MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI
P A R T E A I
Anul 174 (XVIII) - Nr. 143 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Miercuri, 15 februarie 2006
DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE
Decizia nr. 23 din 12 ianuarie
2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I
din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 58/2005 pentru modificarea Legii nr.
301/2004 – Codul penal si a Legii nr. 294/2004 privind executarea pedepselor si
a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal
Decizia nr. 26 din 12 ianuarie
2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 327
alin. 3 din Codul de procedură penală
Decizia nr. 51 din 26 ianuarie
2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 192
alin. 1 pct. 1 lit. a) si c) din Codul de procedură penală
ACTE ALE COLEGIULUI MEDICILOR DIN ROMÂNIA
67/2005. – Decizie
privind stabilirea sistemului de credite de educatie medicală continuă, pe baza
căruia se evaluează activitatea de perfectionare profesională a medicilor, a
criteriilor si normelor de acreditare a educatiei medicale continue, precum si
a criteriilor si normelor de acreditare a furnizorilor de educatie medicală
continuă
Rectificări la:
- Legea nr.
412/2005
DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
din 12 ianuarie 2006
referitoare
la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I din Ordonanta de
urgentă a Guvernului nr. 58/2005 pentru modificarea Legii nr. 301/2004 – Codul
penal si a Legii nr. 294/2004 privind executarea pedepselor si a măsurilor
dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal
Ioan Vida – presedinte
Nicolae Cochinescu – judecător
Aspazia Cojocaru – judecător
Constantin Doldur – judecător
Acsinte Gaspar – judecător
Kozsokár Gábor – judecător
Petre Ninosu – judecător
Ion Predescu – judecător
Iuliana Nedelcu – procuror
Afrodita Laura Tutunaru – magistrat-asistent
Pe rol se află solutionarea exceptiei de
neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr.
58/2005 pentru modificarea Legii nr.
301/2004 – Codul penal si a Legii nr.
294/2004 privind executarea pedepselor si a măsurilor dispuse de organele
judiciare în cursul procesului penal, exceptie ridicată de Gheorghe Caia în
Dosarul nr. 8.260/2005 al Tribunalului Iasi.
La apelul nominal lipseste autorul exceptiei, fată de
care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele si lucrările dosarului,
constată următoarele:
Prin Încheierea din 13 octombrie 2005, pronuntată în
Dosarul nr. 8.260/2005, Tribunalul Iasi a sesizat Curtea Constitutională cu
exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgentă a
Guvernului nr.
58/2005 pentru modificarea Legii nr.
301/2004 – Codul penal si a Legii nr.
294/2004 privind executarea pedepselor si a măsurilor dispuse de organele
judiciare în cursul procesului penal, exceptie ridicată de Gheorghe Caia în
dosarul de mai sus.
În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul
acesteia sustine că prevederile legale criticate aduc atingere dispozitiilor
constitutionale referitoare la adoptarea legilor organice, întrucât vizează
Codul penal, care nu poate fi modificat pe calea unei ordonante de urgentă a
Guvernului. Asa fiind, acest viciu de constitutionalitate atrage si încălcarea
dispozitiilor din Legea fundamentală referitoare la adoptarea legilor organice
cu votul majoritătii membrilor fiecărei Camere, la intrarea în vigoare a legii
si la intrarea în vigoare a ordonantelor de urgentă.
Tribunalul Iasi opinează că exceptia de
neconstitutionalitate este neîntemeiată, criticile formulate de autorul
exceptiei fiind elucidate în preambulul Ordonantei de urgentă a Guvernului nr.
58/2005.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si
exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
Guvernul apreciază că exceptia de
neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece, în baza art. 115 alin. (4)
din Legea fundamentală, acesta poate adopta, cu conditia motivării urgentei,
ordonante de urgentă numai în situatii
extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată.
De asemenea, art. 115 alin. (6) din Constitutie
enumeră limitativ domeniile ce nu pot face obiectul legiferării prin ordonante
de urgentă, între acestea neregăsindu-se si cel vizat de art. 73 alin. (3) lit.
h) invocat de autorul exceptiei.
Avocatul Poporului consideră că exceptia de
neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece prevederile legale criticate
nu contravin regulii constitutionale privind reglementarea prin lege organică a
infractiunilor, pedepselor si regimului executării acestora. Ordonantele de
urgentă se pot adopta si în domeniul legilor organice, întrucât restrictia
prevăzută de art. 115 alin. (1) din Constitutie se referă numai la ordonantele
Guvernului adoptate în baza unei legi de abilitare.
Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au
comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate
ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:
Curtea Constitutională constată că a fost legal
sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din
Constitutie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr.
47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
Curtea observă că exceptia de neconstitutionalitate nu vizează ordonanta de urgentă în integralitatea sa, ci numai art. I din aceasta. În consecintă, obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. I din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 58/2005, care au următorul continut:
“Articolul 512 din Legea nr.
301/2004 – Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 575 din 29 iunie 2004, se modifică si va avea următorul cuprins:
«Art. 512. – Prezentul cod intră în vigoare la data de
1 septembrie 2006.»“
Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine că
prin dispozitiile legale criticate sunt încălcate prevederile constitutionale
ale art. 73 alin. (3) lit. h), referitoare la reglementarea prin lege organică
a infractiunilor, pedepselor si regimului executării acestora, art. 76 alin.
(1), referitoare la adoptarea legilor organice cu votul majoritătii membrilor
fiecărei Camere, art. 78, referitoare la intrarea în vigoare a legii, si art.
115 alin. (5), referitoare la intrarea în vigoare a ordonantelor de urgentă.
Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea
constată că dispozitiile art. I din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
58/2005 au mai fost supuse controlului de constitutionalitate, prin
raportare la dispozitiile constitutionale ale art. 73 alin. (3) lit. h) si art.
78, invocate în prezenta cauză, si cu motivări similare. Astfel, prin deciziile
nr.
613 din 15 noiembrie 2005 si nr.
623 din 17 noiembrie 2005, ambele publicate în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 1.114 din 9 decembrie 2005, Curtea Constitutională a respins ca
neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I din
Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
58/2005.
Întrucât în prezenta cauză nu au intervenit elemente
noi care să determine schimbarea jurisprudentei Curtii, cele statuate prin
deciziile mentionate îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauză.
Curtea constată că nici critica referitoare la art.
115 alin. (5) si art. 76 alin. (1) din Constitutie nu poate fi primită,
deoarece Ordonanta de urgentă a Guvernului nr.
58/2005 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la
data de 28 iunie 2005 si înregistrată spre dezbatere la Senat la data de 27
iunie 2005, fiind adoptată de această Cameră potrivit art. 115 alin. (5) teza a
treia din Constitutie. Ulterior, proiectul a fost transmis Camerei Deputatilor
cu Adresa din 28 septembrie 2005, fiind înregistrat de aceasta în aceeasi zi.
Asadar, intrarea în vigoare a ordonantei de urgentă
criticate s-a făcut cu respectarea procedurii prevăzute de art. 115 alin. (5)
din Constitutie.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit.
d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I din Ordonanta de urgentă a
Guvernului nr.
58/2005 pentru modificarea Legii nr.
301/2004 – Codul penal si a Legii nr.
294/2004 privind executarea pedepselor si a măsurilor dispuse de organele
judiciare în cursul procesului penal, exceptie ridicată de Gheorghe Caia în
Dosarul nr. 8.260/2005 al Tribunalului Iasi.
Definitivă si general obligatorie.
Pronuntată în sedinta publică din data de 12 ianuarie
2006.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
din 12 ianuarie 2006
referitoare
la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 327 alin. 3 din Codul
de procedură penală
Ioan Vida – presedinte
Nicolae Cochinescu – judecător
Aspazia Cojocaru – judecător
Constantin Doldur – judecător
Acsinte Gaspar – judecător
Kozsokár Gábor – judecător
Petre Ninosu – judecător
Ion Predescu – judecător
Iuliana Nedelcu – procuror
Marieta Safta – magistrat-asistent
Pe rol se află
solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 327 alin.
3 din Codul de procedură penală,
exceptie ridicată de Constantina Lazăr în Dosarul nr. 835/P/2005 al
Tribunalului Galati – Sectia penală.
La apelul nominal lipseste autorul exceptiei, fată de
care procedura de citare este legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca inadmisibilă, arătând că,
potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr.
47/1992, sesizările adresate Curtii Constitutionale trebuie motivate. Or,
simpla invocare de către autorul exceptiei a textelor constitutionale pretins
încălcate prin textul de lege criticat nu îndeplineste cerinta motivării
exceptiei de neconstitutionalitate, în sensul dispozitiilor imperative ale
Legii nr.
47/1992. Se face referire si la jurisprudenta Curtii Constitutionale în
materie.
CURTEA,
având în vedere actele si lucrările dosarului, retine
următoarele:
Prin Încheierea din 12 octombrie 2005, pronuntată în
Dosarul nr. 835/P/2005, Tribunalul Galati – Sectia penală a sesizat Curtea
Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 327
alin. 3 din Codul de procedură
penală, exceptie ridicată de Constantina Lazăr în dosarul mentionat.
În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se
sustine că textul de lege criticat este contrar dispozitiilor constitutionale
cuprinse în art. 16, privind egalitatea în drepturi, în art. 21 alin. (3),
privind dreptul la un proces echitabil, si în art. 24, privind dreptul la
apărare, fără a se formula nici un argument în sprijinul acestei sustineri.
Tribunalul Galati – Sectia penală apreciază
că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, întrucât prevederile legale
criticate nu încalcă dispozitiile constitutionale invocate de autorul
exceptiei.
În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si
exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitu- tionalitate.
Avocatul Poporului, referindu-se si la jurisprudenta
Curtii Constitutionale în materie, consideră că exceptia de
neconstitutionalitate este neîntemeiată.
Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la
exceptia de neconstitutionalitate ridicată.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorulraportor, concluziile
procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile
Constitutiei, precum si Legea nr.
47/1992, retine următoarele:
Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este
competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1
alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr.
47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl
constituie art. 327 alin. 3 din Codul
de procedură penală, care prevede: “Dacă ascultarea vreunuia dintre
martori nu mai este posibilă, instanta dispune citirea depozitiei date de
acesta în cursul urmăririi penale si va tine seama de ea la judecarea cauzei.“
Autorul exceptiei sustine că aceste prevederi legale
sunt contrare dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 16, privind
egalitatea în drepturi, în art. 21 alin. (3), privind dreptul la un proces
echitabil, si în art. 24, privind dreptul la apărare.
Examinând exceptia astfel cum a fost formulată, Curtea
constată că autorul acesteia nu formulează nici un argument prin care să
sustină neconstitutionalitatea textului de lege criticat, ci se limitează doar
la indicarea normelor constitutionale pretins încălcate. Or, asa cum a statuat
Curtea Constitutională în jurisprudenta sa, de exemplu în Decizia nr.
222 din 21 aprilie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 499 din 13 iunie 2005, Curtea nu se poate substitui părtii cu privire la
invocarea unor motive de neconstitutionalitate, raportând dispozitiile legale
criticate la textele constitutionale indicate de către autor. Acest fapt ar
avea semnificatia exercitării unui control de constitutionalitate din oficiu,
ceea ce este inadmisibil în raport cu dispozitiile Legii nr.
47/1992.
De altfel, Curtea constată că s-a mai pronuntat asupra
constitutionalitătii dispozitiilor art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală,
retinând că acestea nu încalcă dreptul la apărare si dreptul la un proces
echitabil. În acest sens este, de exemplu, Decizia nr.
224 din 21 aprilie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 497 din 13 iunie 2005, a cărei solutie, precum si considerentele care au
fundamentat-o sunt valabile si în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit
elemente noi de natură să determine schimbarea jurisprudentei Curtii. Referitor
la pretinsa încălcare, prin textul de lege criticat, a principiului egalitătii
în drepturi, aceasta nu poate fi retinută, întrucât art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală se
aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei juridice, fără
nici o discriminare pe criterii arbitrare.
Pentru cele arătate mai sus, în temeiul art. 146 lit.
d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11
alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală,
exceptie ridicată de Constantina Lazăr în Dosarul nr. 835/P/2005 al
Tribunalului Galati – Sectia penală.
Definitivă si general obligatorie.
Pronuntată în sedinta publică din data de 12 ianuarie
2006.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Marieta Safta
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
din 26 ianuarie 2006
referitoare
la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 192 alin. 1 pct. 1
lit. a) si c) din Codul de procedură penală
Ioan Vida – presedinte
Nicolae Cochinescu – judecător
Aspazia Cojocaru – judecător
Constantin Doldur – judecător
Acsinte Gaspar – judecător
Kozsokár Gábor – judecător
Petre Ninosu – judecător
Ion Predescu – judecător
Iuliana Nedelcu – procuror
Florentina Geangu – magistrat-asistent
Pe rol se află
solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 192 alin.
1 pct. 1 lit. a) si c) din Codul
de procedură penală, exceptie ridicată de Adrian Botoc în Dosarul nr.
3.911/2005 al Tribunalului Prahova.
La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, se dă cuvântul
reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a
exceptiei ca nefondată, întrucât apreciază că prevederile de lege criticate nu
contravin dispozitiilor constitutionale invocate ca fiind încălcate.
CURTEA,
având în vedere actele si lucrările dosarului, retine
următoarele:
Prin Încheierea din 7 octombrie 2005, pronuntată în
Dosarul nr. 3.911/2005, Tribunalul Prahova a sesizat Curtea Constitutională
cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 192 alin. 1 pct. 1
lit. a) si c) din Codul de
procedură penală, exceptie ridicată de Adrian Botoc în dosarul
mentionat.
În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul
acesteia sustine, în esentă, că prevederile legale criticate sunt contrare dispozitiilor
constitutionale referitoare la un proces echitabil, întrucât “nu obligă
instanta de judecată să stabilească plata cheltuielilor de judecată în sarcina
inculpatului care a beneficiat de prevederile art. 181 din Codul penal (fapta nu
prezintă pericolul social al unei infractiuni), decât «...în cazul când,
desi achitat, a fost totusi obligat la repararea pagubei». Prin urmare, dacă,
din diverse motive, inculpatul, desi a fost găsit vinovat de săvârsirea faptei
reclamate, nu a fost obligat la repararea pagubei, judecătorul poate să oblige
partea vătămată la plata cheltuielilor de judecată, firesc fiind ca inculpatul
să suporte consecintele faptei sale în plan material, chiar dacă instanta de
judecată ori procurorul au pronuntat achitarea acestuia, respectiv neînceperea
urmăririi penale sau scoaterea de sub urmărire penală“.
Tribunalul Prahova apreciază că dispozitiile art.
192 alin. 1 pct. 1 lit. a) si c) din Codul de procedură penală nu
sunt neconstitutionale.
În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din
Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si
exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Guvernul apreciază că exceptia de
neconstitutionalitate este neîntemeiată.
Avocatul Poporului consideră că dispozitiile legale
criticate sunt constitutionale.
Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au
comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de
neconstitutionalitate ridicată.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere
ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate,
raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr.
47/1992, retine următoarele: Curtea Constitutională este competentă,
potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si celor ale
art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr.
47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl
constituie dispozitiile art. 192 alin. 1 pct. 1 lit. a) si c) din Codul de procedură penală,
potrivit cărora: “În caz de achitare sau de încetare a procesului penal în
fata instantei de judecată, cheltuielile judiciare avansate de stat sunt
suportate după cum umează:
1. În caz de achitare, de către:
a) partea vătămată, în măsura în care cheltuielile au
fost determinate de aceasta;[...]
c) inculpat, în cazul când, desi achitat, a fost
totusi obligat la repararea pagubei.“
În sustinerea neconstitutionalitătii acestui text de
lege autorul exceptiei invocă încălcarea prevederilor art. 21 alin. (3) din
Constitutie, potrivit cărora “Părtile au dreptul la un proces echitabil si
la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil“.
Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată,
Curtea constată că nici o normă constitutională nu impune gratuitatea actului
de justitie. Prin urmare, cheltuielile judiciare ocazionate în procesul penal,
avansate de stat, trebuie suportate de partea vinovată pentru provocarea acelor
cheltuieli.
Faptul că, în caz de achitare, în procesul penal,
cheltuielile judiciare avansate de stat sunt suportate de partea vătămată, în
măsura în care cheltuielile au fost determinate de aceasta, sau sunt suportate
de inculpat, în cazul când, desi achitat, a fost totusi obligat la repararea
pagubei, nu împiedică părtile interesate să se prevaleze, fără nici o
îngrădire, de toate garantiile care caracterizează dreptul la un proces echitabil,
reglementat de dispozitiile constitutionale ale art. 21 alin. (3).
Legea procesual penală permite judecătorului să
aprecieze, în fiecare caz în parte, dacă cheltuielile judiciare au fost
determinate de partea vătămată (în ipoteza în care cheltuielile respective nu
sunt suportate de către inculpat, care, desi a fost achitat, nu a fost obligat
la repararea pagubei) sau dacă se aplică dispozitiile art. 192 alin. 3 din Codul de procedură penală, conform
cărora, “În toate celelalte cazuri, cheltuielile judiciare avansate de stat
rămân în sarcina acestuia“.
Mai mult, prevederile art. 192 alin. 1 pct. 1 lit. a)
si c) din Codul de procedură
penală reprezintă norme de procedură a căror reglementare este de
competenta exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor
situatii deosebite, reguli speciale de procedură, conform art. 126 alin. (2)
din Constitutie.
În plus, se constată că ceea ce a determinat invocarea
exceptiei de neconstitutionalitate este modul de aplicare a legii de către
instanta de judecată. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr.
47/1992, “Curtea Constitutională se pronuntă numai asupra problemelor de
drept, fără a putea modifica sau completa prevederea legală supusă controlului“.
Fată de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si
al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin.
(1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 192 alin. 1 pct. 1 lit. a) si c) din
Codul de procedură penală,
exceptie ridicată de Adrian Botoc în Dosarul nr. 3.911/2005 al Tribunalului
Prahova.
Definitivă si general obligatorie.
Pronuntată în sedinta publică din data de 26 ianuarie
2006.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Florentina Geangu
ACTE ALE COLEGIULUI MEDICILOR DIN ROMÂNIA
COLEGIUL
MEDICILOR DIN ROMÂNIA
privind stabilirea sistemului de credite
de educatie medicală continuă, pe baza căruia se evaluează activitatea de
perfectionare profesională a medicilor, a criteriilor si normelor de acreditare
a educatiei medicale continue, precum si a criteriilor si normelor de
acreditare a furnizorilor de educatie medicală continuă
În temeiul art. 31, 33 si art. 58 lit. f) din Legea nr.
306/2004 privind exercitarea profesiei de medic, precum si organizarea si
functionarea Colegiului Medicilor din România, cu modificările si completările
ulterioare,
Consiliul National al Colegiului Medicilor din România
decide:
Art. 1. – Educatia medicală continuă, denumită în
continuare EMC, reprezintă totalitatea activitătilor planificate de
pregătire teoretică si practică desfăsurate de medici în vederea dobândirii sau
îmbunătătirii nivelului de cunostinte, abilităti si atitudini profesionale, în
scopul cresterii calitătii actului medical si nivelului de performantă în
domeniul respectiv.
Art. 2. – Managementul activitătilor de EMC este
realizat de Colegiul Medicilor din România prin Programul national de educatie
medicală continuă.
Art. 3. – (1) Activitătile de EMC sunt cuantificate
prin unităti de creditare, denumite credite EMC.
(2) Creditele EMC se acordă prin raportare la orele
efective de activitate de EMC. Pentru o oră efectivă de activitate de EMC se
acordă un credit EMC. Pentru o zi de activitate efectivă se acordă maximum 6
credite EMC. Echivalenta cu sistemele de creditare anterioară este: un credit
EMC este egal cu o oră de EMC.
(3) Creditele obtinute de medici în urma participării
la activitătile de EMC contribuie la alcătuirea punctajului profesional al
medicului.
(4) Evaluarea punctajului profesional al medicului se
face periodic, la un interval de 5 ani.
(5) Prin exceptie, pentru medicii care au împlinit
vârsta legală de pensionare prevăzută de lege, procedura evaluării se face
anual, în baza cererii de prelungire a activitătii.
Art. 4. – (1) Numărul minim de credite EMC pe care un
medic trebuie să le acumuleze în vederea evaluării profesionale periodice este
de 200 de credite EMC la 5 ani. Pentru persoanele prevăzute la art. 3 alin.
(5), numărul minim este de 40 de credite EMC anual.
(2) Participarea la activitătile de EMC trebuie să fie
preponderentă în domeniul de specialitate. Se admite ca maximum o treime din
punctajul minim să fie reprezentată prin activităti educationale din alte
domenii medicale decât specialitatea de bază.
(3) În mod obligatoriu, cel putin o treime din
creditele EMC necesare trebuie să fie reprezentată de participări la cursuri.
Art. 5. – (1) Fiecare membru al Colegiului Medicilor
din România are obligatia de a participa la programul de EMC si de a cumula
numărul minim de credite EMC stabilit.
(2) În cazul în care nu realizează numărul minim de
credite EMC în termenul prevăzut la art. 3 alin. (4), dreptul de liberă
practică al medicului se suspendă, conform legii.
Art. 6. – (1) Membrii Colegiului Medicilor din România
au obligatia de a tine evidenta propriului punctaj profesional.
(2) Colegiul Medicilor din România, prin structurile
de specialitate ale colegiilor teritoriale, face calcularea, evaluarea si
verificarea respectării obligatiilor impuse de art. 4 si 5 în următoarele
situatii:
a) la acordarea avizului pentru obtinerea autorizatiei
de liberă practică;
b) la împlinirea intervalului de 5 ani de la data
ultimei evaluări;
c) cu ocazia judecării abaterilor disciplinare;
d) la împlinirea vârstei de pensionare, dacă se
solicită avizul anual pentru prelungirea activitătii;
e) la cerere.
Art. 7. – Acreditarea furnizorilor si creditarea
formelor de EMC organizate de acestia se fac de către Colegiul Medicilor din
România, la nivel national.
Art. 8. – (1)
Criteriile de creditare a formelor de EMC si Normele de acreditare a
furnizorilor de EMC vor constitui baza de elaborare si aplicare a Programului
national de educatie medicală continuă al Colegiului Medicilor din România si
sunt prevăzute în anexele nr. 1 si 2.
(2) Cererea-tip de creditare a formelor de EMC,
cererea-tip de acreditare a furnizorilor de EMC, precum si fisa publicatiei
pentru înscrierea furnizorilor în Nomenclatorul de publicatii medicale al
Colegiului Medicilor din România sunt prevăzute în anexele nr. 3, 4 si 5.
(3) Modelul-tip de certificat de absolvire si
modelul-tip de certificat de participare sunt prevăzute în anexele nr. 6 si 7.
Art. 9. – Anexele nr. 1–7 fac parte integrantă din prezenta
decizie.
Art. 10. – Prezenta decizie se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I, si intră în vigoare la data publicării.
Presedintele Colegiului Medicilor din România,
Mircea Cinteză
Bucuresti,
9 decembrie 2005.
Nr. 67.
ANEXA
Nr. 1
CRITERII
de creditare a formelor de educatie medicală continuă
Art. 1. – Colegiul Medicilor din România creditează ca
forme de educatie medicală continuă, denumite în continuare forme de EMC, formele
de învătământ postuniversitar medical uman, formele de educatie permanentă
medicală, precum si manifestări si activităti cu caracter stiintific.
Art. 2. – Formele de învătământ postuniversitar
medical uman cuprind:
a) forme de EMC propriu-zise, reprezentate de
cursurile de învătământ postuniversitar si de cursurile de învătământ
postuniversitar la distantă;
b) alte forme de învătământ postuniversitar, creditate ca titluri profesionale ce se adaugă la creditarea EMC pentru calculul punctajului medicului, reprezentate de: rezidentiat, specializarea în domeniul unei alte specialităti fată de cea de bază, dobândirea de atestate de studii complementare, masterat si doctorat.
Art. 3. – Formele de educatie permanentă medicală sunt
reprezentate de cursurile de educatie permanentă sau formare continuă medicală,
ateliere de formare profesională continuă si stagii practice de perfectionare
profesională sau de adaptare ori readaptare profesională.
Art. 4. – Manifestările si activitătile cu caracter
stiintific creditate de Colegiul Medicilor din România cuprind:
a) manifestări stiintifice, reprezentate de congrese,
conferinte, simpozioane, mese rotunde, ateliere de lucru, sesiuni stiintifice,
seminarii;
b) publicarea de materiale stiintifice medicale,
respectiv articole, în reviste medicale, capitole de carte, cărti, monografii,
tratate, manuale, editare de carte medicală.
Art. 5. – Criteriile generale de creditare a
cursurilor si manifestărilor stiintifice sunt:
a) numărul maxim de credite acordate pentru un program
este de 60 de credite EMC;
b) durata maximă a unei singure prelegeri este de două
ore. Durata discutiilor nu poate depăsi un sfert din durata sesiunii si este
necesară o pauză de minimum 15 minute la fiecare două ore de program;
c) cursurile postuniversitare în cadrul unei
manifestări stiintifice se pot credita separat numai dacă nu se suprapun cu
programul în plen si dacă sunt organizate cu avizul sau în colaborare cu
furnizori acreditati de Colegiul Medicilor din România pentru organizarea de
cursuri;
d) simpozioanele satelit nu se creditează separat;
e) sesiunile paralele de comunicări se creditează o
singură dată, la nivelul duratei maxime efective, un participant neputând fi în
acelasi timp în două locatii;
f) numărul de credite acordate pentru orice formă de
EMC va fi exprimat în numere întregi, rotunjirea făcându-se la 50 de sutimi;
g) nu pot fi introduse în calcul creditările obtinute
pentru participarea la programe de EMC desfăsurate în aceeasi perioadă de timp.
Art. 6. – (1) Orice formă de EMC se creditează în baza
cererii de creditare tip, prezentată în anexa nr. 3, completată de furnizorul
de EMC, însotită de programul detaliat pe ore al cursului sau manifestării
stiintifice.
(2) Cererea de creditare a manifestărilor nationale se
depune la Colegiul Medicilor din România, iar cererea de creditare a
manifestărilor locale sau regionale, la colegiile teritoriale, cu cel putin 30
de zile înaintea începerii programului.
(3) După terminarea programului, organizatorii au
obligatia de a trimite Colegiului Medicilor din România, respectiv colegiilor
teritoriale, lista participantilor atât în formă tipărită, cât si în format
electronic, care trebuie să cuprindă următoarele rubrici: numele si prenumele,
codul numeric personal, specialitatea, gradul profesional si locul de muncă.
Art. 7. – Creditarea cursurilor de învătământ
postuniversitar si de educatie permanentă se face în functie de următoarele
criterii:
a) durata efectivă a programului;
b) existenta unui stagiu practic asociat programului.
Art. 8. – Normele de creditare pentru formele
precizate la art. 6 sunt:
a) creditarea pregătirii teoretice se face în functie
de numărul de ore efective, incluzând si demonstratiile practice făcute de
cadrul didactic sau formator;
b) metodele de dinamică de grup, de tip Bálint, se
creditează cu 75% din durata efectivă;
c) cursurile ce demonstrează existenta unui stagiu
practic asociat se creditează cu 125% fată de durata efectivă a cursului
teoretic;
d) programele care contin peste 75% activitate
practică se creditează în functie de orele efective de activitate;
e) formatorii atestati care sustin cursuri creditate
de Colegiul Medicilor din România vor fi creditati cu numărul de ore efective
prestate înmultit cu 2;
f) pentru activitatea coordonatorilor de stagii
practice de instruire care nu sunt cadre didactice, stagii programate si
organizate pentru studenti în medicină, stagiari, rezidenti sau medici,
inclusiv pentru stagiile de readaptare profesională în cazul întreruperii
activitătii mai mult de 5 ani, se acordă un număr de 50 de credite EMC pe an,
în baza unei dovezi de activitate de cel putin două luni pe an;
g) participarea la cursuri si stagii practice în
străinătate, creditate de o societate sau organism profesional european,
american ori international, este creditată cu numărul de credite europene (sau
internationale) conferite de organismul european (international);
h) participarea la un curs în străinătate, care nu are
creditare internatională înscrisă pe certificatul de absolvire, se creditează
cu de 6 ori numărul zilelor de curs, maximum 60 de credite pe curs;
i) stagiile practice si schimburile de experientă
efectuate în străinătate, care nu au creditare internatională, nu se
creditează.
Art. 9. – Creditarea cursurilor de EMC la distantă,
denumite în continuare EMCD, se face pentru următoarele tipuri de
programe:
a) programe de EMCD prin postă, caracterizate prin punerea în posesia cursantului a suportului educational sub formă tipărită, CD sau e-mail personalizat, suport ce asigură integral baza pentru procesul de autoînvătare, cu asigurarea evaluării finale prin testare în sesiune directă, fată în fată, prin chestionar tipărit trimis prin corespondentă postală sau prin Internet, în situatia revistelor în format electronic;
b) programe de EMCD prin Internet, on-line, interactive
fie prin suportul informational oferit, cu link-uri si portaluri specifice, fie
prin consultantă cu tutori de program acreditati, cu asigurarea unei testări
finale securizate, tot prin acces on-line personalizat sau testare scrisă în
sală.
Art. 10. – Criteriile de creditare a EMCD sunt:
a) durata parcurgerii programului si învătării
efective a acestuia în scopul atingerii obiectivelor de învătare, care se
apreciază prin testare pe lot-pilot organizată de furnizor, în limitele a cel
mult 18 ore pe program;
b) pentru articole de revistă se admit 5–8 pagini
tipărite, cu cel mult două figuri sau tabele incluse pe pagină, corespunzător
la două ore efective de asimilare;
c) testul de evaluare pentru EMCD prin articole de
revistă va contine minimum 10 întrebări, cu prag de promovare de răspuns corect
la minimum 75% din întrebări;
d) pentru programe pe Internet se consideră 3–5 pagini
web cu 400 de caractere pe pagină si cu trimitere la maximum două figuri sau
tabele, corespunzătoare la o oră de învătare efectivă, respectiv 1 credit de
EMC;
e) testul de evaluare pentru programe de EMCD prin
Internet va permite un acces pentru maximum două încercări, va contine un număr
minim de 10 întrebări pentru fiecare 6 ore efective, cu un prag de promovare de
răspuns corect la minimum 75% din întrebări.
Art. 11. – Normele de creditare stabilite pentru EMCD
sunt:
a) pentru EMCD prin articole de revistă se acordă
maximum două credite EMC pe număr;
b) programele de EMCD prin Internet se creditează în
functie de durata apreciată de învătare efectivă, maximum 18 ore pe program,
corespunzătoare la 18 credite EMC;\
c) intervalul minim acceptat între două participări la
programe de EMCD este de 30 de zile; în cazul participării în aceeasi perioadă la
două programe de EMCD prin Internet, se iau în calcul creditele acordate pentru
un singur program, cel cu mai multe credite;
d) participarea la cursuri de EMCD organizate si
creditate de o universitate sau un organism profesional european ori international
este creditată cu numărul de credite europene sau internationale conferite de
organismul respectiv;
e) coordonatorii, autorii si tutorii de programe de
EMCD vor fi creditati fiecare cu de 3 ori numărul de credite acordat
programului respectiv.
Art. 12. – (1) Solicitarea creditării pentru EMCD se
face de către furnizorul de EMCD numai la Colegiul Medicilor din România,
utilizându-se aceeasi cerere de creditare tip prezentată în anexa nr. 3,
formulată si depusă cu cel putin 60 de zile înaintea începerii programului.
(2) Cererea va fi însotită de un dosar tehnic si
pedagogic al programului educational care să cuprindă:
a) elemente de demonstrare, respectiv: modul de
functionare globală a programului, existenta unui server dedicat procesului EMC
on-line, a unui soft de gestiune pentru continutul de material stiintific, a
unui soft proprietar sau adaptat pentru evidenta utilizatorilor, o echipă
tehnică de productie alcătuită din medici si informaticieni, o schemă cu
structura bazelor de date si utilizatori, precum si o modalitate concretă în
care întregul proces să poată fi auditat, cu păstrarea log-urilor de accesare
si compararea cu intrările din baza de date;
b) un proiect sau program de management al cursului,
continând referiri la: identificarea si analiza cerintelor, studiu de
fiabilitate, obiective educationale, strategie de implementare, analiza
resurselor, evaluarea cunostintelor, evaluarea proiectului.
(3) Organizatorii au obligatia să trimită, după
terminarea programului respectiv, lista participantilor, incluzând CNP al
medicului, în format electronic.
Art. 13. – Creditarea manifestărilor stiintifice se
face în functie de criteriile legate de:
a) nivelul de desfăsurare a manifestării:
local/regional, national sau international;
b) durata efectivă a programului stiintific.
Art. 14. – Normele de creditare pentru manifestările
stiintifice sunt:
a) manifestările locale/regionale vor primi un număr
de credite EMC egal cu 75% din durata efectivă;
b) manifestările nationale vor primi un număr de
credite egal cu durata efectivă; un furnizor nu poate organiza decât cel mult
două asemenea manifestări pe an. Manifestările organizate de furnizori locali
sau regionali nu pot fi considerate ca fiind nationale si creditate ca atare;
c) pentru conferentiere la o manifestare stiintifică
se acordă de două ori numărul de credite corespunzător manifestării;
d) pentru participarea cu una, până la maximum 3 lucrări, poster sau comunicări orale se adaugă, pentru primul autor, jumătate din numărul de credite corespunzător manifestării pentru fiecare lucrare si un sfert din numărul de credite pentru fiecare lucrare pentru coautor;
e) participarea la manifestări stiintifice
internationale creditate de o societate sau organism profesional european,
american, international este creditată de Colegiul Medicilor din România cu un
număr de credite egal cu numărul de credite europene ori internationale
conferite de organismul european sau international;
f) participarea la o conferintă sau congres în
străinătate, care nu are creditare internatională înscrisă pe certificatul de
participare, se creditează cu 6 credite pentru fiecare zi de manifestare, fără
a putea depăsi 18 credite pe manifestare.
Art. 15. – (1) Invitatiile de participare la
manifestările stiintifice vor avea antetul organizatorilor si semnătura
reprezentantilor acestuia. Ele vor contine denumirea formei de EMC si cel putin
un sumar al programului acesteia.
(2) Invitatia poate contine denumirea sponsorului, dar
nu antetul sau semnătura acestuia.
Art. 16. – (1) Programul va preciza în mod clar
organizatorii si sponsorii si va contine toate detaliile de desfăsurare: orele,
locul, numele si titlul stiintific sau profesional ale vorbitorilor, titlul
exact al comunicării ori conferintei. Se vor da date exacte privind
manifestările satelit, dacă acestea există.
(2) Titlul comunicării sau conferintei nu va contine
denumiri comerciale ale produselor medicamentoase, ci numai Denumirea Comună
Internatională.
(3) Programul va mentiona numărul de credite EMC
acordate de Colegiul Medicilor din România. El poate contine reclame ale
sponsorilor.
Art. 17. – (1) Este interzisă deschiderea sau
închiderea formei de EMC de către reprezentantii sponsorului. Acesta poate face
doar anunturi legate de organizarea nestiintifică, cum ar fi organizarea meselor
festive, transportului, altor festivităti.
(2) Încălcarea regulilor prevăzute la alin. (1)
determină sanctionarea organizatorului sau furnizorului.
Art. 18. – (1) În timpul desfăsurării formelor de EMC,
este interzisă folosirea exclusivă a denumirii comerciale a produselor
medicamentoase. Aceasta trebuie să fie dublată întotdeauna de Denumirea Comună
Internatională.
(2) Sunt permise afisarea în sală de panouri
publicitare ale sponsorului, precum si distribuirea de materiale promotionale
participantilor.
Art. 19. – Creditarea publicatiilor medicale se face
numai pentru revistele incluse în Nomenclatorul publicatiilor medicale
acreditate de Colegiul Medicilor din România.
Art. 20. – Începând cu 1 ianuarie 2007 se vor acorda credite
numai pentru cărtile, manualele sau tratatele medicale publicate de editurile
cuprinse în Lista editurilor acreditate de Colegiul Medicilor din România. În
acest scop, pe parcursul anului 2006 se va solicita editurilor ce publică
exclusiv sau inclusiv carte medicală să se acrediteze la Colegiul Medicilor din
România ca furnizor de EMC.
Art. 21. – Criteriile de includere în Nomenclatorul
publicatiilor medicale si în Lista editurilor acreditate de Colegiul Medicilor
din România sunt următoarele:
a) periodicitatea aparitiei; pentru reviste,
demonstrarea editării a cel putin 4 numere pe an;
b) obligativitatea înscrierii în publicatie a ISSN sau
ISBN;
c) acreditarea CNCSIS asigură din oficiu acceptarea de
către Colegiul Medicilor din România a publicatiei;
d) continut stiintific obligatoriu;
e) să asigure în structura lor articole originale,
editoriale sau recenzii, eventual prezentări de cazuri, traduceri, articole
generale privind politica sanitară;
f) adresabilitatea medicală: generală sau pe
specialităti, inclusiv medicină de familie;
g) să aibă girul stiintific al unei societăti
stiintifice, universităti de medicină etc.;
h) consiliul editorial sau colectivul redactional să
includă si cadre universitare cu rol de predare.
Art. 22. – Înscrierea în Nomenclatorul publicatiilor
medicale acreditate de Colegiul Medicilor din România si în Lista editurilor
acreditate de Colegiul Medicilor din România se face în baza unei cereri-tip
prevăzute în anexa nr. 4, la care se anexează, după completare, fisa publicatiei
prezentată în anexa nr. 5.
Art. 23. – Normele de creditare stabilite pentru
publicatiile medicale sunt:
a) articole stiintifice în reviste de specialitate
catalogate ISI: 200 credite/articol;
b) articole stiintifice în reviste de specialitate
internationale sau românesti Med-Line: 75 credite/articol;
c) articole stiintifice în reviste de specialitate
clasificate CNCSIS grupa A: 75 credite/articol; grupa B:
30 credite/articol; grupa C: 25 credite/articol; grupa
D: 20 credite/articol;
d) articole în reviste medicale electronice: 20
credite/articol;
e) articole stiintifice în alte reviste medicale sau
de jurnalistică medicală acreditate de Colegiul Medicilor din România: 15
credite/articol;
f) clasificarea CNCSIS a publicatiilor respective se
mentionează în Nomenclatorul publicatiilor medicale acreditate de Colegiul
Medicilor din România;
g) capitole de cărti în tratate de medicină: 100
credite/capitol sub 100 pagini si 150 credite/capitol peste 100 pagini, ca unic
autor;
h) carte sau monografii medicale: 200 credite/carte,
ca unic autor;
i) traduceri de carte medicală: 50 credite/carte, ca
unic autor;
j) existenta a 2 sau mai multi autori pentru un
capitol ori carte publicată duce la împărtirea procentuală a creditelor
acordate la numărul de autori mentionati pentru capitolul sau cartea
respectivă;
k) editor de carte sau revistă medicală ori
redactor-sef: 200 credite;
l) un articol publicat în mai multe reviste se
punctează o singură dată, la nivelul cel mai ridicat;
m) publicarea de rezumate ale unor comunicări
prezentate la manifestări stiintifice nu se creditează suplimentar fată de
lucrarea comunicată;
n) comunicarea studiilor de farmacovigilentă
confirmate si comunicate de Agentia Natională a Medicamentului: 10
credite/comunicare;
o) pentru abonamente la reviste medicale: la revistele nationale cuprinse în Nomenclatorul publicatiilor medicale acreditate de Colegiul Medicilor din România se acordă 5 credite/abonament anual, iar la reviste din străinătate, indexate Med-Line: 10 credite/abonament anual;
p) pentru abonamentele la revistele medicale din
străinătate editate si traduse partial sau total în România, creditarea se face
ca la revistele nationale. Pentru publicarea de articole în aceste reviste, se
calculează credite ca pentru revistele din străinătate doar la cele cu
traducere integrală, ce sunt editate si recenzate de edituramamă.
Art. 24. – Calcularea punctajului medicului pentru
evaluarea profesională a medicilor se face prin totalizarea creditelor EMC
obtinute pentru formele de EMC prezentate, la care se adaugă, dacă au fost
obtinute în intervalul de 5 ani calculat, credite pentru titluri profesionale,
după cum urmează:
a) obtinerea titlului de medic rezident confirmat de
Ministerul Sănătătii, prin promovarea concursului de rezidentiat: 50 de credite
EMC;
b) obtinerea titlului de medic specialist, inclusiv
dobândirea unei alte specialităti: 200 de credite EMC;
c) obtinerea unui atestat de studii complementare: 75
de credite EMC;
d) obtinerea titlului de medic primar, inclusiv a doua
specialitate: 250 de credite EMC;
e) obtinerea titlului de doctor în medicină: 300 de
credite EMC;
f) obtinerea titlului de master: 150 de credite EMC;
g) obtinerea titlului de formator acreditat de
Ministerul Sănătătii: 75 de credite EMC;
h) obtinerea titlului de formator de formatori,
acreditat de Ministerul Sănătătii: 100 de credite EMC;
i) statutul de cadru didactic universitar cu functie
de predare, mai precis sef lucrări, conferentiar, profesor, cu activitate
confirmată de institutia universitară: 40 de credite EMC pe an.
Art. 25. – Certificarea formelor de EMC creditate se
face de colegiile teritoriale, în functie de locul de desfăsurare a formei de
EMC, ca organizator sau coorganizator alături de furnizorul sau furnizorii de
EMC acreditat si implicat, respectiv acreditati si implicati, purtând
obligatoriu stampila Colegiului Medicilor din România si a furnizorului
principal, în functie de caz, precum si semnătura presedintelui sau a
vicepresedintelui departamentului profesional-stiintific alături de cea a coordonatorului
sau responsabilului de program.
Art. 26. – Certificarea se face contra unei taxe
echivalente în RON de minimum 50 si maximum 100 euro pentru fiecare manifestare
creditată, stabilită de colegiile teritoriale, si respectiv contra unei taxe
echivalente în RON de 1,5 euro pentru fiecare certificat eliberat unui
participant, în cazul în care tipărirea se face de Colegiul Medicilor din
România.
Art. 27. – (1) Certificarea se face pe
certificate-tip, conform modelelor prezentate în anexele nr. 6 si 7.
(2) Pentru cursurile creditate se eliberează un
certificat de absolvire conform modelului prezentat în anexa nr. 6.
Acesta va mentiona obligatoriu promovarea evaluării
finale stabilite de organizator. Institutiile de învătământ superior vor
elibera propriul model de certificat de absolvire aprobat de Ministerul
Educatiei si Cercetării, cu inscriptionarea inclusiv a siglei Colegiului
Medicilor din România alături de numărul de credite EMC acordate.
(3) Pentru manifestări stiintifice se eliberează un
certificat de participare conform modelului prezentat în anexa nr. 7, cu
inscriptionarea inclusiv a siglei Colegiului Medicilor din România alături de
numărul de credite EMC acordate.
Art. 28. – (1) Până la sfârsitul anului 2006 numărul
de înregistrare al certificatului va fi cel din lista de cursanti sau
participanti ce va fi transmisă la Colegiul Medicilor din România la terminarea
programului, cu exceptia institutiilor de învătământ superior si a Centrului
National de Politici de Sănătate, care au un regim propriu de înregistrare si
care trimit listele la Colegiul Medicilor din România, însotite si de numărul
certificatului eliberat.
(2) După implementarea sistemului informatic la
nivelul colegiilor teritoriale, la nivelul Colegiului Medicilor din România se
va constitui un registru electronic de evidentă a datelor de participare la
formele de EMC, iar numerele de înregistrare vor fi unice, oferite în momentul
creditării formei respective de EMC de către Colegiul Medicilor din România.
ANEXA
Nr. 2
de acreditare a furnizorilor de educatie medicală
continuă
Art. 1. – Furnizorul de educatie medicală continuă,
denumit în continuare furnizor de EMC, este o institutie sau o
organizatie cu specific educational medical ce asigură managementul formelor de
educatie medicală continuă.
Art. 2. – (1) Tipurile de furnizori de EMC acreditati
de Colegiul Medicilor din România sunt:
a) furnizorii de învătământ postuniversitar
reprezentati de institutii de învătământ superior medical, respectiv de universităti
sau facultăti de medicină legal acreditate;
b) furnizorii de educatie permanentă sau formare
continuă, reprezentati de institutiile de învătământ superior medical
mentionati la lit. a), de institutii cu rol de învătământ, de colegiile
teritoriale, ce pot asigura managementul unui program de formare continuă
medicală, precum si de alte organizatii recunoscute de Colegiul Medicilor din
România, în colaborare cu institutiile de mai sus;
c) furnizorii de EMC la distantă, reprezentati de
institutiile de învătământ superior medical mentionate la lit. a) si de alte
centre cu rol de formare la distantă, numai în colaborare cu o universitate sau
facultate de medicină acreditată;
d) furnizorii de manifestări stiintifice reprezentati
de colegiile medicilor, societătile si asociatiile medicale profesionale,
institutiile de învătământ superior medical mentionate la lit. a), Ministerul
Sănătătii, Ministerul Educatiei si Cercetării, Academia de Stiinte Medicale,
institutele de cercetări medicale, directiile de sănătate publică, precum si
alti furnizori de EMC acreditati de Colegiul Medicilor din România;
e) editurile de carte medicală recunoscute de Colegiul
Medicilor din România.
(2) Procesul de acreditare a editurilor de carte
medicală de către Colegiul Medicilor din România va începe la data de 1
ianuarie 2007.
Art. 3. – În vederea acreditării de către Colegiul
Medicilor din România ca furnizori de EMC, institutiile sau organizatiile ce au
prevăzut în statutul lor un astfel de rol trebuie să depună un dosar de
acreditare care să cuprindă o cerere-tip, prezentată în anexa nr. 4, hotărârea
judecătorească de înfiintare, actul constitutiv, statutul sau regulamentul de
functionare, dacă există, sau actul normativ prin care au fost înfiintate.
Art. 4. – Toti furnizorii de EMC se reacreditează
anual.
Art. 5. – (1) Taxa pentru acreditare ca furnizor de
EMC reprezintă echivalentul în RON a 300 euro pentru acreditarea initială si a
100 euro pentru reacreditarea anuală.
(2) Pentru furnizorii de EMC care au filiale teritoriale
si recunosc functionarea teritorială autonomă a acestora se percepe o taxă
suplimentară egală cu jumătate din valorile mentionate la alin. (1), pentru
fiecare filială acreditată.
Art. 6. – Criteriile de acreditare ca furnizor de EMC
sunt următoarele:
a) să aibă statut de persoană juridică, cu exceptia
filialelor fără personalitate juridică, pentru care girează furnizorul de EMC
de care depind;
b) să fie o institutie sau organizatie medicală cu
rol, functii si atributiuni prevăzute în statut, fie de învătământ ori de
educatie permanentă în domeniul medical, pentru formele de educatie medicală
formală, fie profesional-stiintifice medicale, pentru formele de educatie
medicală informală;
c) fac exceptie de la prevederile lit. b) institutiile
universitare si de formare continuă nemedicale legal acreditate, editurile si
organizatiile sau firmele ce acordă servicii educationale traditionale ori la
distantă în folosul profesiei medicale;
d) să aibă preocupări si să promoveze domenii medicale
stiintific acceptate în lumea medicală modernă; e) să respecte regulile de
activitate non-profit si de neimplicare în promovarea de produse sau a
intereselor unor sponsori;
f) să demonstreze accesul la dotare tehnică pentru
desfăsurarea unor activităti educationale;
g) să poată dovedi calificarea si competenta
profesională si educatională a prestatorilor de servicii de EMC, corespunzător
formei de EMC pe care o organizează.
Art. 7. – Firmele producătoare de medicamente sau
echipamente medicale nu pot fi organizatori în cadrul programului national de
EMC.
Art. 8. – Furnizorii formelor de EMC care nu se supun
regulilor Programului national de educatie medicală continuă al Colegiului
Medicilor din România pot pierde această calitate prin decizie a Consiliului
National al Colegiului Medicilor din România.
ANEXE
În Legea nr.
412/2005 privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr.
86/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr.
541/2002 privind economisirea si creditarea în sistem colectiv pentru
domeniul locativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 5
din 4 ianuarie 2006, se face următoarea rectificare (care nu apartine Redactiei
“Monitorul Oficial”, Partea I):
– la articolul unic pct. 4, cu referire la art. II1, în loc
de: “Prezenta lege...” se va citi: “Prezenta ordonantă de
urgentă...”.