MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 174 (XVIII) - Nr. 143         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 15 februarie 2006

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 23 din 12 ianuarie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 58/2005 pentru modificarea Legii nr. 301/2004 – Codul penal si a Legii nr. 294/2004 privind executarea pedepselor si a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

 

Decizia nr. 26 din 12 ianuarie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală

 

Decizia nr. 51 din 26 ianuarie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 192 alin. 1 pct. 1 lit. a) si c) din Codul de procedură penală

 

ACTE ALE COLEGIULUI MEDICILOR DIN ROMÂNIA

 

67/2005. – Decizie privind stabilirea sistemului de credite de educatie medicală continuă, pe baza căruia se evaluează activitatea de perfectionare profesională a medicilor, a criteriilor si normelor de acreditare a educatiei medicale continue, precum si a criteriilor si normelor de acreditare a furnizorilor de educatie medicală continuă

 

Rectificări la:

 - Legea nr. 412/2005

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 23

din 12 ianuarie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 58/2005 pentru modificarea Legii nr. 301/2004 – Codul penal si a Legii nr. 294/2004 privind executarea pedepselor si a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Constantin Doldur – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Iuliana Nedelcu – procuror

Afrodita Laura Tutunaru – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 58/2005 pentru modificarea Legii nr. 301/2004 – Codul penal si a Legii nr. 294/2004 privind executarea pedepselor si a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, exceptie ridicată de Gheorghe Caia în

Dosarul nr. 8.260/2005 al Tribunalului Iasi.

La apelul nominal lipseste autorul exceptiei, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 13 octombrie 2005, pronuntată în Dosarul nr. 8.260/2005, Tribunalul Iasi a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 58/2005 pentru modificarea Legii nr. 301/2004 – Codul penal si a Legii nr. 294/2004 privind executarea pedepselor si a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, exceptie ridicată de Gheorghe Caia în dosarul de mai sus.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile legale criticate aduc atingere dispozitiilor constitutionale referitoare la adoptarea legilor organice, întrucât vizează Codul penal, care nu poate fi modificat pe calea unei ordonante de urgentă a Guvernului. Asa fiind, acest viciu de constitutionalitate atrage si încălcarea dispozitiilor din Legea fundamentală referitoare la adoptarea legilor organice cu votul majoritătii membrilor fiecărei Camere, la intrarea în vigoare a legii si la intrarea în vigoare a ordonantelor de urgentă.

Tribunalul Iasi opinează că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, criticile formulate de autorul exceptiei fiind elucidate în preambulul Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 58/2005.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece, în baza art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală, acesta poate adopta, cu conditia motivării urgentei, ordonante de urgentă numai în situatii  extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată.

De asemenea, art. 115 alin. (6) din Constitutie enumeră limitativ domeniile ce nu pot face obiectul legiferării prin ordonante de urgentă, între acestea neregăsindu-se si cel vizat de art. 73 alin. (3) lit. h) invocat de autorul exceptiei.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece prevederile legale criticate nu contravin regulii constitutionale privind reglementarea prin lege organică a infractiunilor, pedepselor si regimului executării acestora. Ordonantele de urgentă se pot adopta si în domeniul legilor organice, întrucât restrictia prevăzută de art. 115 alin. (1) din Constitutie se referă numai la ordonantele Guvernului adoptate în baza unei legi de abilitare.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională constată că a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Curtea observă că exceptia de neconstitutionalitate nu vizează ordonanta de urgentă în integralitatea sa, ci numai art. I din aceasta. În consecintă, obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. I din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 58/2005, care au următorul continut:

“Articolul 512 din Legea nr. 301/2004 – Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575 din 29 iunie 2004, se modifică si va avea următorul cuprins:

«Art. 512. – Prezentul cod intră în vigoare la data de 1 septembrie 2006.»“

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine că prin dispozitiile legale criticate sunt încălcate prevederile constitutionale ale art. 73 alin. (3) lit. h), referitoare la reglementarea prin lege organică a infractiunilor, pedepselor si regimului executării acestora, art. 76 alin. (1), referitoare la adoptarea legilor organice cu votul majoritătii membrilor fiecărei Camere, art. 78, referitoare la intrarea în vigoare a legii, si art. 115 alin. (5), referitoare la intrarea în vigoare a ordonantelor de urgentă.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că dispozitiile art. I din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 58/2005 au mai fost supuse controlului de constitutionalitate, prin raportare la dispozitiile constitutionale ale art. 73 alin. (3) lit. h) si art. 78, invocate în prezenta cauză, si cu motivări similare. Astfel, prin deciziile nr. 613 din 15 noiembrie 2005 si nr. 623 din 17 noiembrie 2005, ambele publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.114 din 9 decembrie 2005, Curtea Constitutională a respins ca neîntemeiată exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 58/2005.

Întrucât în prezenta cauză nu au intervenit elemente noi care să determine schimbarea jurisprudentei Curtii, cele statuate prin deciziile mentionate îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauză.

Curtea constată că nici critica referitoare la art. 115 alin. (5) si art. 76 alin. (1) din Constitutie nu poate fi primită, deoarece Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 58/2005 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data de 28 iunie 2005 si înregistrată spre dezbatere la Senat la data de 27 iunie 2005, fiind adoptată de această Cameră potrivit art. 115 alin. (5) teza a treia din Constitutie. Ulterior, proiectul a fost transmis Camerei Deputatilor cu Adresa din 28 septembrie 2005, fiind înregistrat de aceasta în aceeasi zi.

Asadar, intrarea în vigoare a ordonantei de urgentă criticate s-a făcut cu respectarea procedurii prevăzute de art. 115 alin. (5) din Constitutie.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 58/2005 pentru modificarea Legii nr. 301/2004 – Codul penal si a Legii nr. 294/2004 privind executarea pedepselor si a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, exceptie ridicată de Gheorghe Caia în Dosarul nr. 8.260/2005 al Tribunalului Iasi.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 12 ianuarie 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 26

din 12 ianuarie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Constantin Doldur – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Iuliana Nedelcu – procuror

Marieta Safta – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Constantina Lazăr în Dosarul nr. 835/P/2005 al Tribunalului Galati – Sectia penală.

La apelul nominal lipseste autorul exceptiei, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca inadmisibilă, arătând că, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizările adresate Curtii Constitutionale trebuie motivate. Or, simpla invocare de către autorul exceptiei a textelor constitutionale pretins încălcate prin textul de lege criticat nu îndeplineste cerinta motivării exceptiei de neconstitutionalitate, în sensul dispozitiilor imperative ale Legii nr. 47/1992. Se face referire si la jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 12 octombrie 2005, pronuntată în Dosarul nr. 835/P/2005, Tribunalul Galati – Sectia penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Constantina Lazăr în dosarul mentionat.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine că textul de lege criticat este contrar dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 16, privind egalitatea în drepturi, în art. 21 alin. (3), privind dreptul la un proces echitabil, si în art. 24, privind dreptul la apărare, fără a se formula nici un argument în sprijinul acestei sustineri.

Tribunalul Galati – Sectia penală apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, întrucât prevederile legale criticate nu încalcă dispozitiile constitutionale invocate de autorul exceptiei.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitu- tionalitate.

Avocatul Poporului, referindu-se si la jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie, consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorulraportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală, care prevede: “Dacă ascultarea vreunuia dintre martori nu mai este posibilă, instanta dispune citirea depozitiei date de acesta în cursul urmăririi penale si va tine seama de ea la judecarea cauzei.“

Autorul exceptiei sustine că aceste prevederi legale sunt contrare dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 16, privind egalitatea în drepturi, în art. 21 alin. (3), privind dreptul la un proces echitabil, si în art. 24, privind dreptul la apărare.

Examinând exceptia astfel cum a fost formulată, Curtea constată că autorul acesteia nu formulează nici un argument prin care să sustină neconstitutionalitatea textului de lege criticat, ci se limitează doar la indicarea normelor constitutionale pretins încălcate. Or, asa cum a statuat Curtea Constitutională în jurisprudenta sa, de exemplu în Decizia nr. 222 din 21 aprilie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 499 din 13 iunie 2005, Curtea nu se poate substitui părtii cu privire la invocarea unor motive de neconstitutionalitate, raportând dispozitiile legale criticate la textele constitutionale indicate de către autor. Acest fapt ar avea semnificatia exercitării unui control de constitutionalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispozitiile Legii nr. 47/1992.

De altfel, Curtea constată că s-a mai pronuntat asupra constitutionalitătii dispozitiilor art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală, retinând că acestea nu încalcă dreptul la apărare si dreptul la un proces echitabil. În acest sens este, de exemplu, Decizia nr. 224 din 21 aprilie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 497 din 13 iunie 2005, a cărei solutie, precum si considerentele care au fundamentat-o sunt valabile si în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea jurisprudentei Curtii. Referitor la pretinsa încălcare, prin textul de lege criticat, a principiului egalitătii în drepturi, aceasta nu poate fi retinută, întrucât art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei juridice, fără nici o discriminare pe criterii arbitrare.

Pentru cele arătate mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Constantina Lazăr în Dosarul nr. 835/P/2005 al Tribunalului Galati – Sectia penală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 12 ianuarie 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Marieta Safta

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 51

din 26 ianuarie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 192 alin. 1 pct. 1 lit. a) si c) din Codul de procedură penală

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Constantin Doldur – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Iuliana Nedelcu – procuror

Florentina Geangu – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 192 alin. 1 pct. 1 lit. a) si c) din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Adrian Botoc în Dosarul nr. 3.911/2005 al Tribunalului Prahova.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, se dă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei ca nefondată, întrucât apreciază că prevederile de lege criticate nu contravin dispozitiilor constitutionale invocate ca fiind încălcate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 7 octombrie 2005, pronuntată în Dosarul nr. 3.911/2005, Tribunalul Prahova a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 192 alin. 1 pct. 1 lit. a) si c) din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Adrian Botoc în dosarul mentionat.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, în esentă, că prevederile legale criticate sunt contrare dispozitiilor constitutionale referitoare la un proces echitabil, întrucât “nu obligă instanta de judecată să stabilească plata cheltuielilor de judecată în sarcina inculpatului care a beneficiat de prevederile art. 181 din Codul penal (fapta nu prezintă pericolul social al unei infractiuni), decât «...în cazul când, desi achitat, a fost totusi obligat la repararea pagubei». Prin urmare, dacă, din diverse motive, inculpatul, desi a fost găsit vinovat de săvârsirea faptei reclamate, nu a fost obligat la repararea pagubei, judecătorul poate să oblige partea vătămată la plata cheltuielilor de judecată, firesc fiind ca inculpatul să suporte consecintele faptei sale în plan material, chiar dacă instanta de judecată ori procurorul au pronuntat achitarea acestuia, respectiv neînceperea urmăririi penale sau scoaterea de sub urmărire penală“.

Tribunalul Prahova apreciază că dispozitiile art. 192 alin. 1 pct. 1 lit. a) si c) din Codul de procedură penală nu sunt neconstitutionale.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile legale criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele: Curtea Constitutională este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si celor ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 192 alin. 1 pct. 1 lit. a) si c) din Codul de procedură penală, potrivit cărora: “În caz de achitare sau de încetare a procesului penal în fata instantei de judecată, cheltuielile judiciare avansate de stat sunt suportate după cum umează:

1. În caz de achitare, de către:

a) partea vătămată, în măsura în care cheltuielile au fost determinate de aceasta;[...]

c) inculpat, în cazul când, desi achitat, a fost totusi obligat la repararea pagubei.“

În sustinerea neconstitutionalitătii acestui text de lege autorul exceptiei invocă încălcarea prevederilor art. 21 alin. (3) din Constitutie, potrivit cărora “Părtile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil“.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea constată că nici o normă constitutională nu impune gratuitatea actului de justitie. Prin urmare, cheltuielile judiciare ocazionate în procesul penal, avansate de stat, trebuie suportate de partea vinovată pentru provocarea acelor cheltuieli.

Faptul că, în caz de achitare, în procesul penal, cheltuielile judiciare avansate de stat sunt suportate de partea vătămată, în măsura în care cheltuielile au fost determinate de aceasta, sau sunt suportate de inculpat, în cazul când, desi achitat, a fost totusi obligat la repararea pagubei, nu împiedică părtile interesate să se prevaleze, fără nici o îngrădire, de toate garantiile care caracterizează dreptul la un proces echitabil, reglementat de dispozitiile constitutionale ale art. 21 alin. (3).

Legea procesual penală permite judecătorului să aprecieze, în fiecare caz în parte, dacă cheltuielile judiciare au fost determinate de partea vătămată (în ipoteza în care cheltuielile respective nu sunt suportate de către inculpat, care, desi a fost achitat, nu a fost obligat la repararea pagubei) sau dacă se aplică dispozitiile art. 192 alin. 3 din Codul de procedură penală, conform cărora, “În toate celelalte cazuri, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia“.

Mai mult, prevederile art. 192 alin. 1 pct. 1 lit. a) si c) din Codul de procedură penală reprezintă norme de procedură a căror reglementare este de competenta exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedură, conform art. 126 alin. (2) din Constitutie.

În plus, se constată că ceea ce a determinat invocarea exceptiei de neconstitutionalitate este modul de aplicare a legii de către instanta de judecată. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, “Curtea Constitutională se pronuntă numai asupra problemelor de drept, fără a putea modifica sau completa prevederea legală supusă controlului“.

Fată de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 192 alin. 1 pct. 1 lit. a) si c) din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Adrian Botoc în Dosarul nr. 3.911/2005 al Tribunalului Prahova.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 26 ianuarie 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Florentina Geangu

 

ACTE ALE COLEGIULUI MEDICILOR DIN ROMÂNIA

 

COLEGIUL MEDICILOR DIN ROMÂNIA

 

DECIZIE

privind stabilirea sistemului de credite de educatie medicală continuă, pe baza căruia se evaluează activitatea de perfectionare profesională a medicilor, a criteriilor si normelor de acreditare a educatiei medicale continue, precum si a criteriilor si normelor de acreditare a furnizorilor de educatie medicală continuă

 

În temeiul art. 31, 33 si art. 58 lit. f) din Legea nr. 306/2004 privind exercitarea profesiei de medic, precum si organizarea si functionarea Colegiului Medicilor din România, cu modificările si completările ulterioare,

Consiliul National al Colegiului Medicilor din România decide:

Art. 1. – Educatia medicală continuă, denumită în continuare EMC, reprezintă totalitatea activitătilor planificate de pregătire teoretică si practică desfăsurate de medici în vederea dobândirii sau îmbunătătirii nivelului de cunostinte, abilităti si atitudini profesionale, în scopul cresterii calitătii actului medical si nivelului de performantă în domeniul respectiv.

Art. 2. – Managementul activitătilor de EMC este realizat de Colegiul Medicilor din România prin Programul national de educatie medicală continuă.

Art. 3. – (1) Activitătile de EMC sunt cuantificate prin unităti de creditare, denumite credite EMC.

(2) Creditele EMC se acordă prin raportare la orele efective de activitate de EMC. Pentru o oră efectivă de activitate de EMC se acordă un credit EMC. Pentru o zi de activitate efectivă se acordă maximum 6 credite EMC. Echivalenta cu sistemele de creditare anterioară este: un credit EMC este egal cu o oră de EMC.

(3) Creditele obtinute de medici în urma participării la activitătile de EMC contribuie la alcătuirea punctajului profesional al medicului.

(4) Evaluarea punctajului profesional al medicului se face periodic, la un interval de 5 ani.

(5) Prin exceptie, pentru medicii care au împlinit vârsta legală de pensionare prevăzută de lege, procedura evaluării se face anual, în baza cererii de prelungire a activitătii.

Art. 4. – (1) Numărul minim de credite EMC pe care un medic trebuie să le acumuleze în vederea evaluării profesionale periodice este de 200 de credite EMC la 5 ani. Pentru persoanele prevăzute la art. 3 alin. (5), numărul minim este de 40 de credite EMC anual.

(2) Participarea la activitătile de EMC trebuie să fie preponderentă în domeniul de specialitate. Se admite ca maximum o treime din punctajul minim să fie reprezentată prin activităti educationale din alte domenii medicale decât specialitatea de bază.

(3) În mod obligatoriu, cel putin o treime din creditele EMC necesare trebuie să fie reprezentată de participări la cursuri.

Art. 5. – (1) Fiecare membru al Colegiului Medicilor din România are obligatia de a participa la programul de EMC si de a cumula numărul minim de credite EMC stabilit.

(2) În cazul în care nu realizează numărul minim de credite EMC în termenul prevăzut la art. 3 alin. (4), dreptul de liberă practică al medicului se suspendă, conform legii.

Art. 6. – (1) Membrii Colegiului Medicilor din România au obligatia de a tine evidenta propriului punctaj profesional.

(2) Colegiul Medicilor din România, prin structurile de specialitate ale colegiilor teritoriale, face calcularea, evaluarea si verificarea respectării obligatiilor impuse de art. 4 si 5 în următoarele situatii:

a) la acordarea avizului pentru obtinerea autorizatiei de liberă practică;

b) la împlinirea intervalului de 5 ani de la data ultimei evaluări;

c) cu ocazia judecării abaterilor disciplinare;

d) la împlinirea vârstei de pensionare, dacă se solicită avizul anual pentru prelungirea activitătii;

e) la cerere.

Art. 7. – Acreditarea furnizorilor si creditarea formelor de EMC organizate de acestia se fac de către Colegiul Medicilor din România, la nivel national.

Art. 8. – (1) Criteriile de creditare a formelor de EMC si Normele de acreditare a furnizorilor de EMC vor constitui baza de elaborare si aplicare a Programului national de educatie medicală continuă al Colegiului Medicilor din România si sunt prevăzute în anexele nr. 1 si 2.

(2) Cererea-tip de creditare a formelor de EMC, cererea-tip de acreditare a furnizorilor de EMC, precum si fisa publicatiei pentru înscrierea furnizorilor în Nomenclatorul de publicatii medicale al Colegiului Medicilor din România sunt prevăzute în anexele nr. 3, 4 si 5.

(3) Modelul-tip de certificat de absolvire si modelul-tip de certificat de participare sunt prevăzute în anexele nr. 6 si 7.

Art. 9. – Anexele nr. 1–7 fac parte integrantă din prezenta decizie.

Art. 10. – Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, si intră în vigoare la data publicării.

 

Presedintele Colegiului Medicilor din România,

Mircea Cinteză

 

Bucuresti, 9 decembrie 2005.

Nr. 67.

 

ANEXA Nr. 1

 

CRITERII

de creditare a formelor de educatie medicală continuă

 

Art. 1. – Colegiul Medicilor din România creditează ca forme de educatie medicală continuă, denumite în continuare forme de EMC, formele de învătământ postuniversitar medical uman, formele de educatie permanentă medicală, precum si manifestări si activităti cu caracter stiintific.

Art. 2. – Formele de învătământ postuniversitar medical uman cuprind:

a) forme de EMC propriu-zise, reprezentate de cursurile de învătământ postuniversitar si de cursurile de învătământ postuniversitar la distantă;

b) alte forme de învătământ postuniversitar, creditate ca titluri profesionale ce se adaugă la creditarea EMC pentru calculul punctajului medicului, reprezentate de: rezidentiat, specializarea în domeniul unei alte specialităti fată de cea de bază, dobândirea de atestate de studii complementare, masterat si doctorat.

Art. 3. – Formele de educatie permanentă medicală sunt reprezentate de cursurile de educatie permanentă sau formare continuă medicală, ateliere de formare profesională continuă si stagii practice de perfectionare profesională sau de adaptare ori readaptare profesională.

Art. 4. – Manifestările si activitătile cu caracter stiintific creditate de Colegiul Medicilor din România cuprind:

a) manifestări stiintifice, reprezentate de congrese, conferinte, simpozioane, mese rotunde, ateliere de lucru, sesiuni stiintifice, seminarii;

b) publicarea de materiale stiintifice medicale, respectiv articole, în reviste medicale, capitole de carte, cărti, monografii, tratate, manuale, editare de carte medicală.

Art. 5. – Criteriile generale de creditare a cursurilor si manifestărilor stiintifice sunt:

a) numărul maxim de credite acordate pentru un program este de 60 de credite EMC;

b) durata maximă a unei singure prelegeri este de două ore. Durata discutiilor nu poate depăsi un sfert din durata sesiunii si este necesară o pauză de minimum 15 minute la fiecare două ore de program;

c) cursurile postuniversitare în cadrul unei manifestări stiintifice se pot credita separat numai dacă nu se suprapun cu programul în plen si dacă sunt organizate cu avizul sau în colaborare cu furnizori acreditati de Colegiul Medicilor din România pentru organizarea de cursuri;

d) simpozioanele satelit nu se creditează separat;

e) sesiunile paralele de comunicări se creditează o singură dată, la nivelul duratei maxime efective, un participant neputând fi în acelasi timp în două locatii;

f) numărul de credite acordate pentru orice formă de EMC va fi exprimat în numere întregi, rotunjirea făcându-se la 50 de sutimi;

g) nu pot fi introduse în calcul creditările obtinute pentru participarea la programe de EMC desfăsurate în aceeasi perioadă de timp.

Art. 6. – (1) Orice formă de EMC se creditează în baza cererii de creditare tip, prezentată în anexa nr. 3, completată de furnizorul de EMC, însotită de programul detaliat pe ore al cursului sau manifestării stiintifice.

(2) Cererea de creditare a manifestărilor nationale se depune la Colegiul Medicilor din România, iar cererea de creditare a manifestărilor locale sau regionale, la colegiile teritoriale, cu cel putin 30 de zile înaintea începerii programului.

(3) După terminarea programului, organizatorii au obligatia de a trimite Colegiului Medicilor din România, respectiv colegiilor teritoriale, lista participantilor atât în formă tipărită, cât si în format electronic, care trebuie să cuprindă următoarele rubrici: numele si prenumele, codul numeric personal, specialitatea, gradul profesional si locul de muncă.

Art. 7. – Creditarea cursurilor de învătământ postuniversitar si de educatie permanentă se face în functie de următoarele criterii:

a) durata efectivă a programului;

b) existenta unui stagiu practic asociat programului.

Art. 8. – Normele de creditare pentru formele precizate la art. 6 sunt:

a) creditarea pregătirii teoretice se face în functie de numărul de ore efective, incluzând si demonstratiile practice făcute de cadrul didactic sau formator;

b) metodele de dinamică de grup, de tip Bálint, se creditează cu 75% din durata efectivă;

c) cursurile ce demonstrează existenta unui stagiu practic asociat se creditează cu 125% fată de durata efectivă a cursului teoretic;

d) programele care contin peste 75% activitate practică se creditează în functie de orele efective de activitate;

e) formatorii atestati care sustin cursuri creditate de Colegiul Medicilor din România vor fi creditati cu numărul de ore efective prestate înmultit cu 2;

f) pentru activitatea coordonatorilor de stagii practice de instruire care nu sunt cadre didactice, stagii programate si organizate pentru studenti în medicină, stagiari, rezidenti sau medici, inclusiv pentru stagiile de readaptare profesională în cazul întreruperii activitătii mai mult de 5 ani, se acordă un număr de 50 de credite EMC pe an, în baza unei dovezi de activitate de cel putin două luni pe an;

g) participarea la cursuri si stagii practice în străinătate, creditate de o societate sau organism profesional european, american ori international, este creditată cu numărul de credite europene (sau internationale) conferite de organismul european (international);

h) participarea la un curs în străinătate, care nu are creditare internatională înscrisă pe certificatul de absolvire, se creditează cu de 6 ori numărul zilelor de curs, maximum 60 de credite pe curs;

i) stagiile practice si schimburile de experientă efectuate în străinătate, care nu au creditare internatională, nu se creditează.

Art. 9. – Creditarea cursurilor de EMC la distantă, denumite în continuare EMCD, se face pentru următoarele tipuri de programe:

a) programe de EMCD prin postă, caracterizate prin punerea în posesia cursantului a suportului educational sub formă tipărită, CD sau e-mail personalizat, suport ce asigură integral baza pentru procesul de autoînvătare, cu asigurarea evaluării finale prin testare în sesiune directă, fată în fată, prin chestionar tipărit trimis prin corespondentă postală sau prin Internet, în situatia revistelor în format electronic;

b) programe de EMCD prin Internet, on-line, interactive fie prin suportul informational oferit, cu link-uri si portaluri specifice, fie prin consultantă cu tutori de program acreditati, cu asigurarea unei testări finale securizate, tot prin acces on-line personalizat sau testare scrisă în sală.

Art. 10. – Criteriile de creditare a EMCD sunt:

a) durata parcurgerii programului si învătării efective a acestuia în scopul atingerii obiectivelor de învătare, care se apreciază prin testare pe lot-pilot organizată de furnizor, în limitele a cel mult 18 ore pe program;

b) pentru articole de revistă se admit 5–8 pagini tipărite, cu cel mult două figuri sau tabele incluse pe pagină, corespunzător la două ore efective de asimilare;

c) testul de evaluare pentru EMCD prin articole de revistă va contine minimum 10 întrebări, cu prag de promovare de răspuns corect la minimum 75% din întrebări;

d) pentru programe pe Internet se consideră 3–5 pagini web cu 400 de caractere pe pagină si cu trimitere la maximum două figuri sau tabele, corespunzătoare la o oră de învătare efectivă, respectiv 1 credit de EMC;

e) testul de evaluare pentru programe de EMCD prin Internet va permite un acces pentru maximum două încercări, va contine un număr minim de 10 întrebări pentru fiecare 6 ore efective, cu un prag de promovare de răspuns corect la minimum 75% din întrebări.

Art. 11. – Normele de creditare stabilite pentru EMCD sunt:

a) pentru EMCD prin articole de revistă se acordă maximum două credite EMC pe număr;

b) programele de EMCD prin Internet se creditează în functie de durata apreciată de învătare efectivă, maximum 18 ore pe program, corespunzătoare la 18 credite EMC;\

c) intervalul minim acceptat între două participări la programe de EMCD este de 30 de zile; în cazul participării în aceeasi perioadă la două programe de EMCD prin Internet, se iau în calcul creditele acordate pentru un singur program, cel cu mai multe credite;

d) participarea la cursuri de EMCD organizate si creditate de o universitate sau un organism profesional european ori international este creditată cu numărul de credite europene sau internationale conferite de organismul respectiv;

e) coordonatorii, autorii si tutorii de programe de EMCD vor fi creditati fiecare cu de 3 ori numărul de credite acordat programului respectiv.

Art. 12. – (1) Solicitarea creditării pentru EMCD se face de către furnizorul de EMCD numai la Colegiul Medicilor din România, utilizându-se aceeasi cerere de creditare tip prezentată în anexa nr. 3, formulată si depusă cu cel putin 60 de zile înaintea începerii programului.

(2) Cererea va fi însotită de un dosar tehnic si pedagogic al programului educational care să cuprindă:

a) elemente de demonstrare, respectiv: modul de functionare globală a programului, existenta unui server dedicat procesului EMC on-line, a unui soft de gestiune pentru continutul de material stiintific, a unui soft proprietar sau adaptat pentru evidenta utilizatorilor, o echipă tehnică de productie alcătuită din medici si informaticieni, o schemă cu structura bazelor de date si utilizatori, precum si o modalitate concretă în care întregul proces să poată fi auditat, cu păstrarea log-urilor de accesare si compararea cu intrările din baza de date;

b) un proiect sau program de management al cursului, continând referiri la: identificarea si analiza cerintelor, studiu de fiabilitate, obiective educationale, strategie de implementare, analiza resurselor, evaluarea cunostintelor, evaluarea proiectului.

(3) Organizatorii au obligatia să trimită, după terminarea programului respectiv, lista participantilor, incluzând CNP al medicului, în format electronic.

Art. 13. – Creditarea manifestărilor stiintifice se face în functie de criteriile legate de:

a) nivelul de desfăsurare a manifestării: local/regional, national sau international;

b) durata efectivă a programului stiintific.

Art. 14. – Normele de creditare pentru manifestările stiintifice sunt:

a) manifestările locale/regionale vor primi un număr de credite EMC egal cu 75% din durata efectivă;

b) manifestările nationale vor primi un număr de credite egal cu durata efectivă; un furnizor nu poate organiza decât cel mult două asemenea manifestări pe an. Manifestările organizate de furnizori locali sau regionali nu pot fi considerate ca fiind nationale si creditate ca atare;

c) pentru conferentiere la o manifestare stiintifică se acordă de două ori numărul de credite corespunzător manifestării;

d) pentru participarea cu una, până la maximum 3 lucrări, poster sau comunicări orale se adaugă, pentru primul autor, jumătate din numărul de credite corespunzător manifestării pentru fiecare lucrare si un sfert din numărul de credite pentru fiecare lucrare pentru coautor;

e) participarea la manifestări stiintifice internationale creditate de o societate sau organism profesional european, american, international este creditată de Colegiul Medicilor din România cu un număr de credite egal cu numărul de credite europene ori internationale conferite de organismul european sau international;

f) participarea la o conferintă sau congres în străinătate, care nu are creditare internatională înscrisă pe certificatul de participare, se creditează cu 6 credite pentru fiecare zi de manifestare, fără a putea depăsi 18 credite pe manifestare.

Art. 15. – (1) Invitatiile de participare la manifestările stiintifice vor avea antetul organizatorilor si semnătura reprezentantilor acestuia. Ele vor contine denumirea formei de EMC si cel putin un sumar al programului acesteia.

(2) Invitatia poate contine denumirea sponsorului, dar nu antetul sau semnătura acestuia.

Art. 16. – (1) Programul va preciza în mod clar organizatorii si sponsorii si va contine toate detaliile de desfăsurare: orele, locul, numele si titlul stiintific sau profesional ale vorbitorilor, titlul exact al comunicării ori conferintei. Se vor da date exacte privind manifestările satelit, dacă acestea există.

(2) Titlul comunicării sau conferintei nu va contine denumiri comerciale ale produselor medicamentoase, ci numai Denumirea Comună Internatională.

(3) Programul va mentiona numărul de credite EMC acordate de Colegiul Medicilor din România. El poate contine reclame ale sponsorilor.

Art. 17. – (1) Este interzisă deschiderea sau închiderea formei de EMC de către reprezentantii sponsorului. Acesta poate face doar anunturi legate de organizarea nestiintifică, cum ar fi organizarea meselor festive, transportului, altor festivităti.

(2) Încălcarea regulilor prevăzute la alin. (1) determină sanctionarea organizatorului sau furnizorului.

Art. 18. – (1) În timpul desfăsurării formelor de EMC, este interzisă folosirea exclusivă a denumirii comerciale a produselor medicamentoase. Aceasta trebuie să fie dublată întotdeauna de Denumirea Comună Internatională.

(2) Sunt permise afisarea în sală de panouri publicitare ale sponsorului, precum si distribuirea de materiale promotionale participantilor.

Art. 19. – Creditarea publicatiilor medicale se face numai pentru revistele incluse în Nomenclatorul publicatiilor medicale acreditate de Colegiul Medicilor din România.

Art. 20. – Începând cu 1 ianuarie 2007 se vor acorda credite numai pentru cărtile, manualele sau tratatele medicale publicate de editurile cuprinse în Lista editurilor acreditate de Colegiul Medicilor din România. În acest scop, pe parcursul anului 2006 se va solicita editurilor ce publică exclusiv sau inclusiv carte medicală să se acrediteze la Colegiul Medicilor din România ca furnizor de EMC.

Art. 21. – Criteriile de includere în Nomenclatorul publicatiilor medicale si în Lista editurilor acreditate de Colegiul Medicilor din România sunt următoarele:

a) periodicitatea aparitiei; pentru reviste, demonstrarea editării a cel putin 4 numere pe an;

b) obligativitatea înscrierii în publicatie a ISSN sau ISBN;

c) acreditarea CNCSIS asigură din oficiu acceptarea de către Colegiul Medicilor din România a publicatiei;

d) continut stiintific obligatoriu;

e) să asigure în structura lor articole originale, editoriale sau recenzii, eventual prezentări de cazuri, traduceri, articole generale privind politica sanitară;

f) adresabilitatea medicală: generală sau pe specialităti, inclusiv medicină de familie;

g) să aibă girul stiintific al unei societăti stiintifice, universităti de medicină etc.;

h) consiliul editorial sau colectivul redactional să includă si cadre universitare cu rol de predare.

Art. 22. – Înscrierea în Nomenclatorul publicatiilor medicale acreditate de Colegiul Medicilor din România si în Lista editurilor acreditate de Colegiul Medicilor din România se face în baza unei cereri-tip prevăzute în anexa nr. 4, la care se anexează, după completare, fisa publicatiei prezentată în anexa nr. 5.

Art. 23. – Normele de creditare stabilite pentru publicatiile medicale sunt:

a) articole stiintifice în reviste de specialitate catalogate ISI: 200 credite/articol;

b) articole stiintifice în reviste de specialitate internationale sau românesti Med-Line: 75 credite/articol;

c) articole stiintifice în reviste de specialitate clasificate CNCSIS grupa A: 75 credite/articol; grupa B:

30 credite/articol; grupa C: 25 credite/articol; grupa D: 20 credite/articol;

d) articole în reviste medicale electronice: 20 credite/articol;

e) articole stiintifice în alte reviste medicale sau de jurnalistică medicală acreditate de Colegiul Medicilor din România: 15 credite/articol;

f) clasificarea CNCSIS a publicatiilor respective se mentionează în Nomenclatorul publicatiilor medicale acreditate de Colegiul Medicilor din România;

g) capitole de cărti în tratate de medicină: 100 credite/capitol sub 100 pagini si 150 credite/capitol peste 100 pagini, ca unic autor;

h) carte sau monografii medicale: 200 credite/carte, ca unic autor;

i) traduceri de carte medicală: 50 credite/carte, ca unic autor;

j) existenta a 2 sau mai multi autori pentru un capitol ori carte publicată duce la împărtirea procentuală a creditelor acordate la numărul de autori mentionati pentru capitolul sau cartea respectivă;

k) editor de carte sau revistă medicală ori redactor-sef: 200 credite;

l) un articol publicat în mai multe reviste se punctează o singură dată, la nivelul cel mai ridicat;

m) publicarea de rezumate ale unor comunicări prezentate la manifestări stiintifice nu se creditează suplimentar fată de lucrarea comunicată;

n) comunicarea studiilor de farmacovigilentă confirmate si comunicate de Agentia Natională a Medicamentului: 10 credite/comunicare;

o) pentru abonamente la reviste medicale: la revistele nationale cuprinse în Nomenclatorul publicatiilor medicale acreditate de Colegiul Medicilor din România se acordă 5 credite/abonament anual, iar la reviste din străinătate, indexate Med-Line: 10 credite/abonament anual;

p) pentru abonamentele la revistele medicale din străinătate editate si traduse partial sau total în România, creditarea se face ca la revistele nationale. Pentru publicarea de articole în aceste reviste, se calculează credite ca pentru revistele din străinătate doar la cele cu traducere integrală, ce sunt editate si recenzate de edituramamă.

Art. 24. – Calcularea punctajului medicului pentru evaluarea profesională a medicilor se face prin totalizarea creditelor EMC obtinute pentru formele de EMC prezentate, la care se adaugă, dacă au fost obtinute în intervalul de 5 ani calculat, credite pentru titluri profesionale, după cum urmează:

a) obtinerea titlului de medic rezident confirmat de Ministerul Sănătătii, prin promovarea concursului de rezidentiat: 50 de credite EMC;

b) obtinerea titlului de medic specialist, inclusiv dobândirea unei alte specialităti: 200 de credite EMC;

c) obtinerea unui atestat de studii complementare: 75 de credite EMC;

d) obtinerea titlului de medic primar, inclusiv a doua specialitate: 250 de credite EMC;

e) obtinerea titlului de doctor în medicină: 300 de credite EMC;

f) obtinerea titlului de master: 150 de credite EMC;

g) obtinerea titlului de formator acreditat de Ministerul Sănătătii: 75 de credite EMC;

h) obtinerea titlului de formator de formatori, acreditat de Ministerul Sănătătii: 100 de credite EMC;

i) statutul de cadru didactic universitar cu functie de predare, mai precis sef lucrări, conferentiar, profesor, cu activitate confirmată de institutia universitară: 40 de credite EMC pe an.

Art. 25. – Certificarea formelor de EMC creditate se face de colegiile teritoriale, în functie de locul de desfăsurare a formei de EMC, ca organizator sau coorganizator alături de furnizorul sau furnizorii de EMC acreditat si implicat, respectiv acreditati si implicati, purtând obligatoriu stampila Colegiului Medicilor din România si a furnizorului principal, în functie de caz, precum si semnătura presedintelui sau a vicepresedintelui departamentului profesional-stiintific alături de cea a coordonatorului sau responsabilului de program.

Art. 26. – Certificarea se face contra unei taxe echivalente în RON de minimum 50 si maximum 100 euro pentru fiecare manifestare creditată, stabilită de colegiile teritoriale, si respectiv contra unei taxe echivalente în RON de 1,5 euro pentru fiecare certificat eliberat unui participant, în cazul în care tipărirea se face de Colegiul Medicilor din România.

Art. 27. – (1) Certificarea se face pe certificate-tip, conform modelelor prezentate în anexele nr. 6 si 7.

(2) Pentru cursurile creditate se eliberează un certificat de absolvire conform modelului prezentat în anexa nr. 6.

Acesta va mentiona obligatoriu promovarea evaluării finale stabilite de organizator. Institutiile de învătământ superior vor elibera propriul model de certificat de absolvire aprobat de Ministerul Educatiei si Cercetării, cu inscriptionarea inclusiv a siglei Colegiului Medicilor din România alături de numărul de credite EMC acordate.

(3) Pentru manifestări stiintifice se eliberează un certificat de participare conform modelului prezentat în anexa nr. 7, cu inscriptionarea inclusiv a siglei Colegiului Medicilor din România alături de numărul de credite EMC acordate.

Art. 28. – (1) Până la sfârsitul anului 2006 numărul de înregistrare al certificatului va fi cel din lista de cursanti sau participanti ce va fi transmisă la Colegiul Medicilor din România la terminarea programului, cu exceptia institutiilor de învătământ superior si a Centrului National de Politici de Sănătate, care au un regim propriu de înregistrare si care trimit listele la Colegiul Medicilor din România, însotite si de numărul certificatului eliberat.

(2) După implementarea sistemului informatic la nivelul colegiilor teritoriale, la nivelul Colegiului Medicilor din România se va constitui un registru electronic de evidentă a datelor de participare la formele de EMC, iar numerele de înregistrare vor fi unice, oferite în momentul creditării formei respective de EMC de către Colegiul Medicilor din România.

 

ANEXA Nr. 2

 

NORME

de acreditare a furnizorilor de educatie medicală continuă

 

Art. 1. – Furnizorul de educatie medicală continuă, denumit în continuare furnizor de EMC, este o institutie sau o organizatie cu specific educational medical ce asigură managementul formelor de educatie medicală continuă.

Art. 2. – (1) Tipurile de furnizori de EMC acreditati de Colegiul Medicilor din România sunt:

a) furnizorii de învătământ postuniversitar reprezentati de institutii de învătământ superior medical, respectiv de universităti sau facultăti de medicină legal acreditate;

b) furnizorii de educatie permanentă sau formare continuă, reprezentati de institutiile de învătământ superior medical mentionati la lit. a), de institutii cu rol de învătământ, de colegiile teritoriale, ce pot asigura managementul unui program de formare continuă medicală, precum si de alte organizatii recunoscute de Colegiul Medicilor din România, în colaborare cu institutiile de mai sus;

c) furnizorii de EMC la distantă, reprezentati de institutiile de învătământ superior medical mentionate la lit. a) si de alte centre cu rol de formare la distantă, numai în colaborare cu o universitate sau facultate de medicină acreditată;

d) furnizorii de manifestări stiintifice reprezentati de colegiile medicilor, societătile si asociatiile medicale profesionale, institutiile de învătământ superior medical mentionate la lit. a), Ministerul Sănătătii, Ministerul Educatiei si Cercetării, Academia de Stiinte Medicale, institutele de cercetări medicale, directiile de sănătate publică, precum si alti furnizori de EMC acreditati de Colegiul Medicilor din România;

e) editurile de carte medicală recunoscute de Colegiul Medicilor din România.

(2) Procesul de acreditare a editurilor de carte medicală de către Colegiul Medicilor din România va începe la data de 1 ianuarie 2007.

Art. 3. – În vederea acreditării de către Colegiul Medicilor din România ca furnizori de EMC, institutiile sau organizatiile ce au prevăzut în statutul lor un astfel de rol trebuie să depună un dosar de acreditare care să cuprindă o cerere-tip, prezentată în anexa nr. 4, hotărârea judecătorească de înfiintare, actul constitutiv, statutul sau regulamentul de functionare, dacă există, sau actul normativ prin care au fost înfiintate.

Art. 4. – Toti furnizorii de EMC se reacreditează anual.

Art. 5. – (1) Taxa pentru acreditare ca furnizor de EMC reprezintă echivalentul în RON a 300 euro pentru acreditarea initială si a 100 euro pentru reacreditarea anuală.

(2) Pentru furnizorii de EMC care au filiale teritoriale si recunosc functionarea teritorială autonomă a acestora se percepe o taxă suplimentară egală cu jumătate din valorile mentionate la alin. (1), pentru fiecare filială acreditată.

Art. 6. – Criteriile de acreditare ca furnizor de EMC sunt următoarele:

a) să aibă statut de persoană juridică, cu exceptia filialelor fără personalitate juridică, pentru care girează furnizorul de EMC de care depind;

b) să fie o institutie sau organizatie medicală cu rol, functii si atributiuni prevăzute în statut, fie de învătământ ori de educatie permanentă în domeniul medical, pentru formele de educatie medicală formală, fie profesional-stiintifice medicale, pentru formele de educatie medicală informală;

c) fac exceptie de la prevederile lit. b) institutiile universitare si de formare continuă nemedicale legal acreditate, editurile si organizatiile sau firmele ce acordă servicii educationale traditionale ori la distantă în folosul profesiei medicale;

d) să aibă preocupări si să promoveze domenii medicale stiintific acceptate în lumea medicală modernă; e) să respecte regulile de activitate non-profit si de neimplicare în promovarea de produse sau a intereselor unor sponsori;

f) să demonstreze accesul la dotare tehnică pentru desfăsurarea unor activităti educationale;

g) să poată dovedi calificarea si competenta profesională si educatională a prestatorilor de servicii de EMC, corespunzător formei de EMC pe care o organizează.

Art. 7. – Firmele producătoare de medicamente sau echipamente medicale nu pot fi organizatori în cadrul programului national de EMC.

Art. 8. – Furnizorii formelor de EMC care nu se supun regulilor Programului national de educatie medicală continuă al Colegiului Medicilor din România pot pierde această calitate prin decizie a Consiliului National al Colegiului Medicilor din România.

 

ANEXE

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a

Pagina a 4-a

Pagina a 5-a

Pagina a 6-a

 

RECTIFICĂRI

 

În Legea nr. 412/2005 privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 86/2005 pentru modificarea si completarea Legii nr. 541/2002 privind economisirea si creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 5 din 4 ianuarie 2006, se face următoarea rectificare (care nu apartine Redactiei “Monitorul Oficial”, Partea I):

– la articolul unic pct. 4, cu referire la art. II1, în loc de: “Prezenta lege...” se va citi: “Prezenta ordonantă de urgentă...”.