MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 174 (XVIII) - Nr. 128         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Vineri, 10 februarie 2006

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 197 din Codul de procedură fiscală

 

Decizia nr. 2 din 10 ianuarie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1081 alin. 1 pct. 1 lit. a) si b) si ale art. 1085 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 3 din 10 ianuarie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 391 alin. 1 teza finală din Codul de procedură penală

 

Decizia nr. 6 din 10 ianuarie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 alin. (3) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

2.217/2005. – Ordin al ministrului transporturilor, constructiilor si turismului pentru aprobarea Normei metodologice de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 577/1997 privind pietruirea, reabilitarea si/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate si alimentarea cu apă a satelor, republicată, astfel cum a fost modificată si completată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.256/2005

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 1

din 10 ianuarie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 197 din Codul de procedură fiscală

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Constantin Doldur – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Florentina Baltă – procuror

Daniela Ramona Maritiu – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 197 din Codul de procedură fiscală, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Mukamba“ – S.R.L. din Târgu-Jiu în Dosarul nr. 87/F/2005 al Tribunalului Gorj – Sectia comercială si de contencios administrativ.

La apelul nominal răspunde avocatul autorului exceptiei, lipsă fiind celelalte părti, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, avocatul autorului exceptiei solicită admiterea exceptiei de neconstitutionalitate, deoarece textul de lege criticat contravine art. 16 alin. (1) si art. 124 alin. (2) din Constitutie.

Reprezentantul Ministerului Public, făcând referire la jurisprudenta Curtii Constitutionale, pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, arătând că dispozitiile de lege criticate nu vin în contradictie cu prevederile art. 16 alin. (1) si ale art. 124 alin. (2) din Constitutie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 31 martie 2005, pronuntată în Dosarul nr. 87/F/2005, Tribunalul Gorj – Sectia comercială si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 197 din Codul de procedură fiscală.

Exceptia a fost ridicată de Societatea Comercială “Mukamba“ – S.R.L. din Târgu-Jiu într-un dosar ce are ca obiect solutionarea procedurii reorganizării judiciare si a falimentului declarată de Administratia Finantelor Publice a Municipiului Târgu-Jiu împotriva autorului exceptiei.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile art. 189 din Codul de procedură fiscală sunt contrare prevederilor art. 124 alin. (2) din Constitutie, deoarece stabilesc pentru organele fiscale un regim preferential în cursul procedurii de reorganizare sau faliment. Astfel, în timp ce toti ceilalti creditori pot fi obligati la plata unei cautiuni, potrivit art. 38 alin. (4) din Legea nr. 64/1995, organele fiscale, în lumina dispozitiilor art. 189 din Codul de procedură fiscală, sunt exceptate de la plata acestei cautiuni, dobândind astfel, în mod nejustificat, un avantaj în fata celorlalti participanti la procedură, generându-se astfel o lipsă de egalitate în fata justitiei.

Tribunalul Gorj – Sectia comercială si de contencios administrativ apreciază că dispozitiile art. 197 din Codul de procedură fiscală întregesc legea specială nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului, acesta fiind, de altfel, si rationamentul pentru care, în cursul procedurii de reorganizare judiciară si faliment s-a stabilit că nu este necesar ca un creditor bugetar să depună cautiunea, organul fiscal fiind scutit de plata acesteia.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Guvernul arată că prevederile art. 197, gresit invocat ca fiind art. 189, din Codul de procedură fiscală nu vin în conflict cu dispozitiile art. 124 alin. (2) din Constitutie, care statuează că “justitia este unică, impartială si egală pentru toti“, întrucât textul criticat reglementează proceduri care se înfăptuiesc în interesul general, si anume recuperarea creantelor fiscale cuvenite bugetului de stat, iar nu aspecte de fond ce privesc înfăptuirea justitiei propriu-zise. De asemenea, arată că, potrivit art. 135 alin. (2) lit. b) din Constitutie, statul are îndatorirea de a asigura protejarea intereselor nationale în activitatea economică, financiară si valutară, fiind astfel legitimat să ia măsurile legale ce se impun pentru promovarea acestor interese, exceptia de neconstitutionalitate fiind neîntemeiată.

Avocatul Poporului apreciază că exceptia de neconstitutionalitate invocată este neîntemeiată. În acest sens, arată că nu poate fi retinută critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 197 din Codul de procedură fiscală fată de prevederile art. 124 alin. (2) din Constitutie, deoarece dispozitiile de lege criticate reprezintă o normă de procedură a cărei reglementare este de competenta exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedură, potrivit art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Desi autorul exceptiei se referă la dispozitiile art. 189 din Codul de procedură fiscală, din motivarea exceptiei rezultă că se au în vedere dispozitiile art. 197 din Codul de procedură fiscală. Astfel, obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 197 din Codul de procedură fiscală, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 863 din 26 septembrie 2005. Textul art. 197 are următorul cuprins: “Organele fiscale sunt scutite de taxe, tarife, comisioane sau cautiuni pentru cererile, actiunile si orice alte măsuri pe care le îndeplinesc în vederea administrării creantelor fiscale, cu exceptia celor privind comunicarea actului administrativ fiscal.“

În sustinerea neconstitutionalitătii acestor dispozitii legale, autorul exceptiei invocă încălcarea prevederilor art. 124 alin. (2) din Constitutie, referitoare la înfăptuirea justitiei.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că prin Decizia nr. 253 din 10 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 593 din 8 iulie 2005, răspunzând la o critică asemănătoare, a statuat, în esentă, că legiuitorul a instituit o exceptie în ceea ce priveste organele fiscale, în sensul că cererile de deschidere a procedurii reorganizării judiciare si a falimentului făcute de acestea sunt scutite de consemnarea vreunei cautiuni. Exceptia îsi găseste justificarea în aceea că, în ipoteza în care calitatea de creditor apartine statului, riscul ca debitorul prejudiciat prin efectul procedurii reorganizării judiciare si a falimentului să nu poată obtine repararea prejudiciului datorită insolvabilitătii creditorului nu există, potrivit principiului că statul nu este niciodată în încetare de plăti. O altă ratiune a instituirii exceptiei rezidă în aceea că posibilitatea obligării statului la plata cautiunii, ca o conditie a admisibilitătii cererilor formulate prin prepusii săi de începere a procedurii reorganizării judiciare si a falimentului, consacrată cu titlu de regulă de art. 38 alin. (4) din Legea nr. 64/1995, ar impune alocarea si deci indisponibilizarea unor fonduri bugetare substantiale. Astfel, se constată că instituirea de către legiuitor, prin textul de lege criticat, a unor exceptii de la regula generală a plătii taxelor, tarifelor, comisioanelor sau cautiunii pentru cererile, actiunile si orice alte măsuri pe care organele fiscale le îndeplinesc în vederea administrării creantelor fiscale nu constituie o atingere adusă dispozitiilor art. 124 alin. (2) din Constitutie, potrivit cărora “Justitia este unică, impartială si egală pentru toti“.

Curtea constată că solutia adoptată si argumentele ce au stat la baza acesteia se mentin si în cauza de fată, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudentei în materie a Curtii.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 197 din Codul de procedură fiscală, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Mukamba“ – S.R.L. din Târgu-Jiu în Dosarul nr. 87/F/2005 al Tribunalului Gorj – Sectia comercială si de contencios administrativ.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 10 ianuarie 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Daniela Ramona Maritiu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 2

din 10 ianuarie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1081 alin. 1 pct. 1 lit. a) si b) si ale art. 1085 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Constantin Doldur – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Florentina Baltă – procuror

Mădălina Stefania Diaconu – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1081–1085 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de avocat Viorel Gâlcă în Dosarul nr. 3.583/2005 al Judecătoriei Pitesti.

La apelul nominal se prezintă autorul exceptiei, personal, solicitând admiterea exceptiei de neconstitu tionalitate formulate. În acest sens, arată că dispozitiile art. 1081–1085 din Codul de procedură civilă, referitoare la posibilitatea judecătorului de a aplica amenzi judiciare atunci când acesta consideră că drepturile procesuale s-au exercitat cu rea-credintă, încalcă drepturile constitutionale prevăzute în art. 21, 24 si 30 din Constitutie, prin aceea că lasă la aprecierea instantei existenta relei-credinte si a netemeiniciei cererilor formulate de partea amendată, că reexaminarea amenzii aplicate se face de către aceeasi instantă care a aplicat-o, iar nu de instanta superioară ierarhic, si că încheierea prin care se solutionează această cerere de reexaminare nu poate fi supusă nici unei căi de atac.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 6 iunie 2005, pronuntată în Dosarul nr. 3.583/2005, Judecătoria Pitesti a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1081–1085 din Codul de procedură civilă.

Exceptia a fost ridicată de către avocat Viorel Gâlcă cu prilejul solutionării unei actiuni de reexaminare a unei amenzi judiciare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că textele de lege criticate, care dau posibilitatea judecătorului de a aplica amenzi judiciare atunci când consideră că drepturile procesuale s-au exercitat cu rea-credintă, contravin prevederilor art. 21, 24 si 30 din Constitutie, lasă loc arbitrarului si nu dau părtilor posibilitatea să se apere într-un proces echitabil, cererea de reexaminare a amenzii solutionându-se prin încheiere irevocabilă.

Judecătoria Pitesti apreciază că exceptia de neconstitutionalitate nu este întemeiată.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciază că textele de lege criticate nu contravin dispozitiilor constitutionale invocate.

Avocatul Poporului arată că textele legale criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile autorului exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Desi autorul exceptiei se referă la art. 1081–1085 din Codul de procedură civilă, iar instanta de judecată, la art. 1082 alin. 1 si la art. 1085, din motivarea exceptiei de neconstitutionalitate rezultă cu claritate că autorul exceptiei critică, în fapt, numai prevederile art. 1081 alin. 1 pct. 1 lit. a) si b), referitoare la posibilitatea instantei de a aplica amenzi pentru formularea, cu rea-credintă, a unor cereri vădit netemeinice sau a unora de recuzare ori de strămutare, si pe cele ale art. 1085, referitoare la calea de atac împotriva încheierii prin care s-a stabilit o asemenea amendă. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie asadar dispozitiile art. 1081 alin. 1 pct. 1 lit. a) si b) si ale art. 1085 din Codul de procedură civilă, introduse prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 2 octombrie 2000, cu modificările aduse prin Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 14 iulie 2005. Dispozitiile criticate au următorul continut:

– Art. 1081 alin. 1 pct. 1 lit. a) si b): “Dacă legea nu prevede altfel, instanta, potrivit dispozitiilor prezentului capitol, va putea sanctiona următoarele fapte săvârsite în legătură cu procesul, astfel:

1. cu amendă judiciară de la 500.000 lei la 7.000.000 lei:

a) introducerea, cu rea-credintă, a unor cereri vădit netemeinice;

b) formularea, cu rea-credintă, a unei cereri de recuzare sau de strămutare.“;

– Art. 1085: “Împotriva încheierii prevăzute la art. 1084 cel obligat la amendă sau despăgubire va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând, motivat, să se revină asupra amenzii ori despăgubirii sau să se dispună reducerea acestora.

Cererea se face în termen de 15 zile, după caz, de la data la care a fost luată măsura sau de la data comunicării încheierii.

Cererea se solutionează prin încheiere irevocabilă, dată în camera de consiliu, de către instanta de judecată ori de presedintele instantei de executare care a aplicat amenda sau despăgubirea.“

În sustinerea neconstitutionalitătii acestor texte de lege, autorul exceptiei invocă încălcarea prevederilor art. 21, 24 si 30 din Constitutie, referitoare la accesul liber la justitie, dreptul la apărare si libertatea de exprimare.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că prin Decizia nr. 170 din 15 aprilie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 13 mai 2004, a respins criticile de neconstitutionalitate ale art. 1081 alin. 1 pct. 1 lit. a) din Codul de procedură civilă, arătând că activitatea procesuală a părtilor trebuie să se desfăsoare cu respectarea normelor prevăzute de lege, iar stabilirea regulilor de desfăsurare a procesului în fata instantelor judecătoresti este de competenta exclusivă a legiuitorului.

De asemenea, cu privire la constitutionalitatea art. 1081 alin. 1 pct. 1 lit. b) si a art. 1085 din Codul de procedură civilă, Curtea Constitutională s-a pronuntat prin Decizia nr. 547 din 18 octombrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.030 din 21 noiembrie 2005, statuând că textul criticat nu aduce atingere dreptului de acces la justitie si dreptului la apărare, ci, dimpotrivă, prevede că persoana obligată la amendă sau despăgubire poate face cerere de reexaminare, prin care solicită, motivat, să se revină asupra amenzii ori despăgubirii. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudentei în materie a Curtii Constitutionale, argumentarea si solutia retinute în deciziile de mai sus îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE :

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1081 alin. 1 pct. 1 lit. a) si b) si ale art. 1085 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de avocat Viorel Gâlcă în Dosarul nr. 3.583/2005 al Judecătoriei Pitesti.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 10 ianuarie 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mădălina Stefania Diaconu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 3

din 10 ianuarie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 391 alin. 1 teza finală din Codul de procedură penală

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Constantin Doldur – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Iuliana Nedelcu – procuror

Cristina Toma – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 391 alin. 1 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Camoglu Ersin, Ozdemir Murat Mert si Karaloglu Ismail Cenk în Dosarul nr. 484/P/2005 al Curtii de Apel Constanta – Sectia penală.

La apelul nominal răspunde partea Societatea Comercială “Daewoo Heavy Industries“ – S.A. din Mangalia, prin avocat Sonia Geagiu, cu delegatie la dosar.

Lipsesc autorii exceptiei, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Având cuvântul, reprezentantul părtii prezente solicită respingerea exceptiei ca neîntemeiată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 12 iulie 2005, pronuntată în Dosarul nr. 484/P/2005, Curtea de Apel Constanta – Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 391 alin. 1 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Camoglu Ersin, Ozdemir Murat Mert si Karaloglu Ismail Cenk într-o cauză ce are ca obiect o contestatie în anulare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că dispozitiile art. 391 alin. 1 teza finală din Codul de procedură penală încalcă dreptul părtilor la un proces echitabil, dreptul la apărare, precum si principiul publicitătii sedintelor de judecată, drepturi care nu pot fi exercitate dacă părtile nu sunt citate la examinarea admisibilitătii în principiu a contestatiei în anulare.

Curtea de Apel Constanta – Sectia penală apreciază ca fiind întemeiate criticile de neconstitutionalitate formulate, întrucât, în cazul în care părtile nu cunosc data solutionării cauzei, nu se poate asigura dreptul acestora la un proces echitabil.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate nu este întemeiată.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile legale supuse controlului de constitutionalitate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 391 alin. 1 teza finală din Codul de procedură penală, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 30 aprilie 1997, care au următorul continut: “Instanta examinează admisibilitatea în principiu a cererii de contestatie prevăzute în art. 386 lit. a)–c), fără citarea părtilor.“ Din acest text este criticată ca fiind neconstitutională sintagma “fără citarea părtilor“.

Autorii exceptiei consideră că dispozitiile legale criticate contravin prevederilor art. 21 alin. (3), art. 24 alin. (1) si art. 127 din Constitutie, privind dreptul părtilor la un proces echitabil, dreptul la apărare si caracterul public al dezbaterilor.

Analizând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea observă că autorii exceptiei apreciază că “teza din Codul de procedură penală subzistă“, desi practica Curtii de Apel Constanta a fost aceea de a cita părtile în calea extraordinară de atac.

Din încheierea de sedintă, prin care a fost sesizată Curtea Constitutională, rezultă că procedura este legal îndeplinită, părtile fiind citate cu respectarea dispozitiilor art. 176–181 din Codul de procedură penală. Asadar, dispozitiile legale criticate nu au legătură cu solutionarea cauzei în care a fost ridicată exceptia de neconstitutionalitate.

Potrivit prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constitutională decide asupra exceptiilor privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonantă “care are legătură cu solutionarea cauzei în orice fază a litigiului si oricare ar fi obiectul acestuia“.

În cauza de fată, părtile fiind legal citate si prezente prin reprezentanti, dispozitia legală criticată nu are legătură cu solutionarea litigiului. Astfel, exceptia ridicată apare ca inadmisibilă si trebuia respinsă de instantă, printr-o încheiere motivată, fără a mai sesiza Curtea Constitutională.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 391 alin. 1 teza finală din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Camoglu Ersin, Ozdemir Murat Mert si Karaloglu Ismail Cenk în Dosarul nr. 484/P/2005 al Curtii de Apel Constanta – Sectia penală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 10 ianuarie 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Cristina Toma

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 6

din 10 ianuarie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 alin. (3) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Constantin Doldur – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Florentina Baltă – procuror

Ioana Marilena Chiorean – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 alin. (3) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului, exceptie ridicată de Ioan Brezan în Dosarul nr. 655/C/2005 al Curtii de Apel Oradea – Sectia comercială si de contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată, întrucât, potrivit art. 126 alin. (2) din Constitutie, legiuitorul poate institui reguli speciale de procedură în considerarea unor situatii deosebite.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 1 septembrie 2005, pronuntată în Dosarul nr. 655/C/2005, Curtea de Apel Oradea – Sectia comercială si de contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 alin. (3) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului. Exceptia a fost ridicată de Ioan Brezan într-o cauză comercială având ca obiect solutionarea contestatiei în anulare introduse de autorul exceptiei împotriva unei decizii a Curtii de Apel Oradea, decizie prin care a fost anulat ca netimbrat recursul declarat de autorul exceptiei împotriva unei sentinte a judecătorului-sindic.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile legale criticate încalcă dreptul la un proces echitabil prin aceea că afisarea citatiei la sediul instantei poate prejudicia partea astfel citată, care poate fi pusă în situatia de a nu lua act de existenta litigiului atunci când nu locuieste în tară ori în orasul în care se află instanta de judecată si totodată prin faptul că partea nu are posibilitatea de a fi informată din timp cu privire la existenta unui litigiu pentru a se apăra si a beneficia de garantiile unui proces echitabil.

Curtea de Apel Oradea – Sectia comercială si de contencios administrativ si fiscal si-a exprimat opinia în sensul că exceptia de neconstitutionalitate este întemeiată, întrucât, chiar dacă în materia Legii nr. 64/1995 cererile sunt urgente si trebuie solutionate cu celeritate, dispozitiile privind citarea părtilor în recurs prin publicitate aduc atingere dreptului la un proces echitabil si dreptului la  apărare, partea neavând posibilitatea de a fi informată din timp cu privire la termenul stabilit pentru solutionarea recursului, pentru a-si pregăti apărarea.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciază că exceptia este neîntemeiată, întrucât legiuitorul, în considerarea unor situatii deosebite, cum ar fi necesitatea solutionării rapide a cauzelor si evitarea devalorizării bunurilor din patrimoniul debitorului, poate institui norme speciale de procedură, iar, potrivit Legii nr. 64/1995, comunicarea sau notificarea oricărui alt act de procedură se realizează tot în modalitătile si conditiile stabilite de Codul de procedură civilă, doar în cazurile de exceptie, expres prevăzute de lege, citarea urmând a se face prin publicitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile legale criticate sunt constitutionale, întrucât specificul domeniului supus reglementării, si anume procedura reorganizării judiciare si a falimentului, a impus adoptarea unor solutii diferite fată de cele din dreptul comun, unele dintre acestea fiind stabilirea curtii de apel ca instantă de recurs, modul de citare a părtilor si actele care interesează solutionarea recursului pentru hotărârile date de judecătorulsindic ca urmare a îndeplinirii principalelor sale atributii.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 8 alin. (3) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, având următorul continut:

“Recursul va fi judecat de completuri specializate, în termen de 30 de zile de la înregistrarea dosarului la curtea de apel. Citarea părtilor se face prin publicitate. În vederea solutionări  recursului, se trimit la curtea de apel în copie certificată, sub semnătura grefierului-sef al tribunalului, numai actele care interesează rezolvarea recursului.“

Autorul exceptiei consideră că dispozitiile legale atacate contravin art. 21 alin. (3), privind dreptul la un proces echitabil, si art. 24, referitoare la dreptul la apărare, din Constitutie, precum si art. 6 paragraful 1, privind dreptul la un proces echitabil, din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Analizând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea retine că modalitatea citării prin publicitate, în cadrul recursului din materia Legii nr. 64/1995, prevăzută de dispozitiile legale criticate, constituie o normă derogatorie de la dispozitiile art. 85–100 din Codul de procedură civilă, conform cărora citarea părtilor se face la domiciliul sau resedinta acestora.

Această normă derogatorie a fost adoptată de legiuitor în virtutea prerogativelor sale stabilite prin art. 126 alin. (2) din Constitutie, în deplin acord cu toate celelalte prevederi constitutionale, fiind justificată prin imperativul celeritătii procedurii reorganizării judiciare si a falimentului. Curtea constată că prin acest mod de reglementare a citării în recurs procesul nu devine inechitabil, asa cum fără temei sustine autorul exceptiei, întrucât regula procedurală se aplică în egală măsură tuturor părtilor si nici nu se nesocoteste dreptul la apărare, deoarece procesul aflându-se în calea de atac, iar nu la prima instantă, părtile au cunostintă de existenta lui si, pe cale de consecintă, au posibilitatea de a se informa asupra stadiului procedurii. Prin urmare, sustinerile autorului, potrivit cărora dispozitiile legale criticate îl împiedică să ia cunostintă de existenta litigiului, sunt nefondate.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 alin. (3) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului, exceptie ridicată de Ioan Brezan în Dosarul nr. 655/C/2005 al Curtii de Apel Oradea – Sectia comercială si de contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 10 ianuarie 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR SI TURISMULUI

 

ORDIN

pentru aprobarea Normei metodologice de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 577/1997 privind pietruirea, reabilitarea si/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate si alimentarea cu apă a satelor, republicată, astfel cum a fost modificată si completată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.256/2005

 

În temeiul art. II din Hotărârea Guvernului nr. 1.256/2005 privind modificarea si completarea Hotărârii Guvernului nr. 577/1997 pentru aprobarea Programului privind pietruirea drumurilor comunale, alimentarea cu apă a satelor, conectarea satelor la reteaua de electrificare si la retelele telefonice si al art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul transporturilor, constructiilor si turismului emite următorul ordin:

Art. 1. – Se aprobă Norma metodologică de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 577/1997 privind pietruirea, reabilitarea si/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate si alimentarea cu apă a satelor, republicată, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. – La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Normele metodologice ale ministrului lucrărilor publice si amenajării teritoriului nr. 1.270/1999 de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 577/1997 pentru aprobarea Programului privind pietruirea drumurilor comunale, alimentarea cu apă a satelor, conectarea la reteaua de electrificare si la retelele telefonice, astfel cum a fost modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 211/1999, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 290 din 23 iunie 1999.

Art. 4. – Directia generală achizitii în lucrări publice si infrastructură rurală va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

 

Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,

Gheorghe Dobre

 

Bucuresti, 21 decembrie 2005.

Nr. 2.217.

 

ANEXĂ

 

NORMĂ METODOLOGICĂ

de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 577/1997 privind pietruirea, reabilitarea si/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate si alimentarea cu apă a satelor, republicată, astfel cum a fost modificată si completată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.256/2005

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. – (1) Programul privind pietruirea, reabilitarea si/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate si alimentarea cu apă a satelor, denumit în continuare Program, reprezintă sprijinul acordat de statul român pentru echiparea comunelor si satelor din componenta acestora cu lucrări de infrastructură rutieră si edilitară, prin continuarea si extinderea Programului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 577/1997, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 24 iunie 1999, astfel cum a fost modificată si completată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.256/2005.

(2) Programul este compus din:

a) subprogramul privind pietruirea, reabilitarea si/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate, prevăzut în anexa nr. 1;

b) subprogramul privind alimentarea cu apă a satelor, prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 2. – (1) Fondurile alocate de la bugetul de stat pentru finantarea Programului se cuprind si se derulează prin bugetul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului.

(2) În completarea fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru realizarea lucrărilor prevăzute în cadrul Programului vor fi utilizate si solutii alternative de finantare, cum ar fi: alocatii de la bugetul local, alte surse atrase (contributia populatiei, sponsorizări etc.), precum si, după caz, credite interne, credite externe rambursabile sau nerambursabile.

(3) Contributia populatiei la realizarea obiectivelor prevăzute în Program este benevolă, sub formă de participare în muncă sau în bani, si este stabilită de consiliile locale, prin consultarea colectivitătilor locale.

Art. 3. – (1) Consiliile locale au obligatia de a aduce la cunostintă locuitorilor comunei/satului prevederile Programului, proiectele înscrise în acesta, etapele de realizare, costurile estimative si să solicite sprijinul acestora pentru îndeplinirea lui.

(2) Selectia proiectelor care fac obiectul finantării Programului se va face de către consiliile judetene si consiliile locale, în baza unor criterii stabilite de aceste autorităti, având în vedere, în principal, zonele cu disfunctionalităti mari în alimentarea cu apă potabilă, comunele cu potential economico-turistic, precum si asigurarea conditiilor minimale de infrastructură rurală în comunitătile sărace.

(3) Promovarea de noi proiecte va urmări posibilitatea asigurării surselor de finantare, avându-se în vedere cu prioritate finalizarea celor începute, alinierea solutiilor tehnice la standardele europene implementate în România, cu prevederea solutiilor economice în proiectare, executie si întretinere.

(4) Programele anuale vor viza corelarea cu termenele de punere în functiune a obiectivelor promovate prin procedurile de achizitie publică si a cuantumului posibil de asigurat în finantarea executiei acestora.

(5) Consiliile locale, ca autorităti deliberative, si primarii, ca autorităti executive, răspund de realizarea prevederilor Programului în interesul colectivitătii locale respective.

(6) Consiliile judetene, în baza atributiilor lor, sprijină si coordonează activitatea consiliilor locale în fundamentarea proiectelor, asigură asistenta juridică si tehnică de specialitate necesară si monitorizează executarea lucrărilor în calitatea lor de ordonator de credite, în conformitate cu Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificările si completările ulterioare.

(7) Consiliile locale sunt titulari de contracte pentru obiectivele din administrarea acestora.

Art. 4. – Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului coordonează realizarea Programului, fundamentează, împreună cu consiliile judetene, necesarul anual de fonduri de la bugetul de stat si urmăreste, prin organele sale, realizarea Programului, în conformitate cu Legea nr. 500/2002, cu modificările si completările ulterioare.

 

CAPITOLUL II

Subprogramul privind pietruirea, reabilitarea si/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate

 

Art. 5. – (1) Prin drumuri de interes local, în contextul finantării subprogramului privind pietruirea, reabilitarea si/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate, sunt avute în vedere drumurile comunale si drumurile de interes judetean. Fac obiectul Programului drumurile judetene care asigură legătura dintre comune, sectoarele de drumuri judetene situate în intravilanul localitătilor rurale, între resedintele de comună cu orase, municipii, după caz, obiective economico-turistice.

(2) Subprogramul are în vedere si străzile principale din interiorul comunelor, în functie de importanta lor.

Art. 6. – (1) Categoriile de lucrări care pot fi finantate în cadrul subprogramului prevăzut în anexa nr. 1 sunt:

a) pietruiri de drumuri de interes local de pământ;

b) îmbrăcăminti bituminoase pe drumurile de interes local de pământ sau pietruite;

c) refacerea îmbrăcămintei drumurilor de interes local pietruite, asfaltate sau cu îmbrăcăminti bituminoase, degradate.

(2) De asemenea, pot fi finantate următoarele lucrări:

a) corectia elementelor geometrice – profiluri transversale si longitudinale, curbe, supraînăltări etc.;

b) amenajarea acostamentelor;

c) amenajarea intersectiilor cu alte drumuri, inclusiv cu cele de exploatare sau vicinale, prin îmbrăcăminte din macadam sau balast pe o lungime de 50 m;

d) executia de santuri de colectare si dirijare a apelor pluviale;

e) constructia de podete si poduri, ziduri de sprijin si consolidări de taluzuri, acolo unde situatia o impune.

Art. 7. – (1) Pentru a se evita scoaterea terenurilor din circuitul agricol sau silvic se vor respecta, pe cât posibil, traseul actual, lătimea carosabilului si ampriza existentă.

(2) Lucrările noi sau de reabilitare se vor realiza pe bază de proiect tehnic, iar încredintarea atât a elaborării documentatiei tehnico-economice, cât si a contractelor de executie a lucrărilor se va face prin contract de achizitie publică, atribuit în conformitate cu prevederile legale în vigoare privind achizitiile publice.

(3) Proiectele tehnice, indiferent de administratorul drumului, se aprobă de ordonatorul de credite, conform competentelor stabilite prin Legea nr. 500/2002, cu modificările si completările ulterioare.

(4) Se vor urmări implementarea si extinderea aplicării, în cadrul unor programe-pilot de proiectare, executie si urmărire a comportării în exploatare, a unor solutii constructive, materiale si/sau tehnologii noi, prin realizarea de prototipuri si experimentări in situ.

Art. 8. – În intravilan, accesul din drumul comunal sau judetean către gospodăriile riveranilor se va realiza prin grija si pe cheltuiala fiecărui proprietar. Pentru o rezolvare unitară, primăriile, sub coordonarea directiei de specialitate din cadrul consiliului judetean, vor elabora detalii-tip de amenajare a accesului, obligatorii pentru fiecare locuitor riveran drumului.

Art. 9. – În situatia în care un drum comunal este administrat pe tronsoane de către mai multe consilii locale, iar Programul prevede pietruirea, reabilitarea si/sau asfaltarea integrală a acestuia, atributiile fiecărei primării se vor stabili pe bază de protocol, cu avizul consiliului judetean. În protocol va fi desemnat consiliul local care răspunde de realizarea unitară a proiectului. Proiectul tehnic va fi aprobat prin ordin comun al consiliilor locale care administrează tronsoanele de drum si va fi avizat conform legii.

Art. 10. – Podurile noi de pe tronsoanele de drumuri comunale si judetene care urmează a fi pietruite, reabilitate si/sau asfaltate sunt investitii publice si se realizează în conformitate cu reglementările în domeniu. Consiliile judetene si locale vor urmări ca podurile noi să se realizeze corelat cu lucrările de bază. În mod similar se va proceda si cu reparatiile podurilor existente.

Art. 11. – Autoritătile locale vor avea în vedere asigurarea unor proiecte economice în conformitate cu normativele si standardele de proiectare în vigoare. Temele de proiectare vor face precizări cu privire la respectarea parametrilor tehnici impusi de aceste normative.

Art. 12. – (1) Autoritătile locale vor asigura realizarea activitătilor de întretinere a drumurilor de interes local (judetene, comunale, vicinale, străzi) pietruite, reabilitate si/sau asfaltate, care constau, în principal, din:

a) întretinerea platformei drumului: nivelarea, astuparea gropilor, refacerea stratului de balast sau de macadam etc.;

b) asigurarea scurgerii apelor din zona drumului;

c) întretinerea si curătarea santurilor, rigolelor si drenurilor;

d) întretinerea zidurilor de sprijin;

e) întretinerea semnalizării verticale;

f) repararea prin plombare a degradărilor, fisurilor;

g) tratamente de suprafată.

(2) Lucrările de întretinere se vor efectua în conformitate cu normativele privind întretinerea si repararea drumurilor publice în vigoare.

 

CAPITOLUL III

Subprogramul privind alimentarea cu apă a satelor

 

Art. 13. – (1) Subprogramul privind alimentarea cu apă a satelor asigură introducerea sistemelor centralizate de alimentare cu apă si are în vedere asigurarea alimentării cu apă în circa 30% din localitătile care nu dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apă, prin:

a) finalizarea obiectivelor de investitii aflate în prezent în executie (inclusiv a celor puse în functiune partial);

b) începerea de noi obiective, pe bază de studii de fezabilitate aprobate, în curs de aprobare sau în elaborare la data aprobării Programului.

(2) Alimentările cu apă sunt obiective de investitii publice, iar începerea de noi obiective se va face esalonat, în functie de priorităti.

Art. 14. – (1) Elaborarea documentatiilor tehnicoeconomice, respectiv studiile de fezabilitate si proiectele tehnice de executie, si încredintarea executiei lucrărilor se vor face cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind achizitiile publice.

(2) Aprobarea documentatiilor tehnico-economice se va face cu respectarea Legii nr. 500/2002, cu modificările si completările ulterioare, în contextul avizării studiilor de fezabilitate conform reglementărilor în vigoare.

(3) Studiile de fezabilitate aferente obiectivelor noi de alimentare cu apă vor adopta solutii compatibile cu reglementările de mediu din România, adaptate si/sau armonizate cu cele ale Uniunii Europene în domeniu, avându-se în vedere, în perspectivă, si realizarea investitiilor care vor fi demarate în cadrul Programului national de constructie a retelei de canalizare si de realizare a statiilor de epurare în localitătile rurale.

Art. 15. – Stabilirea prioritătilor pentru obiectivele de investitii noi va avea în vedere rezolvarea zonelor cu disfunctionalităti mari în asigurarea cu apă potabilă, localitătile cu potential economic existent sau de perspectivă si comunitătile sărace, în acord cu prevederile Planului de amenajare a teritoriului national aprobat, sectiunea a II-a “Apă“: zone cuprinzând localităti rurale, cu resurse limitate de apă, care reclamă realizarea unor lucrări prioritare de alimentare cu apă în sistem centralizat.

Art. 16. – (1) În cadrul procesului de analiză, adoptare a deciziilor si stabilire a solutiilor, factorii implicati în procesul de implementare a investitiilor de alimentare cu apă potabilă în mediul rural trebuie să aibă în vedere promovarea unor variante cât mai simple si economice, determinate si de tipul surselor de apă – de adâncime sau de suprafată.

(2) La realizarea lucrărilor va fi prevăzută utilizarea exclusivă a materialelor agrementate, conform reglementărilor nationale si pe baza standardelor nationale armonizate cu legislatia si exigentele Uniunii Europene în domeniu.

(3) Nu se vor realiza sisteme centralizate de alimentare cu apă în situatiile în care sunt posibile adâncirea, amenajarea, curătarea si dezinfectarea fântânilor existente, dacă pânza de apă freatică este situată la mică adâncime, iar parametrii de calitate ai apei se încadrează în limitele admise.

(4) După caz, poate fi avută în vedere si construirea de puturi forate de mică adâncime dotate cu pompe submersibile, conductă de refulare, statie de clorinare, rezervor si retea de distributie locală sau ramificată.

(5) Autoritătile locale vor initia si vor efectua o campanie de educare a populatiei pentru a gospodări rational resursele de apă existente, de constientizare a populatiei în ceea ce priveste importanta lucrărilor având ca obiect apa si mobilizarea cetătenilor în lupta împotriva poluării resurselor de apă, în conformitate cu legislatia europeană.

(6) Autoritătile locale vor elabora o metodologie simplificată privind posibilitătile locuitorilor de bransare la reteaua de distributie a apei potabile, cu costuri minime privind autorizatia de construire si a lucrărilor de executie.

 

CAPITOLUL IV

Atributii si responsabilităti în coordonarea Programului

 

Art. 17. – Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, prin directia de specialitate, coordonează realizarea Programului, scop în care:

a) fundamentează, împreună cu consiliile judetene, necesarul anual de fonduri din sume de la bugetul de stat către bugetele locale, în conformitate cu prioritătile comunitătilor locale, distinct pe obiective si/sau localităti, pe subprograme si pe surse de finantare, în conditiile legii;

b) prezintă si sustine la Ministerul Finantelor Publice necesarul anual de fonduri din sume de la bugetul de stat, în limita valorică posibil de mobilizat cu această destinatie, ca anexă la proiectul legii anuale de aprobare a bugetului de stat;

c) sprijină, printr-o îndrumare metodologică unitară si coerentă, elaborarea de către consiliile judetene si consiliile locale a programelor proprii, asigură controlul respectării prevederilor programului aprobat si a prioritătilor prevăzute;

d) participă, prin reprezentanti specialisti, în comisiile de evaluare a ofertelor în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de proiectare si/sau executie pentru obiectivele din Program;

e) urmăreste aplicarea Programului prin organizarea periodică de analize asupra modului de derulare a acestuia si initiază, împreună cu consiliile judetene implicate, măsuri pentru eliminarea disfunctionalitătilor apărute;

f) participă, prin reprezentanti specialisti, la activitătile comisiilor de receptie la terminarea lucrărilor si finală, pentru obiectivele din Program.

Art. 18. – (1) Fundamentarea necesarului anual de fonduri se stabileste pe subprograme si obiective de către consiliile judetene, împreună cu consiliile locale, pe baza listelor cuprinzând propunerile de obiective, pentru a fi prevăzute în programul anual, si a prioritătilor justificate de către autoritătile locale, si se prezintă Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului.

(2) Necesarul de fonduri va fi fundamentat astfel:

a) pentru lucrările în continuare, în functie de realizările valorice la zi, restul de executat actualizat pe baza indicilor de inflatie prognozati la data de 1 ianuarie a anului pentru care se stabileste necesarul, stadiul fizic al executiei si termenul de punere în functiune contractat;

b) pentru obiectivele noi, în functie de stadiul pregătirii si aprobării documentatiei de executie si de posibilitătile de asigurare cu fonduri, avându-se în vedere necesitatea ca în primul an de executie să fie asigurate fonduri, pentru minimum 40% din valoarea lucrării.

(3) Necesarul va fi stabilit la termenele prevăzute pentru elaborarea bugetului de stat prin Legea nr. 500/2002, cu modificările si completările ulterioare, si va fi defalcat pe surse de finantare, si anume:

a) sume de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului;

b) credite interne;

c) credite externe, rambursabile sau nerambursabile;

d) alocatii din bugetul local si din alte surse atrase,

cum ar fi contributia populatiei, sponsorizări etc.

(4) Fiecare consiliu local are obligatia de a identifica si de a propune si alte surse de finantare, altele decât cele exemplificate la alineatul precedent, sau altele care să sprijine bugetul de stat si care să contribuie la urgentarea realizării lucrărilor.

Art. 19. – Finantarea Programului:

(1) Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului analizează si verifică propunerile prezentate de consiliile judetene si încadrarea acestora în Program si stabileste distinct creditele bugetare ce urmează să fie cuprinse în proiectul bugetului propriu.

(2) După intrarea în vigoare a legii anuale a bugetului de stat, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului repartizează pe consilii judetene, în functie de stadiul lucrărilor si de prioritătile locale, suma anuală aprobată pentru derularea Programului, pe care o comunică acestora, defalcată pe subprograme.

(3) Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului analizează si avizează listele cu propunerile de finantare primite de la consiliile judetene si elaborate în conformitate cu modelul prevăzut în anexa nr. 3, după care întocmeste si transmite acestora, pe subprograme, listele anuale de finantare, aprobate de conducerea ministerului după acelasi model prevăzut în anexa nr. 3.

(4) Consiliile judetene încheie conventii cu consiliile locale pentru alocarea către acestea a sumelor de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, pentru finantarea proiectării si executiei lucrărilor înscrise în Program.

Art. 20. – (1) Lunar, consiliile judetene vor transmite directiei coordonatoare a Programului din cadrul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, până la data de 5 a lunii următoare celei expirate, situatia privind derularea Programului pe anul în curs, în conformitate cu modelul prevăzut în anexa nr. 4, precum si extrasul de cont la zi.

(2) Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului verifică solicitările de finantare înscrise de către consiliile judetene, potrivit modelului cuprins în anexa nr. 4, după care întocmeste si transmite acestora, pe subprograme, listele lunare de finantare, aprobate de conducerea ministerului după acelasi model prevăzut în anexa nr. 4, si le virează acestora, lunar, sumele solicitate, cu ordin de plată tip trezorerie, în conturile consiliilor judetene, deschise la unitătile Trezoreriei Statului, în limita plafoanelor anuale aprobate. Pentru o derulare mai eficientă a Programului consiliile judetene vor deschide conturi separate pentru finantarea subprogramului privind pietruirea, reabilitarea si/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate si a subprogramului privind alimentarea cu apă a satelor.

(3) Situatiile de lucrări lunare, întocmite de către executanti în vederea decontării, vor fi verificate si însusite de inspectori de specialitate autorizati, primari, reprezentanti autorizati ai consiliilor judetene, si vor fi vizate, din punctul de vedere al calitătii lucrărilor executate, de către reprezentantii inspectoratului de stat în constructii teritorial.

(4) Consiliile judetene, pe baza conventiilor încheiate cu consiliile locale si în urma verificării situatiilor de lucrări, virează lunar, din contul mentionat mai sus, sumele respective în conturile deschise, pe subprograme, la trezorerie de către consiliile locale beneficiare de lucrări.

(5) În conturile deschise de către consiliile judetene la unitătile Trezoreriei Statului pentru finantarea Programului se vor retine numai sumele repartizate pentru obiectivele nominalizate să fie finantate de către acestea.

Art. 21. – (1) Aceste venituri se vor evidentia în bugetele locale si se vor utiliza pentru realizarea unor cheltuieli curente si de capital din competenta de finantare a autoritătilor administratiei publice locale pentru finantarea Programului.

(2) Consiliile judetene si consiliile locale răspund, în conditiile legii, de utilizarea sumelor primite pentru realizarea obiectivelor cuprinse în listele aprobate în acest scop.

(3) Consiliile judetene asigură evidenta primirii si utilizării fondurilor în conturile deschise pe seama acestora la unitătile Trezoreriei Statului.

(4) La finele anului de plan, consiliile judetene vor justifica Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului sumele primite, potrivit modelului de decont prevăzut în anexa nr. 5, care se va transmite până la data de 20 ianuarie a anului următor celui expirat.

(5) În scopul îmbunătătirii monitorizării derulării Programului si a rezultatelor acesteia, trimestrial, până la data de 15 a lunii următoare trimestrului expirat, consiliile judetene vor transmite la Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului o informare care va cuprinde datele mentionate în anexa nr. 6.

Art. 22. – (1) La terminarea lucrărilor, consiliile judetene vor transmite Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului copii de pe procesele-verbale de receptie la terminarea lucrărilor, iar după expirarea duratei garantiei de bună executie, si procesele-verbale de receptie finală.

(2) Înainte de desfăsurarea activitătilor de receptie a lucrărilor, consiliile judetene vor adresa, în scris, Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului invitatii pentru participarea unui reprezentant al acestuia.

(3) Consiliile judetene si consiliile locale au obligatia de a înregistra în contabilitatea proprie operatiunile legate de primirea si utilizarea fondurilor alocate de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului.

(4) Primirea si utilizarea fondurilor se reflectă în executia bugetară a consiliului judetean sau local, după caz, iar sumele neutilizate la sfârsitul anului se restituie în contul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, până la data de 20 ianuarie a anului următor celui expirat.

Art. 23. – Anexele nr. 1–6*) fac parte integrantă din prezenta normă metodologică.

 

ANEXE

la norma metodologică

 

PROGRAMUL

privind pietruirea, reabilitarea si/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate si alimentarea cu apă a satelor

Subprogramul privind pietruirea, reabilitarea si/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a

Pagina a 4-a

Pagina a 5-a