institutului National de Criminologie si se publică pe site-ul Ministerului Justitiei.

Art. 27. – (1) La sustinerea probei orale participă comisia de elaborare a subiectelor constituită potrivit art. 11.

(2) Nota acordată la proba orală reprezintă media notelor acordate de fiecare membru al comisiei.

(3) Notarea la probele orale este definitivă.

Art. 28. – (1) Nota generală la proba scrisă reprezintă o pondere de două treimi din nota finală, iar nota acordată la proba orală reprezintă o pondere de o treime din nota finală.

(2) Nota de promovare a examenului de capacitate, calculată potrivit alin. (1), este de cel putin 7,00, fără ca notele la fiecare materie de examen să fie mai mici de 5.

(3) La terminarea examenului, comisia de elaborare a subiectelor, comisia de corectare a lucrărilor si comisia de solutionare a contestatiilor vor întocmi un proces-verbal în care vor fi mentionate conditiile de desfăsurare a examenului, notele obtinute de candidati la probele scrise si orale si media generală pe baza căreia au fost declarati admisi sau respinsi.

(4) Procesul-verbal va fi semnat de toti membrii comisiei de elaborare a subiectelor, ai comisiei de corectare a lucrărilor si ai comisiei de solutionare a contestatiilor.

Art. 29. – Rezultatele finale ale examenului de capacitate se înscriu, în ordinea descrescătoare a mediilor, într-un tabel care se afisează la sediul Ministerului Justitiei, la sediul Institutului National de Criminologie si se publică pe site-ul Ministerului Justitiei, în termen de 24 de ore de la întocmirea procesului-verbal mentionat la art. 28 alin. (3).

Art. 30. – În termen de cel mult 15 zile de la comunicarea rezultatelor, ministrul justitiei validează rezultatul concursului.

Art. 31. – (1) Rezultatele examenului de capacitate, procesul-verbal prevăzut la art. 28 alin. (3) si raportul întocmit de compartimentul de specialitate vor fi înaintate conducerii Ministerului Justitiei.

(2) Corpul de inspectie al ministrului va analiza îndeplinirea conditiilor legale de către stagiarii care au promovat examenul de capacitate, în termen de 10 zile de la comunicarea procesului-verbal prevăzut la alin. (1).

(3) Ministrul Justitiei, pe baza verificărilor Corpului de inspectie al ministrului, poate invalida, în tot sau în parte, la cererea oricărei persoane interesate examenul de capacitate, în cazurile în care constată că nu au fost respectate conditiile prevăzute de lege sau de regulament privind organizarea si desfăsurarea acestuia, în cazul în care există suspiciuni cu privire la corectitudinea examenului ori în cazul săvârsirii unor fraude.

(4) În cazul prevăzut la alin. (3), termenul de validare va fi de 30 de zile, iar până la sfârsitul acestuia ministrul justitiei validează sau, după caz, invalidează, în tot sau în parte, concursul. Dacă invalidează concursul, ministrul justitiei dispune măsurile corespunzătoare, stabilind o nouă dată pentru sustinerea examenului de capacitate.

Art. 32. – (1) În termen de cel mult 30 de zile de la data validării examenului de capacitate, compartimentul de specialitate din cadrul Ministerului Justitiei sau, după caz, din cadrul Institutului National de Criminologie va stabili drepturile salariale corespunzătoare personalului asimilat definitivat în functie ca urmare a promovării examenului de capacitate.

(2) Personalul asimilat stagiar, care a fost respins la două sesiuni ori care, în mod nejustificat, nu s-a prezentat la examenul de capacitate, pierde această calitate din ziua afisării rezultatelor examenului de capacitate.

Art. 33. – Cererile de înscriere la examenul de capacitate, însotite de actele prevăzute la art. 8 alin. (4), sau, după caz, cererile de amânare, lucrările scrise, rezultatele finale obtinute la examenul de capacitate si referatele de evaluare vor fi păstrate în mapa profesională a personalului asimilat.

Art. 34. – Documentatia si lucrările privind examenul de capacitate se păstrează la arhiva Ministerului Justitiei pentru o perioadă de 30 de ani, potrivit legii.

Art. 35. – Prezentul regulament se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

MINISTERUL JUSTITIEI

 

ORDIN

pentru aprobarea modelului cererii de înregistrare în registrul comertului si al declaratiilor pe propria răspundere privind autorizarea functionării

 

Având în vedere dispozitiile art. 43 alin. (1) din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalitătilor la înregistrarea în registrul comertului a persoanelor fizice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum si la autorizarea functionării persoanelor juridice, cu modificările si completările ulterioare,

în conformitate cu dispozitiile art. 6 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 83/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul justitiei emite următorul ordin:

Art. 1. – Se aprobă modelul si continutul cererii de înregistrare în registrul comertului, emisă în temeiul dispozitiilor art. 43 alin. (1) din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalitătilor la înregistrarea în registrul comertului a persoanelor fizice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum si la autorizarea functionării persoanelor juridice, cu modificările si completările ulterioare, prevăzute în anexa A.

Art. 2. – Se aprobă modelul formularului “Declaratie pe propria răspundere dată în temeiul prevederilor art. 15 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 359/2004, cu modificările si completările ulterioare“, prevăzut în anexa B.

Art. 3. – Se aprobă modelul formularului “Declaratie pe propria răspundere dată în temeiul prevederilor art. 15 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 359/2004, cu modificările si completările ulterioare“, prevăzut în anexa C.

Art. 4. – Se aprobă modelul formularului “Declaratie pe propria răspundere dată în temeiul prevederilor art. 15 alin. (2) din Legea nr. 359/2004, cu modificările si completările ulterioare, privind modificarea declaratiei“, prevăzut în anexa D.

Art. 5. – Anexele A–D*) fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 6. – La data publicării prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului justitiei nr. 3.118/C/2004 pentru aprobarea modelului cererii de înregistrare în registrul comertului si al declaratiilor pe propria răspundere privind autorizarea functionării.

Art. 7. – Directia elaborare acte normative, studii si documentare, Oficiul National al Registrului Comertului si oficiile registrului comertului de pe lângă tribunale vor duce la îndeplinire prezentul ordin.

Art. 8. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul justitiei,

Katalin-Barbara Kibedi,

secretar de stat

 

Bucuresti, 27 ianuarie 2006.

Nr. 455/C.

 

*) Anexe

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a

Pagina a 4-a

Pagina a 5-a

Pagina a 6-a

Pagina a 7-a

Pagina a 8-a

Pagina a 9-a