MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 174 (XVIII) - Nr. 611         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Vineri, 14 iulie 2006

 

SUMAR

 

LEGI SI DECRETE

 

295. – Lege pentru ratificarea Acordului dintre România si Republica Austria în domeniul securitătii sociale, semnat la Bucuresti la 28 octombrie 2005

 

Acord între România si Republica Austria în domeniul securitătii sociale

 

921. – Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului dintre România si Republica Austria în domeniul securitătii sociale, semnat la Bucuresti la 28 octombrie 2005

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 507 din 15 iunie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 1 si art. 337 alin. 1 din Codul de procedură penală

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

864. – Hotărâre pentru aprobarea amendamentului convenit prin schimb de scrisori semnate la Bucuresti, la 20 februarie 2006, si la Zagreb, la 15 martie 2006, între Guvernul României si Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare, la Acordul de împrumut dintre România si Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare privind Proiectul cadastrului general si publicitătii imobiliare, în sumă de 25,5 milioane dolari S.U.A., semnat la Washington la 23 ianuarie 1998

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTATILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru ratificarea Acordului dintre România si Republica Austria în domeniul securitătii sociale, semnat la Bucuresti la 28 octombrie 2005

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. – Se ratifică Acordul dintre România si Republica Austria în domeniul securitătii sociale, semnat la Bucuresti la 28 octombrie 2005.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României, republicată.

 

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

BOGDAN OLTEANU

PRESEDINTELE SENATULUI

NICOLAE VĂCĂROIU

 

Bucuresti, 7 iulie 2006.

Nr. 295.

 

ACORD

între România si Republica Austria în domeniul securitătii sociale

 

România si Republica Austria, denumite în continuare state contractante,

conduse de dorinta de a reglementa relatiile dintre cele două state în domeniul securitătii sociale,

au convenit următorul acord:

 

PARTEA I

Dispozitii generale

 

ARTICOLUL 1

Definitii

 

(1) În prezentul acord, termenii următori desemnează:

1. legislatie – legile, decretele, reglementările si toate celelalte acte normative de aplicare care se referă la domeniul securitătii sociale, prevăzut la art. 2 alin. (1);

2. autoritate competentă:

– pentru România: ministrii;

– pentru Republica Austria: ministrii federali, care sunt competenti conform legislatiei prevăzute la art. 2 alin. (1);

3. institutie – organismul sau autoritatea responsabilă cu aplicarea legislatiei prevăzute la art. 2 alin. (1) sau numai a unei părti a acesteia;

4. institutie competentă – institutia la care o persoană este asigurată în momentul cererii pentru acordarea unei prestatii sau de la care are dreptul la prestatii;

5. domiciliu – locul de sedere obisnuită;

6. resedintă – locul de sedere temporară;

7. membru de familie – membru de familie, conform legislatiei statului contractant în care îsi are sediul institutia pe seama căreia sunt acordate prestatiile;

8. perioade de asigurare – perioadele de asigurare sau perioadele asimilate, care sunt stabilite ca atare, conform legislatiei fiecărui stat contractant;

9. prestatie în bani, rentă sau pensie – prestatie în bani, rentă sau pensie, inclusiv toate elementele plătibile din fonduri publice, toate adaosurile, indexările si majorările si orice prestatii în sumă forfetară.

(2) În prezentul acord, ceilalti termeni au semnificatia prevăzută de legislatia statului contractant respectiv.

 

ARTICOLUL 2

Câmpul material de aplicare

 

(1) Prezentul acord se aplică:

1. pentru Republica Austria, legislatiei care reglementează:

(i) asigurarea în caz de boală;

(ii) asigurarea în caz de accident;

(iii) asigurarea cu pensie, cu exceptia asigurării speciale pentru notari;

(iv) indemnizatiile de somaj;

2. pentru România, legislatiei care reglementează:

(i) indemnizatiile pentru incapacitate temporară de muncă, determinată de boli obisnuite sau de accidente în afara muncii, boli profesionale si accidente de muncă;

(ii) prestatiile în bani pentru prevenirea îmbolnăvirilor

si recuperarea capacitătii de muncă;

(iii) indemnizatiile pentru maternitate;

(iv) pensiile pentru limită de vârstă;

(v) pensiile anticipate;

(vi) pensiile de invaliditate;

(vii) pensiile de urmas;

(viii) ajutoarele de deces;

(ix) indemnizatiile de somaj;

(x) prestatiile în natură în caz de boală si maternitate;

(xi) prestatiile în natură în caz de accidente de muncă si boli profesionale.

(2) Prezentul acord se aplică, de asemenea, întregii legislatii care codifică, modifică sau completează legislatia prevăzută la alin. (1).

(3) Prezentul acord nu se aplică legislatiei care instituie un nou sistem de securitate socială, dacă autoritătile competente nu convin altfel.

 

ARTICOLUL 3

Câmpul personal de aplicare

 

Prezentul acord se aplică:

1. persoanelor care sunt sau au fost supuse legislatiei unuia ori ambelor state contractante;

2. celorlalte persoane, în măsura în care drepturile lor decurg de la persoanele prevăzute la pct. 1.

 

ARTICOLUL 4

Egalitatea de tratament

 

(1) În aplicarea legislatiei unui stat contractant, dacă prezentul acord nu dispune altfel, cetătenilor unui stat contractant li se acordă acelasi tratament ca si cetătenilor celuilalt stat contractant.

(2) Alin. (1) nu se aplică cu privire la:

1. legislatiile ambelor state contractante referitoare la participarea asiguratilor si a angajatorilor în organele de conducere ale institutiilor si asociatiilor, precum si jurisprudenta în domeniul securitătii sociale;

2. reglementările referitoare la repartitia obligatiei privind asigurarea, în baza acordurilor încheiate de statele contractante cu alte state;

3. legislatiile ambelor state contractante privind asigurarea persoanelor angajate la o misiune diplomatică sau la un post consular al unui stat contractant într-un stat tert sau de către un membru al unei asemenea misiuni ori unui asemenea post.

(3) Alin. (1) se aplică legislatiei austriece privind luarea în considerare a perioadelor serviciului militar sau a perioadelor echivalente numai pentru cetătenii români care aveau cetătenia austriacă imediat înainte de 13 martie 1938.

 

ARTICOLUL 5

Exceptia de la clauza de domiciliu

 

(1) Dacă prezentul acord nu dispune altfel, pensiile, rentele si alte prestatii în bani, dobândite în baza legislatiei unui stat contractant, nu pot fi micsorate, modificate, suspendate, sistate sau confiscate pe motiv că persoana îndreptătită are domiciliul ori resedinta pe teritoriul celuilalt stat contractant.

(2) Alin. (1) nu se aplică:

1. prestatiilor pentru somaj;

2. compensatiilor suplimentare acordate conform legislatiei austriece.

 

PARTEA a II-a

Dispozitii privind legislatia aplicabilă

 

ARTICOLUL 6

Regula generală

 

Dacă art. 7 si 8 nu dispun altfel, obligatia de asigurare a unei persoane care desfăsoară o activitate profesională se stabileste conform legislatiei statului contractant pe al cărui teritoriu se exercită activitatea. Această dispozitie se aplică în cazul angajatului, chiar dacă domiciliul acestuia sau sediul angajatorului se află pe teritoriul celuilalt stat contractant.

 

ARTICOLUL 7

Reguli speciale

 

(1) În cazul în care un angajat al unei întreprinderi care are sediul pe teritoriul unui stat contractant este trimis să îsi desfăsoare activitatea pe teritoriul celuilalt stat contractant, legislatia primului stat contractant se aplică până la împlinirea unui termen de 24 de luni calendaristice de la trimitere, ca si cum acesta si-ar desfăsura activitatea pe teritoriul primului stat contractant.

(2) În cazul în care un angajat al unei întreprinderi de transport aerian care are sediul pe teritoriul unui stat contractant este trimis să îsi desfăsoare activitatea pe teritoriul celuilalt stat contractant, legislatia primului stat contractant se aplică în continuare, ca si cum angajatul si-ar desfăsura activitatea pe teritoriul acestuia.

(3) Persoana care face parte din personalul navigant al unei întreprinderi de transport, pe perioada în care aceasta efectuează transport de persoane sau de bunuri pe căi ferate, transport rutier ori transport pe apele interioare si al cărei sediu se află pe teritoriul unui stat contractant, este supusă legislatiei acestui stat contractant.

(4) Echipajul unei nave maritime, precum si persoanele care sunt angajate în mod obisnuit pe o navă maritimă sunt supuse legislatiei statului contractant sub al cărui pavilion navighează nava. Această regulă nu se aplică persoanelor cum ar fi lucrătorii portuari care urcă la bord pentru a desfăsura o activitate pe navă.

(5) În cazul unui angajat al unei institutii publice, care este trimis să îsi desfăsoare activitatea dintr-un stat contractant în celălalt stat contractant, se aplică legislatia statului contractant care l-a trimis.

 

ARTICOLUL 8

Misiunile diplomatice si posturile consulare

 

(1) Membrii misiunilor diplomatice sau ai posturilor consulare si angajatii în serviciul particular al membrilor acestor misiuni ori posturi, care sunt trimisi să îsi desfăsoare activitatea pe teritoriul celuilalt stat  contractant, se supun legislatiei statului contractant care i-a trimis.

(2) Pentru angajatii mentionati la alin. (1), care nu sunt trimisi, se aplică legislatia statului contractant pe al cărui teritoriu îsi desfăsoară activitatea. În cazul în care au cetătenia celuilalt stat contractant, acestia pot să opteze, în termen de 3 luni de la începutul activitătii, pentru aplicarea legislatiei acestui stat contractant. Această alegere se aplică de la data angajării.

 

ARTICOLUL 9

Exceptii

 

(1) La cererea comună a angajatului si a angajatorului sau la cererea unui lucrător independent, autoritătile competente ale statelor contractante pot să convină exceptii de la art. 6–8, luând în considerare felul si specificul activitătii.

(2) Dacă un angajat sau un lucrător independent este supus legislatiei unui stat contractant conform alin. (1), chiar dacă îsi desfăsoară activitatea pe teritoriul celuilalt stat contractant, legislatia va fi aplicată ca si când activitatea s-ar desfăsura pe teritoriul primului stat contractant.

 

PARTEA a III-a

Dispozitii speciale

 

SECTIUNEA 1

Boală si maternitate

 

ARTICOLUL 10

Totalizarea perioadelor de asigurare

 

În cazul în care o persoană a realizat perioade de asigurare conform legislatiilor ambelor state contractante, pentru a dobândi dreptul la prestatie si pentru durata acordării prestatiei, acestea sunt totalizate, dacă nu se suprapun.

 

ARTICOLUL 11

Prestatii în natură

 

(1) O persoană care, în conformitate cu legislatia unui stat contractant, îndeplineste conditiile privind dreptul la prestatii si care are resedinta pe teritoriul celuilalt stat contractant are dreptul la prestatii în natură pe cheltuiala institutiei competente, acordate de către institutia locului de resedintă, conform legislatiei pe care o aplică această institutie, ca si cum ar fi asigurata acesteia, dacă situatia sa necesită acordarea neîntârziată a unor asemenea prestatii.

(2) În cazul alin. (1), acordarea protezelor, a dispozitivelor de dimensiuni mari si a altor prestatii substantiale în natură se face cu acordul prealabil al institutiei competente. Acest acord nu este necesar în situatia de urgentă absolută în care acordarea prestatiilor nu poate fi amânată fără a pune în pericol viata sau sănătatea persoanei în cauză.

(3) Alin. (1) si (2) se aplică în mod corespunzător si membrilor de familie.

 

ARTICOLUL 12

Prestatiile în bani

 

(1) Prestatiile în bani prevăzute de această sectiune sunt acordate de institutia competentă conform legislatiei pe care aceasta o aplică.

(2) Dacă, potrivit legislatiei unui stat contractant, cuantumul prestatiilor în bani depinde de numărul membrilor de familie, institutia competentă îi va lua în calcul si pe membrii de familie care locuiesc pe teritoriul celuilalt stat contractant.

 

ARTICOLUL 13

Institutia locului de resedintă

 

În cazurile prevăzute la art. 11, prestatiile în natură sunt acordate:

– în România de casa de asigurări de sănătate de la locul de resedintă al persoanei respective;

– în Republica Austria de casa teritorială de asigurări de boală de la locul de resedintă al persoanei respective.

 

ARTICOLUL 14

Rambursarea cheltuielilor

 

(1) Institutia competentă va rambursa institutiei locului de resedintă costul real al prestatiilor în natură acordate conform art. 11, cu exceptia cheltuielilor administrative.

(2) În scopul simplificării procedurilor administrative, organismele de legătură pot conveni, pentru toate cazurile sau pentru anumite cazuri, plăti în sume forfetare în locul plătilor individuale ori alte modalităti de plată.

 

SECTIUNEA a 2-a

Accidente de muncă si boli profesionale

 

ARTICOLUL 15

Regula generală

 

În măsura în care art. 19 nu prevede altfel, prestatiile în caz de accidente de muncă sau de boli profesionale vor fi acordate de institutia competentă a statului contractant a cărui legislatie se aplică persoanei în momentul producerii accidentului de muncă ori în perioada efectuării activitătii profesionale susceptibile a fi cauza aparitiei bolii profesionale.

 

ARTICOLUL 16

Prestatiile în natură si prestatiile în bani

 

(1) Dacă o persoană are dreptul la prestatii în natură pentru un accident de muncă sau o boală profesională, conform legislatiei unui stat contractant, si are resedinta ori domiciliul pe teritoriul celuilalt stat contractant, beneficiază de prestatii în natură pe cheltuiala institutiei competente, acordate de institutia locului de resedintă sau de domiciliu, conform legislatiei acestei institutii, ca si cum ar fi asigurata acesteia. Art. 11 alin. (2) se va aplica în mod corespunzător.

(2) În cazurile prevăzute la alin. (1), prestatiile în natură se acordă:

– în România de către furnizorii de servicii medicale ai locului de resedintă sau de domiciliu, acreditati de casele de asigurări de sănătate, respectiv de Casa Natională de Asigurări de Sănătate, pe cheltuiala casei teritoriale de pensii;

– în Republica Austria de către casa teritorială de asigurări de boală a locului de resedintă sau de domiciliu al persoanei respective ori de institutia de asigurare pentru accidente.

(3) Pentru rambursarea cheltuielilor aferente prestatiilor acordate conform alin. (1) se vor aplica în mod corespunzător dispozitiile art. 14.

(4) În cazul alin. (1), prestatiile în bani vor fi acordate de institutia competentă, conform legislatiei pe care aceasta o aplică.

 

ARTICOLUL 17

Accidente de la si către locul de muncă

 

În cazul în care o persoană care are domiciliul pe teritoriul unui stat contractant se deplasează în celălalt stat contractant pentru a desfăsura o activitate pe baza unui contract de muncă legal si suferă un accident în timpul călătoriei fără întrerupere si pe cel mai scurt drum către locul de muncă unde îsi desfăsoară activitatea, aceasta este despăgubită de institutia celuilalt stat contractant, conform legislatiei privind accidentele de muncă. Această dispozitie se va aplica si pentru un accident pe care îl suferă un angajat la întoarcerea în statul în care îsi are domiciliul, imediat după expirarea contractului de muncă pe baza căruia s-a deplasat în statul contractant respectiv.

 

ARTICOLUL 18

Boli profesionale

 

(1) În cazul în care legislatia unui stat contractant conditionează acordarea prestatiilor pentru boală profesională de o primă diagnosticare a bolii pe teritoriul său, această conditie se consideră îndeplinită dacă diagnosticarea s-a realizat pentru prima dată pe teritoriul celuilalt stat contractant.

(2) În cazul în care legislatia unui stat contractant prevede ca prestatiile pentru boală profesională să fie acordate doar dacă activitatea susceptibilă a fi cauza bolii a fost exercitată pe durata unei perioade minime, institutia competentă a acestui stat contractant va lua în considerare, dacă este necesar, orice perioadă în care s-a desfăsurat o activitate similară în timpul căreia s-a aplicat legislatia celuilalt stat contractant.

 

ARTICOLUL 19

Prestatii pentru boli profesionale

 

(1) În cazul în care o boală profesională poate fi despăgubită conform legislatiilor ambelor state contractante, vor fi acordate prestatii, cu exceptia pensiilor pentru pneumoconioză sclerogenă, numai conform legislatiei statului contractant pe teritoriul căruia a fost exercitată ultima dată o activitate profesională susceptibilă a fi cauza bolii profesionale, în măsura în care persoana îndeplineste conditiile acestei legislatii.

(2) În cazul pneumoconiozei sclerogene, institutia competentă a fiecărui stat contractant trebuie să acorde numai acea parte a pensiei care corespunde raportului dintre durata perioadelor de asigurare realizate conform legislatiei statului respectiv si durata totală a perioadelor de asigurare realizate conform legislatiilor ambelor state contractante, potrivit dispozitiilor art. 20 alin. (1).

(3) În cazul în care o persoană care a contractat o boală profesională a beneficiat sau beneficiază de prestatii pe cheltuiala institutiei unui stat contractant si care, ca urmare a exercitării unei activităti conform legislatiei celuilalt stat contractant, susceptibilă a fi cauza acestei boli, solicită institutiei celuilalt stat contractant prestatii din cauza agravării bolii, institutia primului stat contractant suportă în continuare cheltuielile pentru prestatii fără a lua în calcul agravarea bolii, potrivit legislatiei acestui stat contractant, iar institutia competentă a celui de-al doilea stat contractant va acorda prestatii în cuantum egal cu diferenta dintre cuantumul prestatiei datorate după agravarea bolii si cuantumul prestatiei care ar fi fost datorat înainte de agravare, potrivit legislatiei acestui stat, dacă boala ar fi survenit conform legislatiei acestui stat contractant.

 

SECTIUNEA a 3-a

Bătrânete, invaliditate si deces (pensii)

 

ARTICOLUL 20

Totalizarea perioadelor de asigurare

 

(1) Dacă dobândirea, mentinerea si reluarea unui drept la prestatie depinde, conform legislatiei unui stat contractant, de realizarea anumitor perioade de asigurare, institutia competentă a acestui stat contractant, în măsura în care este necesar, ia în considerare perioadele de asigurare realizate conform legislatiei celuilalt stat contractant, ca si cum ar fi fost realizate conform legislatiei primului stat contractant, dacă acestea nu se suprapun.

(2) Dacă, în conformitate cu legislatia unui stat contractant, acordarea unor prestatii depinde de realizarea perioadelor de asigurare într-o meserie care se încadrează într-un regim special sau pentru o anumită meserie ori ocupatie, la acordarea acestor prestatii sunt avute în vedere, conform legislatiei celuilalt stat contractant, numai perioadele de asigurare realizate într-un sistem de asigurări similar sau, dacă nu există unul similar, cele realizate în aceeasi meserie ori ocupatie.

(3) Dacă, în conformitate cu legislatia unui stat contractant, perioadele de acordare a pensiei prelungesc perioada în care trebuie să fie realizate perioadele de asigurare, atunci această perioadă se prelungeste si cu perioadele corespunzătoare acordării pensiei conform legislatiei celuilalt stat contractant.

 

ARTICOLUL 21

Perioadele de asigurare sub un an

 

(1) Dacă perioadele de asigurare realizate conform legislatiei unui stat contractant nu reprezintă 12 luni si dacă numai pe baza acestor perioade de asigurare nu există un drept la prestatie, atunci nu se acordă nicio prestatie, în conformitate cu această legislatie.

(2) Perioadele de asigurare prevăzute la alin. (1) vor fi luate în considerare de institutia celuilalt stat contractant pentru dobândirea, mentinerea si reluarea unui drept la prestatie, precum si pentru cuantumul acesteia, ca si cum ar fi perioade realizate conform legislatiei pe care o aplică.

 

ARTICOLUL 22

Stabilirea prestatiei

 

Dacă, în conformitate cu legislatia unui stat contractant, există un drept la o prestatie si fără aplicarea art. 20, atunci institutia competentă a acestui stat contractant stabileste prestatia exclusiv pe baza perioadelor de asigurare luate în considerare în conformitate cu această legislatie.

 

ARTICOLUL 23

Calcularea prestatiei partiale austriece

 

Dacă, în conformitate cu legislatia austriacă, există un drept la prestatie numai prin aplicarea art. 20, institutia competentă austriacă stabileste prestatia exclusiv pe baza perioadelor de asigurare realizate conform legislatiei austriece, cu următoarele precizări:

1. Prestatiile sau prestatiile partiale, al căror cuantum nu depinde de durata perioadelor de asigurare realizate, se acordă proportional cu perioadele de asigurare de 30 de ani, conform legislatiei austriece pentru calculul prestatiei, însă cel mult până la cuantumul integral.

2. La calculul prestatiei de invaliditate sau de urmas se iau în considerare perioade la aparitia riscului numai proportional cu perioadele de asigurare realizate conform legislatiei austriece privind calcularea prestatiei, câte 2/3 din lunile calendaristice de la împlinirea de către persoana respectivă a vârstei de 16 ani, până la aparitia riscului, cel mult până la cuantumul integral.

3. Pct. 1 nu se aplică:

a) în ceea ce priveste prestatiile în baza unei asigurări suplimentare;

b) în ceea ce priveste prestatiile sau prestatiile partiale care se acordă în functie de venitul minim.

 

ARTICOLUL 24

Calcularea prestatiei partiale române

 

Dacă, în conformitate cu legislatia română, există dreptul la prestatii numai prin aplicarea art. 20, institutia competentă română stabileste cuantumul efectiv al prestatiei proportional cu perioadele de asigurare recunoscute conform legislatiei române. Baza de calcul se constituie numai din veniturile corespunzătoare acestei perioade.

 

SECTIUNEA a 4-a

Somajul

 

ARTICOLUL 25

Totalizarea perioadelor de asigurare

 

(1) Perioadele de asigurare realizate conform legislatiei unui stat contractant vor fi luate în considerare pentru stabilirea dreptului la prestatia de somaj conform legislatiei celuilalt stat contractant.

(2) Dispozitiile alin. (1) se vor aplica doar dacă somerul a realizat, în ultimele 12 luni în statul contractant în care solicită acordarea prestatiei de somaj, în ceea ce priveste Republica Austria, o perioadă de asigurare de 26 de săptămâni, respectiv în ceea ce priveste România, 6 luni, cu respectarea reglementărilor referitoare la angajarea străinilor.

(3) Conditia cu privire la perioada minimă de angajare de 26 de săptămâni, respectiv 6 luni, stabilită la alin. (2), nu se va aplica somerului a cărui angajare era prevăzută pentru o perioadă mai îndelungată, dar care a încetat din motive care nu sunt imputabile acestuia înainte de împlinirea a 26 de săptămâni, respectiv 6 luni, sau în cazul în care este cetătean al statului contractant în care solicită prestatia. În ceea ce priveste Republica Austria, cetătenii celorlalte state membre ale Uniunii Europene, care îsi exercită dreptul la libera circulatie, vor beneficia de egalitate de tratament cu cetătenii austrieci.

 

ARTICOLUL 26

Perioada acordării prestatiei de somaj

 

Perioada acordării prestatiei de somaj se micsorează cu perioada în care somerul a beneficiat de o prestatie de somaj în celălalt stat contractant în 12 luni premergătoare datei depunerii cererii de acordare a prestatiei.

 

PARTEA a IV-a

Dispozitii diverse

 

ARTICOLUL 27

Asistenta administrativă si juridică

 

(1) Autoritătile competente vor reglementa prin intermediul unui aranjament măsurile administrative necesare aplicării prezentului acord. (2) Autoritătile competente ale ambelor state contractante se informează reciproc cu privire la:

a) măsurile luate în scopul aplicării prezentului acord;

b) modificările legislatiei care afectează aplicarea prezentului acord.

(3) Pentru aplicarea prezentului acord, autoritătile si institutiile statelor contractante îsi vor acorda sprijin reciproc, ca si când fiecare ar aplica propria legislatie.

Această asistentă administrativă este gratuită.

(4) În scopul aplicării prezentului acord, autoritătile si institutiile statelor contractante pot comunica direct, precum si cu persoanele în cauză sau cu reprezentantii acestora.

(5) Autoritătile si institutiile statelor contractante nu vor putea refuza cererile si documentele înaintate, pe motiv că sunt redactate în limba oficială a celuilalt stat contractant.

(6) Examinările medicale cerute numai în baza legislatiei unui stat contractant, pentru persoana care are resedinta sau domiciliul pe teritoriul celuilalt stat contractant, vor fi efectuate, la cererea si pe cheltuiala institutiei competente, de către institutia de resedintă sau de domiciliu. Dacă examinările medicale sunt efectuate în aplicarea legislatiilor ambelor state contractante, acestea vor fi efectuate de către si pe cheltuiala institutiei locului de resedintă sau de domiciliu al persoanei respective.

 

ARTICOLUL 28

Organismele de legătură

 

În scopul facilitării aplicării prezentului acord, autoritătile competente vor desemna organisme de legătură, în special pentru realizarea de legături simple si rapide între institutiile statelor contractante.

 

ARTICOLUL 29

Scutiri sau reduceri de taxe. Exceptare de la legalizare

 

(1) Orice scutire sau reducere de taxe, taxe de timbru, taxe notariale sau de înregistrare, prevăzută de legislatia unui stat contractant pentru certificatele sau documentele care sunt prezentate pentru aplicarea legislatiei sale, va fi aplicată si certificatelor sau documentelor care trebuie prezentate pentru aplicarea prezentului acord sau a legislatiei celuilalt stat contractant.

(2) Documentele si certificatele de orice fel care trebuie prezentate pentru aplicarea prezentului acord vor fi exceptate de la legalizare.

 

ARTICOLUL 30

Protectia datelor

 

(1) În măsura în care, în baza prezentului acord, vor fi comunicate date referitoare la persoane, se vor aplica următoarele dispozitii tinând cont de reglementările interne ale fiecărui stat contractant:

1. Datele solicitate pentru aplicarea prezentului acord si a legislatiei la care acesta se referă vor putea fi comunicate organismelor competente ale statului primitor. Statul primitor le va putea folosi numai în aceste scopuri.

Comunicarea către alte organisme din statul primitor va putea fi făcută conform reglementărilor nationale ale statului primitor, dacă serveste scopurilor securitătii sociale, inclusiv în cadrul procedurilor judecătoresti referitoare la aceasta.

Dacă anumite date vor fi revelate în cazul unei proceduri sau hotărâri judecătoresti, se poate face exceptie de la caracterul confidential al datelor referitoare la persoane numai în măsura în care această exceptare serveste apărării unor interese legitime mai importante ale unei alte persoane sau a unor interese publice mai importante.

2. În cazul în care datele referitoare la persoane sunt comunicate în baza prezentului acord sau a aranjamentului privind aplicarea acestuia, indiferent de forma în care sunt transmise, se va păstra secretul cu privire la acestea, ca si cum ar fi informatii de acelasi fel obtinute în conformitate cu dreptul intern al statelor contractante. Această obligatie este valabilă pentru toate persoanele care au atributii în aplicarea prezentului acord si se mentine chiar si fată de persoanele care au ele însele obligatii de păstrare a confidentialitătii.

3. În anumite cazuri, la cererea organismului trimitător, organismul primitor va informa despre utilizarea datelor comunicate si despre rezultatele obtinute.

4. Organismul trimitător este obligat să verifice corectitudinea datelor comunicate si necesitatea comunicării acestora în raport cu scopul urmărit. În privinta comunicării, se vor respecta interdictiile prevăzute de reglementările legale nationale. În cazul în care au fost transmise anumite date incorecte sau date care nu trebuiau transmise conform reglementărilor legale nationale ale statului trimitător, organismul primitor va fi Onstiintat despre aceasta neîntârziat. Acesta este obligat să le corecteze sau să le radieze, după caz. Dacă organismul primitor are motive să presupună că datele comunicate sunt incorecte sau ar trebui să fie radiate, acesta va informa neîntârziat organismul trimitător despre acest fapt.

5. La cererea persoanei în cauză, care îsi dovedeste identitatea conform reglementărilor nationale, organismul care a prelucrat datele va comunica acesteia fără întârziere si, în principiu, în mod gratuit tipul informatiilor communicate sau prelucrate, provenienta acestora, posibilii primitori sau categoriile de posibili primitori, scopul prevăzut pentru utilizarea acestora, precum si baza legală a prelucrării sau comunicării. În plus, persoana interesată are dreptul la corectarea datelor inexacte sau, în cazul datelor care sunt utilizate ilegal, la stergerea sau distrugerea lor, după caz.

În situatia în care persoana în cauză apreciază că drepturile sale cu privire la protectia datelor au fost lezate, va putea face plângere la o instantă independentă sau la un organism independent, care să fie solutionată printr-o hotărâre definitivă, în conformitate cu reglementările nationale, si are dreptul la despăgubire sau la altă măsură de remediere. Detaliile procedurale pentru protectia acestor drepturi sunt cele prevăzute de reglementările nationale.

6. Organismele statelor contractante vor răspunde, conform reglementărilor nationale, de pagubele suferite de o persoană în statul contractant respectiv, ca urmare a prelucrării datelor referitoare la acea persoană, transmise în baza prezentului acord.

7. Dacă, în aplicarea prezentului acord, organismul unui stat contractant va trebui să transmită date referitoare la o persoană, organismul primitor al celuilalt stat contractant nu va putea invoca, în cadrul răspunderii sale fată de persoana păgubită, conform reglementărilor nationale, faptul că datele comunicate au fost inexacte. Dacă organismul primitor va acoperi paguba cauzată de folosirea datelor incorect comunicate, organismul trimitător va rambursa organismului primitor contravaloarea integrală a despăgubirii.

8. Datele cu caracter personal comunicate trebuie radiate în situatia în care se constată incorectitudinea lor, obtinerea sau comunicarea lor în mod ilegal; datele legal comunicate conform reglementărilor statului trimitător trebuie sterse după o anumită perioadă de timp, dacă nu mai sunt necesare scopului pentru care au fost comunicate si nu există motive din care s-ar putea presupune că prin stergerea lor vor fi prejudiciate interesele din domeniul securitătii sociale ale persoanei respective, demne de a fi protejate.

9. Organismul trimitător si organismul primitor al datelor personale au obligatia de a înregistra si de a păstra informatii referitoare la scopul, continutul, data comunicării sau primirii, precum si organismul primitor sau trimitător. În cazul comunicărilor on-line, aceste elemente trebuie să fie înregistrate automat. Înregistrările vor fi păstrate cel putin 3 ani si utilizarea acestora se va face exclusiv cu controlul respectării reglementărilor privind protectia datelor.

10. Organismul trimitător si organismul primitor au obligatia de a proteja în timpul comunicării datele cu caracter personal comunicate, împotriva distrugerii accidentale sau neautorizate, pierderii accidentale, accesului neautorizat, modificării accidentale sau neautorizate, cât si comunicării neautorizate.

(2) Alin. (1) se aplică în mod corespunzător secretelor profesionale si secretelor comerciale.

 

ARTICOLUL 31

Introducerea cererilor, declaratiilor sau recursurilor

 

(1) Cererile, declaratiile sau recursurile introduse pentru aplicarea prezentului acord sau conform legislatiei unui stat contractant la o autoritate, institutie ori la un organism al unui stat contractant sunt considerate ca cereri, declaratii sau recursuri introduse la o autoritate, institutie ori organism al celuilalt stat contractant.

(2) Orice cerere pentru obtinerea unei prestatii, introdusă conform legislatiei unui stat contractant, va fi considerată ca o cerere pentru o prestatie corespunzătoare conform legislatiei celuilalt stat contractant, care este luată în considerare în baza prezentului acord. Această dispozitie nu se va aplica totusi dacă solicitantul cere în mod expres amânarea stabilirii unei prestatii de bătrânete conform legislatiei unui stat contractant.

(3) Cererile, declaratiile sau recursurile care, în aplicarea legislatiei unui stat contractant, trebuie introduse într-un termen stabilit la o autoritate, institutie sau la un organism al acestui stat contractant pot fi introduse în acelasi termen la organismul corespunzător al celuilalt stat contractant.

(4) În cazurile în care se aplică alin. (1)–(3), organismul căruia i-au fost înaintate cererile, declaratiile sau recursurile le va transmite, în mod direct sau prin intermediul organismelor de legătură ale statelor contractante, în cel mai scurt timp, organismului competent al celuilalt stat contractant.

 

ARTICOLUL 32

Efectuarea plătilor

 

(1) Institutiile care trebuie să acorde prestatii în baza prezentului acord pot să plătească prestatiile celor îndreptătiti care au domiciliul sau resedinta pe teritoriul celuilalt stat contractant, în moneda lor natională.

(2) Rambursările prevăzute în prezentul acord se realizează în moneda statului contractant în care are sediul institutia care acordă prestatiile sau despăgubirile în conformitate cu art. 30 alin. (1) pct. 7.

 

ARTICOLUL 33

Procedura de executare

 

(1) Hotărârile învestite cu titlu executoriu ale instantelor judecătoresti, precum si documentele executorii ale autoritătilor sau institutiilor unui stat contractant în ceea ce priveste contributiile de securitate socială si alte creante sunt recunoscute în celălalt stat contractant.

(2) Recunoasterea nu poate fi refuzată decât dacă este contrară ordinii publice a statului contractant pe teritoriul căruia se solicită a fi recunoscute hotărârile sau documentele.

(3) Hotărârile si documentele executorii, recunoscute conform alin. (1), vor fi executate pe teritoriul celuilalt stat contractant. Procedura de executare este conformă legislatiei statului contractant pe al cărui teritoriu se face executarea hotărârilor si documentelor. Hotărârile sau documentele trebuie să fie învestite cu formulă executorie.

(4) Creantele privind contributiile datorate institutiilor unui stat contractant vor avea, pe teritoriul celuilalt stat contractant, în cadrul oricărei proceduri de faliment sau executare silită, acelasi rang ca si creantele corespunză toare de pe teritoriul acestui stat contractant.

 

ARTICOLUL 34

Recuperarea plătilor în avans si a prestatiilor nedatorate

 

(1) Dacă institutia unui stat contractant plăteste o sumă în avans, aceasta se poate retine din plata ulterioară referitoare la aceeasi perioadă pentru o prestatie similară si pentru care există un drept conform legislatiei celuilalt stat contractant. Dacă institutia unui stat contractant a plătit pentru o perioadă o prestatie mai mare decât aceea pe care ar fi trebuit să o acorde institutia celuilalt stat contractant, atunci această sumă în plus va fi considerată ca o plată în avans pentru sumele care vor fi plătite ulterior, în sensul primei fraze.

(2) Dacă o institutie de asistentă socială a unui stat contractant a acordat o prestatie de ajutor social pe o anumită perioadă, pentru care ulterior va exista un drept la prestatie în bani conform legislatiei celuilalt stat contractant, institutia competentă a acestui stat contractant retine la solicitarea si pe seama institutiei de asistentă socială, din plătile ulterioare referitoare la aceeasi perioadă, până la nivelul prestatiilor plătite de institutia de asistentă socială a celuilalt stat contractant, ca si cum ar fi o prestatie de asistentă socială a celui de-al doilea stat contractant.

 

ARTICOLUL 35

Dreptul institutiilor debitoare fată de terte părti responsabile

 

(1) Dacă o persoană beneficiază de prestatii în baza legislatiei unui stat contractant pentru un prejudiciu care rezultă din evenimente survenite pe teritoriul celuilalt stat contractant, eventualele drepturi ale institutiei debitoare de a fi despăgubită de o tertă parte vor fi reglementate după cum urmează:

1. în cazul în care institutia debitoare se subrogă, în conformitate cu legislatia pe care o aplică, în drepturile pe care beneficiarul le are fată de terte părti, această subrogare va fi recunoscută de fiecare stat contractant;

2. în cazul în care institutia debitoare are un drept direct fată de terte părti, fiecare stat contractant va recunoaste acest drept.

(2) Dacă ambele institutii ale statelor contractante au dreptul să fie despăgubite pentru prestatii, în mod similar, ca urmare a aceluiasi prejudiciu, terta parte poate să despăgubească ambele institutii în ceea ce priveste drepturile prevăzute la alin. (1), printr-o plată către oricare dintre acestea, stingându-si astfel orice obligatie de plată. Institutiile îsi vor rambursa, în mod proportional, contravaloarea prestatiilor acordate.

 

ARTICOLUL 36

Solutionarea diferendelor

 

(1) Diferendele referitoare la aplicarea prezentului acord vor fi solutionate de autoritătile competente ale statelor contractante.

(2) Diferendele care nu pot fi solutionate în conformitate cu alin. (1) într-o perioadă de 6 luni vor fi solutionate pe cale diplomatică.

 

PARTEA a V-a

Dispozitii tranzitorii si finale

 

ARTICOLUL 37

Dispozitii tranzitorii

 

(1) Prezentul acord nu dă nastere niciunui drept pentru perioada anterioară intrării sale în vigoare.

(2) Pentru stabilirea dreptului la prestatii conform prezentului acord vor fi luate în considerare si perioadele de asigurare realizate conform legislatiei unui stat contractant înainte de intrarea în vigoare a prezentului acord.

(3) Pentru aplicarea alin. (2) se vor lua în considerare perioadele de asigurare realizate înainte de 27 noiembrie 1961 pe teritoriul României, care sunt recunoscute, conform legislatiei austriece pentru stabilirea prestatiei referitoare la asigurarea pentru pensii pe baza activitătii desfăsurate în străinătate, exclusiv ca perioade de asigurare austriece.

(4) Sub rezerva alin. (1), prezentul acord se aplică si pentru cazurile asigurate produse anterior intrării sale în vigoare, în măsura în care drepturile nu au fost stinse printr-o plată forfetară. În aceste cazuri, prestatiile în bani pentru care erau îndeplinite conditiile de acordare la data intrării în vigoare a prezentului acord si care sunt solicitate în termen de 2 ani de la această dată vor fi acordate de la data intrării în vigoare a prezentului acord; altfel, prestatia va fi plătită începând cu data stabilită conform legislatiei fiecărui stat contractant.

(5) Sub rezerva alin. (4), prestatiile stabilite înainte de intrarea în vigoare a prezentului acord nu vor fi recalculate.

 

ARTICOLUL 38

Dispozitii finale

 

(1) Prezentul acord va fi supus ratificării. Instrumentele de ratificare vor fi schimbate cât mai curând posibil.

(2) Prezentul acord va intra în vigoare în prima zi a celei de-a treia luni următoare lunii în care a avut loc schimbul instrumentelor de ratificare.

(3) Prezentul acord este încheiat pe o perioadă nedeterminată. Fiecare stat contractant îl poate denunta cu cel putin 3 luni înainte de sfârsitul unui an calendaristic, în scris, pe cale diplomatică. În acest caz, acordul se aplică până în ultima zi a anului calendaristic respectiv.

(4) În cazul denuntării prezentului acord, drepturile dobândite în baza acestuia se mentin.

Drept care subsemnatii, împuterniciti în acest scop, au semnat prezentul acord.

Semnat la Bucuresti la 28 octombrie 2005, în două exemplare originale, în limbile română si germană, ambele texte fiind egal autentice.

 

Pentru România,

Gheorghe Barbu

Pentru Republica Austria,

Ursula Haubner

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului dintre România si Republica Austria în domeniul securitătii sociale, semnat la Bucuresti la 28 octombrie 2005

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) si ale art. 100 alin. (1) din Constitutia României, republicată,

 

Presedintele României decretează:

 

Articol unic. – Se promulgă Legea pentru ratificarea Acordului dintre România si Republica Austria în domeniul securitătii sociale, semnat la Bucuresti la 28 octombrie 2005, si se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

 

Bucuresti, 7 iulie 2006.

Nr. 921.

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 507

din 15 iunie 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 1 si art. 337 alin. 1 din Codul de procedură penală

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Marinela Mincă – procuror

Marieta Safta – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 1 si art. 337 alin. 1 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Gavrilă Morar si Florea Chelu în Dosarul nr. 43.743/3/2005 (nr. vechi 7.035/2005) al Tribunalului Bucuresti – Sectia I penală.

La apelul nominal răspund autorii exceptiei, personal, precum si părtile Florin Simion, Mihail Ion Frasin si Wilhelmin Petrescu, asistate de avocat Mihai Costanda. Acelasi avocat reprezintă si partea Florian Gogor. Lipsesc celelalte părti, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Având cuvântul, Gavrilă Morar solicită admiterea exceptiei de neconstitutionalitate astfel cum a fost formulată, dezvoltând argumentele expuse în fata instantei de judecată. Florea Chelu arată că este de acord cu cele sustinute de Gavrilă Morar. Cei doi autori ai exceptiei depun concluzii scrise la dosarul cauzei.

Având cuvântul pentru părtile Florin Simion, Mihail Ion Frasin, Wilhelmin Petrescu si Florian Gogor, avocatul acestora solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate, cu referire la practica Curtii Constitutionale în materie.

Reprezentantul Ministerului Public arată că, în ceea ce priveste critica art. 2781 alin. 1 din Codul de procedură penală, aceasta vizează, în realitate, interpretarea si aplicarea textului de lege. Or, referitor la această problemă, procurorul general a promovat un recurs în interesul legii, Înalta Curte de Casatie si Justitie urmând să se pronunte asupra acestuia. Referitor la criticile aduse art. 337 alin. 1 din Codul de procedură penală, invocă jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie. În final, pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 26 ianuarie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 43.743/3/2005 (nr. vechi 7.035/2005), Tribunalul Bucuresti – Sectia I penală a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 1 si art. 337 alin. 1 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Gavrilă Morar si Florea Chelu în dosarul mentionat.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, în esentă, că prevederile legale criticate sunt neconstitutionale “în măsura în care actele si măsurile procurorului de scoatere de sub urmărire penală, respectiv de încetare a urmăririi penale dispuse prin rechizitoriu, desi ajung în fata instantelor judecătoresti, nu pot forma obiectul controlului de legalitate si temeinicie al instantei de judecată învestită potrivit art. 317 din Codul de procedură penală cu judecarea faptei si a persoanei trimise în judecată penală prin actul de sesizare al instantei, judecata fiind conditionată în continuare exclusiv de solicitările si rolul activ al procurorului“. Se arată că prin prevederile criticate s-a creat premisa inegalitătii cetătenilor în fata legii si a autoritătilor publice, în sensul că, dacă fată de o persoană s-a dispus o măsură de neîncepere a urmăririi penale sau de scoatere de sub urmărire penală printr-un rechizitoriu, această măsură nu mai poate fi cenzurată de instantă, la cererea persoanei interesate sau din oficiu, spre deosebire de situatia persoanei fată de care s-a luat aceeasi măsură, dar nu prin rechizitoriu. Referitor la dispozitiile art. 337 alin. 1 din Codul de procedură penală, se mai arată că încalcă prevederile art. 21 din Legea fundamentală, întrucât nu oferă posibilitatea extinderii procesului penal si din oficiu, de către instanta de judecată, chiar dacă aceasta si-a format convingerea că această extindere se impune.

Tribunalul Bucuresti – Sectia I penală apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este fondată în ceea ce priveste art. 2781 alin. 1 din Codul de procedură penală, întrucât acest text de lege nu permite atacarea în instantă a rechizitoriului, act prin care se pot da solutii de neîncepere a urmăririi penale, în contradictie cu dispozitiile art. 16 alin. (1), art. 20 alin. (1) si (2) si ale art. 21 alin. (1), (2) si (3) din Legea fundamentală. În ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a art. 337 alin. 1 din Codul de procedură penală, se apreciază că este neîntemeiată.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitu- tionalitate.

Guvernul, referindu-se la jurisprudenta Curtii Constitutionale în materie, apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Avocatul Poporului, cu referire la aceeasi jurisprudentă, consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, sustinerile părtilor prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), precum si ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 2781 alin. 1 si ale art. 337 alin. 1 din Codul de procedură penală, având următorul cuprins:

– Art. 2781 alin. 1: “După respingerea plângerii făcute conform art. 275–278 împotriva rezolutiei de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonantei ori, după caz, a rezolutiei de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată, precum si orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere în termen de 20 de zile de la data

comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 si 278, la instanta căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenta să judece cauza în primă instantă.“;

– Art. 337 alin. 1: “În cursul judecătii, când se descoperă date cu privire la participarea si a unei alte persoane la săvârsirea faptei prevăzute de legea penală pusă în sarcina inculpatului sau date cu privire la săvârsirea unei fapte prevăzute de legea penală de către o altă persoană, dar în legătură cu fapta inculpatului, procurorul poate cere extinderea procesului penal cu privire la acea persoană.“

Dispozitiile constitutionale pretins a fi încălcate prin textele de lege criticate sunt cuprinse în: art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, în art. 20 alin. (1) si (2) privind concordanta prevederilor din Legea fundamentală cu cele din Declaratia Universală a Drepturilor Omului si pactele si celelalte tratate la care România este parte, art. 21 alin. (1), (2) si (3) privind accesul liber la justitie si în art. 53 alin. (1) si (2) privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că dispozitiile legale criticate au mai fost supuse, în repetate rânduri, controlului de constitutionalitate, prin raportare la aceleasi dispozitii constitutionale invocate si în prezenta cauză, si cu motivări similare.

I. Astfel, în ceea ce priveste art. 2781 alin. 1 din Codul de procedură penală, Curtea Constitutională s-a mai pronuntat, de exemplu prin Decizia nr. 27 din 25 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 154 din 22 februarie 2005, si prin Decizia nr. 293 din 9 iunie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 630 din 19 iulie 2005, statuând, pentru considerentele acolo retinute, că textul de lege criticat este în deplină concordantă cu prevederile cuprinse în art. 16, art. 20 si art. 21 din Legea fundamentală.

În jurisprudenta mentionată, răspunzând criticii în sensul că art. 2781 alin. 1 din Codul de procedură penală permite atacarea în fata instantelor judecătoresti doar a unui număr limitat de acte ale procurorului, Curtea a retinut următoarele: “faptul că în sfera actelor împotriva cărora partea poate face plângere în temeiul art. 2781 din Codul de procedură penală nu sunt prevăzute în mod expres si alte acte ale procurorului nu reprezintă o problemă de constitutionalitate, de competenta Curtii Constitutionale.“ Curtea a statuat în acest sens în mod constant în jurisprudenta sa că înu se poate substitui legiuitorului pentru adăugarea unor noi prevederi celor instituite, ea nu îsi poate asuma rolul de a crea, de a abroga sau de a modifica o normă juridică“, spre a îndeplini rolul de “legislator pozitiv“ (Decizia nr. 45 din 2 mai 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 12 mai 1995, Decizia nr. 27 din 12 martie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996).

În ceea ce priveste pretinsa încălcare, prin textul de lege ce face obiectul exceptiei, a dispozitiilor art. 53 din Constitutie, aceasta nu poate fi retinută câtă vreme art. 2781 alin. 1 din Codul de procedură penală nu pune în discutie restrângeri ale exercitiului unor drepturi si libertăti, ci, dimpotrivă, dă expresie unui drept fundamental.

De altfel, criticile formulate în prezenta cauză vizează, în realitate, interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 2781 alin. 1 din Codul de procedură penală, si anume stabilirea faptului dacă măsurile procurorului de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale dispuse prin rechizitoriu pot face obiectul plângerii la instanta de judecată, respectiv al controlului exercitat de instantă în temeiul art. 2781 din Codul de procedură penală. Or, asemenea critici nu intră în competenta Curtii Constitutionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronuntă “numai asupra constitutionalitătii actelor cu privire la care a fost sesizată“.

II. În ceea ce priveste art. 337 alin. 1 din Codul de procedură penală, criticat în raport cu art. 21 din Legea fundamentală, Curtea s-a mai pronuntat, de exemplu prin Decizia nr. 257 din 17 iunie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 20 iulie 2004. Cu acel prilej, respingând exceptia de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, Curtea a retinut că procedura extinderii procesului penal cu privire la alte persoane, reglementată de normele criticate, este aplicabilă doar în cazul în care procesul penal este pornit din oficiu, prin rechizitoriu, de către procuror (în cazul pornirii procesului penal la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, aceasta având posibilitatea chemării în judecată, în limitele prevăzute la art. 279 din Codul de procedură penală, a persoanei vinovate). Această procedură este în concordantă cu prevederile art. 131 alin. (1) din Constitutie, referitoare la rolul Ministerului Public, potrivit cărora, “În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societătii si apără ordinea de drept, precum si drepturile si libertătile cetătenilor“. Corespunzător acestor atributii constitutionale, Ministerul Public este singurul îndreptătit să ceară extinderea procesului penal, asa cum este singurul care întocmeste actul de acuzare, în cazurile în care procesul penal este pornit din oficiu. Această simetrie juridică respectă accesul liber la justitie, deoarece împotriva măsurilor si actelor efectuate de procuror se poate formula plângere în justitie potrivit art. 2781 din Codul de procedură penală, respectându-se astfel dreptul de acces liber la justitie al oricărei persoane. În plus, în cazul în care instanta de judecată găseste întemeiată cererea de extindere a procesului penal si procedează conform dispozitiilor art. 336 din Codul de procedură penală (fie judecând cauza si cu privire la acea persoană, dacă procurorul declară că pune în miscare actiunea penală, fie revenind asupra extinderii ori dispunând trimiterea la procuror, atunci când procurorul declară că nu pune în miscare actiunea penală, dar cere trimiterea cauzei la procuror în conditiile art. 333 din Codul de procedură penală), partea nemultumită poate exercita împotriva acestor hotărâri judecătoresti căile de atac prevăzute de Codul de procedură penală, putându-se prevala de toate garantiile procesuale care conditionează un proces echitabil.

Întrucât nu au intervenit elemente noi care să justifice schimbarea jurisprudentei Curtii, cele statuate în decizia mentionată îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru considerentele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 alin. (1) si (6) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2781 alin. 1 si art. 337 alin. 1 din Codul de procedură penală, exceptie ridicată de Gavrilă Morar si Florea Chelu în Dosarul nr. 43.743/3/2005 (nr. vechi 7.035/2005) al Tribunalului Bucuresti – Sectia I penală.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 15 iunie 2006

.

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Marieta Safta

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea amendamentului convenit prin schimb de scrisori semnate la Bucuresti, la 20 februarie 2006, si la Zagreb, la 15 martie 2006, între Guvernul României si Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare, la Acordul de împrumut dintre România si Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare privind Proiectul cadastrului general si publicitătii imobiliare, în sumă de 25,5 milioane dolari S.U.A., semnat la Washington la 23 ianuarie 1998

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, al art. 20 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele si al art. 5 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 21/1998 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România si Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare privind Proiectul cadastrului general si publicitătii imobiliare, în sumă de 25,5 milioane dolari S.U.A., semnat la Washington la 23 ianuarie 1998, aprobată prin Legea nr. 132/1998, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. – Se aprobă amendamentul convenit prin schimb de scrisori semnate la Bucuresti, la 20 februarie 2006, si la Zagreb, la 15 martie 2006, între Guvernul României, prin Ministerul Finantelor Publice, si Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare, la Acordul de împrumut dintre România si Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare privind Proiectul cadastrului general si publicitătii imobiliare, în sumă de 25,5 milioane dolari S.U.A., semnat la Washington la 23 ianuarie 1998, ratificat prin Ordonanta Guvernului nr. 21/1998, aprobată prin Legea nr. 132/1998, cu modificările si completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

Ministrul afacerilor externe,

Mihai Răzvan Ungureanu

 

Bucuresti, 28 iunie 2006.

Nr. 864.

 

România

Ministerul Finantelor Publice

Cabinetul secretarului de stat

 

20 februarie 2006

 

Banca Mondială

Domnului Anand K. Seth

Director, Unitatea de tară pentru Europa Centrală si de Sud

Regiunea ECA

 

Subiect: România: Proiectul Cadastrului general si publicitătii imobiliare (Împrumut nr. 4258-RO)

 

Amendarea Acordului de împrumut

 

Stimate domnule Seth,

 

Ne referim la Acordul de împrumut 4258-RO, datat 23 ianuarie 1998, dintre România si Bancă, pentru proiectul mai sus mentionat. După cum cunoasteti, ultima dată de tragere în cadrul Acordului de împrumut a fost extinsă si în prezent este 30 iunie 2006.

Având în vedere stadiul implementării Proiectului, precum si timpul rămas până la ultima dată de tragere, este necesară o realocare a sumelor împrumutului pentru ca Agentia Natională de Cadastru si Publicitate Imobiliară (ANCPI) să poată realiza obiectivele Proiectului.

În acest sens, ANCPI a propus realocarea sumei de 206.000 dolari S.U.A., rămasă de la “Nealocate“ (categoria 6), si a sumei de 511.000 dolari S.U.A. de la “Servicii tehnice“ (categoria 3) la “Bunuri“ (72.000 dolari S.U.A.), “Servicii de consultantă“ (400.000 dolari S.U.A.) si “Instruire“ (245.000 dolari S.U.A.), astfel încât să poată să îsi realizeze nevoile curente, si anume:

• achizitionarea de mobilier de arhivă;

• instruire (personalul specializat al ANCPI va fi instruit astfel încât să fie capabil să evalueze si să monitorizeze performantele profesionale; va fi găzduită o conferintă internatională privind cadastrul si publicitatea imobiliară si vor fi organizate vizite de studiu pentru specialistii ANCPI); si

• servicii de consultantă (furnizate pentru sprijinirea elaborării unui studiu comparativ asupra diverselor sisteme de publicitate imobiliară, elaborării unei strategii în ceea ce priveste cadastrul general, dezvoltării unui cadru pentru INDS si extinderii contractului încheiat cu COWI/KAMPSAX).

Luând în considerare cele mai sus mentionate, vă transmitem anexat propunerea noastră de amendare a Acordului de împrumut pentru a reflecta schimbările mai sus mentionate între categorii.

Am aprecia dacă ati da curs solicitării noastre cât mai curând posibil si ne-ati transmite acordul dumneavoastră în legătură cu amendamentul propus.

 

Al dumneavoastră sincer,

Claudiu Doltu,

secretar de stat

 

ANEXĂ*)

 

BANCA MONDIALĂ

BANCA INTERNATIONALĂ PENTRU RECONSTRUCTIE SI DEZVOLTARE

ASOCIATIA DE DEZVOLTARE INTERNATIONALĂ

Biroul regional pentru Europa Centrală si de Sud

Trg. J.F. Kennedya 6B

10000, Zagreb, Croatia

Telefon: (385) 1 235-7222

Fax: (385) 1 235-7293

 

15 martie 2006

Excelentei Sale,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu,

ministrul finantelor publice

Bucuresti, România

 

Stimate domnule ministru,

 

România: Proiectul Cadastrului general si publicitătii imobiliare (Împrumut nr. 4258-RO)

Realocarea sumelor împrumutului

 

Ne referim la Acordul de împrumut (Acordul) pentru proiectul mai sus mentionat, dintre România (Împrumutatul) si Banca Internatională pentru Reconstructie si Dezvoltare (Banca), datat 23 ianuarie 1998, astfel după cum a fost amendat.

Ne referim, de asemenea, si la scrisoarea datată 20 februarie 2006, de la domnul Claudiu Doltu, secretar de stat, prin care se solicită Băncii să realoce anumite sume în cadrul Împrumutului.

Suntem fericiti să consimtim la cererea exprimată de dumneavoastră. În consecintă, Banca realocă prin aceasta sumele împrumutului din paragraful 1 al anexei nr. 1 la Acord, astfel după cum se arată în cele ce urmează:

• 206.000 dolari S.U.A. de la categoria (6)(c)(Nealocate) la categoria (4)(ii)(c) (Instruire);

• 72.000 dolari S.U.A. de la categoria (3)(e)(Servicii tehnice) la categoria Bunuri (2)(d)(Bunuri);

• 400.000 dolari S.U.A. de la categoria (3)(e)(Servicii tehnice) la categoria (4)(i)(c)(Servicii de consultantă); si

• 39.000 dolari S.U.A. de la categoria (3)(e) (Servicii tehnice) la categoria (4)(ii)(c)(Instruire).

În mod corespunzător, sumele alocate acum diferitelor categorii sunt indicate în anexa la această scrisoare.

 

Al dumneavoastră sincer,

Anand K. Seth,

director

Europa Centrală si de Sud

Regiunea Europa si Asia Centrală

 

Copii: Excelentei Sale Vasile Blaga,

ministrul administratiei si internelor

Bucuresti, România

 

Domnului Claudiu Doltu,

secretar de stat

Ministerul Finantelor Publice

Bucuresti, România

 

Domnului Stefan Petrescu,

director general

Ministerul Finantelor Publice

Bucuresti, România

 

Domnului Cristian Ilie,

director general

Agentia Natională de Cadastru si Publicitate Imobiliară

 

Dr. Jan Willem van de Kaaij,

director executiv

Banca Mondială

 

ANEXĂ*)

la scrisoare