MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI
P A R T E A I
Anul 174 (XVIII) - Nr. 138 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Marti, 14 februarie 2006
SUMAR
DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE
Decizia nr. 12 din 10
ianuarie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor
art. 30 alin. (1) si (2) si art. 31 alin. (1) din Legea nr. 359/2004 privind
simplificarea formalitătilor la înregistrarea în registrul comertului a
persoanelor fizice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice,
înregistrarea fiscală a acestora, precum si la autorizarea functionării
persoanelor juridice
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI
PUBLICE CENTRALE
8. – Ordin al presedintelui Comisiei
Nationale pentru Controlul Activitătilor Nucleare pentru aprobarea Normelor
privind avizarea personalului care desfăsoară activităti profesionale, cu
caracter permanent sau temporar, în punctele de lucru vitale din cadrul
instalatiilor nucleare sau care are acces la informatii secrete de stat
13. – Ordin al directorului general
al Oficiului Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat pentru
aprobarea Normelor-cadru privind securitatea fizică a informatiilor UE
clasificate
Raport privind ajutoarele de stat acordate în România
pe perioada 2002–2004*)
*)
Raportul se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
138 bis în afara abonamentului, care se poate achizitiona de la Centrul pentru
relatii cu publicul al Regiei Autonome “Monitorul Oficial“, Bucuresti, sos.
Panduri nr. 1.
DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
din 10 ianuarie 2006
referitoare
la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 30 alin. (1) si (2) si
art. 31 alin. (1) din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalitătilor
la înregistrarea în registrul comertului a persoanelor fizice, asociatiilor
familiale si persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum si
la autorizarea functionării persoanelor juridice
Ioan Vida – presedinte
Nicolae Cochinescu – judecător
Aspazia Cojocaru – judecător
Constantin Doldur – judecător
Acsinte Gaspar – judecător
Kozsokár Gábor – judecător
Petre Ninosu – judecător
Ion Predescu – judecător
Florentina Baltă – procuror
Gabriela Dragomirescu – magistrat-asistent sef
Pe rol se află solutionarea exceptiei de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 30 alin. (1) si (2) si art. 31 alin.
(1) din Legea nr.
359/2004 privind simplificarea formalitătilor la înregistrarea în registrul
comertului a persoanelor fizice, asociatiilor familiale si persoanelor
juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum si la autorizarea
functionării persoanelor juridice, exceptie ridicată de Societatea Comercială
“Consauto“ – S.R.L. din Sighisoara în Dosarul nr. 2.195/2005/CCA al Curtii de
Apel Târgu Mures – Sectia comercială si de contencios administrativ.
La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de
care procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, arătând că textele de lege
criticate sunt în concordantă cu art. 21, 44 si 45 din Constitutie, cu art. 13
din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor
fundamentale, precum si cu art. 1 din primul protocol la Conventie.
CURTEA,
având în vedere actele si lucrările dosarului,
constată următoarele: Prin Încheierea din 8 septembrie 2005, pronuntată în
Dosarul nr. 2.195/2005/CCA, Curtea de Apel Târgu Mures – Sectia comercială
si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de
neconstitutionalitate a art. 30 alin. (1) si (2) si art. 31 alin. (1) din Legea
nr.
359/2004 privind simplificarea formalitătilor la înregistrarea în registrul
comertului a persoanelor fizice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice,
înregistrarea fiscală a acestora, precum si la autorizarea functionării
persoanelor juridice. Exceptia a fost ridicată de Societatea Comercială
“Consauto“ – S.R.L. din Sighisoara într-o cauză având ca obiect recursul
declarat de aceasta împotriva încheierii pronuntate de judecătorul delegat la
Oficiul Registrului Comertului de pe lângă Tribunalul Mures privind constatarea
dizolvării sale de drept.
În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se
sustine că art. 30 alin. (1) din legea criticată, care prevede sanctiunea
dizolvării de drept a persoanelor juridice pentru neefectuarea “în termenul
fixat de lege a preschimbării certificatului de înmatriculare si a celui de
înregistrare fiscală cu noul certificat de înregistrare continând codul unic de
înregistrare fiscală“, încalcă art. 44 din Constitutie
privind dreptul de proprietate privată, care pentru o societate comercială este
constituit si din denumire, emblemă, vad etc. si nu pot fi valorificate în
procedura lichidării, precum si art. 1 din primul protocol la Conventia pentru
apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, prin aceea că
sanctiunea instituită “conduce la desfiintarea proprietătii asociative pentru
chestiuni formale care, în cazul respectării sau nerespectării lor, nu afectează
cu nimic viata societătii comerciale sau interesele fiscale ale statului“.
Alin. (2) al art. 30 care dispune asupra procedurii pronuntării unei hotărâri
de către judecătorul delegat încalcă accesul liber la justitie prevăzut de art.
21 din Constitutie, “deoarece persoana juridică nu este parte în procedura în
care se dă hotărârea judecătorească de dizolvare de drept, ci numai subiect al
sanctiunii, caz în care suntem în prezenta unui proces inechitabil [...]“.
Art. 31 alin. (1) încalcă prevederile constitutionale
ale art. 21 si, în special, cele ale alin. (3) referitoare la dreptul părtilor
la un proces echitabil “prin modul de reglementare a căii de atac, care este
lăsată la îndemâna oricărei persoane interesate, fără reglementarea motivelor de
recurs specifice, având în vedere că hotărârea de dizolvare este pronuntată în
lipsa celui sau celor interesati si fără trimitere la normele din dreptul comun
privitoare la recurs“. Acest text de lege este, de asemenea, contrar art. 13
din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor
fundamentale, întrucât institutia dreptului la un recurs efectiv “trebuie
privită si acceptată ca fiind un mijloc eficace pentru realizarea dreptului
pretins sau a interesului legitim, într-un cadru normativ precis si sigur
determinat“. În sfârsit, autorul exceptiei consideră că atât art. 30 alin. (1)
si (2), cât si art. 31 alin. (1) din Legea nr.
359/2004 sunt contrare si art. 45 din Constitutie, “deoarece se restrânge
exercitiul dreptului la liberă initiativă“, desi nu sunt îndeplinite conditiile
acolo prevăzute.
Curtea de Apel Târgu Mures – Sectia comercială si de
contencios administrativ apreciază că exceptia de
neconstitutionalitate ridicată este neîntemeiată. Astfel, în legătură cu
sustinerile privind încălcarea prin art. 30 alin. (1) din legea criticată a
prevederilor art. 44 din Constitutie, precum si a art. 1 din primul protocol
aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor
fundamentale, se arată că persoanele juridice supuse înregistrării au atât
drepturi, cât si obligatii, iar sanctiunea nerespectării termenului imperativ
stabilit pentru efectuarea acestor operatiuni nu poate fi retinută ca o
încălcare a textului constitutional mentionat. În legătură cu sustinerile
privind alin. (2) al art. 30, instanta de judecată apreciază că nerespectarea
procedurii privind citarea unei părti în proces poate fi invocată în calea de
atac extraordinară a recursului, si nu printr-o exceptie de
neconstitutionalitate. În opinia instantei de judecată, si exceptia referitoare
la art. 31 alin. (1) din lege este neîntemeiată, întrucât: normele de procedură
civilă se aplică si în procedurile jurisdictionale, astfel că legiuitorul nu
trebuia să prevadă în Legea nr.
359/2004 aplicarea Codului de procedură civilă; art. 3041 din
acelasi cod nu este limitat la motivele de casare enuntate la art. 304,
instanta putând să examineze cauza sub toate aspectele.
În sfârsit, instanta de judecată consideră că
argumentele expuse sunt valabile si pentru respingerea sustinerilor privind
încălcarea prevederilor art. 45 din Constitutie.
În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si
exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul apreciază că dispozitiile legale
criticate nu sunt contrare prevederilor constitutionale invocate. În acest
sens, se mentionează jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie sau cu
privire la un regim sanctionator similar, precum si jurisprudenta Curtii
Europene a Drepturilor Omului.
Avocatul Poporului consideră că dispozitiile de lege
ce fac obiectul exceptiei de neconstitutionalitate sunt constitutionale.
Astfel, în esentă, consideră că instituirea sanctiunii prevăzute la art. 30
alin. (1) din lege este în deplină concordantă cu art. 44 alin. (1) din
Constitutie, iar prevederile alin. (2) ale aceluiasi articol creează, în
cazurile strict reglementate, premisele necesare respectării dreptului la un
proces echitabil. Mai arată că art. 31 alin. (1) este în deplină concordantă cu
dispozitiile constitutionale ale art. 129, precum si că atât art. 30 alin. (1)
si (2), cât si art. 31 alin. (1) din Legea nr.
359/2004 garantează accesul liber al persoanei la o activitate economică si
libera initiativă prevăzute de art. 45 din Constitutie.
Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au
comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile părtilor si ale reprezentantului Ministerului
Public, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei,
precum si Legea nr.
47/1992, retine următoarele:
Curtea Constitutională constată că este competentă,
potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2),
ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr.
47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate cu care a fost
sesizată.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl
constituie prevederile art. 30 alin. (1) si (2) si art. 31 alin. (1) din Legea nr.
359/2004 privind simplificarea formalitătilor la înregistrarea în registrul
comertului a persoanelor fizice, asociatiilor familiale si persoanelor
juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum si la autorizarea
functionării persoanelor juridice, al căror cuprins este următorul:
– Art. 30 alin. (1) si (2): “(1) Neefectuarea
preschimbării certificatului de înmatriculare si a celui de înregistrare
fiscală cu noul certificat de înregistrare continând codul unic de
înregistrare, până la termenul prevăzut la art. 26, atrage dizolvarea de drept
a persoanelor juridice prevăzute la art. 2.
(2) Constatarea dizolvării de drept se face prin
încheierea judecătorului delegat, pronuntată la cererea Oficiului National al
Registrului Comertului. [...];
– Art. 31 alin. (1): “Încheierea de constatare a
dizolvării de drept este supusă numai recursului, la cererea oricărei persoane
interesate, în termen de 15 zile de la publicarea prevăzută la art. 30 alin.
(3). [...].“
În opinia autorului exceptiei, dispozitiile de lege
criticate încalcă, în ordinea invocării lor, prevederile constitutionale ale:
art. 44 privind “Dreptul de proprietate privată“; art. 21 privind “Accesul
liber la justitie“; art. 45 referitor la “Libertatea economică“ si art. 53 cu
privire la “Restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti“.
De asemenea, se invocă încălcarea prevederilor art. 1
din primul protocol aditional la Conventia pentru apărarea drepturilor omului
si a libertătilor fundamentale, privind “Protectia proprietătii“, precum si ale
art. 13 din Conventie, care dispune în legătură cu “Dreptul la un recurs efectiv“.
Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea retine
următoarele:
Prin Legea nr.
359/2004 se instituie procedura de înmatriculare în registrul comertului si
de înregistrare fiscală a comerciantilor, cărora li se eliberează certificatul
de înregistrare ce cuprinde si codul unic de înregistrare. Acest din urmă
document atestă că persoana juridică a fost luată în evidenta oficiului
registrului comertului de pe lângă tribunal si în evidenta organului fiscal.
Legea mai prevede că vechile forme de certificate de înmatriculare si de
înregistrare fiscală trebuie preschimbate până la un anumit termen, sub
sanctiunea dizolvării de drept a persoanei juridice, constatată prin încheierea
judecătorului delegat, pronuntată la cererea Oficiului National al Registrului
Comertului. În opinia autorului exceptiei această sanctiune cuprinsă în art. 30
alin. (1) si (2) din lege “conduce la desfiintarea proprietătii asociative
pentru chestiuni formale care, în cazul respectării sau nerespectării lor, nu
afectează cu nimic viata societătii comerciale sau interesele fiscale ale
statului“. Se sustine că se încalcă astfel dispozitiile constitutionale ale
art. 44 referitoare la dreptul de proprietate, precum si ale art. 21 privind
accesul liber la justitie, “deoarece persoana juridică nu este parte în
procedura în care se dă hotărârea judecătorească de dizolvare de drept, ci
numai subiect al sanctiunii, caz în care suntem în prezenta unui proces
inechitabil [...]“.
Curtea constată că sustineri de neconstitutionalitate
asemănătoare, cu privire la un regim sanctionator similar, au mai fost
formulate în alte cauze, în legătură cu dispozitii de lege care instituiau
astfel de obligatii în sarcina societătilor comerciale si care, în opinia
autorilor exceptiilor, afectau dreptul de proprietate. Astfel, de exemplu, prin
deciziile Curtii Constitutionale nr.
188 din 31 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 584 din 6 iulie 2005, si nr.
325 din 14 iunie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 756 din 19 august 2005, s-a retinut, în esentă, că asemenea obligatii nu
reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate, ci consecinta încălcării
unor dispozitii de lege. Prin aceleasi decizii, tot sub aspectul criticilor
privind încălcarea dreptului de proprietate, a fost avută în vedere
jurisprudenta în materie a Curtii Europene a Drepturilor Omului.
Sub acest aspect, cele statuate prin deciziile
mentionate îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauză, întrucât nu au
intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea jurisprudentei
Curtii.
Curtea nu poate retine nici încălcarea, prin art. 30
alin. (2) si art. 31 alin. (1) din lege, a art. 21 din Constitutie privind
“Accesul liber la justitie“, deoarece, asa cum aceasta a statuat în
jurisprudenta sa, accesul liber la justitie nu presupune în toate cazurile
accesul la toate structurile judecătoresti si la toate căile de atac prevăzute
de lege. De asemenea, potrivit jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor
Omului în ceea ce priveste dreptul la un recurs efectiv, în situatia în care
sistemul procedural national cuprinde mai multe căi de atac, caracterul efectiv
trebuie întrunit de fiecare dintre acestea si de proces în ansamblul său. Nici
faptul că textele de lege criticate nu mentionează motivele “de recurs
specifice“ nu poate fi retinut ca o încălcare a prevederilor constitutionale
mentionate, întrucât în această situatie se aplică dreptul comun în materie,
adică dispozitiile Codului de procedură civilă.
În sfârsit, Curtea nu constată existenta vreunei
contrarietăti între prevederile art. 30 alin. (1) si (2) si art. 31 alin. (1)
din legea criticată si prevederile
constitutionale ale art. 45 referitor la “Libertatea economică“ si ale
art. 53 cu privire la “Restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor
libertăti“.
Fată de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de neconstitutionalitate a
prevederilor art. 30 alin. (1) si (2) si art. 31 alin. (1) din Legea nr.
359/2004 privind simplificarea formalitătilor la înregistrarea în registrul
comertului a persoanelor fizice, asociatiilor familiale si persoanelor
juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum si la autorizarea
functionării persoanelor juridice, exceptie ridicată de Societatea Comercială
“Consauto“ – S.R.L. din Sighisoara în Dosarul nr. 2.195/2005/CCA al Curtii de Apel
Târgu Mures – Sectia comercială si de contencios administrativ.
Definitivă si general obligatorie.
Pronuntată în sedinta publică din data de 10 ianuarie
2006.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent sef,
Gabriela Dragomirescu
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE
GUVERNUL
ROMÂNIEI
COMISIA
NATIONALĂ PENTRU CONTROLUL ACTIVITĂTILOR NUCLEARE
pentru
aprobarea Normelor privind avizarea personalului care desfăsoară activităti profesionale,
cu caracter permanent sau temporar, în punctele de lucru vitale din cadrul
instalatiilor nucleare sau care are acces la informatii secrete de stat
În conformitate cu prevederile Legii nr.
111/1996 privind desfăsurarea în sigurantă a activitătilor nucleare,
republicată, cu modificările si completările ulterioare, si ale Hotărârii
Guvernului nr.
1.627/2003 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a
Comisiei Nationale pentru Controlul Activitătilor Nucleare, cu modificările ulterioare;
în baza art. 5 din Legea nr.
111/1996, republicată, cu modificările si completările ulterioare,
presedintele Comisiei Nationale pentru Controlul
Activitătilor Nucleare emite următorul ordin:
Art. 1. – Se aprobă Normele privind avizarea personalului
care desfăsoară activităti profesionale, cu caracter permanent sau temporar, în
punctele de lucru vitale din cadrul instalatiilor nucleare sau care are acces
la informatii secrete de stat, prevăzute în anexa care face parte integrantă
din prezentul ordin.
Art. 2. – Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
Art. 3. – Normele mentionate la art. 1 intră în
vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
Art. 4. – Directia materiale speciale va duce la
îndeplinire prevederile prezentului ordin.
p. Presedintele Comisiei Nationale pentru Controlul
Activitătilor Nucleare,
Bucuresti,
12 ianuarie 2006.
Nr. 8.
ANEXĂ
NORME
privind avizarea personalului care desfăsoară
activităti profesionale, cu caracter permanent sau temporar, în punctele de
lucru vitale din cadrul instalatiilor nucleare sau care are acces la informatii
secrete de stat
CAPITOLUL I
Domeniul de aplicare
Art. 1. – Prezentele norme sunt emise în baza
prevederilor art. 5 alin. (1), art. 9 alin. (5) si ale art. 18 alin. (1) lit. a1) din
Legea nr.
111/1996 privind desfăsurarea în sigurantă a activitătilor nucleare,
republicată, cu modificările si completările ulterioare.
Art. 2. – Pentru aplicarea prezentelor norme se va
tine seama si de prevederile următoarelor acte normative:
– Legea nr.
182/2002 privind protectia informatiilor clasificate, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 248 din 12 aprilie 2002, cu
modificările ulterioare;
– Hotărârea Guvernului nr.
585/2002 pentru aprobarea Standardelor nationale de protectie a
informatiilor clasificate în România, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 485 din 5 iulie 2002, cu modificările si completările
ulterioare.
Art. 3. – Prezentele norme cuprind cerinte pentru
personalul care desfăsoară activităti profesionale, cu caracter permanent sau
temporar, în punctele de lucru vitale din cadrul instalatiilor nucleare sau
care are acces la informatii secrete de stat.
CAPITOLUL II
Definitii
Art. 4. – În prezentele norme următorii termeni se
definesc astfel:
a) autoritatea natională competentă în domeniul
nuclear – autoritatea, stabilită de lege, cu competenta legală de a elibera
autorizatii, de a efectua controale si de a reglementa amplasarea, proiectarea,
constructia, punerea în functiune, exploatarea sau dezafectarea instalatiilor
nucleare si radiologice;
b) informatii secrete de stat – informatiile
care privesc securitatea natională, prin a căror divulgare se pot prejudicia siguranta
natională si apărarea tării;
c) instalatie nucleară:
– orice reactor nuclear, cu exceptia aceluia cu care
este echipat un mijloc de transport maritim ori aerian spre a fi folosit ca o
sursă de putere, dacă este pentru propulsie sau în orice alt scop;
– orice uzină care foloseste combustibil nuclear
pentru producerea de materiale nucleare, inclusiv orice uzină de retratare a
combustibilului nuclear iradiat;
– orice instalatie în care sunt stocate materiale
nucleare, cu exceptia depozitărilor în vederea transportului de materiale
nucleare. Instalatiile nucleare apartinând unui singur operator, care se află
pe acelasi amplasament, vor fi considerate o singură instalatie nucleară;
d) organ competent – autoritatea desemnată prin
lege, având responsabilitatea de a elibera avize persoanelor care desfăsoară
activităti, cu caracter temporar sau permanent, în punctele de lucru vitale ori
care au acces la informatii secrete de stat;
e) punct de lucru vital – o zonă în care se
află materiale nucleare, echipamente, dispozitive sau sisteme care pot fi
vulnerabile la actiuni de sabotaj sau furt;
f) sabotaj – orice act premeditat îndreptat
împotriva unei instalatii nucleare sau unui material nuclear în folosintă,
depozitare sau transport, care poate pune în pericol, direct sau indirect,
sănătatea ori siguranta personalului, populatiei si mediul înconjurător prin
expunerea la radiatii sau eliberarea de substante radioactive;
g) titular de autorizatie – persoana juridică
care posedă o autorizatie pentru desfăsurarea de activităti în domeniul
nuclear.
CAPITOLUL III
Dispozitii generale
Art. 5. – Titularul de autorizatie este răspunzător
pentru obtinerea avizului organului competent potrivit legislatiei în vigoare,
pentru personalul care desfăsoară activităti profesionale, cu caracter
permanent sau temporar, în punctele de lucru vitale din cadrul instalatiilor
nucleare.
Art. 6. – Titularul de autorizatie este răspunzător
pentru obtinerea avizului pentru personalul care are acces la informatii
secrete de stat, conform prevederilor legislatiei în vigoare.
Art. 7. – Titularul de autorizatie trebuie să evalueze
si să întocmească lista cu personalul care are acces în punctele de lucru
vitale din cadrul instalatiilor nucleare si lista cu punctele de lucru vitale
în care acesta urmează să îsi desfăsoare activitatea cu caracter temporar sau
permanent si să le transmită organului competent potrivit legislatiei în
vigoare.
Art. 8. – Autoritatea natională competentă în domeniul
nuclear va confirma, la cererea organului competent potrivit legislatiei în
vigoare, punctele de lucru vitale din cadrul instalatiilor nucleare declarate
de titularul de autorizatie.
Art. 9. – Titularul de autorizatie trebuie să evalueze
si să întocmească lista cu personalul care are acces la informatii secrete de
stat, conform prevederilor legislatiei în vigoare.
Art. 10. – Pentru personalul care desfăsoară
activităti profesionale, cu caracter permanent sau temporar, în punctele de
lucru vitale din cadrul instalatiilor nucleare si pentru personalul operator,
de conducere si de pregătire specifică din centralele nuclearoelectrice,
reactoare de cercetare si din alte
instalatii nucleare, titularul de autorizatie trebuie să transmită organului
competent potrivit legislatiei în vigoare solicitarea pentru avizare conform
dispozitiilor legale în domeniu.
Art. 11. – Titularul de autorizatie are obligatia să
verifice existenta avizelor pentru persoanele juridice cu care urmează să
încheie contracte si care urmează să aibă acces la informatii secrete de stat,
conform prevederilor legislatiei în vigoare.
CAPITOLUL IV
Sanctiuni
Art. 12. – Utilizarea de personal în activităti
prevăzute la art. 2 din Legea nr.
111/1996, republicată, cu modificările si completările ulterioare, care nu
are pregătirea necesară, de personal neverificat sau respins la examenele
periodice ori de personal care nu posedă permisul de exercitare corespunzător,
prevăzut la art. 9 din Legea nr.
111/1996, republicată, cu modificările si completările ulterioare, constituie contraventie si se pedepseste cu
amendă de la300 lei (RON) la 10.000 lei (RON).
Art. 13. – Pătrunderea fără drept, în orice mod,
într-un spatiu, într-o încăpere sau zonă delimitată si marcată în care se
desfăsoară activitătile prevăzute la art. 2 lit. a) – f) din Legea nr.
111/1996, republicată, cu modificările si completările ulterioare, fără
consimtământul persoanei care le foloseste, sau refuzul de a le părăsi la
cererea acesteia constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 3
la 5 ani.
CAPITOLUL V
Dispozitii finale
Art. 14. – Prezentele norme intră în vigoare în termen
de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
GUVERNUL
ROMÂNIEI
OFICIUL
REGISTRULUI NATIONAL AL INFORMATIILOR SECRETE DE STAT
pentru
aprobarea Normelor-cadru privind securitatea fizică a informatiilor UE
clasificate
În temeiul art. II din Legea nr.
343/2005 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgentă a
Guvernului nr.
153/2002*) privind organizarea si functionarea Oficiului Registrului
National al Informatiilor Secrete de Stat,
directorul general al Oficiului Registrului National
al Informatiilor Secrete de Stat emite prezentul ordin.
Art. 1. – Se aprobă Normele-cadru privind securitatea
fizică a informatiilor UE clasificate, prevăzute în anexa care face parte
integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. – Continutul normelor-cadru prevăzute la art.
1 va fi revizuit periodic în vederea armonizării reglementărilor nationale cu
normele europene si euroatlantice în domeniu.
Directorul general al Oficiului Registrului National
al Informatiilor Secrete de Stat,
Marius Petrescu
Bucuresti,
31 ianuarie 2006.
Nr. 13.
*)
Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
153/2002 a fost aprobată prin Legea nr.
101/2003.
ANEXĂ
privind securitatea fizică a informatiilor UE
clasificate
1. Dispozitii generale
Art. 1. – Securitatea fizică reprezintă
ansamblul măsurilor de protectie aplicate incintelor în care sunt gestionate
informatii UE clasificate ce trebuie protejate împotriva accesului neautorizat,
deteriorării, distrugerii, pierderii sau compromiterii.
Art. 2. – În sensul prezentelor norme, termenii si
expresiile utilizate se definesc după cum urmează:
a) container – dulap metalic special destinat
păstrării informatiilor clasificate si protectiei împotriva accesului
neautorizat la acestea;
b) fortă de securitate – fortă specializată
alcătuită din personalul permanent de pază si o fortă de interventie rapidă;
c) contractant – parte la un contract, care are
calitatea de executant de lucrări sau de prestator de servicii;
d) chei de securitate – combinatii ale unui
sistem cu cifru sau chei de la încăperi speciale de securitate ori de la
încuietorile containerelor destinate protectiei informatiilor UE clasificate.
2. Principii de organizare a măsurilor de
securitate fizică
Art. 3. – Măsurile de securitate fizică urmăresc:
a) să prevină pătrunderea neautorizată a persoanelor,
prin efractie sau în alt mod fraudulos, în spatiile protejate;
b) să prevină, să descopere si să împiedice actiunile
ostile ale personalului neloial, inclusiv cele de spionaj, de natură să
afecteze securitatea informatiilor UE clasificate;
c) să permită accesul la informatii UE clasificate
exclusiv persoanelor autorizate, pe baza unei certificări de securitate
corespunzătoare si a aplicării principiului “nevoia de a cunoaste“;
d) să descopere si să combată în mod operativ orice
încălcare a măsurilor de protectie a informatiilor UE clasificate.
Art. 4. – Amploarea măsurilor de protectie fizică a
informatiilor UE clasificate se stabileste în functie de:
a) nivelul de clasificare si categoria informatiilor
protejate;
b) volumul informatiilor si natura suportului de
stocare a acestora;
c) modul de păstrare a informatiilor;
d) natura amenintărilor la adresa securitătii
informatiilor clasificate, determinate de activitătile serviciilor de
informatii care au ca tintă UE sau state membre ale acesteia, precum si de
actiuni de natură teroristă, subversivă, sabotaj sau de alte activităti
infractionale.
Art. 5. – (1) Măsurile de protectie fizică trebuie
completate cu măsuri de securitate a personalului, de securitate a
informatiilor si INFOSEC.
(2) Stabilirea celor mai eficiente metode de
contracarare a amenintărilor si de compensare a vulnerabilitătilor printr-o
combinatie a măsurilor protective din domeniile prevăzute la alin. (1) se
realizează printr-un management corespunzător al riscurilor de securitate.
Art. 6. – Pentru o incintă dată, măsurile de
securitate fizică sunt cuprinse în Planul de securitate fizică.
Art. 7. – Implementarea măsurilor de securitate fizică
se va baza pe principiul “apărării în adâncime“, urmărindu-se stabilirea:
a) incintei care trebuie protejată;
b) unui dispozitiv exterior de securitate destinat să
delimiteze zona protejată si să descurajeze accesul neautorizat;
c) unui dispozitiv intermediar de securitate destinat
să descopere tentativele sau accesul neautorizat în zona protejată si să
alerteze forta de securitate;
d) unui dispozitiv interior de securitate destinat să
întârzie actiunile eventualilor intrusi si să ofere suficient timp pentru ca
acestia să fie retinuti de forta de securitate.
3. Măsuri de securitate fizică
Art. 8. – (1) Informatiile cu nivelul de clasificare UE
CONFIDENTIEL sau superior se gestionează numai în interiorul unei
zone de securitate.
(2) Zona de securitate reprezintă perimetrul
delimitat, amenajat si protejat, special destinat gestionării informatiilor UE
clasificate, care trebuie să corespundă uneia dintre următoarele categorii:
a) zona de securitate clasa I, organizată astfel încât
intrarea unei persoane într-o asemenea zonă permite accesul direct la orice
informatii UE clasificate gestionate aici, ca urmare a modului specific de
păstrare a acestora (expuse la vedere pe rafturi, afisate pe pereti etc.) si
care presupune:
(i) controlul tuturor intrărilor si iesirilor;
(ii) un sistem de control al intrării care să permită
accesul doar acelor persoane care au certificarea de securitate corespunzătoare
si sunt special autorizate să intre într-o asemenea zonă;
(iii) specificarea nivelurilor de clasificare ale
informatiilor UE gestionate aici;
b) zona de securitate clasa II, organizată astfel
încât o persoană prezentă într-o asemenea zonă are acces exclusiv la
informatiile UE clasificate pentru care este autorizată, ca urmare a modului
specific de păstrare a acestora si care presupune:
(i) controlul tuturor intrărilor si iesirilor;
(ii) un sistem de control al intrării care să permită
accesul neînsotit doar acelor persoane care au certificare de securitate
corespunzătoare si sunt special autorizate să intre într-o asemenea zonă.
Pentru toate celelalte persoane trebuie să existe reguli de însotire pentru a
se preveni accesul neautorizat la informatii UE clasificate.
Art. 9. – (1) În jurul zonelor de securitate poate fi
stabilită o zonă administrativă. O asemenea zonă implică un perimetru vizibil
delimitat, în cadrul căruia sunt create conditii pentru controlul persoanelor
si al vehiculelor.
(2) Informatiile UE clasificate gestionate în zona
administrativă vor avea cel mult nivelul de clasificare RESTREINT
UE.
Art. 10. – Incintele în care nu se lucrează 24 de ore
din 24 vor fi inspectate imediat după terminarea programului de lucru, pentru a
se verifica dacă protectia informatiilor clasificate este asigurată în mod
corespunzător.
Art. 11. – (1) Pentru eficientizarea sistemelor de
pază si apărare împotriva pătrunderii neautorizate pot fi utilizate măsuri de
securitate fizică specifice (gardul de perimetru, sisteme de detectare a
intruziunilor – SDI, iluminat, televiziune cu circuit închis – TVCI).
(2) În cazurile în care acest lucru este posibil, zona
ce trebuie protejată va fi delimitată de un gard de perimetru.
(3) Portile de acces permanent trebuie să ofere cel
putin acelasi nivel de protectie ca si gardul; celelalte porti vor fi încuiate
si asigurate.
Art. 12. – Iluminatul de securitate va fi realizat
astfel încât să ofere un grad mai mare de detectare a unui potential intrus
atât direct de către pază, cât si indirect prin intermediul sistemului TVCI.
Art. 13. – SDI vor fi utilizate pentru a spori nivelul
de securitate oferit de gard sau vor fi folosite în camere si în clădiri pentru
a ajuta sau a substitui personalul de pază.
Art. 14. – TVCI va fi utilizată pentru verificarea
incintelor si a alarmelor SDI.
Art. 15. – Atunci când se folosesc SDI, TVCI sau alte
dispozitive destinate supravegherii si protectiei informatiilor UE clasificate,
trebuie să existe o sursă de alimentare de rezervă.
Art. 16. – (1) Controlul accesului personalului
permanent în zonele de securitate se efectuează de personal de pază sau prin
sisteme electronice, avându-se în vedere următoarele:
a) accesul fiecărui angajat se realizează prin locuri
anume stabilite, pe baza permisului de acces;
b) permisul de acces nu va specifica în clar
identitatea organizatiei emitente sau locul în care detinătorul are acces;
c) permisele de acces care acordă accesul fără escortă
în interiorul zonelor de securitate în care sunt manipulate sau depozitate
informatii UE clasificate se emit numai persoanelor care au certificare de
securitate corespunzătoare; cererea pentru acces în zonă trebuie să fie bine
întemeiată si bazată pe principiul “nevoia de a cunoaste“.
(2) La nivelul fiecărei persoane juridice care
gestionează informatii UE clasificate se pot stabili reguli suplimentare
proprii privind accesul, cu respectarea prezentelor cerinte minime.
Art. 17. – Accesul vizitatorilor în zonele de
securitate se realizează conform regulilor proprii aprobate de conducătorul
institutiei, tinând cont de certificarea de securitate si cu aplicarea
principiului “nevoia de a cunoaste“, înregistrându-se datele personale ale
vizitatorilor, precum si ora intrării si iesirii acestora prin punctele de
control.
Art. 18. – (1) Pentru accesul angajatilor agentilor
economici contractanti care efectuează lucrări de constructii, reparatii si
întretinere a clădirilor, instalatiilor sau utilitătilor în zonele de
securitate, conducătorii institutiilor beneficiare vor elibera, pe baza actelor
de identitate, la solicitarea reprezentantilor autorizati ai agentilor în
cauză, documente de acces temporar.
(2) Documentul de acces temporar este valabil doar pe
durata executării lucrărilor si se restituie emitentului la terminarea
acestora.
Art. 19. – Accesul în zonele de securitate al
personalului însărcinat cu păstrarea curăteniei se face conform regulilor proprii
stabilite de conducătorul institutiei beneficiare.
Art. 20. – Accesul personalului care asigură
întretinerea sistemelor de informatică si comunicatii (SIC) se va realiza în
conformitate cu prevederile Ordinului dirctorului general al Oficiului Registrului
National al Informatiilor Secrete de Stat nr.
488/2003 privind aprobarea Ghidului pentru elaborarea documentatiei cu
cerintele de securitate (DCS) pentru sisteme informatice si de comunicatii
(SIC)–DS1, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 866 din 5
decembrie 2003.
Art. 21. – Forta de securitate va fi asigurată de
structuri specializate ale autoritătilor publice sau de societăti autorizate de
pază si protectie.
Art. 22. – Forta de interventie rapidă are rolul de a
interveni în situatii de urgentă si poate fi constituită din personal propriu
sau poate fi asigurată pe bază de contract.
Art. 23. – Timpul de reactie al fortei de interventie
rapidă se testează periodic si se mentionează în Planul de securitate fizică.
Art. 24. – (1) Sarcinile personalului permanent de
pază, precum si necesitatea si frecventa patrulărilor vor fi stabilite în
functie de nivelul riscului si de celelalte sisteme sau echipamente de
securitate instalate.
(2) În incintele în care nu se lucrează 24 de ore din
24, intervalul de timp dintre patrulările efectuate în afara orelor de program
nu va depăsi două ore.
(3) Personalul de pază va primi instructiuni scrise cu
privire la modul de îndeplinire a atributiilor specifice în cadrul institutiei
respective si va fi înarmat, respectându-se legislatia în vigoare.
(4) Personalul de pază care asigură paza incintelor în
care sunt gestionate informatiile UE clasificate trebuie să detină certificare
de securitate corespunzătoare informatiilor gestionate în zona în care poate avea
acces pentru îndeplinirea atributiilor ce îi revin.
Art. 25. – Birourile sau zonele în care în mod uzual
se poartă discutii în cadrul cărora sunt vehiculate informatii UE clasificate
de nivel CONFIDENTIEL UE sau superior vor fi protejate împotriva
ascultării neautorizate.
Art. 26. – Echipamentele de telecomunicatii si
echipamentele electrice sau electronice de birou, de orice tip, folosite în
timpul sedintelor în care se vehiculează informatii clasificate de nivel CONFIDENTIEL
UE sau superior, vor fi verificate de către unităti specializate la cererea
structurii/functionarului de securitate.
Art. 27. – Copiatoarele si faxurile vor functiona în
încăperile speciale de securitate, la ele având acces doar persoanele
autorizate.
Art. 28. – (1) Informatiile UE clasificate se
păstrează în încăperi speciale de securitate si/sau containere speciale ori
mobilier de birou.
(2) Dispozitiile Ordinului directorului general al
Oficiului Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat nr.
475/2005 privind aprobarea Cerintelor minime de securitate fizică pentru
încăperile speciale de securitate destinate protectiei informatiilor NATO
clasificate si a celor echivalente, potrivit legii, publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 1.035 din 22 noiembrie 2005, se aplică în
mod corespunzător si în privinta încăperilor speciale de securitate destinate
protectiei informatiilor UE clasificate.
(3) Containerele speciale se clasifică astfel:
a) clasa A, containere autorizate la nivel national
pentru depozitarea informatiilor TRČS SECRET UE/UE TOP SECRET în zone
de securitate clasa I sau clasa II;
b) clasa B, containere autorizate la nivel national
pentru depozitarea informatiilor SECRET UE si CONFIDENTIEL UE în zone
de securitate clasa I sau clasa II;
c) clasa C, mobilier de birou adecvat numai pentru depozitarea
informatiilor RESTREINT UE.
Art. 29. – Încuietorile folosite la containerele în
care sunt păstrate informatii UE clasificate se împart în 3 grupe, astfel:
a) grupa A, încuietori autorizate pentru containerele
din clasa A;
b) grupa B, încuietori autorizate pentru containerele
din clasa B;
c) grupa C, încuietori pentru mobilierul de birou.
Art. 30. – Prevederile Ordinului directorului general
al Oficiului Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat nr.
443/2003 privind aprobarea Cerintelor minime pentru containerele destinate
protectiei informatiilor clasificate, pentru mecanismele de închidere,
sistemele cu cifru si încuietorile acestora, publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 781 din 6 noiembrie 2003, completat prin Ordinul directorului
general al Oficiului Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat nr.
182/2004, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 383 din
30 aprilie 2004, se aplică în mod corespunzător si în privinta containerelor
destinate protectiei informatiilor UE clasificate, mecanismelor de închidere, sistemelor
cu cifru si încuietorilor acestora.
Art. 31. – (1) Combinatiile cifrului si cheile de la containerele
si încăperile speciale de securitate trebuie protejate adecvat pentru a se
evita intrarea acestora în posesia unor persoane neautorizate.
(2) Cheile de la containerele si încăperile de
securitate se păstrează într-o zonă de securitate.
(3) Cheile de rezervă se păstrează de către seful structurii/functionarul
de securitate, care trebuie să tină evidenta utilizării acestora. Ele se
introduc în unul sau în mai multe plicuri mate, care se sigilează si se
păstrează într-un container de securitate prevăzut cu încuietoare cu cifru.
Art. 32. – (1) În cadrul zonelor de securitate pot fi stabilite
zone sigure din punct de vedere tehnic.
(2) Aceste zone vor fi tinute încuiate atunci când nu sunt
ocupate, iar toate cheile vor fi considerate chei de securitate.
(3) Zonele sigure din punct de vedere tehnic vor fi inspectate
periodic sau în urma unei intrări neautorizate ori atunci când există
suspiciuni privind o intrare neautorizată.
Art. 33. – Pentru echipamentele si mobilierul din dotarea
acestor zone se va păstra un inventar detaliat care să asigure urmărirea
circulatiei acestora. Orice piesă de mobilier sau echipament va fi introdusă
într-o asemenea zonă numai după ce a fost atent inspectată de către personalul
de securitate specializat în detectarea dispozitivelor de ascultare. Ca regulă
generală, se va evita instalarea liniilor de comunicatii în zonele securizate
din punct de vedere tehnic.
Art. 34. – Este interzisă folosirea, în zonele sigure
din punct de vedere tehnic, a telefonului mobil si/sau a altor echipamente care
pot fi utilizate pentru înregistrarea si redarea informatiilor UE clasificate.
Art. 35. – (1) Toate încăperile în care se gestionează
sau în care este posibil accesul la informatii UE clasificate vehiculate prin
sisteme informatice si de comunicatii (SIC) trebuie să se afle într-o zonă de
securitate.
(2) Toate SIC sau alte medii de gestionare similare (servere,
sisteme de retea etc.) în care se gestionează informatii UE clasificate se
instalează în încăperi speciale de securitate, în conformitate cu nivelul de
clasificare al informatiilor si cu nevoile specifice de protectie a acestora.
(3) Măsurile de protectie a informatiilor UE
clasificate gestionate în SIC se stabilesc prin proceduri INFOSEC.
Art. 36. – (1) La nivelul persoanelor juridice care gestionează
informatii UE clasificate se întocmeste Planul de securitate fizică, ce va
cuprinde descrierea tuturor măsurilor de securitate fizică implementate pentru
protectia acestor informatii, structurat astfel:
a) delimitarea, marcarea si configuratia zonelor de securitate;
b) sistemul de pază si apărare;
c) sistemul de avertizare si alarmare;
d) controlul accesului, al cheilor si combinatiilor de
cifru;
e) modul de actiune în situatii de urgentă;
f) modul de raportare, investigare si evidentă a
încălcării măsurilor de securitate;
g) responsabilitătile si modul de implementare a măsurilor
de pregătire si instruire pe linie de securitate fizică;
h) responsabilitătile si modalitătile de realizare a verificărilor,
inspectiilor si controalelor sistemului de securitate;
i) măsuri suplimentare de protectie fizică.
(2) În cazul în care la nivelul persoanei juridice există un plan de securitate al obiectivului pentru protectia informatiilor clasificate, elaborat si implementat conform legislatiei în vigoare, acesta va fi completat în mod corespunzător cu măsurile de securitate fizică specifice pentru protectia informatiilor UE clasificate.