MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 174 (XVIII) - Nr. 136         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Marti, 14 februarie 2006

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 29 din 19 ianuarie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 71 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active ale statului

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

A/6.065/2005. – Ordin al ministrului afacerilor externe privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Rezolutiei Consiliului de Securitate al Organizatiei Natiunilor Unite nr. 1.636/2005 privind situatia din Orientul Mijlociu, adoptată la 31 octombrie 2005

 

A/7.240/2005. – Ordin al ministrului afacerilor externe privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Rezolutiei Consiliului de Securitate al Organizatiei Natiunilor Unite nr. 1.532/2004 privind situatia din Republica Liberia, adoptată la 12 martie 2004

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

1. – Normă în aplicarea Regulamentului nr. 12/2005 privind piata secundară a titlurilor de stat administrată de Banca Natională a României

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 29

din 19 ianuarie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 71 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active ale statului

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Constantin Doldur – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Antonia Constantin – procuror

Daniela Ramona Maritiu – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 71 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active ale statului, exceptie ridicată de Daniel Ivanof si Lucia Diana Ivanof în Dosarul nr. 2.425/2004 al Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a V-a comercială.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 14 iunie 2005, pronuntată în Dosarul nr. 2.425/2004, Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a V-a comercială a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 71 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active ale statului. Exceptia a fost ridicată de Daniel Ivanof si Lucia Diana Ivanof într-o cauză având ca obiect solutionarea unei contestatii la executare.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că dispozitiile de lege criticate încalcă prevederile art. 21 alin. (1) si (2) din Constitutie, deoarece pretul de pornire al licitatiei se stabileste numai de către AVAS, fără ca acesta să poată fi verificat de către instanta de judecată. În continuare, se arată că, dacă s-ar aplica dispozitia de lege criticată, “aceasta ar însemna o îngrădire a drepturilor debitorului care nu poate să dovedească valoarea reală a bunului, neputând cere în fata instantei efectuarea unei expertize de către un expert judiciar pentru a se stabili valoarea reală a bunului. Atât timp cât s-a instituit o cale de atac împotriva formelor de executare este normal ca cel care o utilizează si are un interes legitim, capacitate si calitate procesuală să poată să uzeze de procedura de judecată prevăzută prin Codul de procedură civilă“.

Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a V-a comercială apreciază că dispozitia de lege criticată are legătură cu obiectul cauzei deduse judecătii.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate invocată este neîntemeiată. În acest sens arată că dispozitiile de lege criticate constituie o măsură de protectie a creditorilor, care nu are în vedere instituirea unor termene, taxe sau alte conditii suplimentare pentru valorificarea drepturilor debitorilor, acestia având deschisă calea contestatiei la executare pentru a pune în discutie suma la care a fost fixat pretul de pornire sau orice alte aspecte legate de expertiza prin intermediul căreia s-a determinat pretul. Legiuitorul este competent, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constitutie, să adopte asemenea reglementări, justificate de finalitatea urmărită, si anume limitarea în timp a stării de incertitudine în derularea raporturilor juridice care se referă la materia reglementată prin dispozitiile Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 51/1998.

Avocatul Poporului arată că textul de lege criticat nu vine în contradictie cu dispozitiile art. 21 din Constitutie, deoarece accesul liber la justitie are ca semnificatie faptul că legiuitorul nu poate exclude de la exercitiul drepturilor procesuale pe care le-a instituit nici o categorie sau grup social, el presupunând, totodată, accesul la mijloacele procedurale prin care justitia se înfăptuieste.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 71 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active ale statului, aprobată cu modificări prin Legea nr. 409/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 398 din 19 iulie 2001, ordonantă republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 948 din 24 decembrie 2002.

Ulterior republicării, Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 51/1998 a fost modificată prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 23/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 23 aprilie 2004, ordonantă aprobată cu modificări prin Legea nr. 360/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 10 septembrie 2004.

Potrivit art. 13 pct. 1 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 23/2004, titlul Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 51/1998 are următorul cuprins: “Ordonantă de urgentă privind valorificarea unor active ale statului“, iar potrivit art. 14 din aceeasi ordonantă, “În cuprinsul actelor normative în vigoare, denumirile Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare si Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului se înlocuiesc, în mod corespunzător prevederilor prezentei ordonante de urgentă, începând cu data de 1 mai 2004, cu denumirea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului.“

Astfel, textul art. 71 alin. (1) are următorul cuprins: “Pretul de pornire a licitatiei se stabileste prin expertiză. Expertul se desemnează de AVAS pe bază de contract.“

În sustinerea neconstitutionalitătii acestor dispozitii legale, autorul exceptiei invocă încălcarea prevederilor constitutionale ale art. 21 alin. (1) si (2) referitoare la accesul liber la justitie si ale art. 126 alin. (2) referitoare la instantele judecătoresti.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că nu poate fi retinută critica potrivit căreia dispozitia de lege criticată vine în contradictie cu prevederile art. 21 alin. (1) si (2) din Constitutie. Astfel, se constată că textul de lege criticat se completează cu dreptul comun în materia executării silite, si anume dispozitiile art. 399–404 din Codul de procedură civilă. În acest sens se prevede si în dispozitia art. 44 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 51/1998, care dispune că “Litigiile în legătură cu creantele neperformante preluate la datoria publică, în care AVAS este parte, se solutionează cu respectarea prevederilor prezentului capitol, completate în mod corespunzător cu dispozitiile Codului de procedură civilă“. Dispozitiile art. 399–404 din Codul de procedură civilă satisfac pe deplin si într-o manieră aptă să asigure echilibrul de interese si egalitatea de arme între creditor si debitor exigentele impuse de prevederile art. 21 alin. (1) si (2) din Constitutie.

Astfel, împotriva executării silite, precum si împotriva oricărui act de executare se poate face contestatie de către cei interesati sau vătămati prin executare, putându-se pune în discutie suma la care a fost fixat pretul de pornire sau orice alte aspecte legate de expertiza prin intermediul căreia s-a determinat pretul. De asemenea, Curtea constată că textul de lege criticat satisface si cerintele impuse de art. 126 alin. (2) din Constitutie.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 71 alin. (1) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active ale statului, exceptie ridicată de Daniel Ivanof si Lucia Diana Ivanof în Dosarul nr. 2.425/2004 al Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a V-a comercială.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 19 ianuarie 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Daniela Ramona Maritiu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE

 

ORDIN

privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Rezolutiei Consiliului de Securitate al Organizatiei Natiunilor Unite nr. 1.636/2005 privind situatia din Orientul Mijlociu, adoptată la 31 octombrie 2005

 

În baza art. 3 din Legea nr. 206/2005 privind punerea în aplicare a unor sanctiuni internationale,

în temeiul art. 4 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 100/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Afacerilor Externe, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul afacerilor externe emite prezentul ordin.

Articol unic. – Se dispune publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Rezolutiei Consiliului de Securitate al Organizatiei Natiunilor Unite nr. 1.636/2005 privind situatia din Orientul Mijlociu, adoptată la 31 octombrie 2005, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

 

Ministrul afacerilor externe,

Mihai Răzvan Ungureanu

 

Bucuresti, 25 noiembrie 2005.

Nr. A/6.065.

 

ANEXĂ

 

REZOLUTIA

Consiliului de Securitate al Organizatiei Natiunilor Unite nr. 1.636/2005 privind situatia din Orientul Mijlociu, adoptată la 31 octombrie 2005

 

Consiliul de Securitate,

reafirmând rezolutiile sale anterioare, în special rezolutiile nr. 1.595 (2005) din 7 aprilie 2005, 1.373 (2001) din 28 septembrie 2001 si 1.566 (2004) din 8 octombrie 2004, reiterând apelul pentru respectarea strictă a suveranitătii, integritătii teritoriale, unitătii si independentei politice a Republicii Libaneze, aflată sub autoritatea exclusivă a Guvernului Republicii Libaneze,

reafirmând că terorismul sub toate formele si manifestările sale reprezintă una dintre cele mai serioase amenintări la adresa păcii si securitătii internationale,

după examinarea atentă a raportului Comisiei Internationale Independente de Investigare (S/200/662), denumită în continuare Comisia, privind împrejurările asasinării fostului prim-ministru libanez Rafik Hariri si a altor 22 de persoane, precum si rănirea mai multor zeci de persoane, prin atentatul cu bombă din 14 februarie 2005 de la Beirut,

exprimându-si aprecierea fată de activitatea profesională extraordinară desfăsurată de Comisie în circumstante dificile, în scopul asistării autoritătilor din Republica Libaneză în propria investigatie asupra tuturor aspectelor legate de actul terorist, si luând notă de concluziile formulate de Comisie, referitoare la nefinalizarea anchetei până în prezent,

exprimându-si aprecierea fată de statele care au furnizat asistentă Comisiei în scopul îndeplinirii atributiilor acesteia,

exprimându-si aprecierea fată de autoritătile din Republica Libaneză pentru întreaga cooperare acordată Comisiei

în scopul îndeplinirii atributiilor sale, în conformitate cu paragraful 3 din Rezolutia nr. 1.595 (2005),

reamintind faptul că, în conformitate cu rezolutiile sale în materie, toate statele au obligatia să îsi acorde reciproc asistentă pentru anchetele penale sau procedurile judiciare referitoare la actele teroriste si reamintind, în special, că a solicitat statelor, prin intermediul Rezolutiei nr. 1.595 (2005), să coopereze deplin cu Comisia,

luând notă de constatările Comisiei, care, desi confirmă progresele considerabile si rezultatele semnificative ale investigatiei, sustine că este deosebit de importantă continuarea demersurilor atât în interiorul, cât si în exteriorul Republicii Libaneze, în scopul elucidării complete a tuturor aspectelor actului terorist, în special identificarea si tragerea la răspundere a persoanelor care sunt responsabile de plănuirea, sponsorizarea, organizarea si comiterea faptelor,

preocupat de solicitarea poporului libanez ca toate persoanele responsabile de atacul terorist, prin care au fost ucise fostul prim-ministru libanez Rafik Hariri si alte persoane, să fie identificate si trase la răspundere,

luând notă de scrisoarea primului-ministru al Republicii Libaneze din data de 13 octombrie 2005 (S/2005/651), adresată secretarului general, prin care se solicită prelungirea mandatului Comisiei pentru a-i permite acesteia să continue asistarea autoritătilor din Republica Libaneză în orice investigatie viitoare legată de diversele aspecte ale actului terorist,

recunoscând, de asemenea, recomandarea suplimentară făcută de Comisie asupra necesitătii continuării asistentei internationale către Republica Libaneză, în scopul elucidării tuturor aspectelor actului terorist, precum si faptul că un effort sustinut din partea comunitătii internationale în scopul elaborării unui cadru de asistentă si cooperare împreună cu autoritătile libaneze în domeniile securitătii si justitiei este esential,

dispus să continue acordarea de asistentă Republicii Libaneze în identificarea adevărului si în aducerea în fata justitiei a celor vinovati de actul terorist,

solicitând tuturor statelor să asigure autoritătilor din Republica Libaneză si Comisiei asistenta de care au nevoie si pe care o solicită în legătură cu investigatia si, în special, să furnizeze toate informatiile relevante având legătură cu atacul terorist,

reafirmând propriul angajament de substantă fată de unitatea natională si stabilitatea Republicii Libaneze, accentuând faptul că viitorul Republicii Libaneze trebuie să se decidă prin mijloace pasnice de către libanezii Onsisi, liberi de intimidare si implicare străină, si avertizând că încercările de subminare a stabilitătii Republicii Libaneze nu vor fi tolerate,

luând notă de concluziile Comisiei că, dată fiind infiltrarea institutiilor si societătii libaneze de către serviciile de securitate din Republica Libaneză si Republica Arabă Siriană, care lucrează împreună, este foarte dificil de prevăzut un scenariu în care un astfel de complot complex de asasinare ar fi putut să se desfăsoare fără stirea acestora si că există motive pentru a considera că decizia de asasinare a fostului prim-ministru Rafik Hariri nu ar fi putut fi luată fără aprobarea oficialilor de prim rang din Republica Arabă Siriană, cu atributii în domeniul securitătii,

preocupat de concluzia Comisiei, în conformitate cu care, în timp ce autoritătile din Republica Arabă Siriană, după ezitări initiale, au cooperat într-o măsură limitată cu Comisia, câtiva oficiali din Republica Arabă Siriană au încercat să inducă în eroare investigatia prin oferirea de declaratii false sau inexacte,

convins de faptul că este inacceptabil, în principiu, ca o persoană să scape de răspundere pentru un act de terorism, indiferent de motiv, inclusiv datorită propriei obstructionări a investigatiei sau esecului de cooperare cu bună-credintă,

considerând că actul terorist si implicatiile sale continuă să pună în pericol pacea si securitatea internatională în regiune,

subliniind importanta păcii si stabilitătii în regiune si necesitatea unor solutii pasnice,

actionând în baza cap. VII al Cartei Natiunilor Unite:

1. salută raportul Comsiei;

2. ia notă cu deosebită îngrijorare de concluziile Comisiei că există dovezi convergente legate de implicarea atât a oficialilor din Republica Libaneză, cât si a celor din Republica Arabă Siriană în acest act terorist, precum si de faptul că este dificilă imaginarea unui scenariu în care un astfel de asasinat complex ar fi putut fi dus la bun sfârsit fără cunostinta acestora;

3. decide ca un pas în directia asistării investigatiei acestei crime si fără a aduce atingere rezultatului final judiciar prin care se decide asupra vinovătiei sau nevinovătiei unei persoane:

a) ca toate persoanele desemnate de Comisie sau de Guvernul Republicii Libaneze, suspectate de implicare în plănuirea, sponsorizarea, organizarea ori comiterea acestui act terorist, după notificarea acestei desemnări către Comitetul instituit potrivit lit. b), respectiv aprobarea de către acesta, să facă obiectul următoarelor măsuri:

(i) toate statele vor lua măsurile necesare pentru a împiedica intrarea sau tranzitarea pe teritoriul lor a acestor persoane, cu precizarea că nici una dintre dispozitiile prezentului punct nu poate constrânge un stat să refuze propriilor cetăteni intrarea pe teritoriul său, sau, în măsura în care aceste persoane sunt identificate pe teritoriul lor, vor asigura, în conformitate cu dreptul aplicabil, disponibilitatea acestor persoane pentru audieri de către Comisie, dacă aceasta solicită;

(ii) toate statele vor bloca toate fondurile, bunurile financiare si resursele economice aflate pe teritoriul lor, detinute sau aflate sub controlul direct ori indirect al acestor persoane sau care sunt în posesia unor entităti detinute ori controlate direct sau indirect de aceste persoane sau de oricare persoană care actionează în numele ori la îndrumarea acestora; se vor asigura că nici un tip de fonduri, bunuri financiare sau resurse economice nu vor fi puse la dispozitia acestor persoane ori entităti de către conationalii lor sau de către oricare altă persoană de pe teritoriul lor; vor coopera deplin, în conformitate cu dreptul aplicabil, la orice investigatie internatională referitoare la bunurile sau operatiunile financiare ale acestor persoane, entităti ori persoane actionând în numele lor, inclusiv prin transmiterea de informatii de natură financiară;

b) să instituie, în conformitate cu art. 28 din regulamentul său interior provizoriu, un comitet al Consiliului de Securitate, format din toti membrii Consiliului, care va îndeplini atributiile descrise în anexa la această  rezolutie;

c) Comitetul si toate măsurile încă în vigoare mentionate la lit. a) se vor încheia când acest Comitet va raporta Consiliului de Securitate că toate procedurile de investigare si judiciare referitoare la acest act terorist au fost încheiate, mai putin în situatia în care Consiliul de Securitate va decide altfel;

4. decide că implicarea oricărui stat în acest act terorist ar reprezenta o încălcare serioasă a obligatiilor sale de a actiona în scopul prevenirii si abtinerii de la sustinerea terorismului, în conformitate, în special, cu prevederile rezolutiilor nr. 1.373 (2001) si 1.566 (2004), si că va constitui o violare a obligatiilor sale de a respecta suveranitatea si independenta politică a Republicii Libaneze;

5. ia notă, de asemenea, cu deosebită îngrijorare, de concluziile Comisiei că, în timp ce autoritătile din Republica Arabă Siriană au cooperat formal, însă nu substantial, cu Comisia, câtiva oficiali din Republica Arabă Siriană au încercat să inducă în eroare Comisia prin furnizarea de informatii false sau inexacte si hotărăste că lipsa de cooperare constantă a Republicii Arabe Siriene la investigatie ar reprezenta o violare serioasă a obligatiilor sale derivând din rezolutiile relevante, inclusiv rezolutiile nr. 1.373 (2001), 1.566 (2004) si 1.595 (2005);

6. ia notă de declaratiile recente ale Republicii Arabe Siriene, referitoare la intentia sa actuală de a coopera cu Comisia, si asteaptă ca Guvernul Republicii Arabe Siriene să respecte complet angajamentul asumat în prezent;

7. recunoscând faptul că asistenta continuă din partea Comisiei pentru Republica Libaneză, în forma solicitată de Guvernul acesteia în scrisoarea din 13 octombrie 2005, adresată secretarului general, si recomandată de Comisie în raportul său, rămâne necesară în scopul elucidării depline a tuturor aspectelor acestei odioase crime, permitând astfel ca toate persoanele implicate în plănuirea, sponsorizarea, organizarea si comiterea acestui act terorist, respectiv complicii acestora, să fie identificate si aduse în fata justitiei;

8. salută în această privintă decizia secretarului general de a extinde mandatul Comisiei până la data de 15 decembrie 2005, în forma autorizată prin Rezolutia Consiliului de Securitate nr. 1.595 (2005), si decide că va extinde mandatul dincolo de acest termen, dacă acest fapt va fi recomandat de Comisie si solicitat de Guvernul Republicii Libaneze;

9. laudă autoritătile din Republica Libaneză pentru deciziile curajoase luate, referitoare la această investigatie, inclusiv la recomandarea Comisiei, în special arestarea si inculparea fostilor oficiali din Republica Libaneză cu atributii în domeniul securitătii, suspectati de implicare în acest caz, si încurajează autoritătile din Republica Libaneză să continue eforturile cu aceeasi hotărâre în scopul clarificării tuturor aspectelor acestei crime;

10. sprijină concluziile Comisiei referitoare la obligatia autoritătilor din Republica Arabă Siriană de a clarifica un număr considerabil de chestiuni care au rămas nesolutionate;

11. decide, în acest context, că:

a) Republica Arabă Siriană trebuie să îi retină pe acei oficiali sau indivizi suspectati de Comisie de implicare în plănuirea, sponsorizarea, organizarea sau comiterea acestui act terorist si să îi pună la dispozitia Comisiei;

b) Comisia va avea fată de Republica Arabă Siriană aceleasi drepturi si aceeasi autoritate mentionate la paragraful 3 al Rezolutiei nr. 1.595 (2005) si Republica Arabă Siriană trebuie să coopereze deplin si neconditionat cu Comisia în acest temei;

c) Comisia va avea autoritatea să determine locatia si modalitătile de intervievare a oficialilor din Republica Arabă Siriană si a persoanelor pe care le consideră relevante;

12. insistă ca Republica Arabă Siriană să nu se amestece în afacerile interne ale Republicii Libaneze, fie direct, fie indirect, să se abtină de la orice tentativă de destabilizare a Republicii Libaneze si să respecte strict suveranitatea, integritatea teritorială, unitatea si independenta politică ale acestei tări;

13. solicită ca această Comisie să raporteze Consiliului despre progresele înregistrate în cursul investigatiei până la 15 decembrie 2005, inclusiv asupra cooperării dintre Comisie si autoritătile din Republica Arabă Siriană, sau înainte de această dată, dacă Comisia consideră că această cooperare nu îndeplineste criteriile prevăzute în rezolutie, astfel încât Consiliul să poată lua în discutie actiuni viitoare;

14. îsi exprimă disponibilitatea de a avea în vedere orice cerere de asistentă din partea Guvernului Republicii Libaneze în scopul de a se asigura că toti cei responsabili pentru această crimă sunt trasi la răspundere;

15. decide să urmărească în continuare această chestiune.

 

ANEXĂ

la Rezolutia nr. 1.636/2005

 

Atributiile Comitetului instituit în conformitate cu paragraful 3 din rezolutie sunt următoarele:

1. să tină evidenta persoanelor desemnate de Comisie sau de Guvernul Republicii Libaneze, care fac obiectul măsurilor prevăzute de paragraful 3 lit. a) din rezolutie, cu conditia ca într-un interval de două zile lucrătoare de la data primirii fiecărei notificări să nu existe nici o obiectie din partea vreunui membru al Comitetului, în situatia contrară urmând să aibă loc în decurs de 15 zile o întrunire a Comitetului în scopul determinării gradului de aplicabilitate a măsurilor prevăzute în paragraful 3 lit. a);

2. să aprobe exceptiile de la măsurile instituite prin paragraful 3 lit. a) din rezolutie, în baza analizei fiecărui caz:

a) referitor la restrictiile de călătorie, în cazul în care Comitetul stabileste că o călătorie este justificată de ratiuni umanitare ori de obligatii religioase sau în cazul în care Comitetul consideră că o derogare ar favoriza îndeplinirea obiectivelor propuse de rezolutie;

b) referitor la înghetarea fondurilor sau altor resurse economice, în cazul în care Comitetul decide că aceste exceptii sunt necesare pentru achitarea unor cheltuieli de bază, inclusiv hrană, chirie sau plăti lunare ale unor împrumuturi ipotecare, medicamente sau tratamente medicale, impozite, prime de asigurări, facturi ale unor servicii colective de distributie sau exclusiv pentru plata de onorarii în sumă rezonabilă si rambursarea unor cheltuieli realizate pentru plata serviciilor unor juristi la care s-a apelat, plăti sau comisioane legate de mentinerea depozitelor fondurilor blocate, altor bunuri financiare ori resurse economice;

3. să înregistreze îndepărtarea din liste a unei persoane care face obiectul măsurilor mentionate în paragraful 3 lit. a) din rezolutie după notificarea de către Comisie sau de către Guvernul Republicii Libaneze a faptului că persoana respectivă nu mai este suspectată de implicare în acest act terorist, cu conditia ca în termen de două zile lucrătoare de la data primirii acestei desemnări să nu existe nici o obiectie din partea vreunui membru al Comitetului, în situatia contrară urmând ca acesta să se întrunească în termen de 15 zile pentru a decide asupra îndepărtării din liste a persoanei care face obiectul măsurilor mentionate în paragraful 3 lit. a) din rezolutie;

4. să informeze toate statele membre asupra persoanelor care fac obiectul măsurilor prevăzute în paragraful 3 lit. a) din rezolutie.

 

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE

 

ORDIN

privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Rezolutiei Consiliului de Securitate al Organizatiei Natiunilor Unite nr. 1.532/2004 privind situatia din Republica Liberia, adoptată la 12 martie 2004

 

În baza art. 3 din Legea nr. 206/2005 privind punerea în aplicare a unor sanctiuni internationale,

în temeiul art. 4 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 100/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Afacerilor Externe, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul afacerilor externe emite prezentul ordin.

Articol unic. – Se dispune publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Rezolutiei Consiliului de Securitate al Organizatiei Natiunilor Unite nr. 1.532/2004 privind situatia din Republica Liberia, adoptată la 12 martie 2004, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

 

Ministrul afacerilor externe,

Mihai Răzvan Ungureanu

 

Bucuresti, 23 decembrie 2005.

Nr. A/7.240.

 

ANEXĂ

 

REZOLUTIA

Consiliului de Securitate al Organizatiei Natiunilor Unite nr. 1.532/2004, adoptată la 12 martie 2004

 

Consiliul de Securitate,

reafirmând Rezolutia sa nr. 1.521 (2003) din 22 decembrie 2003 si rezolutiile sale anterioare, precum si declaratiile presedintelui său asupra situatiei din Republica Liberia si Africa de Vest,

remarcând cu îngrijorare că actiunile si politicile fostului presedinte al Republicii Liberia, Charles Taylor, si ale altor persoane, în special epuizarea resurselor si mutarea lor din Republica Liberia, precum si ascunderea fondurilor si proprietătilor din Republica Liberia fată de acea tară au subminat tranzitia Republicii Liberia către democratie si dezvoltare firească a institutiilor sale politice, administrative si economice si a resurselor,

recunoscând impactul negativ asupra Republicii Liberia al transferului extern al fondurilor si bunurilor deturnate si necesitatea asigurării de către comunitatea internatională a returnării acestor fonduri si bunuri către Republica Liberia cât mai curând, în conformitate cu paragraful 6 de mai jos,

exprimându-si, de asemenea, îngrijorarea că fostul presedinte Taylor, în colaborare cu alte persoane cu care este strâns asociat, continuă să exercite control si să aibă acces la fonduri si proprietăti deturnate, care îi permit acestuia si asociatilor săi să se angajeze în activităti care subminează pacea si stabilitatea în Republica Liberia si în regiune,

considerând că această situatie constituie o amenintare la adresa păcii si securitătii în Africa de Vest, în special la adresa procesului de pace din Republica Liberia,

actionând în baza cap. VII al Cartei Natiunilor Unite:

1. decide, în scopul împiedicării fostului presedinte Charles Taylor, a membrilor familiei sale, în special Jewell Howard Taylor si Charles Taylor Jr., a oficialilor fostului regim Taylor sau a altor aliati apropiati desemnati de comitetul instituit prin paragraful 21 al Rezolutiei nr. 1.521 (2003), denumit în continuare Comitetul, de a folosi fonduri si proprietăti deturnate pentru a interfera în procesul de restabilire a păcii si stabilitătii în Republica Liberia si în subregiune, ca toate statele în care se găsesc, la data adoptării acestei rezolutii sau la orice alt moment ulterior, fonduri, alte bunuri financiare si resurse economice detinute sau controlate direct ori indirect de Charles Taylor, Jewell Howard Taylor si Charles Taylor Jr. sau/si de celelalte persoane desemnate de Comitet, inclusiv fonduri, alte bunuri financiare si resurse economice care sunt în posesia unor entităti detinute sau controlate direct ori indirect de acestia sau de orice persoană ce actionează în numele lor ori la ordinul acestora, desemnate de către Comitet, să blocheze imediat fondurile, alte bunuri financiare si resurse economice si să vegheze la împiedicarea conationalilor lor sau a oricărei alte persoane de pe teritoriul lor să pună la dispozitia acestor persoane ori entităti sau pentru bunăstarea acestor persoane, în mod direct ori indirect, orice tip de fonduri, bunuri financiare sau resurse economice;

2. decide că prevederile paragrafului 1 nu se aplică fondurilor, altor bunuri financiare sau resurse economice care:

a) au fost stabilite de către statele respective ca fiind necesare pentru achitarea unor cheltuieli de bază, inclusiv hrană, chirie sau plăti lunare ale unor împrumuturi ipotecare, medicamente ori tratamente medicale, impozite, prime de asigurări, facturi ale unor servicii colective de distributie, sau exclusiv pentru plata de onorarii în sumă rezonabilă si rambursarea unor cheltuieli realizate pentru plata serviciilor unor juristi la care s-a apelat sau plăti ori comisioane legate de mentinerea depozitelor fondurilor blocate, în conformitate cu legislatia natională, alte bunuri financiare sau resurse economice, statele informând Comitetul de intentia lor de a autoriza, când se consideră necesar, accesul la aceste fonduri, alte bunuri financiare sau resurse economice, iar Comitetul nu a adoptat o decizie contrară în decurs de două zile care au urmat notificării;

b) au fost stabilite de către statele respective ca fiind necesare pentru a acoperi unele cheltuieli extraordinare, cu conditia anuntării prealabile a Comitetului si a obtinerii unei aprobări din partea acestuia;

c) au fost stabilite de către statele respective ca făcând obiectul unui privilegiu sau al unei proceduri judiciare, administrative ori de arbitraj, cu conditia ca privilegiul sau decizia să fie anterioară prezentei rezolutii, să nu fie în profitul unei persoane ori entităti desemnate de Comitet si să fi fost aduse la cunostintă Comitetului de către statele interesate;

3. decide că toate statele pot autoriza capitalizarea conturilor care fac obiectul dispozitiilor paragrafului 1 cu:

a) dobânzile sau alte câstiguri datorate acestor conturi; si

b) plătile datorate prin contracte, acorduri sau obligatii care au izvorât anterior datei de la care aceste conturi fac obiectul dispozitiilor paragrafului 1, cu conditia ca orice astfel de dobândă, câstig sau plată să facă obiectul acelor prevederi;

4. decide în continuare ca acest Comitet să întreprindă următoarele măsuri:

a) va identifica indivizii si entitătile din categoriile mentionate în paragraful 1 si va face să circule tuturor statelor, de o manieră promptă, lista consolidată a indivizilor si a entitătilor, inclusiv prin afisarea acestei liste pe site-ul Comitetului;

b) va mentine si va actualiza în mod regulat si va revizui la fiecare 6 luni lista acelor indivizi si entităti identificati de Comitet ca făcând obiectul măsurilor cuprinse în paragraful 1;

c) va asista statele, atunci când este necesar, în vederea depistării si înghetării fondurilor, altor bunuri financiare si resurse economice ale acestor indivizi si entităti;

d) va solicita informatii din partea tuturor statelor, referitoare la actiunile întreprinse de acestea în scopul depistării si înghetării fondurilor, altor bunuri economice si resurse economice;

5. decide să revizuiască măsurile impuse în paragraful 1 cel putin o dată pe an, prima revizuire urmând să aibă loc în data de 22 decembrie 2004, în conexiune cu revizuirea măsurilor impuse prin paragrafele 2, 4, 6 si 10 ale Rezolutiei nr. 1.521 (2003), si să hotărască la momentul respectiv ce actiune viitoare este recomandată;

6. îsi exprimă intentia de a analiza dacă si cum să pună fondurile, alte bunuri financiare si resurse economice înghetate conform paragrafului 1 la dispozitia Guvernului Republicii Liberia, de la momentul instituirii de către Guvern a transparentei fiscale si a mecanismelor de audit, pentru a asigura folosirea responsabilă a fondurilor guvernamentale, spre beneficiul populatiei Republicii Liberia;

7. decide să urmărească în continuare această chestiune.

 

ACTE ALE BĂNCII NATIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NATIONALĂ A ROMÂNIEI

 

NORMĂ

în aplicarea Regulamentului nr. 12/2005 privind piata secundară a titlurilor de stat administrată de Banca Natională a României

 

În baza dispozitiilor art. 29 alin. (2) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Nationale a României, precum si ale art. 27 alin. (1) din Regulamentul Băncii Nationale a României nr. 12/2005 privind piata secundară a titlurilor de stat administrată de Banca Natională a României, cu modificările ulterioare,

în temeiul art. 48 din Legea nr. 312/2004,

Banca Natională a României emite prezenta normă.

I. Dispozitii generale

Art. 1. – Prezenta normă stabileste:

a) orarul si calendarul de functionare a pietei secundare, conditiile de tranzactionare în afara orarului normal de functionare;

b) detalii privind dotările necesare pentru accesul pe piata secundară a titlurilor de stat, modul de organizare a compartimentelor de tranzactionare si procesare posttranzactionare, securitatea acestor compartimente;

c) măsurile necesare functionării în mod regulat si ordonat a pietei;

d) modul de administrare si diseminare către public a informatiilor referitoare la tranzactiile derulate pe piata secundară;

e) tipurile de tranzactii ce pot fi derulate pe piata secundară;

f) conventiile de calcul aplicabile si modalitătile de determinare a preturilor si randamentelor;

g) standardele profesionale pentru personalul implicat în activitatea de tranzactionare.

II. Definitii

Art. 2. – În întelesul prezentei norme, termenii de mai jos au următoarele semnificatii:

• BIC – o adresă unică, în mesajele de telecomunicatii, care identifică precis institutia financiară implicată în tranzactii financiare; codurile BIC sunt alocate si gestionate de SWIFT;

• client – persoana fizică sau juridică, rezidentă ori nerezidentă, pentru care, în conformitate cu prevederile legale în domeniu, un participant pe piata secundară a titlurilor de stat furnizează serviciile prevăzute la art. 11 lit. g), h) si l) din Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară, republicată;

• conventia actual/actual – conventie de stabilire a numărului de zile ale lunii/anului, care presupune că o perioadă contine exact numărul de zile calendaristice din lunile considerate până la data curentă, iar anul contine exact numărul de zile calendaristice din anul în curs (366 de zile în an bisect, 365 de zile în an calendaristic obisnuit);

• conventia actual/360 – conventie de stabilire a numărului de zile ale lunii/anului, care presupune că o perioadă contine exact numărul de zile calendaristice din lunile considerate până la data curentă, iar numărul de zile din anul în curs este de 360 de zile;

• conventii nationale – conventii de calcul specifice emisiunilor de titluri de stat în circulatie la data publicării prezentei norme, conventii descrise în prospectele de emisiune;

• conventii internationale – conventii de calcul recunoscute si acceptate pe pietele internationale, care au calitatea de standard de piată;

• cotatie fermă de cumpărare-vânzare – ansamblul alcătuit din oferta fermă de vânzare si oferta fermă de cumpărare, publicate simultan de către un formator de piată pentru o anumită emisiune de titluri de stat;

• cotatie informativă de cumpărare-vânzare – ansamblul format din intentia de vânzare si intentia de cumpărare, publicate simultan de către un participant pe piata secundară, fără a angaja în vreun fel răspunderea acestuia;

• dobândă acumulată – cota-parte din valoarea cuponului curent, corespunzătoare zilelor scurse din perioada cuponului curent, începând cu data emisiunii sau data plătii cuponului precedent, până la data decontării

tranzactiei; dobânda acumulată se exprimă ca procent din valoarea nominală a titlului;

• dobânda la zi – valoarea absolută a cuponului/dobânzii care s-a acumulat de la data decontării precedentului cupon/precedentei dobânzi sau de la data decontării emisiunii până la data curentă;

• dobândă/cupon – suma de bani calculată corespunzător perioadei de dobândă/cupon, la plata căreia s-a angajat Ministerul Finantelor Publice conform calendarului si prevederilor din prospectele de emisiune;

• fluxuri de numerar viitoare – dobânzile/cupoanele si răscumpărările totale/partiale de încasat de detinătorii titlurilor de stat;

• formator de piată – participant pe piata secundară a titlurilor de stat care îsi asumă obligatia de a publica cotatii ferme de cumpărare si vânzare;

• ISIN – codul care identifică în mod unic o anumită emisiune de titluri de stat, alocat în conformitate cu standardul international ISO 6166;

• ISMA – International Securities Market Association – asociatie care reprezintă institutiile bancare si societătile de investitii, constituită în scopul promovării unei piete financiare eficiente, emitentă de reguli si standarde privind piata primară, piata secundară si decontarea operatiunilor cu instrumente cu venit fix;

• operatiuni reversibile – operatiuni de vânzare/cumpărare de titluri de stat urmate de răscumpărarea/revânzarea ulterioară a titlurilor respective sau a unor titluri echivalente; repo/reverse repo si sell-buyback/buy-sellback sunt asimilate operatiunilor reversibile;

• participant pe piata secundară – intermediarii pietei secundare si alte entităti care pot derula tranzactii cu titluri de stat exclusiv în nume si pe cont propriu, asa cum sunt acestea enumerate la art. 3 alin. (2) si (3) din Regulamentul nr. 12/2005 privind piata secundară a titlurilor de stat administrată de Banca Natională a României;

• primul pas – vânzarea/cumpărarea initială de titluri de stat într-o tranzactie repo/reverse repo sau sell-buyback/buy-sellback;

• pasul doi – răscumpărarea/revânzarea titlurilor de stat vândute/cumpărate initial, la primul pas, într-o tranzactie repo/reverse repo sau sell-buyback/buy-sellback;

• perioada de cupon – intervalul de timp, exprimat în zile, cuprins între data de emisiune si data plătii primului cupon sau intervalul de timp cuprins între data plătii cuponului precedent si data plătii cuponului curent;

• pretul brut – pretul de cumpărare sau de vânzare al titlurilor de stat în care este inclusă dobânda acumulată; pretul brut se exprimă ca procent din valoarea nominală;

• pretul net – pretul de cumpărare sau de vânzare al titlurilor de stat, care nu include dobânda acumulată; pretul net se exprimă ca procent din valoarea nominală;

• principal – capital aferent titlurilor de stat, suma totală împrumutată de emitent;

• randament/randament la maturitate – câstigul obtinut dacă titlurile de stat sunt cumpărate la pretul cotat si sunt păstrate până la răscumpărarea acestora, iar rata de reinvestire a cuponului este aceeasi pe toată perioada; randamentul este exprimat ca procent;

• rata discontului – procentul cu care valoarea nominală a titlurilor de stat este mai mare decât pretul acestora;

• rata cuponului – rata anuală a dobânzii utilizată pentru calcularea cuponului; rata cuponului se exprimă ca procent din valoarea nominală;

• repo – contract prin care un participant al pietei secundare vinde o anumită cantitate de titluri de stat si răscumpără ulterior titlurile respective sau titluri echivalente la o dată si la un pret prestabilite;

• reverse repo – contract prin care un participant al pietei secundare cumpără o anumită cantitate de titluri de stat si revinde ulterior titlurile respective sau alte titluri echivalente la o dată si la un pret prestabilite;

• sell-buyback – operatiune care constă în încheierea a două tranzactii simultane, una de vânzare cu decontare spot, iar cealaltă de cumpărare cu decontare forward;

• buy-sellback – operatiune care constă în încheierea a două tranzactii simultane, una de cumpărare cu decontare spot, iar cealaltă de vânzare cu decontare forward;

• suma de decontat/valoarea tranzactiei – contravaloarea titlurilor de stat achizitionate.

III. Orarul si calendarul de tranzactionare

Art. 3. – (1) Orarul de functionare a pietei secundare a titlurilor de stat este cuprins între orele 9,00–16,00.

(2) Piata secundară a titlurilor de stat functionează în zilele bancare ale anului, asa cum sunt acestea definite si stabilite de reglementările în vigoare.

Art. 4. – (1) Tranzactii în afara orarului de functionare se pot încheia până cel târziu la ora 16,30 pentru tranzactiile a căror decontare implică un transfer de fonduri în sistemul ReGIS si până cel târziu la ora 17,00 pentru tranzactiile care nu implică un transfer de fonduri în sistemul ReGIS.

(2) Tranzactiile mentionate la alin. (1), precum si cele în afara cadrului organizat se pot încheia numai dacă procedurile interne de lucru contin prevederi privind tipurile de tranzactii permise, personalul care poate derula astfel de tranzactii si formalitătile necesare pentru a asigura validitatea tranzactiei.

(3) Pentru aceste tranzactii, participantii pe piata secundară trebuie să dispună toate măsurile necesare, astfel încât instructiunile de decontare să fie transmise conform regulilor sistemului SaFIR.

(4) Tranzactiile încheiate în afara orarului de functionare a pietei secundare a titlurilor de stat pot fi efectuate sub rezerva obligativitătii încadrării în plafoanele si limitele stabilite de compartimentele de control al riscului.

Art. 5. – În cazul în care o zi este declarată nelucrătoare sau în cazul oricărui alt eveniment care ar împiedica decontarea tranzactiei la scadenta stabilită initial, noua scadentă va avea loc în următoarea zi bancară.

Art. 6. – În cazul imposibilitătii generale de functionare a pietei, ca urmare a unor dezastre naturale sau evenimente neprevăzute, Banca Natională a României poate dispune măsuri prin care să se specifice procedurile de urmat.

IV. Prevederi privind accesul pe piata secundară Dotări tehnice

Art. 7. – Participantii pe piata secundară trebuie să prezinte copie a documentelor ce atestă existenta dotărilor specifice activitătilor de tranzactionare:

– echipamente informatice;

– echipament de suport informational (Reuters, Telerate etc.);

– echipamente de comunicatii specifice (linii telefonice, fax, telex).

Art. 8. – Participantii pe piata secundară trebuie să stabilească politici si proceduri explicite si stricte privind securizarea compartimentelor de tranzactionare (front office).

Acestea trebuie să includă cel putin următoarele:

• conditiile de acces al personalului angajat, al conducerii sau al vizitatorilor;

• specificatii privind securitatea echipamentelor informatice utilizate, a datelor si a comunicatiilor;

• conditii privind accesul la informatiile confidentiale.

Art. 9. – Participantii pe piata secundară trebuie să dispună măsurile necesare pentru a asigura continuitatea si regularitatea serviciilor si a activitătii de tranzactionare, prin alocarea resurselor si sistemelor adecvate si prin definirea unor proceduri corespunzătoare acestui scop.

Art. 10. – (1) Participantii pe piata secundară trebuie să dispună de mijloace de înregistrare a tuturor convorbirilor telefonice efectuate de către personalul propriu în desfăsurarea activitătii de tranzactionare.

(2) Conducerea executivă a participantilor pe piata secundară trebuie să se asigure că echipamentul de înregistrare este în concordantă cu legislatia în vigoare si că accesul la înregistrări este controlat cu strictete, astfel încât acestea să nu poată fi alterate/modificate.

(3) Atât contrapărtile, cât si clientii participantilor trebuie să fie informati cu privire la înregistrarea conversatiilor aferente încheierii si negocierii tranzactiilor.

Separarea atributiilor

Art. 11. – (1) Structura organizatorică a participantilor pe piata secundară trebuie să prevadă în mod explicit compartimentele cu atributii privind activitătile de tranzactionare si activitătile de procesare posttranzactionare.

(2) Regulamentele interne ale participantilor pe piata secundară trebuie să asigure atât separarea strictă si explicită a responsabilitătilor compartimentului de tranzactionare (front office) de cele ale compartimentului de procesare posttranzactionare (back office), cât si separarea fizică a compartimentelor mentionate.

Pregătirea profesională

Art. 12. – (1) Pot derula tranzactii pe piata secundară a titlurilor de stat numai persoanele care au dobândit cunostinte specifice privind operatiunile de trezorerie în urma unei forme de pregătire organizate intern sau printr-o altă formă de pregătire agreată de conducerea executivă a participantului.

(2) Conducerea executivă a participantilor pe piata secundară este responsabilă de asigurarea instruirii continue a personalului si în ceea ce priveste însusirea reglementărilor în vigoare, a practicilor pietei si a responsabilitătilor care îi revin.

Art. 13. – (1) Participantii pe piata secundară vor notifica Directiei plăti – Serviciul depozitare si decontare instrumente financiare din cadrul Băncii Nationale a României lista nominală a personalului care derulează tranzactii pe piata secundară a titlurilor de stat, vechimea în activitatea de tranzactionare si pregătirea de specialitate, precum si orice modificare intervenită pe parcurs.

(2) La transmiterea notificărilor se vor specifica în mod explicit dacă persoana este împuternicită să deruleze tranzactii în numele si în contul clientilor sau/si în numele si în contul băncii, precum si tipurile de tranzactii pe care le poate derula.

(3) Notificările se vor transmite în termen de 5 zile bancare de la data intrării în vigoare a prezentei norme. Orice modificare ulterioară va fi comunicată în termen de două zile bancare de la producerea acesteia.

Art. 14. – Conducerea participantilor este responsabilă pentru controlul activitătii personalului autorizat să deruleze tranzactii pe piata secundară a titlurilor de stat, respectiv pentru încadrarea în parametrii de risc stabiliti de către departamentele de specialitate.

Proceduri de lucru – prevederi generale

Art. 15. – (1) Participantii pe piata secundară sunt obligati să dispună de proceduri interne privind derularea tranzactiilor pe piata secundară si modul de lucru cu clientii.

(2) Procedurile interne vor cuprinde prevederi referitoare la toate tipurile de tranzactii care se pot derula, modalitătile prin care se pot încheia tranzactiile, respectiv procedurile de confirmare.

Art. 16. – (1) Personalul participantilor pe piata secundară, membrii familiilor acestora sau persoanele din conducerea institutiei pot să deruleze tranzactii cu titluri de stat doar dacă există proceduri interne care să asigure evitarea conflictului de interese.

(2) Procedurile trebuie să contină prevederi referitoare la instrumentele si tipurile de tranzactii pe care personalul le poate tranzactiona, precum si măsurile luate astfel încât să nu fie afectate interesele institutiei, clientilor sau contrapartidelor.

Art. 17. – În termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei norme, participantii vor depune la Banca Natională a României spre avizare procedurile de lucru mentionate la art. 15.

Art. 18. – Participantii pe piata secundară au obligatia de a evalua anual procedurile din perspectiva conformitătii acestora cu evolutia pietei.

Art. 19. – Procedurile participantilor pe piata secundară trebuie să includă descrierea detaliată a tipurilor de ordine pe care le pot transmite clientii, conditiile si termenul de valabilitate ale acestora, precum si modul de gestionare a ordinelor.

V. Conventii si standarde de calcul

Art. 20. – (1) În conformitate cu prospectul de emisiune, conventiile de calcul utilizate în tranzactionarea titlurilor de stat pe piata secundară administrată de Banca Natională a României sunt descrise în anexele nr. 1–3.

(2) În cazul în care caracteristicile unei emisiuni, asa cum sunt precizate în prospectul de emisiune, nu corespund conventiilor si standardelor de calcul specificate în prezenta normă, Banca Natională a României va proceda la completarea corespunzătoare a acesteia.

Art. 21. – (1) În vederea determinării dobânzii acumulate se parcurg următoarele etape:

– determinarea datei plătii cuponului/dobânzii anterioare;

– determinarea datei finale a perioadei de cupon/scadentei evenimentului de plată;

– determinarea numărului de zile pentru care dobânda acumulată este calculată;

– calculul dobânzii acumulate.

(2) Detaliile privind modalitatea de determinare a dobânzii acumulate sunt prezentate în anexa nr. 2.

Art. 22. – Pentru determinarea randamentului unei tranzactii se aplică principiul valorii actualizate nete a fluxurilor de numerar viitoare, conform relatiei: pretul brut = valoarea actualizată netă a fluxurilor viitoare

Art. 23. – La determinarea pretului brut/net si a randamentului se aplică acele conventii de calcul aferente emisiunilor respective, similar modului de determinare a dobânzii acumulate.

Art. 24. – Pentru emisiunile cu scadenta mai mare de un an, caracterizate de plăti de cupon multiple, se aplică următoarele relatii între pretul brut, pretul net si dobânda acumulată:

PN = PB – DA

PB = PN + DA,

unde:

PB = pretul brut exprimat procentual;

PN = pretul net exprimat procentual;

DA = dobânda acumulată conform conventiilor specificate anterior, exprimată procentual.

Art. 25. – (1) Dacă o tranzactie are termenul de decontare după data de înregistrare curentă, aferentă unui eveniment de plată, dar înainte de scadenta evenimentului de plată, având în vedere că vânzătorul va încasa de la emitent valoarea integrală a cuponului, pretul va reflecta dobânda acumulată pentru zilele rămase de la data scadentei tranzactiei până la scadenta cuponului.

(2) Dobânda acumulată pentru perioada specificată se va determina în conformitate cu caracteristicile si conventiile aplicabile fiecărei emisiuni si, respectiv, cu prevederile anexei nr. 2.

Art. 26. – Suma de decontat aferentă unei tranzactii se determină folosindu-se relatiile:

suma de decontat = PB x VN; sau

suma de decontat = (PN + DA) x VN,

unde:

VN = valoarea nominală;

PB = pretul brut exprimat procentual;

PN = pretul net exprimat procentual;

DA = dobânda acumulată conform conventiilor specificate anterior, exprimată procentual.

Art. 27. – Relatiile dintre pret, randament si dobânda acumulată sunt descrise mai jos, pentru fiecare categorie de emisiune:

emisiuni cu discont

PB = 100 x [1–(N x D)/(360 x 100)]

Y = D/[1-(N x D)/(360)]

Y = D/PB,

unde:

Y = randamentul exprimat procentual;

PB = pretul brut al titlului cu discont exprimat ca procent din valoarea nominală;

N = numărul de zile până la scadentă;

D = rata discontului exprimată procentual.

emisiuni cu dobândă

PB = 100x[1+(R/100)x(C/360)]/[1+(Y/100)x(N/360)],

unde:

R = rata dobânzii;

Y = randamentul la maturitate exprimat procentual;

PB = pretul brut al titlului cu dobândă exprimat ca procent din valoarea nominală;

N = numărul de zile până la scadentă;

C = numărul total de zile din perioada de dobândă.

• emisiuni cu cupon

PB = 100 x [Σ(Fk/FA)]

FA = Π[1 + (Y x Ck)/(365(sau 366) x 100)],

unde:

PB = pretul brut al titlului cu cupon, exprimat ca procent din valoarea nominală;

Fk = fluxul de numerar din perioada de cupon k, exprimat procentual (de exemplu: pentru o rată a cuponului de 10% anual, fluxul de numerar este Fk = 10%; o exceptie o constituie anul scadentei, când la fluxul de numerar se adaugă si răscumpărarea totală:

Fk = 10% + 100%);

Ck = numărul de zile care s-au scurs din perioada de cupon k până la decontarea tranzactiei;

Y = randamentul la maturitate exprimat procentual;

FA = factorul de actualizare determinat pe principiul dobânzii compuse, în functie de conventia de calcul folosită pentru respectiva emisiune.

Art. 28. – fiinându-se cont de caracteristicile si conventiile folosite pentru determinarea pretului, randamentului si a dobânzii acumulate, vor fi avute în vedere următoarele particularităti:

a) pentru emisiunile cu cupon fix la care se aplică conventia ISMA 99 Actual/Actual, perioadele de cupon se consideră constante ca durată, indiferent de numărul de zile continute de perioada de cupon; în acest caz, formula devine:

PB = 100 x {R/(F x 100) x Σ1/[1 + Y/(F x 100)]i+w + (PR/100)/

[1 + Y/(F x 100)]n-1+w},

unde:

PB = pretul brut al titlului cu cupon exprimat ca procent din valoarea nominală;

R = rata cuponului;

F = frecventa cuponului;

Y = randamentul la maturitate exprimat procentual;

n = numărul de cupoane care nu s-au decontat;

i = numărul de perioade de cupon până la perioada de cupon curentă; i = 1,..., n–1;

w = (nr. de zile scurse)/(nr. de zile din perioada de cupon); fractiunea scursă din perioada de cupon curentă determinată conform conventiei de calcul aferente emisiunii;

PR = principal, suma totală împrumutată de emitent, exprimată procentual;

b) pentru emisiunile cu cupon variabil, se poate cunoaste cu certitudine doar rata cuponului pentru perioada curentă, în timp ce ratele de cupon viitoare nu se cunosc;

pentru determinarea pretului si a valorii de piată se presupune că rata de referintă rămâne constantă, iar cupoanele viitoare se determină pe baza acestei ipoteze;

c) pentru emisiunile cu cupon indexat, emise conform conventiilor nationale, se determină valoarea indicelui preturilor de consum pentru o perioadă echivalentă ca durată cu perioada de cupon curentă si pentru care se cunoaste evolutia indicelui preturilor de consum lunar; se presupune că valoarea astfel calculată va rămâne constantă, iar cupoanele viitoare se determină pe baza acestei ipoteze;

d) pentru emisiunile cu cupon indexat, emise conform conventiilor internationale, operatiunile de piată secundară se vor derula la randamentul real, iar pretul brut/net se determină pe baza randamentului real; valorile nominale se obtin prin înmultirea valorilor cu indicele inflatiei acumulate de la data emisiunii, în conformitate cu anexa nr. 2.

VI. Practici de piată

Participantii pe piata secundară a titlurilor de stat

Art. 29. – (1) Participantii pe piata secundară, asa cum sunt definiti la art. 3 din Regulamentul nr. 12/2005, pot publica, după caz, cotatii ferme si/sau indicative.

(2) Numai participantii care îndeplinesc rolul de formatori de piată pot publica cotatii ferme.

(3) Orice participant pe piata secundară a titlurilor de stat care intentionează să vândă sau să cumpere în nume si pe cont propriu sau în numele si contul clientilor poate publica cotatii informative.

Art. 30. – (1) Pentru o emisiune, calitatea de formator de piată se obtine automat de către dealerii primari care au cumpărat în nume si pe cont propriu titluri de stat de pe piata primară.

(2) Intermediarii pietei secundare, altii decât dealerii primari mai sus mentionati, pot obtine calitatea de formator de piată pentru o emisiune prin transmiterea unei notificări în acest sens către Banca Natională a României.

(3) Notificarea va fi transmisă Directiei plăti – Serviciul depozitare si decontare instrumente financiare din cadrul Băncii Nationale a României, în format letric sau în format electronic, folosindu-se serviciul de postă electronică securizată, si va specifica emisiunile de titluri de stat pentru care se doreste obtinerea calitătii de formator de piată.

(4) Intermediarul pietei secundare va dobândi calitatea de formator de piată începând cu ziua de tranzactionare imediat următoare.

(5) Toti formatorii de piată vor îndeplini această calitate pentru o perioadă cel putin egală cu cea prevăzută în Regulamentul nr. 12/2005.

Art. 31. – (1) Rolul de formator de piată al unui intermediar se va mentine până la momentul în care participantul pe piata secundară va notifica renuntarea la această calitate.

(2) Notificarea va fi transmisă de respectivul participant pe piata secundară către Directia plăti – Serviciul depozitare si decontare instrumente financiare din cadrul Băncii Nationale a României.

(3) Intermediarii mentionati la art. 39 alin. (1) nu pot notifica renuntarea la calitatea de formator de piată mai devreme de termenul stabilit la art. 6 alin. (4) din Regulamentul nr. 12/2005.

Art. 32. – Banca Natională a României poate retrage calitatea de formator de piată în situatiile mentionate la art. 8 din Regulamentul nr. 12/2005 si/sau în situatiile în care se constată derularea unor activităti care contravin prevederilor prezentei norme.

Art. 33. – Retragerea calitătii de formator de piată va fi notificată tuturor participantilor pe piata secundară a titlurilor de stat.

Art. 34. – Participantii pe piata secundară si/sau personalul angajat în activităti specifice pietei secundare a titlurilor de stat se pot organiza în asociatii profesionale care să stabilească standardele profesionale, etice si de conduită ale membrilor asociatiei si care să le reprezinte interesele în relatia cu Banca Natională a României.

Tranzactionarea pe piata secundară a titlurilor de stat

Art. 35. – (1) În baza art. 10 din Regulamentul nr. 12/2005 participantii pe piata secundară a titlurilor de stat pot încheia următoarele tipuri de operatiuni:

1. tranzactii de vânzare-cumpărare: spot/today/tomorrow/forward;

2. tranzactii repo/reverse repo: tranzactii repo/reverse repo pe termen lung, tranzactii repo/reverse repo în cadrul zilei;

3. operatiuni de transfer fără plată;

4. contracte de garantie cu titluri de stat.

(2) Tranzactiile sell-buyback/buy-sellback sunt asimilate în categoria tranzactiilor de vânzare-cumpărare ca operatiuni reversibile si se vor raporta distinct, în conformitate cu prevederile anexei nr. 4.

(3) Operatiunile de transfer fără plată, precum si contractele de garantie cu titluri de stat se încheie în conformitate cu prevederile legale în vigoare privind transferurile cu titlu gratuit si, respectiv, garantiile financiare si/sau mobiliare si se procesează conform regulilor sistemului SaFIR.

Art. 36. – (1) Participantii pe piata secundară pot încheia tranzactii forward, repo/reverse repo, sellbuyback/buy-sellback numai în baza unor contracte prealabil agreate de părti.

(2) Banca Natională a României recomandă folosirea contractelor-cadru standardizate si poate propune modele de astfel de contracte-cadru.

Art. 37. – (1) În functie de data la care are loc decontarea, tranzactiile pe piata secundară a titlurilor de stat se clasifică în:

a) spot;

b) today;

c) tomorrow;

d) forward.

(2) În cazul tranzactiilor spot data decontării este la două zile lucrătoare de la data tranzactiei.

(3) În cazul tranzactiilor today data decontării este aceeasi cu data tranzactiei.

(4) În cazul tranzactiilor tomorrow data decontării este ziua lucrătoare următoare datei tranzactiei.

(5) În cazul tranzactiei forward data decontării este o zi lucrătoare ulterioară decontării tranzactiei spot.

Art. 38. – (1) Clientii pot încheia tranzactii direct cu participantul pe piata secundară la care au cont de evidentă deschis prin acceptarea cotatiei oferite de acesta sau ca urmare a procesului de intermediere în piată.

(2) Pentru tranzactiile derulate cu propriii clienti, participantii pe piata secundară sunt obligati să procedeze la informarea prealabilă a acestora cu privire la termenii, conditiile, riscurile si costurile tranzactiei.

(3) Ordinele de cumpărare sau de vânzare pot fi transmise în format letric, telefonic, fax SWIFT într-un alt mijloc agreat de părti.

(4) Este interzisă derularea oricărei operatiuni pe contul unui client dacă nu există o instructiune în acest sens din partea clientului, care să fie explicită si validă din punct de vedere juridic.

Art. 39. – (1) Participantii sunt obligati să mentină evidente stricte cu privire la datele de identificare a clientilor, în conformitate cu prevederile Normei nr. 3/2002 privind standardele de cunoastere a clientelei, cu modificările ulterioare.

(2) Participantii pe piata secundară vor mentine înregistrări exacte ale tuturor operatiunilor derulate pe conturile clientilor, precum si documentele justificative în baza cărora se derulează aceste operatiuni.

(3) În relatiile cu clientii persoane juridice, participantii trebuie să se asigure că personalul respectivului client este autorizat să îl reprezinte si să deruleze respectivele tranzactii.

Art. 40. – Orice participant care derulează tranzactii pe piata secundară va respecta principiul confidentialitătii, cu exceptia cazurilor în care:

1. tranzactiile intră sub incidenta Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spălării banilor, cu modificările ulterioare, si a Legii nr. 535/2004 privind prevenirea si combaterea terorismului;

2. informatiile sunt solicitate de către autorităti, în conditiile legii; sau

3. contrapartida/clientul si-a dat acordul în acest sens.

Art. 41. – (1) Participantii pe piata secundară a titlurilor de stat sunt responsabili de mentinerea unei functionări normale a pietei, fiind interzisă adoptarea unor politici de tranzactionare care pot conduce la disfunctionalităti sau pot împiedica derularea normală a activitătii celorlalti participanti.

(2) Sunt interzise orice practici de manipulare sau de fraudare.

Publicarea cotatiilor

Art. 42. – (1) Pe parcursul orarului normal de functionare a pietei secundare, participantii care îndeplinesc rolul de formator de piată sunt obligati să publice în mod continuu cotatii ferme aferente tranzactiilor spot, pentru emisiunile si pentru perioada în care îndeplinesc acest rol.

(2) Pe parcursul orarului normal de functionare a pietei secundare, participantii care îndeplinesc rolul de formator de piată sunt obligati să ofere cotatii ferme si în urma unei solicitări exprese în acest sens.

Art. 43. – Publicarea de cotatii ferme reprezintă o obligatie asumată de a încheia tranzactia la clauzele standard sau negociate în cazul în care cotatia este acceptată.

Art. 44. – Atât pentru instrumentele cu scadentă peste un an, cât si pentru instrumentele cu scadentă mai mică de un an, cotatiile ferme trebuie să se realizeze simultan ca randament la maturitate si ca pret net/brut exprimat procentual cu 3 zecimale, după cum urmează:

– pentru emisiunile cu discont, cotatiile se vor publica concomitent ca pret brut si ca randament la maturitate;

– pentru emisiunile cu dobândă cu scadentă mai mică de un an, cotatiile se vor publica concomitent ca pret brut si ca randament la maturitate;

– pentru toate emisiunile cu scadentă mai mare de un an, cotatiile se vor publica concomitent ca pret net si ca randament la maturitate.

Art. 45. – Pentru o emisiune, cantitatea minimă tranzactionabilă de titluri de stat pentru care se va publica o cotatie fermă este de 5 ori valoarea nominală individuală.

Cantitătile pentru care se vor publica cotatii ferme/informative vor fi multipli de 5 ai valorii nominale individuale si vor fi exprimate în valoare nominală.

Art. 46. – Participantul care a solicitat o cotatie fermă trebuie să răspundă prompt, atât în cazul în care va încheia tranzactia, cât si pentru situatia în care nu există un interes de a tranzactiona pentru cotatia respectivă.

Art. 47. – În procesul de negociere bilaterală, referitor la o cotatie afisată de un formator de piată, dacă nu este altfel specificat, atunci:

– cotatia este fermă;

– tranzactia este spot;

– cantitatea oferită reprezintă cantitatea minimă tranzactionabilă valabilă pentru emisiunea pentru care se oferă cotatia.

Art. 48. – Participantii pe piata secundară care doresc să deruleze tranzactii pentru alte scadente decât spot sau pentru o altă cantitate, multiplu al cantitătii minime tranzactionabile, vor specifica explicit acest lucru la solicitarea unei cotatii.

Art. 49. – Participantii pe piata secundară vor raporta Directiei plăti – Serviciul depozitare si decontare instrumente financiare din cadrul Băncii Nationale a României orice activitate de natură să pună în pericol integritatea sau reputatia pietei secundare a titlurilor de stat, cum ar fi, de exemplu (fără a se limita însă la acestea):

• publicarea de cotatii ferme si retragerea imediată a acestora ca urmare a intentiei de a nu tranzactiona la pretul astfel afisat;

• publicarea unor cotatii ferme nerealiste, pentru care nu există intentia onorării obligatiilor sau destinate să inducă confuzie în rândul celorlalti participanti.

Art. 50. – Banca Natională a României va monitoriza activitatea participantilor pe piata secundară din punctul de vedere al îndeplinirii obligatiilor de cotare.

Încheierea si confirmarea tranzactiilor

Art. 51. – Tranzactiile între intermediari, efectuate atât în cont propriu, cât si în contul clientilor, se încheie telefonic, prin telex, Reuters dealing sau prin alte sisteme de tranzactionare agreate în prealabil de Banca Natională a României.

Art. 52. – O tranzactie se consideră încheiată în momentul în care pretul si toti ceilalti termeni ai tranzactiei au fost agreati, conform mijloacelor specificate la art. 51, de către părtile implicate în tranzactie.

Art. 53. – Încheierea tranzactiei se confirmă letric, prin telex, e-mail, fax, electronic, SWIFT sau prin alte mijloace agreate de părti.

Art. 54. – Confirmarea tranzactiei reprezintă dovada încheierii tranzactiei, dar nu se substituie, respectiv nu poate înlocui termenii negociati în prealabil prin mijloacele stabilite la art. 51, decât în lipsa acestora.

Art. 55. – (1) Compartimentul de procesare posttranzac tionare trebuie să asigure emiterea si verificarea confirmărilor de tranzactionare.

(2) Compartimentul de procesare posttranzactionare are obligatia de a transmite confirmările în cel mai scurt timp posibil după încheierea unei tranzactii, dar nu mai târziu de finalul zilei.

Art. 56. – (1) Confirmările trebuie să contină cel putin următoarele elemente:

a) ISIN;

b) data încheierii tranzactiei;

c) data decontării tranzactiei;

d) data limită de decontare a tranzactiei, dată valabilă doar pentru tranzactiile cu titluri de stat denominate în altă valută decât RON;

e) tipul tranzactiei;

f) valoarea tranzactiei exprimată ca valoare de decontat;

g) conturile din/în care se va efectua decontarea fondurilor;

h) pretul brut;

i) pretul net;

j) randamentul tranzactiei.

(2) În cazul tranzactiilor repo/reverse repo confirmările vor contine suplimentar următoarele elemente:

a) scadenta celui de-al doilea pas;

b) data limită de decontare a celui de-al doilea pas – doar pentru tranzactiile în altă valută decât RON;

c) suma de decontat aferentă celui de-al doilea pas;

d) rata repo.

Art. 57. – În cazul în care confirmarea primită de la contrapartidă contine informatii eronate, trebuie solicitată o nouă confirmare pentru a fi îndeplinite conditiile formale de validitate a tranzactiei.

Raportarea tranzactiilor

Art. 58. – La sfârsitul fiecărei zile de tranzactionare participantii pe piata secundară au obligatia de a transmite lista tuturor tranzactiilor derulate în nume si pe cont propriu sau intermediate în numele si pe contul clientilor către Directia plăti – Serviciul depozitare si decontare instrumente financiare din cadrul Băncii Nationale a României.

Art. 59. – (1) Tranzactiile vor fi raportate de către participantii pe piata secundară în ziua în care acestea se încheie, indiferent de scadenta tranzactiei, în intervalul orar 16,00–18,00.

(2) Raportarea se va transmite sub forma unui fisier Excel, folosindu-se serviciul de postă electronică securizată Lotus Notes, în conformitate cu prevederile anexei nr. 4.

Art. 60. – Raportările vor contine detaliile tuturor categoriilor de tranzactii prevăzute în anexa nr. 4, tabelul 1.

Publicarea pretului mediu zilnic

Art. 61. – Determinarea si publicarea pretului mediului zilnic pentru fiecare emisiune de titluri de stat se realizează în fiecare zi bancară, după închiderea pietei secundare, de către Directia plăti – Serviciul depozitare si decontare instrumente financiare din cadrul Băncii Nationale a României.

Art. 62. – (1) Determinarea pretului mediu zilnic pentru emisiunile în circulatie se poate realiza:

– pe baza tranzactiilor spot încheiate sau a cotatiilor aferente tranzactiilor spot publicate de intermediarii pe piata secundară a titlurilor de stat;

– folosindu-se metodele actuariale prezentate la sectiunea V “Conventii si standarde de calcul“;

– prin determinarea valorii curente pentru un titlu de stat, conform relatiei de mai jos:

valoarea curentă = valoarea nominală + dobânda la zi;

– alte proceduri comunicate în prealabil de Banca Natională a României.

(2) În acest scop Banca Natională a României poate solicita, în functie de rolul fiecărui participant pe piata secundară a titlurilor de stat, publicarea de cotatii ferme sau indicative pentru una sau mai multe emisiuni de titluri de stat.

Art. 63. – În completarea si aplicarea prezentei norme, Banca Natională a României va face precizări cu privire la:

– conventiile si formulele de calcul utilizate pentru fiecare emisiune, conform anexelor nr. 1 si 2;

– lista participantilor pe piata secundară care îndeplinesc rolul de formator de piată;

– modalitatea de publicare a cotatiilor ferme;

– modalitatea de publicare a cotatiilor indicative;

– pretul mediu zilnic pentru fiecare emisiune de titluri de stat;

– alte elemente considerate necesare pentru buna desfăsurare a activitătii pe piata secundară a titlurilor de stat.

VII. Interdictii, sanctiuni si solutionarea diferendelor

Art. 64. – Sunt strict interzise tranzactiile de natură să inducă în eroare conducerea participantilor pe piata secundară sau organele de control si supraveghere cu privire la drepturile si/sau obligatiile care revin participantilor ca urmare a încheierii de tranzactii pe piata secundară a titlurilor de stat.

Art. 65. – Participantii pe piata secundară trebuie să dispună măsurile necesare pentru a se asigura că tranzactiile derulate nu sunt utilizate pentru fraude, spălarea banilor sau alte activităti ilegale.

Art. 66. – Diseminarea de informatii, prin orice mijloace, care oferă sau sunt în măsură să ofere indicatii false ori înselătoare cu privire la tranzactionarea titlurilor de stat, inclusiv diseminarea de zvonuri sau stiri false ori înselătoare, este strict interzisă.

Art. 67. – Încălcarea dispozitiilor prezentei norme conduce la aplicarea sanctiunilor si/sau a măsurilor prevăzute la art. 99 si 100 din Legea nr. 58/1998, republicată, pentru institutiile de credit, iar pentru celelalte entităti, la aplicarea sanctiunilor prevăzute la art. 57 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Nationale a României.

Art. 68. – Părtile implicate vor depune toate diligentele pentru solutionarea pe cale amiabilă a diferendelor apărute în aplicarea prevederilor prezentei norme.

Art. 69. – (1) Părtile implicate pot alege să îsi solutioneze diferendele apărute în aplicarea prevederilor prezentei norme apelând la arbitrajul Băncii Nationale a României, Directia plăti, dacă dovedesc că au epuizat toate posibilitătile de solutionare pe cale amiabilă.

(2) În astfel de cazuri, părtile trebuie să recunoască, în prealabil, în scris, principiul acceptării neconditionate a deciziei de solutionare a diferendului, adoptată de Banca Natională a României.

VIII. Dispozitii tranzitorii si finale

Art. 70. – Prevederile prezentei norme intră în vigoare începând cu data de 15 februarie 2006.

Art. 71. – Pentru emisiunile de titluri de stat aflate în circulatie la data intrării în vigoare a prezentei norme, participantii pe piata secundară pot solicita înregistrarea ca formator de piată în conformitate cu art. 30 alin. (2).

Art. 72. – Anexele nr. 1–4*) fac parte integrantă din prezenta normă.

 

Guvernatorul Băncii Nationale a României,

Mugur Constantin Isărescu

 

Bucuresti, 31 ianuarie 2006.

Nr. 1.

 

ANEXE

La normă

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a

Pagina a 4-a

Pagina a 5-a

Pagina a 6-a

Pagina a 7-a

Pagina a 8-a

Pagina a 9-a

Pagina a 10-a

Pagina a 11-a

Pagina a 12-a

Pagina a 13-a

Pagina a 14-a

Pagina a 15-a