MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 174 (XVIII) - Nr. 656         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Vineri, 28 iulie 2006

 

SUMAR

 

DECRETE

 

1.009. – Decret privind rechemarea unui ambasador

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

952. – Hotărâre privind acordarea unui ajutor umanitar de urgentă pentru populatia din judetele Alba, Bistrita-Năsăud si Suceava

 

953. – Hotărâre pentru aprobarea unor măsuri speciale ca urmare a conflictului din Liban

 

954. – Hotărâre privind aprobarea cheltuielilor ocazionate de organizarea la Bucuresti, în perioada 30 august – 1 septembrie 2006, a Reuniunii anuale a diplomatiei române

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

286. – Ordin al secretarului de stat al Autoritătii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului pentru aprobarea Normelor metodologice privind întocmirea Planului de servicii si a Normelor metodologice privind întocmirea Planului individualizat de protectie

 

880. – Ordin al ministrului sănătătii publice privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a autoritătilor de sănătate publică judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, si a structurii organizatorice a acestor autorităti

 

894. – Ordin al ministrului sănătătii publice pentru aprobarea Reglementărilor privind exportul medicamentelor de uz uman

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE

 

 

Decizia nr. X din 20 martie 2006 privind recursului în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 25 din Legea nr. 26/1990, republicată, astfel cum a fost modificat prin art. VIII pct. 23 din Legea nr.161/2003, referitoare la cazurile de admisibilitate a cererii de radiere a unei înmatriculări sau mentiuni din registrul comertului.

 

Decizia nr. XI din 20 martie 2006 privind recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 6 alin. (4) si ale art. 9 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată, în cazul cererii de învestire cu formulă executorie a ordonantei de admitere a somatiei de plată.

 

 

Decizia nr. XII din 20 martie 2006 privind recursul în interesul legii, formulată de Colegiul de Conducere al Curtii de Apel Bucuresti, cu privire la dispozitiile legale aplicabile, în materia reorganizării judiciare si a falimentului, în cazul creantelor preluate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului.

 

DECRETE

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind rechemarea unui ambasador

 

În temeiul prevederilor art. 91 alin. (2) si ale art. 100 din Constitutia României, republicată,

având în vedere propunerea Guvernului,

 

Presedintele României decretează:

 

Art. 1. – Domnul Eugen Popa se recheamă din calitatea de ambasador extraordinar si plenipotentiar al României în Sultanatul Brunei Darussalam.

Art. 2. – Domnul Eugen Popa îsi va încheia misiunea în termen de cel mult 90 de zile de la publicarea prezentului decret în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PRESEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

În temeiul art. 100 alin. (2) din

Constitutia României, republicată,

contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucuresti, 24 iulie 2006.

Nr. 1.009.

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind acordarea unui ajutor umanitar de urgentă pentru populatia din judetele Alba, Bistrita-Năsăud si Suceava

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 8 alin. 5 din Legea nr. 82/1992 privind rezervele de stat, republicată, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. – Se acordă un ajutor umanitar cu titlu gratuit, în limita sumei de 379.500 lei, familiilor din judetele Alba (39.000 lei), Bistrita-Năsăud (121.500 lei) si Suceava (219.000 lei), afectate de inundatii, constând în alimente, constructii usoare din elemente modulate pentru cazarea familiilor sinistrate si combustibili, conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. – (1) Administratia Natională a Rezervelor de Stat va scădea din gestiune la preturile de înregistrare, prin debitarea contului 6891 “Cheltuieli privind rezerva de stat“ prin creditul contului 304128 “Stocuri de urgentă de materiale si ambalaje“, respectiv prin creditul contului 3041 “Materiale rezerve de stat“, cantitătile de produse aprobate a fi scoase din rezervele de stat potrivit prezentei hotărâri, pe baza avizelor de expeditie si a proceselor-verbale de predare-primire semnate de împuternicitii desemnati de institutiile prefectului din judetele Alba, Bistrita-Năsăud si Suceava.

(2) Reîntregirea stocurilor cu cantitătile acordate conform anexei se va face în anul 2007, finantarea fiind asigurată din bugetul aprobat Administratiei Nationale a Rezervelor de Stat.

Art. 3. – (1) Transportul produselor până la locul indicat de institutiile prefectului din judetele Alba, Bistrita-Năsăud si Suceava se va efectua în regim de urgentă, cu mijloace auto din dotarea unitătilor teritoriale din subordinea Administratiei Nationale a Rezervelor de Stat sau cu mijloace ale unor societăti comerciale angajate de acestea.

(2) Cheltuielile legate de ambalarea si transportul produselor se suportă de Administratia Natională a Rezervelor de Stat, în limita bugetului aprobat.

(3) Distribuirea produselor către populatia sinistrată se va face de institutiile prefectului din judetele Alba, Bistrita-Năsăud si Suceava.

(4) Schimbarea, sub orice formă, a destinatiei produselor acordate ca ajutor din rezervele de stat este interzisă si atrage, după caz, răspunderea civilă, administrativă, disciplinară sau penală.

Art. 4. – (1) Institutiile prefectului din judetele Alba, Bistrita-Năsăud si Suceava vor justifica distribuirea produselor scoase din rezervele de stat în conditiile prezentei hotărâri, conform prevederilor art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 371/1993 privind acordarea, în primă interventie, a ajutoarelor umanitare populatiei sinistrate, ca urmare a unor situatii exceptionale.

(2) Documentele justificative privind distribuirea vor fi păstrate la sediile institutiilor prefectului din judetele Alba, Bistrita-Năsăud si Suceava, în vederea punerii lor la dispozitia organelor de control abilitate.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

Presedintele Administratiei Nationale a Rezervelor de Stat,

Sorin Vicol

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 26 iulie 2006.

Nr. 952.

 

ANEXĂ

 

LISTA PRODUSELOR

care se scot din rezervele de stat ca ajutor umanitar de urgentă pentru populatia din judetele Alba, Bistrita-Năsăud si Suceava 

 

Nr.

crt.

Produsul

U.M.

Cantitatea

Alba

Bistrita-Năsăud

Suceava

Total

0

1

2

3

4

5

6

1.

Zahăr tos

kg

–

–

550

550

2.

Ulei rafinat din floarea-soarelui

l

–

–

510

510

3.

Orez

kg

–

–

510

510

4.

Paste făinoase

kg

–

–

510

510

5.

Conserve de carne

kg

–

–

315

315

6.

Conserve de pate de ficat

kg

–

–

210

210

7.

Benzină

t

–

–

2

2

8.

Motorină

t

10

–

50

60

9.

Constructii usoare din elemente modulate

buc.

–

5

–

5

 

VALOAREA

lei

39.000

121.500

219.000

379.500

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea unor măsuri speciale ca urmare a conflictului din Liban

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 37 lit. g) din Legea nr. 495/2004 privind salarizarea si alte drepturi bănesti ale personalului din administratia centrală a Ministerului Afacerilor Externe si de la misiunile diplomatice, oficiile consulare si institutele culturale românesti din străinătate, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. – Se aprobă plata cheltuielilor aferente evacuării persoanelor refugiate ca urmare a crizei umanitare determinate de conflictul din Liban, începând cu data de 12 iulie 2006, pe durata existentei acestei crize.

Art. 2. – Cheltuielile prevăzute la art. 1 se suportă de statul român, prin bugetul Ministerului Afacerilor Externe, din fondul prevăzut la capitolul “Autorităti publice si actiuni externe“, titlul “Bunuri si servicii“, pentru acordarea de asistentă consulară în situatii deosebite, în limita sumei alocate cu această destinatie prin legea bugetară anuală.

Art. 3. – Personalul trimis în misiune permanentă sau temporară în Liban beneficiază de asigurări de viată.

Art. 4. – (1) Personalul trimis în misiune permanentă în Liban beneficiază de o indemnizatie de 50% calculată asupra salariului în valută corespunzător functiei pe care este încadrat, pentru desfăsurarea activitătii în zone de risc si conflicte armate. Această indemnizatie se acordă numai pe durata existentei riscurilor mentionate.

(2) Nivelul diurnei acordate personalului trimis în misiune temporară în Liban, pe durata existentei riscurilor severe de insecuritate, se majorează cu 50%.

Art. 5. – Cheltuielile aferente drepturilor prevăzute la art. 3 si 4 se suportă din bugetele aprobate unitătilor trimitătoare.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul afacerilor externe,

Anton Niculescu,

secretar de stat

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 26 iulie 2006.

Nr. 953.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea cheltuielilor ocazionate de organizarea la Bucuresti, în perioada 30 august – 1 septembrie 2006, a Reuniunii anuale a diplomatiei române

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. – Se aprobă organizarea la Bucuresti, în perioada 30 august – 1 septembrie 2006, a Reuniunii anuale a diplomatiei române.

Art. 2. – Cheltuielile aferente organizării reuniunii prevăzute la art. 1, în sumă totală de 581 mii lei, se suportă din bugetul aprobat Ministerului Afacerilor Externe pe anul 2006, de la capitolul “Autorităti publice si actiuni externe“, titlul “Bunuri si servicii“, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul afacerilor externe,

Anton Niculescu,

secretar de stat

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 26 iulie 2006.

Nr. 954.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL MUNCII, SOLIDARITĂTII SOCIALE SI FAMILIEI

AUTORITATEA NATIONALĂ PENTRU PROTECTIA DREPTURILOR COPILULUI

 

ORDIN

pentru aprobarea Normelor metodologice privind întocmirea Planului de servicii si a Normelor metodologice privind întocmirea Planului individualizat de protectie

 

În temeiul prevederilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 12/2001 privind înfiintarea Autoritătii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului, aprobată si modificată prin Legea nr. 252/2001, cu modificările ulterioare, si ale art. 5 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 1.432/2004 privind atributiile, organizarea si functionarea Autoritătii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului, cu modificările ulterioare,

secretarul de stat al Autoritătii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului emite prezentul ordin.

Art. 1. – Se aprobă Normele metodologice privind întocmirea Planului de servicii si Normele metodologice privind întocmirea Planului individualizat de protectie, prevăzute în anexele nr. 1 si 2 care fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. – La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul secretarului de stat al Autoritătii Nationale pentru Protectia Copilului si Adoptie nr. 80/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind întocmirea planului de servicii si a Normelor metodologice privind întocmirea planului individualizat de protectie, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.008 din 2 noiembrie 2004.

 

Secretarul de stat al Autoritătii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului,

Bogdan Adrian Panait

 

Bucuresti, 6 iulie 2006.

Nr. 286.

 

ANEXA Nr. 1

 

NORME METODOLOGICE

privind întocmirea Planului de servicii

 

Planul de servicii, denumit în continuare PS, se întocmeste în scopul prevenirii separării copilului de părinti în următoarele situatii:

a) pentru copiii aflati la risc de părăsire de către părinti;

b) pentru copiii reintegrati în familie după încetarea măsurii de protectie;

c) în orice situatie care impune acordarea de prestatii si/sau de servicii în vederea respectării drepturilor copilului.

Serviciul public de asistentă socială, denumit în continuare SPAS, si, după caz, directia generală de asistentă socială si protectia copilului de sector, denumită în continaure DGASPC de sector, desemnează ca responsabili de caz prevenire cu precădere pe aceia care au început instrumentarea cazului.

Responsabilii de caz prevenire au obligatia întocmirii PS.

Persoanele desemnate ca responsabili de caz trebuie să îndeplinească conditiile prevăzute de standardele minime obligatorii privind managementul de caz în domeniile asistentei sociale si protectiei copilului.

Întocmirea, implementarea si monitorizarea PS vor respecta prevederile standardelor minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul protectiei drepturilor copilului. Responsabilul de caz prevenire are obligatia de a completa Fisa de monitorizare a situatiei copilului, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1 la prezentele norme metodologice, care se centralizează trimestrial de către serviciul evidentă intrări-iesiri din cadrul DGASPC de la nivel de judet/sector, în sistemul Child Welfare Monitoring and Tracking Information System, denumit în continuare CWMTIS.

Cerintele minime referitoare la continutul PS sunt mentionate în anexa nr. 2 la prezentele norme metodologice.

Prestatiile si serviciile cuprinse în PS se adresează copilului, familiei/reprezentantului legal, precum si persoanelor fată de care copilul a dezvoltat legături de atasament (persoane importante pentru copil).

Instructiunile pentru completarea PS sunt cuprinse în anexa nr. 3 la prezentele norme metodologice. DGASPC are obligatia de a aduce la cunostintă autoritătilor locale si organizatiilor private acreditate, denumite în continuare OPA, de pe raza unitătii administrativ-teritoriale corespunzătoare, continutul documentului prezent.

 

ANEXA Nr. 1

la Normele metodologice privind întocmirea Planului de servicii

 

Judetul ...............................................................................................

Serviciul public de asistentă socială al Primăriei ...........................

 

FISĂ DE MONITORIZARE A SITUATIEI COPILULUI

 

Numele copilului ..............................................................................................................................................

Prenumele copilului ........................................................................................................................................

CNP ..............................................................................................................................................................

Sexul .............................................................................................................................................................

Numele mamei ...............................................................................................................................................

Prenumele mamei ...........................................................................................................................................

Numele tatălui ................................................................................................................................................

Prenumele tatălui ............................................................................................................................................

Reprezentantul legal .......................................................................................................................................

Domiciliul .......................................................................................................................................................

Resedinta ........................................................................................................................................................

Este înscris la medic de familie                Da                  Nu

Forma de învătământ frecventată ......................................................................................................................

Data luării în evidenta SPAS .............................................................................................................................

Data realizării Planului de servicii ......................................................................................................................

Data revizuirii Planului de servicii ......................................................................................................................

Motivul revizuirii Planului de servicii .................................................................................................................

Responsabilul de caz prevenire ........................................................................................................................

 

Prestatii

 

Nr. crt.

Tipul prestatiei (copil/familie)

Bifati

1.

Alocatia de stat pentru copii

 

2.

Alocatia complementară

 

3.

Alocatia de sustinere pentru familia monoparentală

 

4.

Alocatia pentru nou-născuti

 

5.

Indemnizatia lunară de hrană cuvenită adultilor si copiilor infectati cu HIV si bolnavi de SIDA

 

6.

Ajutorul pentru încălzirea locuintei

 

7.

Venitul minim garantat

 

8.

Alte tipuri (precizati)

 

 

Servicii

 

            Servicii de prevenire a separării copilului de familia sa

 

Nr. crt.

Tipuri de servicii de prevenire

Bifati

1.

Centru de zi

 

2.

Centru de zi si recuperare a copilului cu handicap

 

3.

Centru de consiliere si sprijin pentru părinti

 

4.

Centru de asistentă si sprijin pentru readaptarea copilului cu probleme psihosociale

 

5.

Serviciile de monitorizare, asistentă si sprijin al femeii gravide predispuse să îsi abandoneze copiii

 

6.

Altele (precizati)

 

 

Servicii de sănătate ..................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................................

Servicii de educatie ..................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................................

Servicii de reabilitare ..............................................................................................................................................

..............................................................................................................................................................................

Altele (precizati) .....................................................................................................................................................

 

ANEXA Nr. 2

la Normele metodologice privind întocmirea Planului de servicii

 

Judetul ...............................................................................................

Serviciul public de asistentă socială al Primăriei ...........................

Directia generală de asistentă socială si protectia copilului

a sectorului .................................. Bucuresti

 

PLANUL DE SERVICII

 

Numele si prenumele copilului ..................................................................................................................................

CNP .......................................................................................................................................................................

Mama .....................................................................................................................................................................

Tata ........................................................................................................................................................................

Reprezentantul legal al copilului ...............................................................................................................................

Domiciliul ..............................................................................................................................................................

Data realizării/revizuirii Planului de servicii ...............................................................................................................

Dosar nr./data .........................................................................................................................................................

Motivul întocmirii/revizuirii Planului de servicii ..........................................................................................................

Responsabilul de caz prevenire .................................................................................................................................

Managerul de caz care asigură coordonarea metodologică a responsabilului de caz prevenire ......................................

................................................................................................................................................................................

Membrii echipei si institutia din care provin . .............................................................................................................

................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................

.................................................................................................................................................................................

 

Prestatii

 

Tipul

Cuantumul/cantitatea

Autoritatea locală/institutia/

OPA responsabilă

Data începerii

Perioada

de acordare

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Servicii pentru copil

 

Tipul

Institutia

responsabilă

Obiective generale

Data începerii

Perioada

de desfăsurare

Responsabil

de interventie/persoana

responsabilă

Prevenirea separării copilului

de părinti

 

 

 

 

 

Educatie formală si nonformală/informală

 

 

 

 

 

Sănătate

 

 

 

 

 

Reabilitare

 

 

 

 

 

Altele

 

 

 

 

 

 

Servicii pentru familie

 

Tipul

Institutia

responsabilă

Obiective generale

Data începerii

Perioada

de desfăsurare

Responsabil

de interventie/persoana

responsabilă

Prevenirea separării copilului

de părinti

 

 

 

 

 

Educatie formală si nonformală/informală

 

 

 

 

 

Sănătate

 

 

 

 

 

Reabilitare

 

 

 

 

 

Altele

 

 

 

 

 

 

Servicii pentru persoana fată de care copilul a dezvoltat legături de atasament

 

Tipul

Institutia

responsabilă

Obiective generale

Data începerii

Perioada

de desfăsurare

Responsabil

de interventie/persoana

responsabilă

Prevenirea separării copilului

de părinti

 

 

 

 

 

Educatie formală si nonformală/informală

 

 

 

 

 

Sănătate

 

 

 

 

 

Reabilitare

 

 

 

 

 

Altele

 

 

 

 

 

 

            Observatii .............................................................................................................................................................

 

Responsabil de caz prevenire,

....................................................................

Membrii echipei,

..................................................................

..................................................................

 

ANEXA Nr. 3

la Normele metodologice privind întocmirea Planului de servicii

 

INSTRUCTIUNI

pentru completarea Planului de servicii

 

Rubrica “Reprezentantul legal al copilului“ se completează cu numele si prenumele persoanei care îndeplineste drepturile si obligatiile părintesti. Acesta poate fi, conform legii, tutorele copilului.

Rubrica “Membrii echipei si institutia din care provin“ se completează cu numele si prenumele tuturor profesionistilor care au contribuit la elaborarea Planului de servicii, care pot fi din aceeasi institutie cu responsabilul de caz prevenire sau nu. Pentru profesionistii care lucrează în alte institutii si care au participat la elaborarea Planului de servicii se va înscrie denumirea institutiei la care sunt angajati. Pentru profesionistii care lucrează cu contract de muncă partial sau cu detasare în aceeasi institutie cu responsabilul de caz prevenire se vor înscrie ambele institutii.

Prestatiile pot fi în bani sau în natură si cuprind alocatiile pentru copii, alocatiile familiale (complementară si monoparentală), venitul minim garantat, alte ajutoare speciale (de exemplu, asigurarea transportului la scoală, centru de zi sau tratament) si altele. Acestea sunt acordate de primării, directiile de dialog si solidaritate socială, alte institutii publice centrale si locale, OPA etc., pe care responsabilul de caz prevenire trebuie să le contacteze pentru a constata eligibilitatea copilului si familiei si pentru a verifica modul de furnizare a acestora. În situatia în care responsabilul de caz prevenire constată că familia si/sau copilul în cauză au dreptul la o anume prestatie, el trebuie să sprijine familia în demersurile sale de obtinere a dreptului respectiv (de exemplu, să contacteze autoritatea sau organizatia care furnizează prestatia în cauză, să sprijine familia la întocmirea documentatiei necesare, să însotească familia atunci când consideră că acest lucru este necesar etc.).

La “Tipul prestatiei“ se va înscrie denumirea exactă a prestatiei.

La “Cuantum/cantitate“ se va înscrie suma corespunzătoare prestatiilor în bani, respectiv cantitatea produselor corespunzătoare prestatiilor în natură.

Responsabilul de interventie este profesionistul care îndeplineste conditiile prevăzute de standardele minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul protectiei drepturilor copilului; persoana responsabilă este profesionistul care răspunde de realizarea serviciilor furnizate de alte sisteme (sănătate, educatie etc.).

La rubrica “Observatii“ se vor înscrie motivele pentru care nu s-au îndeplinit obiectivele.

 

ANEXA Nr. 2

 

NORME METODOLOGICE

privind întocmirea Planului individualizat de protectie

 

Întocmirea Planului individualizat de protectie, denumit în continuare PIP, începe imediat în următoarele situatii:

a) după referirea cazului din partea SPAS, respectiv a persoanelor cu atributii de asistentă socială din aparatul propriu al consiliilor locale comunale din unitatea administrativ-teritorială în care locuieste familia cu copilul;

b) după ce directorul general/executiv al DGASPC de la nivel de judet/sector a dispus plasamentul în regim de urgentă.

Finalizarea PIP se realizează în termenul prevăzut de standardele minime obligatorii privind managementul de caz în domeniile asistentei sociale si protectiei copilului.

Înainte de luarea deciziei cu privire la oportunitatea unei măsuri de protectie, în cazul cererii pentru instituirea unei măsuri de protectie specială ca urmare a solicitării directe a familiei/reprezentantului legal al copilului sau a referirii din partea unor institutii din comunitate, DGASPC de la nivel de judet solicită SPAS/persoanelor cu atributii de asistentă socială întocmirea, implementarea si monitorizarea unui plan de servicii cu scopul prevenirii separării copilului de familie.

Înainte de luarea deciziei cu privire la oportunitatea unei măsuri de protectie, în cazul cererii pentru instituirea unei măsuri de protectie specială ca urmare a solicitării directe a familiei/reprezentantului legal al copilului sau a referirii din partea unor institutii din comunitate, DGASPC de sector întocmeste, implementează si monitorizează un plan de servicii în scopul prevenirii separării copilului de familie.

În situatii exceptionale, cum ar fi situatiile generate de calamităti naturale, accidente, care nu pot fi gestionate de autoritatea locală, DGASPC de la nivel de judet/sector poate începe întocmirea unui PIP imediat după înregistrarea cererii pentru instituirea unei măsuri de protectie specială.

Referirea cazului din partea SPAS/persoanelor cu atributii de asistentă socială, în vederea instituirii unei măsuri de protectie specială, este însotită obligatoriu de un raport privind modul de implementare a Planului de servicii.

Întocmirea, implementarea si monitorizarea PIP vor respecta prevederile standardelor minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul protectiei drepturilor copilului.

Directorul general/executiv al DGASPC de la nivel de judet/sector are obligatia de a desemna persoanele responsabile cu introducerea datelor despre copiii aflati în evidenta DGASPC în CWMTIS. Aceste persoane pot fi si manageri de caz cărora li se va asigura în mod obligatoriu pregătirea necesară pentru introducerea datelor. PIP poate avea drept finalitate, după caz:

a) reintegrarea în familie;

b) integrarea socioprofesională a tinerilor cu vârsta de peste 18 ani care urmează să părăsească sistemul de protectie a copilului;

c) adoptia internă.

Cerintele minime referitoare la continutul PIP sunt prevăzute în anexa nr. 1 la prezentele norme metodologice. Prestatiile si serviciile cuprinse în PIP se adresează atât copilului, cât si familiei/reprezentantului legal si persoanelor importante pentru copil.

În cazul în care împrejurările care au stat la baza stabilirii măsurilor de protectie specială dispuse de Comisia pentru protectia copilului sau de către instanta de judecată s-au schimbat, managerul de caz va prezenta aceste situatii în fata comisiei, iar la instanta de judecată acestea vor fi sustinute de reprezentantul DGASPC de la nivel de judet/sector. În situatia în care managerul de caz nu poate fi prezent, acesta va delega atributiile sale responsabilului de caz protectie specială.

PIP este dezvoltat în programe de interventie specifică pentru următoarelor aspecte:

a) nevoile de sănătate si promovare a sănătătii;

b) nevoile de îngrijire, inclusiv de securitate si promovare a bunăstării;

c) nevoile fizice si emotionale;

d) nevoile educationale si urmărirea obtinerii de rezultate scolare corespunzătoare potentialului de dezvoltare a copilului;

e) nevoile de petrecere a timpului liber;

f) nevoile de socializare;

g) modalitătile de mentinere a legăturilor, după caz, cu părintii, familia lărgită, prietenii si cu alte persoane fată de care copilul a dezvoltat legături de atasament;

h) dezvoltarea deprinderilor de viată independentă;

i) reintegrarea în familie.

În situatia în care copiii mentin relatii cu familiile de origine, acestea se realizează concret prin petrecerea vacantelor în familie, weekenduri si sărbători în familie, vizite ale copiilor în propriile familii, vizite ale rudelor în institutii, corespondentă, discutii telefonice.

Încurajarea si stimularea contactelor dintre copil si părinti, precum si cu persoanele fată de care copilul a dezvoltat legături de atasament vor fi realizate de către DGASPC de la nivel de judet/sector prin informări periodice despre situatia copilului, însotite de invitatia de a vizita copilul, stabilirea unui program de vizite sau alte modalităti concrete care să faciliteze contactul direct cu copilul.

Vor fi identificate resurse financiare pentru acoperirea cheltuielilor de deplasare, precum si implicarea autoritătilor locale în acest sens.

Programele de interventie specifică trebuie să contină obiective pe termen scurt, mediu si lung, activităti corespunzătoare acestor obiective, care pot fi periodice, de rutină sau ocazionate de anumite proceduri ori evenimente, durata aferentă activitătilor, personalul de specialitate desemnat si alte persoane implicate, precum si modalitătile de monitorizare si de evaluare/reevaluare a acestor programe.

Instructiunile pentru completarea PIP sunt cuprinse în anexa nr. 2 la prezentele norme metodologice.

 

ANEXA Nr. 1

la Normele metodologice privind întocmirea Planului individualizat de protectie

 

Judetul/Sectorul ........................................................................

Directia generală de asistentă socială si protectia copilului

sau organism privat acreditat .................................................

 

PLANUL INDIVIDUALIZAT DE PROTECTIE

 

Numele si prenumele copilului ....................................................................................................................................

CNP ........................................................................................................................................................................

Cererea pentru instituirea unei măsuri de protectie specială nr./data ...................., efectuată de ............................

Referire din partea ....................................................................................................................................................

Obiectivul general .....................................................................................................................................................

Finalitatea ................................................................................................................................................................

Măsura de protectie .................................................................................................................................................

În baza Hotărârii (Comisia pentru protectia copilului/instanta judecătorească) .......................... nr./data ..................

Institutia/Persoana responsabilă pentru aplicarea măsurii de protectie ........................................................................

Reprezentantul legal al copilului ...............................................................................................................................

Domiciliul ...............................................................................................................................................................

Data realizării/revizuirii Planului individualizat de protectie ..........................................................................................

Dosar nr./data...........................................................................................................................................................

Manager de caz ........................................................................................................................................................

Delegarea totală/partială a responsabilitătilor către responsabilul Planului de interventie specifică (PIS) ................

Schimbarea managerului de caz (motive) ...................................................................................................................

Membrii echipei si institutia din care provin ...............................................................................................................

 

Prestatii

 

Tipul

Cuantumul/cantitatea

Autoritatea locală/institutia/

OPA responsabilă

Data începerii

Perioada

de acordare

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Servicii pentru copil

 

Tipul

Institutia

responsabilă

Obiective generale

Data începerii

Perioada

de desfăsurare

Responsabil

de interventie/persoana

responsabilă

Protectia copilului

 

 

 

 

 

Educatie formală si nonformală/informală

 

 

 

 

 

Sănătate

 

 

 

 

 

Reabilitare

 

 

 

 

 

Socializare si petrecere a timpului liber

 

 

 

 

 

Mentinerea legăturilor cu familia

 

 

 

 

 

Dezvoltarea deprinderilor de viată

 

 

 

 

 

Reintegrarea în familie

 

 

 

 

 

Altele

 

 

 

 

 

 

Servicii pentru familie

 

Tipul

Institutia

responsabilă

Obiective generale

Data începerii

Perioada

de desfăsurare

Responsabil

de interventie/persoana

responsabilă

Protectia copilului

 

 

 

 

 

Educatie formală si nonformală/informală

 

 

 

 

 

Sănătate

 

 

 

 

 

Reabilitare

 

 

 

 

 

Altele

 

 

 

 

 

 

Servicii pentru persoana fată de care copilul a dezvoltat legături de atasament

 

Tipul

Institutia

responsabilă

Obiective generale

Data începerii

Perioada

de desfăsurare

Responsabil

de interventie/persoana

responsabilă

Protectia copilului

 

 

 

 

 

Educatie formală si nonformală/informală

 

 

 

 

 

Sănătate

 

 

 

 

 

Reabilitare

 

 

 

 

 

Altele

 

 

 

 

 

 

            Observatii ...............................................................................................................................................................

 

Manager de caz,

....................................................................

Membrii echipei:

....................................................................

....................................................................

Sef compartiment,

....................................................................

Directorul institutiei responsabile,

....................................................................

 

ANEXA Nr. 2

la Normele metodologice privind întocmirea Planului individualizat de protectie

 

INSTRUCTIUNI

pentru completarea Planului individualizat de protectie

 

Rubrica “Institutia/Persoana responsabilă pentru aplicarea măsurii de protectie“ se completează cu titulatura compartimentului din cadrul DGASPC de la nivel de judet/sector, care are obligatia monitorizării copilului pe întreaga perioadă a măsurii de protectie (de exemplu, compartimentul îngrjire de tip familial în situatia plasării copilului la persoane/familii), si numele si prenumele sefului de compartiment; în situatia serviciului de asistentă maternală se adaugă si numele si prenumele asistentului maternal; în situatia OPA care nu are în structura sa astfel de compartimente se completează cu numele sefului ierarhic al managerului de caz.

Rubrica “Reprezentantul legal al copilului“ se completează cu numele si prenumele părintilor sau ale reprezentantului legal al copilului. Acesta din urmă poate fi, conform legii, tutorele sau presedintele consiliului judetean/primarul de sector pentru copilul pentru care nu s-a putut institui tutela si pentru care instanta a dispus măsura plasamentului (art. 62 din Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului). În situatia luării măsurii plasamentului în regim de urgentă, când se suspendă de drept exercitiul drepturilor părintesti până când instanta se pronuntă cu privire la mentinerea sau înlocuirea acestei măsuri, la această rubrică se înscriu două nume: unul al persoanei, familiei, asistentului maternal sau sefului serviciului rezidential (coordonatorului SR) care a primit copilul în plasament în regim de urgentă si care exercită drepturile si obligatiile părintesti privitoare la persoana copilului si celălalt al presedintelui consiliului judetean sau primarului de sector care exercită drepturile si obligatiile părintesti privitoare la bunurile copilului (art. 64 din Legea nr. 272/2004).

Rubrica “Membrii echipei si institutia din care provin“ se completează cu numele tuturor profesionistilor care au contribuit la elaborarea PIP, care pot fi din aceeasi institutie cu managerul de caz sau nu. Pentru profesionistii care lucrează cu contract de muncă partial sau cu detasare în aceeasi institutie cu managerul de caz se vor trece ambele institutii, respectiv: DGASPC de la nivel de judet/sector/OPA cu contract de muncă partial sau DGASPC de la nivel de judet/sector cu detasare si institutia cu care au contract de muncă individual. Pentru profesionistii care sunt angajati ai DGASPC de la nivel de judet/sector, dar lucrează în altă locatie decât managerul de caz se va mentiona si acest aspect; această situatie este valabilă si pentru profesionistii care lucrează în serviciul rezidential în care este plasat copilul.

Prestatiile pot fi în bani sau în natură si cuprind alocatiile pentru copii (în cazul copiilor în plasament familial), alocatiile familiale (complementară si monoparentală), venitul minim garantat, alte ajutoare speciale (de exemplu, asigurarea transportului la scoală, centru de zi sau tratament), alocatia de plasament, alocatia de hrană, cazarmament, banii pentru nevoi personale (“banii de buzunar“), burse sociale, bani de liceu si altele.

Acestea sunt acordate de primării, directiile de dialog si solidaritate socială, alte institutii publice centrale si locale, OPA etc., pe care responsabilul de caz prevenire trebuie să le contacteze pentru a constata eligibilitatea copilului si familiei si pentru a verifica modul de furnizare a acestora.

În situatia în care responsabilul de caz prevenire constată că familia si/sau copilul în cauză au dreptul la o anume prestatie, el trebuie să sprijine familia în demersurile sale de obtinere a dreptului respectiv (de exemplu, să contacteze autoritatea sau organizatia care furnizează prestatia în cauză, să sprijine familia la întocmirea documentatiei necesare, să însotească familia atunci când consideră că acest lucru este necesar etc.).

La “Tipul prestatiei“ se va înscrie denumirea exactă a prestatiei (vezi mai sus).

La “Cuantumul/cantitatea“ se va înscrie suma corespunzătoare prestatiilor în bani, respectiv cantitatea produselor corespunzătoare prestatiilor în natură.

Serviciile sunt furnizate, în functie de nevoile copilului si, după caz, ale familiei si altor persoane importante pentru copil, în diferite arii de interventie: promovarea si protectia drepturilor copilului, educatie, sănătate, reabilitare etc.

Modul concret de furnizare a serviciilor se realizează prin programele de interventie specifică (PIS).

La rubrica “Responsabil de caz protectie specială/persoana responsabil㓠se înscriu:

– numele si prenumele responsabililor de caz protectie specială, respectiv ale profesionistilor care îndeplinesc conditiile conform standardelor minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul protectiei drepturilor copilului;

– numele si prenumele persoanelor responsabile, respectiv ale profesionistilor din serviciile din alte domenii decât cel al protectiei copilului, de exemplu: servicii medicale furnizate în unităti spitalicesti sau ambulatorii, servicii educationale furnizate în unitătile de învătământ, servicii de reabilitare a copilului abuzat, neglijat si exploatat sau a copilului cu dizabilităti apartinând sistemului de sănătate.

Serviciile furnizate de OPA se pot înscrie la oricare din domeniile mentionate în PIP, în functie de situatie:

– centrele de zi se înscriu la rubrica “Protectia copilului“; dacă în centrul de zi sunt furnizate servicii educationale avizate de inspectoratele scolare, acest lucru se mentionează în rubrica corespunzătoare, respectiv “Educatie formală si nonformală/informală“;

– centrele de zi pentru reabilitarea copilului cu dizabilităti se înscriu la rubrica “Reabilitare“. Serviciile de reabilitare (pentru copilul cu dizabilităti sau pentru copilul abuzat, neglijat si exploatat) se înscriu separat la rubrica corespunzătoare, indiferent de provenienta furnizorului, respectiv “Protectia copilului“, “Educatie formală si nonformală/informal㓠sau “Sănătate“.

La rubrica “Observatii“ se vor înscrie motivele pentru care nu s-au îndeplinit obiectivele, precum si serviciile necesare pentru copilul respectiv si care nu sunt disponibile pentru moment.

 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII PUBLICE

 

ORDIN

privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a autoritătilor de sănătate publică judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, si a structurii organizatorice a acestor autorităti

 

Având în vedere prevederile Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii,

văzând Referatul de aprobare al Directiei de sănătate publică nr. E.N./2.188 din 18 iulie 2006, în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii Publice,

ministrul sănătătii publice emite următorul ordin:

Art. 1. – (1) Se aprobă Regulamentul de organizare si functionare a autoritătilor de sănătate publică judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, prevăzut în anexa nr. 1, structura organizatorică a acestor autorităti, prevăzută în anexa nr. 2, precum si centrele regionale si judetele arondate, prevăzute în anexa nr. 3.

(2) Anexele nr. 1, 2 si 3 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. – (1) Conducerea autoritătii de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti este asigurată de un comitet director, compus din directorul executiv, directorii executivi adjuncti si inspectorul sanitar sef al inspectiei sanitare de stat judetene.

(2) Comitetul director al autoritătilor de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti colaborează cu autoritătile administratiei publice locale în aplicarea reglementărilor din domeniul sănătătii publice, în conditiile legii.

(3) Conducerea autoritătii de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti evaluează necesarul de servicii medicale la nivel de judet si participă la negocierea si încheierea contractelor dintre furnizorii de servicii medicale si casele de asigurări de sănătate judetene, respectiv a municipiului Bucuresti.

(4) Conducerea autoritătii de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti participă la medierea litigiilor apărute în legătură cu încheierea, executarea, modificarea si încetarea contractelor dintre furnizorii de servicii medicale si casele de asigurări de sănătate judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, ori cu alte pretentii decurgând din acestea, urmărind realizarea echilibrului financiar si utilizarea eficientă a sumelor contractate.

Art. 3. – Directorul executiv al autoritătii de sănătate publică judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, coordonează si răspunde direct de întreaga activitate a autoritătii de sănătate publică judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, si de asigurarea asistentei de sănătate publică din teritoriul arondat.

Art. 4. – (1) Activitatea financiară a autoritătii de sănătate publică judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, se desfăsoară pe baza bugetului de venituri si cheltuieli aprobat de Ministerul Sănătătii Publice, în conditiile legii.

(2) Directorul executiv al autoritătii de sănătate publică judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, este ordonator secundar de credite în conditiile legii si în această calitate repartizează creditele bugetare aprobate de ordonatorul principal de credite pentru bugetul propriu si pentru bugetele institutiilor publice subordonate.

Art. 5. – (1) Ministrul sănătătii publice numeste si eliberează din functie, în conditiile legii, directorul executiv al autoritătii de sănătate publică judetene, respectiv a municipiului Bucuresti.

(2) Ministrul sănătătii publice numeste si eliberează din functie, la propunerea directorului executiv al autoritătii de sănătate publică judetene, directorul executiv adjunct de sănătate publică, directorul executiv adjunct medical si directorul executiv adjunct financiar-contabil ai autoritătii de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti.

(3) Ministrul sănătătii publice numeste si eliberează din functie, la propunerea inspectorului sanitar de stat general al Inspectiei Sanitare de Stat din cadrul Ministerului Sănătătii Publice, inspectorul sanitar sef al inspectiei sanitare de stat judetene si a municipiului Bucuresti.

Art. 6. – (1) Statul de functii al autoritătilor judetene de sănătate publică, respectiv a municipiului Bucuresti, se aprobă de către ministrul sănătătii publice.

(2) Compartimentele functionale din structura autoritătii de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti se vor organiza ca birouri sau servicii, în functie de numărul de posturi, respectiv:

a) biroul se constituie cu 3 posturi;

b) serviciul se constituie cu 5 posturi;

c) se poate constitui birou în cadrul serviciului cu un număr de 8 posturi.

(3) Personalul autoritătii de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti este constituit din functionari publici, cu exceptia celui prevăzut la alin. (4).

(4) Personalul din cadrul laboratoarelor, compartimentelor de sănătate publică teritoriale, precum si personalul care desfăsoară activităti de secretariat, administrativ, gospodărire, întretinere, reparatii si de deservire au calitatea de personal contractual.

(5) Compartimentele functionale prevăzute la alin. (2) se organizează la propunerea autoritătii de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti, cu aprobarea ministrului sănătătii publice si cu respectarea numărului maxim al functiilor publice de conducere stabilit conform reglementărilor legale în vigoare.

Art. 7. – În cadrul autoritătilor de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti functionează inspectia sanitară de stat, coordonată de Inspectia Sanitară de Stat din Ministerul Sănătătii Publice.

Art. 8. – Personalul directiei de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti va fi preluat de autoritatea de sănătate publică judeteană si a municipiului Bucuresti si va fi repartizat pe compartimente functionale, conform structurii organizatorice aprobate.

Art. 9. – Pe data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului sănătătii nr. 1.042/2003 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a directiilor de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 842 din 26 noiembrie 2003, precum si orice alte dispozitii contrare.

Art. 10. – Directiile generale, directiile si compartimentele din Ministerul Sănătătii Publice, autoritătile de sănătate publică judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, vor duce la îndeplinire dispozitiile prezentului ordin.

Art. 11. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătătii publice,

Gheorghe Eugen Nicolăescu

 

Bucuresti, 18 iulie 2006.

Nr. 880.

 

ANEXA Nr. 1

 

REGULAMENT

de organizare si functionare a autoritătilor de sănătate publică judetene, respectiv a municipiului Bucuresti

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. – Autoritătile de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti sunt servicii publice deconcentrate ale Ministerului Sănătătii Publice, cu personalitate juridică, care pun în aplicare politica si programele nationale de sănătate pe plan local, identifică problemele locale prioritare de sănătate publică, elaborează si implementează actiuni locale de sănătate publică.

Art. 2. – Pentru punerea în aplicare a politicii de sănătate publică la nivel local, autoritătile de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti au, în principal, următoarele atributii:

a) evaluează, coordonează si monitorizează modul de asigurare a asistentei medicale curative si profilactice din unitătile sanitare de pe teritoriul arondat, inclusiv pentru unitătile sanitare din subordinea Ministerului Sănătătii Publice, luând măsuri pentru asigurarea accesului la asistenta medicală a oricărei persoane din raza judetului;

b) urmăresc aplicarea criteriilor de control al calitătii serviciilor medicale;

c) coordonează si monitorizează asistenta maternoinfantilă;

d) evaluează resursele umane de la nivelul asistentei medicale în relatie cu nevoile comunitare identificate prin actiuni specifice;

e) participă la programele de instruire a personalului din serviciile de sănătate publică si a populatiei;

f) organizează actiuni de prevenire a îmbolnăvirilor si de promovare a sănătătii;

g) colectează si înregistrează date privind sănătatea populatiei, utilizând informatiile în scopul identificării problemelor de sănătate ale acesteia;

h) identifică problemele de sănătate publică sau amenintări la adresa sănătătii unei comunităti;

i) rezolvă problemele de sănătate publică apărute în rândul persoanelor apartinând grupurilor defavorizate;

j) elaborează studii asupra problemelor de sănătate ale populatiei din teritoriul dat;

k) stabilesc relatii de colaborare cu institutii si organizatii, în vederea desfăsurării de actiuni comune în domeniul sănătăti publice;

l) coordonează activitatea serviciilor de ambulantă judetene si a municipiului Bucuresti;

m) organizează si coordonează asistenta medicală în caz de calamităti, catastrofe si alte situatii deosebite;

n) autorizează furnizorii de servicii de asistentă medicală prespitalicească si de transport sanitar care functionează în plan teritorial;

o) evaluează si autorizează din punct de vedere sanitar, conform prevederilor legale, unitătile sanitare din teritoriu;

p) constituie si gestionează rezerva antiepidemică la nivel judetean;

q) colaborează cu autoritătile locale în aplicarea reglementărilor din domeniul sănătătii publice, în conditiile legii;

r) organizează culegerea si prelucrarea informatiilor statistice medicale de la unitătile sanitare publice sau private si transmit rapoarte statistice lunare către institutiile desemnate să centralizeze aceste informatii;

s) întocmesc rapoarte anuale privind starea de sănătate a comunitătii, pe care le înaintează Ministerului Sănătătii Publice, precum si partenerilor institutionali la nivel local;

t) coordonează, la nivel local, implementarea activitătilor ce decurg din obligatiile asumate prin Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană si planurile de implementare a actelor comunitare referitoare la domeniul sănătătii;

u) încheie contracte cu furnizorii de servicii medicale pentru servicii de sănătate publică;

v) prin serviciul programe de sănătate judetean/regional, încheie contracte de prestări de servicii cu medicii de familie pentru realizarea evidentei continue a tratamentului si monitorizarea pacientilor cuprinsi în unele programe de sănătate;

w) colectează si înregistrează datele privind tipurile, cantitatea si modul de gestionare a deseurilor generate în unitătile medicale din zonele din jurisdictie.

Art. 3. – La cererea unor persoane fizice sau juridice, autoritătile de sănătate publică judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, efectuează, potrivit dispozitiilor legale, servicii de sănătate publică pentru care se percep tarife potrivit actelor normative în vigoare.

Art. 4. – Autoritătile de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti avizează si supun aprobării conducerii Ministerului Sănătătii Publice propunerile unitătilor sanitare privind structura organizatorică, reorganizarea, restructurarea, schimbarea sediului si a denumirilor acestora.

Art. 5. – Autoritătile de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti îndrumă si coordonează activitatea de sănătate publică a cabinetelor medicale de medicină de familie si a celor de specialitate din ambulatoriu, indiferent de forma de organizare a acestora, iar în cazul în care constată încălcări ale reglementărilor în vigoare referitoare la sănătatea publică, aplică măsurile ce se impun, în conditiile legii.

Art. 6. – Veniturile realizate de autoritătile de sănătate publică judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, constituie venituri proprii, care se folosesc în conditiile legii.

Art. 7. – Autoritătile de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti desemnează reprezentanti în consiliul consultativ al spitalelor publice.

Art. 8. – Autoritătile de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti afisează pe site-ul lor proiectul bugetelor de venituri si cheltuieli ale spitalelor publice si analizează executia bugetelor de venituri si cheltuieli lunare si trimestriale, pe care le înaintează Ministerului Sănătătii Publice.

Art. 9. – Autoritătile de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti participă la coordonarea acordării primului ajutor calificat împreună cu inspectoratele pentru situatii de urgentă si cu alte structuri ale Ministerului Sănătătii Publice.

Art. 10. – Prin Serviciul programe de sănătate autoritătile de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti asigură implementarea si finantarea, în functie de sursa de venit, a programelor nationale de sănătate la nivel local.

Art. 11. – Autoritătile de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti asigură si răspund atât de activitatea de promovare a sănătătii, preventie si profilaxie în teritoriul arondat, cât si de activitatea privind asistenta comunitară.

 

CAPITOLUL II

Atributii specifice

 

Art. 12. – Directorul executiv al autoritătii de sănătate publică judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, are următoarele atributii:

a) coordonează si controlează implementarea si realizarea programelor nationale de sănătate pe care le derulează în teritoriul arondat, în scopul îndeplinirii obiectivelor si realizării indicatorilor prin desfăsurarea activitătilor specifice la nivel local;

b) colaborează cu autoritătile administratiei publice centrale si locale în vederea îndeplinirii atributiilor ce revin autoritătii de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti;

c) evaluează anual rezultatele activitătii si propune strategiile pentru ameliorarea stării de sănătate a populatiei din teritoriu;

d) informează Ministerul Sănătătii Publice si autoritătile administratiei publice locale asupra stării de sănătate a populatiei si asupra concluziilor care rezultă din evaluare, periodic si ori de câte ori consideră necesar;

e) desemnează reprezentantii autoritătii de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti în consiliile consultative ale spitalelor publice, conform prevederilor legale în vigoare;

f) propune conducerii Ministerului Sănătătii Publice măsuri pentru îmbunătătirea activitătii managerilor de spital, în cazul constatării nerealizării indicatorilor prevăzuti în contractul de management;

g) analizează starea de sănătate a populatiei din teritoriul arondat, în scopul identificării principalelor probleme de sănătate publică, si alocă prioritar resursele de care dispune pentru interventiile cu cea mai mare eficientă în ameliorarea stării de sănătate;

h) coordonează elaborarea raportului anual al stării de sănătate a comunitătii;

i) coordonează planul de implementare a legislatiei si de consolidare institutională la nivel local;

j) coordonează elaborarea planului de interventie în caz de calamităti, dezastre, epidemii sau alte situatii speciale stabilite de Ministerul Sănătătii Publice;

k) coordonează activitatea de audit public intern din cadrul autoritătii de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti, precum si auditul public intern exercitat la nivelul spitalelor aflate în coordonare teritorială,

conform legii, în cazul în care nu este organizată o astfel de structură specializată în cadrul spitalului respectiv;

l) elaborează si coordonează implementarea programelor locale de sănătate în concordantă cu prioritătile de sănătate publică identificate la nivel local;

m) evaluează anual rezultatele activitătii în domeniul medical si adaptează strategiile de interventie pentru ameliorarea stării de sănătate a populatiei din teritoriu;

n) nominalizează personalul din cadrul autoritătii de sănătate publică judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, pentru îndeplinirea atributiilor specifice din domeniul relatiilor publice si al comunicării;

o) constituie, prin decizie, unităti de implementare judetene pentru programele de sănătate derulate la nivel judetean;

p) în calitate de ordonator secundar de credite, aprobă angajarea, lichidarea si ordonantarea cheltuielilor în conditiile legii;

q) propune Ministerului Sănătătii Publice, cu avizul consiliului judetean sau al consiliului local, după caz, înfiintarea ori desfiintarea spitalelor publice;

r) îndeplineste si alte atributii stabilite de conducerea Ministerului Sănătătii Publice.

Art. 13. – Directorul executiv adjunct medical al autoritătii de sănătate publică judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, are următoarele atributii:

a) asigură implementarea la nivel local a strategiilor de sănătate elaborate de Ministerul Sănătătii Publice, referitoare la asigurarea asistentei medicale a populatiei;

b) evaluează necesarul de servicii medicale curative la nivel de judet, pe domenii de asistentă medicală, si participă alături de furnizorii de servicii medicale si casele de asigurări de sănătate la încheierea contractelor între acestia din urmă;

c) participă cu date specifice la elaborarea rapoartelor privind starea de sănătate a comunitătii si a situatiei privind necesarul de servicii de sănătate pentru populatia din teritoriul arondat;

d) participă la elaborarea strategiei de dezvoltare a serviciilor de sănătate la nivel local, pe baza nevoilor de sănătate ale populatiei si în conformitate cu strategiile de sănătate stabilite de Ministerul Sănătătii Publice;

e) organizează reteaua unitătilor sanitare publice din teritoriu în vederea asigurării eficientei si calitătii actului medical, cu aprobarea Ministerului Sănătătii Publice;

f) îndrumă si coordonează modul de organizare a activitătii cabinetelor medicale, indiferent de forma de organizare, si a unitătilor sanitare din subordinea autoritătii de sănătate publică judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, iar în cazul în care se constată nerespectarea prevederilor legale în vigoare, aplică măsurile legale corespunzătoare;

g) participă la coordonarea si implementarea la nivel local a programelor nationale de sănătate;

h) asigură coordonarea si integrarea serviciilor de îngrijire la domiciliu si a serviciilor furnizate la nivel comunitar;

i) evaluează, coordonează si monitorizează serviciile medicale furnizate în cadrul retelei de asistentă medicală primară, al retelei ambulatorii de specialitate, precum si al retelei de asistentă de urgentă prespitalicească si spitalicească;

j) participă la elaborarea planului de interventie în caz de dezastre si epidemii;

k) răspunde de organizarea si actualizarea permanentă a evidentei unitătilor sanitare publice si private din teritoriu;

l) analizează nevoile de servicii medicale ale populatiei si propune spre aprobare Ministerului Sănătătii Publice modificarea structurii unitătilor sanitare din subordine;

m) analizează si înaintează directorului executiv al autoritătii de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti propunerile conducerilor unitătilor din subordine privind structura organizatorică, reorganizarea, restructurarea, schimbarea sediului si a denumirii, în vederea aprobării de către Ministerul Sănătătii Publice, cu avizul consiliului judetean sau al consiliului local, după caz;

n) răspunde de organizarea si actualizarea evidentei medicilor din teritoriu;

o) organizează culegerea si prelucrarea informatiilor statistice medicale primite de la unitătile sanitare publice sau private si răspunde de transmiterea rapoartelor statistice lunare către institutiile desemnate în acest scop;

p) asigură informarea personalului medical în legătură cu normele de etică profesională si deontologie medicală si informarea pacientilor cu privire la drepturile si îndatoririle acestora;

q) organizează evidenta parteneriatelor public-private si asigură sprijin local în implementarea strategiei Ministerului Sănătătii Publice de participare a sectorului privat la îmbunătătirea performantei sectorului sanitar;

r) reprezintă autoritatea de sănătate publică judeteană sau a municipiului Bucuresti în comisiile paritare organizate la nivel judetean;

s) colaborează cu autoritătile administratiei locale în desfăsurarea activitătilor medicale furnizate prin unitătile de asistentă medico-socială si asigură îndrumarea metodologică în acordarea serviciilor medicale în aceste unităti;

t) analizează si rezolvă sesizările si reclamatiile referitoare la asigurarea asistentei medicale a populatiei.

Art. 14. – Directorul executiv adjunct de sănătate publică al autoritătii de sănătate publică judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, are următoarele atributii:

a) coordonează si răspunde de activitătile de epidemiologie, igienă, medicina muncii si educatie pentru sănătate desfăsurate la nivel teritorial;

b) evaluează, coordonează si monitorizează activitatea de medicină preventivă desfăsurată de furnizorii de servicii medicale, indiferent de forma de organizare, iar în cazul în care se constată nerespectarea prevederilor legale în vigoare, aplică măsurile legale;

c) evaluează nevoile de servicii medicale preventive la nivel judeten si fundamentează bugetul necesar desfăsurării acestora;

d) coordonează la nivel teritorial si răspunde de desfăsurarea activitătilor antiepidemice în situatii de urgentă;

e) coordonează si controlează modul de constituire, gestionare si reîntregire a rezervei antiepidemice judetene;

f) coordonează si răspunde de desfăsurarea programului judetean de imunizări, evaluează necesarul de vaccinuri si controlează modul de gestionare a acestora;

g) organizează culegerea si prelucrarea informatiilor statistice medicale din domeniul său de competentă, primite de la unitătile sanitare publice sau private, si răspunde de transmiterea rapoartelor statistice lunare către institutiile desemnate în acest scop;

h) aprobă, după caz, referatele de evaluare a unitătilor/activitătilor supuse avizării/autorizării sanitare;

i) coordonează activitătile de consultantă de specialitate la cererea tertilor;

j) participă la elaborarea Raportului stării de sănătate a comunitătii si a Raportului stării de sănătate în relatie cu factorii de risc din mediul de viată si muncă;

k) participă la îndeplinirea planurilor de actiuni privind implementarea legislatiei si de consolidare institutională în plan judetean sau local;

l) coordonează la nivel local programe de promovare a sănătătii si educatiei pentru sănătate;

m) îndeplineste si alte atributii stabilite de conducerea Ministerului Sănătătii Publice.

Art. 15. – Directorul executiv adjunct financiar-contabil al autoritătii de sănătate publică judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, are următoarele atributii:

a) coordonează activitatea de elaborare, finantare, executie si raportare a indicatorilor financiari din bugetul de venituri si cheltuieli al autoritătii de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti, precum si al unitătilor din subordine;

b) asigură respectarea disciplinei financiare si bugetare la nivelul autoritătii de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti si controlează aceste activităti la nivelul unitătilor din subordine;

c) răspunde de organizarea si tinerea la zi a contabilitătii patrimoniului aflat în administrare si a executiei bugetare;

d) răspunde de realitatea si exactitatea datelor cuprinse în situatiile financiare centralizate trimestriale si anuale, precum si de prezentarea acestora la termenul stabilit de organul ierarhic superior;

e) coordonează activitatea Serviciului (biroului) investitii, aprovizionare, întretinere si administrativ.

Atributii generale

Art. 16. – Autoritătile de sănătate publică judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, au următoarele atributii generale si specifice pe domenii:

A. În domeniul resurselor umane

Serviciul (biroul) resurse umane, normare, organizare, salarizare (RUNOS):

a) aplică normele Ministerului Sănătătii Publice privind formarea, încadrarea, transferul si detasarea medicilor, farmacistilor, biologilor, chimistilor si biochimistilor la nivelul autoritătii de sănătate publică; coordonează si verifică aplicarea acestor norme la nivelul unitătilor sanitare cu personalitate juridică subordonate;

b) îndrumă si verifică în unitătile sanitare subordonate aplicarea legislatiei în vigoare referitoare la încadrarea, salarizarea, promovarea si acordarea tuturor celorlalte drepturi salariale privind salariul de merit, indemnizatia de conducere, sporul de vechime, sporul pentru conditii deosebite de muncă, încadrarea personalului care îsi desfăsoară activitatea în locuri de muncă cu conditii speciale si deosebite, salarizarea gărzilor;

c) verifică modul de organizare si desfăsurare a concursurilor la nivelul unitătilor sanitare cu personalitate juridică din subordine pentru toate categoriile de personal;

d) monitorizează numărul maxim de personal pe categorii pentru unitătile sanitare publice;

e) întocmeste rapoarte statistice privind numărul si drepturile de personal si le înaintează periodic si la solicitare Institutului National de Statistică, Ministerului Sănătătii Publice, Centrului national pentru organizarea si asigurarea sistemului informational si informatic în domeniul sănătătii;

f) întocmeste statul de functii pentru aparatul propriu, în vederea aprobării de către Ministerul Sănătătii Publice, precum si lucrările privind modificarea si completarea acestuia;

g) solicită Ministerului Sănătătii Publice, cu avizul directiilor coordonatoare, aprobarea organizării concursului pentru ocuparea si publicarea posturilor vacante de medici, farmacisti, biologi, chimisti si biochimisti din aparatul propriu, conform reglementărilor legale în vigoare;

h) participă la organizarea concursurilor si examenelor pentru obtinerea de grade si trepte profesionale, precum si de intrare în rezidentiat; participă la organizarea concursurilor si examenelor pentru unitătile sanitare cu personalitate juridică din subordine, potrivit legii;

i) asigură participarea autoritătii de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti, prin reprezentantii săi în comisiile paritare organizate la nivel judetean, pentru stabilirea necesarului de medici;

j) aplică prevederile legale în domeniul monitorizării functiei publice:

1. elaborează si transmit la Ministerul Sănătătii Publice documentatia necesară în vederea elaborării planului annual de ocupare a functiilor publice generale si specifice;

2. elaborează si transmit la Ministerul Sănătătii Publice situatia functiilor publice generale si specifice ale personalului contractual, pe nivel de studii, grade si trepte profesionale, în vederea elaborării anexei la legea bugetului de stat;

3. transmit lunar, la solicitarea Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, situatia privind respectarea codului de conduită al functionarilor publici, inclusiv regimul incompatibilitătilor si al conflictului de interese;

4. transmit, la solicitarea Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, actualizarea bazei de date în ceea ce priveste functiile si functionarii publici proprii;

k) la solicitarea conducerii unitătilor sanitare din subordine elaborează documentatia privind structura organizatorică, reorganizarea, restructurarea, schimbarea sediului sau a denumirii, pe care o înaintează directorului executiv adjunct medical;

l) pentru unitătile sanitare publice din subordine aprobă statele de functii, cu încadrarea în normativele de personal în vigoare.

B. În domeniul juridic

Biroul juridic:

a) avizează, la cererea conducerii, actele care pot angaja răspunderea patrimonială a persoanei juridice, precum si orice alte acte care produc efecte juridice;

b) participă la comisia locală de coordonare a activitătii de privatizare;

c) participă la negocierea si încheierea contractelor;

d) redactează cererile de chemare în judecată, de exercitare a căilor de atac, modifică, renuntă la pretentii si căi de atac, cu aprobarea conducerii autoritătii de sănătate publică;

e) reprezintă si apără interesele persoanei juridice în fata organelor administratiei de stat, a instantelor judecătoresti, a altor organe cu caracter jurisdictional, precum si în cadrul oricărei proceduri prevăzute de lege, în baza delegatiei date de conducerea persoanei juridice;

f) participă la negocierea de întelegeri internationale privind domeniul de activitate în care functionează sau, după caz, avizează asemenea întelegeri;

g) se preocupă de obtinerea titlurilor executorii si sesizează directorul executiv adjunct financiar-contabil în vederea luării măsurilor necesare pentru realizarea executării silite a drepturilor de creantă, iar pentru realizarea altor drepturi sesizează organul de executare silită competent;

h) urmăreste, semnalează si transmite organelor de conducere si serviciilor interesate noile acte normative apărute si atributiile ce le revin din acestea;

i) contribuie prin întreaga activitate la asigurarea respectării legii, apărarea proprietătii publice si private a statului aflate în administrarea autoritătii de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti, a unitătilor din subordine, precum si la buna gospodărire a mijloacelor materiale si financiare din patrimoniu;

j) semnalează organelor competente cazurile de aplicare neuniformă a actelor normative si, cînd este cazul, face propuneri corespunzătoare;

k) analizează, împreună cu compartimentul financiar-contabil si cu alte compartimente interesate, modul în care sunt respectate dispozitiile legale în desfăsurarea activitătii unitătilor si cauzele care generează prejudicii aduse avutului public sau infractiuni. Întocmeste constatări si propune luarea măsurilor necesare în vederea întăririi ordinii si disciplinei, prevenirea încălcării legilor si a oricăror alte abateri;

l) asigură transmiterea către unitătile sanitare din subordine a tuturor ordinelor ministrului sănătătii publice, circularelor si instructiunilor tehnice elaborate de Ministerul Sănătătii Publice;

m) realizează evidenta actelor normative cu aplicare în sistemul sanitar, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, si a celor cu caracter general sau privind probleme financiar-contabile ce se regăsesc în activitatea autoritătii de sănătate publică ori a unitătilor subordonate;

n) asigură consultantă juridică tuturor compartimentelor autoritătii, precum si unitătilor sanitare publice din subordine;

o) asigură informarea personalului privind actele normative din domeniul de activitate al autoritătii de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti nou-apărute;

p) îndeplineste orice alte lucrări cu caracter juridic.

C. În domeniul auditului public intern

Serviciul (biroul) de audit public intern

1. Este structura de audit din cadrul autoritătilor de sănătate publică judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, care are următoarele atributii:

a) elaborează proiectul planului de audit public intern;

b) efectuează activităti de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de management financiar si control ale institutiei proprii sunt transparente si sunt conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficientă si eficacitate;

c) efectuează activităti de audit public intern exercitat asupra activitătilor desfăsurate în cadrul unitătilor sanitare subordonate, precum si al spitalelor cu mai putin de 400 de paturi;

d) informează structura de audit public intern din Ministerul Sănătătii Publice despre recomandările neînsusite de conducătorul unitătii publice auditate, precum si despre consecintele acestora;

e) raportează periodic directorului executiv al autoritătii de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti, precum si structurii de audit public intern din Ministerul Sănătătii Publice cu privire la constatările, concluziile si recomandările rezultate din activitătile sale de audit;

f) elaborează raportul anual al activitătilor de audit public intern îl înaintează până la data de 15 ianuarie a anului în curs pentru anul expirat către structura de audit public intern din Ministerul Sănătăti Publice;

g) raportează imediat conducătorului unitătii publice si structurii de control intern abilitate, în cazul identificării unor neregularităti sau posibile prejudicii;

h) contribuie, împreună cu persoanele împuternicite din autoritatea de sănătate publică judeteană si a municipiului Bucuresti, la activitatea de elaborare a ghidurilor de practică medicală.

2. Serviciul (biroul) de audit public intern nu poate fi implicat în elaborarea procedurilor de control intern si în desfăsurarea activitătilor supuse auditului public intern.

D. În domeniul informaticii si biostatisticii medicale

Serviciul de informatică si biostatistică medicală:

a) este responsabil pentru organizarea bazei de date judetene, verificarea si codificarea informatiilor medicale;

b) pune la dispozitie tuturor structurilor interne interesate toate datele solicitate si pune la dispozitie structurilor externe ale autoritătii de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti date statistice medicale, cu acordul conducătorului autoritătii;

c) colaborează cu celelalte structuri ale autoritătii de sănătate publică judetene, si a municipiului Bucuresti pe probleme legate de informatică medicală;

d) transmite informări operative (în timp real) persoanelor cu atributii de decizie;

e) colaborează cu structurile responsabile pentru supravegherea/controlul bolilor transmisibile si netransmisibile în realizarea rapoartelor periodice, precum si a prognozelor;

f) organizează sistemul de evidentă primară si raportarea statistică sanitară la nivelul cabinetelor medicale, indiferent de forma de organizare a unitătilor sanitare;

g) verifică datele raportate cu evidentele primare si centralizatoare;

h) centralizează dările de seamă de la nivelul judetului si centralizatoarele de activitate si morbiditate trimestriale si anuale;

i) verifică si centralizează dările de seamă privind morbiditatea cu incapacitate temporară de muncă, calcularea indicatorilor de gravitate si durata medie pe ramuri de productie, calcularea indicatorilor incapacitătii si compararea lor cu perioadele anterioare similare (date comparabile);

j) codifică cauzele de deces, în conformitate cu obligatiile Ministerului Sănătătii Publice, în buletinele de deces si de născut mort, conform legislatiei de stare civilă a populatiei;

k) verifică si codifică fisele de decese sub un an, decese perinatale, fisele cu decese materne si le compară ca număr si cauză de deces cu cele care circulă prin sistemul informational al Institutului National de Statistică;

l) organizează cursurile de perfectionare a personalului de statistică si instruirea cu privire la codificarea morbiditătii, a incapacitătii temporare de muncă si buna completare a evidentelor si dărilor de seamă, precum si arhivarea formularelor statistice în conformitate cu indicatorul termenelor de păstrare a documentelor;

m) centralizează, verifică si transmite la Centrul national pentru organizarea si asigurarea sistemului informational si informatic în domeniul sănătătii dările de seamă de stat ale Institutului National de Statistică (unităti, paturi, personal, activităti) la datele fixate;

n) tine evidenta si raportează miscarea personalului medical pe unităti, specialităti medicale, sexe si vârstă si actualizează permanent registrul national;

o) participă concret la toate studiile si anchetele medicale de sănătate organizate de Centrul national pentru organizarea si asigurarea sistemului informational si informatic în domeniul sănătătii, pentru aflarea opiniei populatiei privind calitatea si necesarul de asistentă medicală, opinia specialistilor privind structura retelei sanitare, necesarul de medicamente si necesarul de personal medico-sanitar etc.;

p) colaborează cu celelalte compartimente si servicii ale autoritătii de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti pe probleme legate de informatică si biostatistică medicală, realizarea registrelor de boli cronice sau altor registre a căror realizare este în responsabilitatea autoritătii de sănătate publică judetene sau a municipiului Bucuresti;

q) primeste raportările legate de activitatea spitalelor, constituie baza de date la nivel judetean, le transmite Ministerului Sănătătii Publice, pentru decizii majore de politică sanitară si pentru raportările necesare organismelor Uniunii Europene si Organizatiei Mondiale a Sănătătii;

r) alte atributii specifice stabilite de directorul executiv al autoritătii de sănătate publică.

E. Registratură si secretariat:

a) asigură evidenta unitătilor din subordine: denumire, nominalizarea conducerilor, adresele complete si numerele de telefon ale unitătilor si conducerilor acestora (inclusiv numerele de telefon de la domiciliu – fixe sau mobile);

b) asigură evidenta autoritătilor publice locale si centrale, precum si a persoanelor din conducerea acestora (numele, prenumele, functia, adresa de resedintă, numerele de telefon etc.);

c) înregistrează lucrările transmise de conducerea autoritătii de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti si de serviciile din structura acesteia către petenti si alte autorităti, precum si cele primite la conducerea autoritătii si tine evidenta repartizării acestora, urmărind rezolvarea lor în termenele stabilite;

d) înscrie în registrul specific persoanele venite în audientă la conducerea autoritătii de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti, problemele prezentate de către acestea si solutiile date;

e) înregistrează si tine evidenta lucrărilor primite sau transmise prin fax;

f) asigură transmiterea corespondentei de la autoritatea de sănătate publică judeteană si a municipiului Bucuresti, inclusiv modul de trimitere;

g) întocmeste evidenta deplasărilor în teren ale salariatilor autoritătii de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti;

h) păstrează secretul de serviciu;

i) îndeplineste si alte sarcini dispuse de conducerea autoritătii de sănătate publică judetene, respectiv a municipiului Bucuresti.

F. În domeniul relatiilor cu publicul si al comunicării Compartimentul relatii cu publicul si comunicare are următoarele atributii:

1. în domeniul relatiilor publice:

a) colaborează cu directiile de specialitate ale Ministerului Sănătătii Publice în realizarea obiectivelor de comunicare prin mass-media ori prin mijloacele proprii ale autoritătii de sănătate publică judetene sau a municipiului Bucuresti;

b) evaluează imaginea autoritătii de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti, precum si a unitătilor sanitare si stabileste măsurile pentru îmbunătătirea acesteia;

c) asigură desfăsurarea optimă a activitătii de relatii publice;

d) asigură informarea permanentă referitoare la principalele activităti ale autoritătii de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti, privind în mod deosebit derularea reformei în sistemul sanitar;

e) asigură o legătură permanentă între comunitate si autoritatea de sănătate publică judeteană si a municipiului Bucuresti, organizând după un program stabilit activitatea de audiente pentru populatie; asigură informarea populatiei (prin intermediul spitalelor, al unitătilor sanitare ambulatorii si al mass-media) privind programul săptămânal de audientă al Ministerului Sănătătii Publice;

f) desfăsoară activitatea de analiză a cererilor cetătenilor si disponibilizează toate informatiile necesare pentru solutionarea problemelor prezentate sau solicitate; urmăreste si sprijină totodată solutionarea legală si în termen a cererilor, petitiilor etc. primite de la Ministerul Sănătătii Publice si transmise la autoritatea de sănătate publică judeteană si a municipiului Bucuresti, precum si comunicarea către minister a modului de solutionare a scrisorilor respective;

g) realizează legătura dintre cetătean si unitătile sanitare din subordine pentru clarificarea tuturor problemelor în vederea rezolvării cererii solicitantului;

h) realizează legătura dintre persoanele defavorizate si institutii specializate în asistenta acestora;

i) realizează legătura dintre persoanele defavorizate care necesită efectuarea tratamentului în străinătate si conducerea autoritătilor de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti, în vederea elaborării documentatiilor necesare;

j) informatiile care constituie secrete de stat si de serviciu vor fi accesate si gestionate conform standardelor nationale de protectie a informatiilor clasificate;

2. în domeniul relatiilor cu prefectura, consiliul judetean, cu alte organe ale administratiei publice locale si centrale, sindicate si cu organisme neguvernamentale:

a) organizează legătura dintre autoritatea de sănătate publică judeteană si a municipiului Bucuresti si prefectură, consiliul judetean, primăriile locale si organizatiile neguvernamentale;

b) asigură legătura dintre conducerea autoritătii de sănătate publică judeteană si a municipiului Bucuresti si sindicate în vederea analizei si solutionării, conform legislatiei în vigoare, a revendicărilor sindicale;

c) comunică Ministerului Sănătătii Publice date privind:

(i) adresa autoritătii de sănătate publică judeteană si a municipiului Bucuresti, numele si prenumele persoanelor din conducere, numărul de telefon si de fax (inclusiv e-mail); pentru directori, numărul de mobil si numărul de telefon de la domiciliul acestora;

(ii) denumirea si adresa spitalelor din teritoriu, numele si prenumele directorilor, numărul de telefon si de fax (inclusiv de mobil);

(iii) denumirea si adresa altor unităti importante din teritoriu, numele si prenumele conducătorilor, numărul de telefon (inclusiv de mobil);

(iv) modificările ce intervin în datele comunicate.

G. În domeniul programelor de sănătate În structura autoritătii de sănătate publică la nivel judetean, precum si regional se organizează Serviciul de programe de sănătate regional si judetean, având următoarele atributii:

1. Serviciul de programe de sănătate regional din cadrul autoritătii de sănătate publică aflate în municipiul desemnat conform legii ca centru regional, prevăzută în anexa nr. 3, are atributiile prevăzute la pct. 2 si, în plus, următoarele atributii:

a) este subordonat metodologic Agentiei Nationale pentru Programe de Sănătate;

b) asigură monitorizarea si coordonarea la nivel regional a programelor de sănătate, în conformitate cu actele normative în vigoare privind programele si subprogramele de sănătate;

c) elaborează anual rapoarte privind starea de sănătate a populatiei din teritoriul arondat, conform metodologiilor si indicatorilor stabiliti de Uniunea Europeană;

d) analizează trimestrial si anual indicatorii programelor de sănătate primiti de la autoritătile de sănătate publică din teritoriul arondat, în conformitate cu actele normative în vigoare privind programele si subprogramele de sănătate;

e) solicită autoritătilor de sănătate publică judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, ori de câte ori este nevoie, date suplimentare de raportare privind programul finantat din bugetul de stat si al Casei Nationale de Asigurări de Sănătate;

f) transmite Agentiei Nationale pentru Programe de Sănătate propuneri privind modul de îmbunătătire a derulării programelor de sănătate la nivel regional;

g) analizează starea de sănătate a populatiei la nivel regional si stabileste prioritătile specifice regiunii, pe care le transmite Agentiei Nationale pentru Programe de Sănătate;

h) propune Agentiei Nationale pentru Programe de Sănătate includerea unor activităti noi în structura programelor, pe baza problemelor de sănătate publică identificate;

i) în realizarea atributiilor sale poate colabora direct cu unitătile judetene de implementare a programelor de sănătate, precum si cu institutele de sănătate publică si cu institutele de specialitate din teritoriul arondat;

j) poate stabili colaborări interinstitutionale, la nivel regional, cu organizatii guvernamentale si neguvernamentale la nivel regional, pentru asigurarea îngrijirilor medicale integrate la nivel de pacient si a corelării activitătilor din cadrul programelor nationale de sănătate cu alte initiative, finantate din alte surse;

k) primeste si prelucrează datele din registrele de boală colectate la nivel regional;

l) furnizează informatii de interes public cu privire la starea de sănătate a populatiei din teritoriul arondat, domeniile prioritare de actiune si activitătile specifice din cadrul programului national de sănătate.

2. Serviciul programe de sănătate judetean:

a) este subordonat metodologic Agentiei Nationale pentru Programe de Sănătate;

b) asigură monitorizarea si implementarea programelor la nivel judetean;

c) colectează trimestrial si anual indicatorii programelor de sănătate de la unitătile sanitare, pe care îi transmite Serviciului de programe de sănătate la nivel regional, în conformitate cu actele normative în vigoare privind programele si subprogramele de sănătate;

d) analizează indicatorii de morbiditate si mortalitate legati de evolutia bolilor netransmisibile în judet, inclusiv anii potentiali de viată pierduti;

e) colaborează cu Serviciul de informatică si biostatistică medicală;

f) primeste anual, trimestrial si ori de câte ori este nevoie de la casa de asigurări de sănătate judeteană sau a municipiului Bucuresti analiza modului în care a fost derulat programul de sănătate cu scop curativ;

g) solicită unitătilor sanitare ori de câte ori este nevoie date suplimentare de raportare privind programul de sănătate finantat din bugetul de stat si al Casei Nationale de Asigurări de Sănătate;

h) face propuneri către conducerea autoritătii de sănătate publică judeteană si a municipiului Bucuresti, privind fondurile specifice necesare derulării programelor de sănătate la nivel judetean;

i) face propuneri către autoritatea de sănătate publică judeteană si a municipiului Bucuresti, privind modul de derulare a programelor de sănătate la nivel judetean;

j) asigură repartizarea fondurilor alocate pe program la nivelul judetului, pe baza unor criterii obiective;

k) primeste propuneri privind îmbunătătirea modului de derulare a progamului de sănătate la unitătile judetene de implementare a programelor;

l) asigură corelarea programelor nationale de sănătate cu alte initiative si programe de sănătate, finantate din alte surse;

m) formează, la nivelul unitătilor judetene de implementare a programului de sănătate, echipe interdisciplinare de experti locali, după caz (medici specialisti, medici de familie, asistenti comunitari, asistenti sociali, mediatori comunitari etc.);

n) stabileste colaborări interinstitutionale, prin intermediul unitătilor judetene de implementare a programelor de sănătate, cu organizatii guvernamentale si neguvernamentale la nivel local, pentru asigurarea îngrijirilor medicale integrate la nivel de pacient si a corelării programului national de sănătate cu alte initiative si programe de sănătate, finantate din alte surse;

o) gestionează la nivel judetean registrele nationale de boli netransmisibile.

Atributii specifice

I. În domeniul educării/informării/comunicării

Biroul (compartimentul) de promovare a sănătătii:

a) furnizează informatii către populatie referitoare la prevenirea bolilor si la promovarea sănătătii;

b) dezvoltă la nivel local programe de promovare a sănătătii si educatie pentru sănătate, în functie de prioritătile locale;

c) elaborează proiecte în parteneriat cu autoritătile locale, reprezentantii în teritoriu ai altor ministere, organizatii neguvernamentale si reprezentante internationale, în vederea solutionării problemelor comunitare;

d) informează autoritătile locale despre activitătile de promovare a sănătătii si cooptează reprezentantii acestora în implementarea respectivelor activităti;

e) furnizează servicii de formare în educatia pentru sănătate, în colaborare si sub îndrumarea Centrului National de Promovare a Sănătătii din cadrul Scolii Nationale de Sănătate Publică si Management Sanitar, servicii adresate formatorilor din cadrul si din afara sistemului de sănătate;

f) elaborează, editează si asigură multiplicarea de materiale publicitare specifice;

g) monitorizează si supraveghează realizarea corectă si completă a continutului materialelor de promovare a sănătătii ce fac obiectul eventualelor contracte cu furnizori de servicii în cadrul domeniilor specifice de activitate, la nivelul judetului.

II. În domeniul supravegherii si controlului bolilor

1. Serviciul de supraveghere si control al bolilor transmisibile:

a) participă la functionarea retelei nationale de supraveghere a bolilor transmisibile si la cel de alertă si răspuns rapid;

b) coordonează, controlează si evaluează programul de imunizări desfăsurat în teritoriu si verifică registrele de vaccinări;

c) fundamentează necesarul de material biologic pentru imunizarea grupelor catagrafiate si verifică în teritoriu conditiile de depozitare a vaccinului si efectuarea vaccinării;

d) coordonează activitătile specifice privind supravegherea si controlul bolilor transmisibile;

e) colectează si analizează, verifică si gestionează datele privind bolile transmisibile de la toate sursele existente în teritoriu;

f) supraveghează modul în care medicii de familie efectuează colectarea si transmiterea datelor necesare supravegherii bolilor transmisibile, potrivit dispozitiilor legale în vigoare;

g) efectuează investigatiile epidemiologice, identifică si coordonează măsurile necesare pentru limitarea focarelor de boală transmisibilă în colectivităti, puse în aplicare în colaborare cu alte structuri cu atributii specifice sau cu autorităti locale;

h) asigură diseminarea periodică a datelor privind bolile transmisibile rezultate din analiza si interpretarea acestora către sursele de la care au provenit si către autorităti;

i) desfăsoară îndrumarea metodologică si profesională a unitătilor sanitare din teritoriu, la solicitare, în probleme de infectii nosocomiale;

j) intervine si efectuează expertiza de specialitate, în cazul unor focare epidemice nosocomiale sau în situatii de risc declarat, la solicitarea unitătii ori prin autosesizare;

k) efectuează, la cererea tertilor, consultantă de specialitate;

l) participă la elaborarea, prin personalul de specialitate cu studii superioare, a referatelor de evaluare a unitătilor sanitare în vederea avizării/autorizării sanitare;

m) verifică si aplică măsurile de protectie sanitară a frontierelor de stat privind bolile transmisibile;

n) pune la dispozitie structurii interne de statistică datele solicitate;

o) desfăsoară activităti specifice în cadrul planurilor de interventie în situatii de urgentă;

p) coordonează studii populationale privind evolutia bolilor transmisibile în teritoriul dat;

q) coordonează instruirea personalului din unitătile medicale publice si private, pe probleme de prevenire si control al infectiilor nosocomiale;

r) organizează activitatea de supravehgere si combatere a vectorilor de importantă medicală;

s) monitorizează situatia infectiilor nosocomiale din unitătile sanitare din teritoriu;

t) îndeplineste alte atributii specifice stabilite de directorul executiv adjunct de sănătate publică.

În cadrul Serviciului de supraveghere si control al bolilor transmisibile functionează Compartimentul de produse antiepidemice, care are următoarele atributii:

a) asigură depozitarea si distribuirea în teritoriul arondat a vaccinurilor si a celorlalte produse biologice si materiale necesare desfăsurării activitătii de medicină preventivă;

b) asigură depozitarea si livrarea produselor DDD necesare interventiei în focarele de boli transmisibile;

c) asigură aprovizionarea laboratoarelor proprii si a altor unităti sanitare cu medii de cultură, seruri de diagnostic, sticlărie, reactivi, kit-uri si alte materiale consumabile, în vederea realizării activitătilor cuprinse în programele de medicină preventivă;

d) asigură depozitarea si distribuirea în teritoriul arondat a produselor din componenta rezervei antiepidemice în caz de calamitate;

e) îndeplineste si alte atributii specifice stabilite de directorul executiv adjunct de sănătate publică.

2. Serviciul/Biroul de supravegherea si controlul bolilor profesionale:

a) realizează registrul de evidentă a bolilor profesionale la nivel teritorial, efectuând cercetarea si documentarea cazurilor suspecte de boală, declararea si înregistrarea bolilor profesionale; selectează cazurile si transmite fise BP2/rapoarte partenerilor institutionali, conform prevederilor legale;

b) înregistrează cazurile de boli legate de profesie si indicii de morbiditate profesională cu incapacitate temporară de muncă;

c) realizează expertize în domeniul sănătătii ocupationale;

d) centralizează si analizează situatia angajatilor expusi la noxe din teritoriu;

e) asigură organizarea activitătilor de colectare si raportare a datelor necesare identificării problemelor de sănătate ocupatională si a operatorilor specializati în interventii eficiente din piata de servicii medicale de medicina muncii;

f) participă cu rapoarte la elaborarea sintezelor nationale privind sănătatea în relatie cu mediul ocupational;

g) derulează studii multidisciplinare asupra problemelor de sănătate–mediu–securitate în teritoriul dat;

h) organizează actiuni de prevenire a îmbolnăvirilor profesionale si de promovare a sănătătii în muncă;

i) evaluează aplicarea normelor la locul de muncă pentru supravegherea gravidelor cu risc maternal;

j) participă la implementarea programelor privind protejarea sănătătii si prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc ocupationali;

k) coordonează activitatea structurilor medicale de medicina muncii din teritoriu si urmăreste aplicarea criteriilor de control al calitătii serviciilor de medicina muncii;

l) stochează datele medicale de la angajatorii aflati în procedură de faliment;

m) participă la aplicarea legislatiei privind încadrarea locurilor de muncă în conditii deosebite si speciale;

n) efectuează, la cererea tertilor, evaluarea factorilor de risc profesional;

o) evaluează aplicarea normelor privind asigurarea supravegherii medicale a persoanei expuse profesional, în concordantă cu prevederile legale si cu riscurile profesionale;

p) elaborează referatele de evaluare a unitătilor/ activitătilor supuse avizării sanitare;

q) participă la elaborarea si executia planurilor de actiuni privind implementarea în plan judetean a acquis-ului comunitar în domeniul sănătătii si securitătii în muncă.

3. Serviciul/Biroul evaluarea factorilor de mediu si avizarea/autorizarea sanitară:

a) implementează la nivel local activitătile cuprinse în programul comunitar de sănătate publică privind protejarea sănătătii si prevenirea îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc în relatie cu mediul si cu alimentele;

b) monitorizează realizarea indicatorilor specifici din cadrul acestor programe;

c) efectuează, la cererea tertilor, consultantă de specialitate;

d) desfăsoară activitatea de evaluare a conformării la normele de igienă si sănătate publică a proiectelor de amenajare-construire si elaborează referatele de evaluare în vederea avizării/autorizării sanitare;

e) participă la elaborarea si executia planurilor de actiuni privind implementarea legislatiei si de consolidare institutională la nivel local;

f) participă la efectuarea investigatiilor epidemiologice a toxiinfectiilor alimentare, în colaborare cu celelalte structuri cu atributii specifice;

g) colectează si înregistrează datele privind tipurile, cantitatea si modul de gestionare a deseurilor generate în unitătile medicale din teritoriu;

h) desfăsoară activităti specifice în cadrul planurilor de interventie în situatii de urgentă;

i) coordonează studiile populationale privind evolutia sănătătii în raport cu factorii de mediu si cu alimentele, în teritoriul dat;

j) participă la elaborarea Raportului privind starea de sănătate a populatiei;

k) gestionează si actualizează baza de date privind avizarea/autorizarea sanitară si transmite structurii de inspectie sanitară de stat datele nou-introduse;

l) îndeplineste alte atributii specifice stabilite de directorul executiv adjunct de sănătate publică.

În cadrul Serviciului/Biroului evaluarea factorilor de mediu si avizarea/autorizarea sanitară functionează Compartimentul de medicină scolară, care are următoarele atributii:

a) supraveghează acordarea asistentei medicale curativo-profilactice în colectivitătile de copii si tineri;

b) monitorizează dezvoltarea fizică, psihomotorie si starea de sănătate a copiilor din colectivităti;

c) coordonează activitătile de promovare a sănătătii, derulate împreună cu Ministerul Educatiei si Cercetării, precum si cu alte institutii;

d) coordonează si evaluează activitătile desfăsurate în cadrul examenelor de bilant si al triajelor epidemiologice în colectivitătile de copii;

e) controlează dispensarizarea medicală a copiilor cu afectiuni cronice, precum si planul de recuperare a acestora;

f) coordonează activitătile de monitorizare a indicatorilor din cadrul programelor de sănătate având ca obiectiv supravegherea stării de sănătate a copiilor si a colectivitătilor de copii;

g) alte atributii specifice stabilite de directorul executiv adjunct de sănătate publică.

4. Compartimentul teritorial de sănătate publică: participă la desfăsurarea activitătilor specifice, stabilite de conducerea autoritătii de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti, în teritoriul arondat.

5. Laboratoare

5.1. Laboratorul de microbiologie:

a) participă la efectuarea anchetelor epidemiologice prin recoltarea si prelucrarea de probe bacteriologice, virusologice, serologice, imunologice si parazitologice din produse biologice (patologice), pentru supravegherea si controlul bolilor transmisibile;

b) participă, prin responsabilul desemnat, la buna functionare a retelei nationale de supraveghere a bolilor transmisibile;

c) efectuează analize microbiologice din probe de apă, aer, alimente si factori de mediu;

d) efectuează analize microbiologice la cererea unor beneficiari, pentru care se percep taxe;

e) asigură aplicarea procedurilor în vederea acreditării laboratorului;

f) alte atributii specifice.

5.2. Laboratorul de chimie sanitară si/sau toxicologie:

a) efectuează analize fizico-chimice si toxicologice din probe biologice, apă, aer, alimente si alti factori de mediu pentru evaluarea obiectivă a conformitătii produselor si a riscurilor pentru sănătate;

b) efectuează analize fizico-chimice si toxicologice, la cererea unor beneficiari, pentru care se percep taxe;

c) asigură aplicarea procedurilor în vederea acreditării laboratorului;

d) alte atributii specifice stabilite de medicul-sef de laborator.

5.3. Laboratorul igiena radiatiilor:

a) coordonează activitătile pentru protejarea sănătătii populatiei si prevenirea efectelor asociate radiatiilor ionizante;

b) asigură colectarea si raportarea datelor privind sănătatea populatiei în relatie cu radiatiile ionizante;

c) participă la elaborarea Raportului stării de sănătate a comunitătii;

d) efectuează, din proprie initiativă sau la cererea tertilor, determinări ale nivelurilor de radiatii, consultantă de specialitate;

e) controleză aplicarea normelor de securitate nucleară si igiena radiatiilor;

f) avizează si autorizează sanitar unitătile în care se desfăsoară practici si activităti nucleare;

g) elaborează referatele de evaluare pentru unitătile supuse avizării/autorizării sanitare;

h) verifică respectarea normelor de igiena radiatiilor ionizante în unitătile autorizate si în laboratoarele de profil;

i) participă la elaborarea planurilor de actiuni privind implementarea în plan judetean a acquis-ului comunitar;

j) participă la elaborarea planului de actiune în caz de catastrofă;

k) intervine în caz de accident nuclear sau de urgentă radiologică;

l) evaluează nivelul expunerii medicale la radiatii ionizante a populatiei prin programe de asigurare si control al calitătii;

m) alte atributii specifice stabilite de directorul executiv adjunct de sănătate publică.

III. În domeniul serviciilor medicale:

1. Compartimentul asistenta comunitară si înregistrare/evaluare asistenti medicali:

a) coordonează activitatea asistentilor medicali comunitari;

b) coordonează, monitorizează si controlează serviciile de îngrijire comunitară si de îngrijiri la domiciliu;

c) colaborează si dezvoltă programe de îngrijiri de sănătate cu autoritătile locale si cu organizatiile neguvernamentale;

d) înregistrează asistentii medicali, comunitari, moasele, în colaborare cu Ordinul Asistentilor Medicali si Moaselor din România, în Registrul Unic National;

e) eliberează autorizatia de liberă practică pentru asistenti medicali si moase;

f) asigură informarea asistentilor medicali, comunitari si moaselor asupra legislatiei din domeniul profesiei, normelor de etică si deontologie profesională, în colaborare cu Ordinul Asistentilor Medicali si Moaselor din România;

g) controlează respectarea Codului de etică si deontologie profesională de către asistentii medicali, comunitari si moase si comunică Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din România eventualele abateri;

h) controlează respectarea programelor de instruire practică a elevilor si studentilor din unitătile de învătământ care pregătesc asistenti medicali si moase, desfăsurate în unitătile sanitare, în colaborare cu directorul de îngrijiri/asistentul-sef si cu reprezentantul inspectoratului scolar judetean;

i) participă în comisia de examinare pentru examenul de absolvire a scolii postliceale sanitare;

j) participă la selectia asistentilor medicali, comunitari, moaselor, infirmierelor, precum si ca membri în comisiile de examene si concursuri de ocupare a posturilor vacante pentru aceste categorii de personal;

k) participă la acivitătile profesionale si la manifestările organizate de Ordinul Asistentilor Medicali si Moaselor din România;

l) colaborează cu organizatii profesionale, sindicale si organizatii neguvernamentale în proiecte ce privesc activitatea asistentilor medicali.

2. Compartimentul asistentă medicală ambulatorie:

a) asigură îndrumarea tehnică si metodologică a activitătii de asistentă medicală primară si de specialitate;

b) verifică în teren modul de acordare a asistentei medicale primare si de specialitate, precum si respectarea prevederilor cuprinse în reglementările legale în vigoare privind acordarea asistentei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate;

c) participă la implementarea strategiilor de reformă în domeniul asistentei medicale, elaborate si aprobate de Ministerul Sănătătii Publice;

d) coordonează activitatea de monitorizare a bolilor cronice de către medicii de familie si de specialitate din ambulatoriu, care îsi desfăsoară activitatea atât în cabinete publice, cât si în cabinete private;

e) monitorizează modul în care personalul din cabinetele medicilor de familie si din ambulatoriul de specialitate respectă obligatiile reglementate prin acte normative, referitoare la:

1. etica profesională si deontologia medicală;

2. asistenta de sănătate publică;

3. activitatea desfăsurată în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate;

4. relatiile de muncă, în conformitate cu dispozitiile legale în vigoare;

5. pacientii;

6. managementul evidentei medicale primare si al informatiei medicale gestionate;

7. educatia/formarea continuă si dezvoltarea profesională a resurselor umane din asistenta medicală primară si de specialitate din ambulatoriu;

f) analizează, împreună cu casa de asigurări de sănătate, nevoile de servicii medicale de specialitate ale populatiei;

g) evaluează, coordonează si monitorizează serviciile medicale furnizate în unitătile medicale publice si private de specialitate în ambulatoriu, precum si cele care asigură asistentă medicală de recuperare;

h) asigură informarea personalului medical în legătură cu normele de etică profesională si deontologie medicală si informarea pacientilor cu privire la drepturile si îndatoririle acestora;

i) evaluează, coordonează si monitorizează activitatea unitătilor medicale cu paturi si ambulatoriilor de specialitate, publice sau private, prin care se asigură asistenta medicală de recuperare, precum si a societătilor de turism balnear si de recuperare.

3. Compartimentul de asistentă medicală de urgentă prespitalicească si spitalicească:

a) analizează, împreună cu casa de asigurări de sănătate, nevoile de servicii medicale de urgentă prespitalicească si spitalicească ale populatiei;

b) evaluează, coordonează si monitorizează activitătile cu caracter medico-sanitar;

c) avizează Regulamentul de organizare si functionare al spitalelor, Regulamentul de ordine interioară al spitalelor, precum si fisa postului pentru personalul din spitale;

d) participă la negocierea anuală a indicatorilor de performantă specifici fiecărui spital din teritoriul arondat;

e) monitorizează si evaluează activitatea medicală desfăsurată în spital pe baza indicatorilor de performantă ai managementului spitalului;

f) monitorizează modul în care spitalele respectă criteriile de calitate a actului medical;

g) urmăreste respectarea programului de muncă pe categorii de personal, precum si asigurarea de către spitale a numărului optim de personal, pe categorii si locuri de muncă, în functie de normativele de personal în vigoare;

h) monitorizează si coordonează modul în care spitalul îsi respectă obligatia legală de a înregistra, stoca, prelucra si transmite informatiile legate de activitatea sa, potrivit dispozitiilor legale în vigoare;

i) monitorizează si coordonează modul în care se asigură asistenta medicală de urgentă si prim ajutor calificat, în conditiile legii;

j) propune măsuri de crestere a eficientei si calitătii serviciilor medicale si de asigurare a accesului echitabil al populatiei la serviciile medicale;

k) verifică modul de organizare în vederea asigurării asistentei medicale în situatii de dezastre, atacuri teroriste, război, conflicte sociale si alte situatii de criză.

4. Compartimentul de asistentă materno-infantilă:

a) răspunde de implementarea la nivel local a strategiilor nationale în domeniul sănătătii mamei si copilului;

b) coordonează si participă la identificarea prioritătilor în domeniul asistentei medicale a mamei si copilului si propune măsuri adaptate pentru rezolvarea problemelor identificate;

c) analizează aspectele organizatorice ale asistentei medicale a gravidei, lăuzei si copilului, în raport cu dinamica morbiditătii si mortalitătii la aceste categorii, si propune măsuri de organizare/reorganizare a structurilor sanitare din teritoriu;

d) coordonează si supraveghează asigurarea serviciilor medicale acordate mamei si copilului la nivel teritorial;

e) coordonează, monitorizează, evaluează la nivel local asistenta medicală acordată gravidei, lăuzei si nou-născutului (depistarea si urmărirea gravidei, identificarea gravidei cu risc crescut, asistenta medicală la nastere, îngrijirea si supravegherea lăuzei si nou-născutului);

f) coordonează, monitorizează si controlează asistenta medicală ambulatorie si spitalicească în domeniile specialitătilor medicale si chirurgicale pediatrice, obstetrică-ginecologie, planificare familială si sănătatea reproducerii;

g) colaborează cu compartimentul de asistentă medicală prespitalicească si spitalicească pentru coordonarea, monitorizarea si controlul asistentei medicale de urgentă acordate gravidei, lăuzei, nou-născutului si copilului;

h) efectuează actiuni de îndrumare si control pe probleme de planificare familială si sănătatea reproducerii;

i) colaborează cu alte compartimente de specialitate, precum si cu reprezentantii autoritătilor locale în vederea prevenirii abandonului copiilor si coordonează activitătile de prevenire a abandonului în unitătile sanitare;

j) monitorizează evolutia indicatorilor de natalitate, mortalitate a copilului, mortalitate maternă, morbiditate si avorturi si propune măsuri adecvate pentru îmbunătătirea nivelului acestora.

IV. În domeniul buget, financiar si contabilitate:

Serviciul financiar-contabilitate si biroul buget:

a) finantează si/sau execută, după caz, indicatorii aprobati în bugetul de venituri si cheltuieli al autoritătii de sănătate publică si al unitătilor din subordine;

b) afisează pe site-ul autoritătii proiectul bugetului de venituri si cheltuieli al spitalului public si analizează lunar si trimestrial executia bugetelor de venituri si cheltuieli si le înaintează Ministerului Sănătătii Publice;

c) întocmesc situatiile financiare trimestriale si anuale ale directiei; verifică, analizează si centralizează situatiile financiare ale unitătilor din subordine, potrivit normelor legale, răspunzând de realitatea si exactitatea datelor cuprinse; prezintă la Ministerul Sănătătii Publice situatiile financiare periodice, verifică si avizează, în prealabil, plătile din conturi la trezorerii si bănci, după caz;

d) controlează efectuarea inventarierilor la unitătile subordonate si modul de asigurare a integritătii patrimoniului;

e) efectuează, în conditiile legii, controlul respectării disciplinei financiare si bugetare la unitătile din subordine, raportând Ministerului Sănătătii Publice rezultatele;

f) propune Ministerului Sănătătii Publice si înstiintează prefectul cu privire la indicatorii financiari ce urmează a fi inclusi în legea anuală a bugetului de stat;

g) avizează si repartizează, după caz, bugetul de venituri si cheltuieli al unitătilor sanitare subordonate si urmăresc utilizarea eficientă a fondurilor alocate;

h) elaborează propuneri de casare si transfer de bunuri materiale, pe care le înaintează Ministerului Sănătătii Publice;

i) execută indicatorii financiari din bugetul propriu si urmăresc executarea acestora, asigură efectuarea plătilor în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului finantelor publice nr. 1.792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor institutiilor publice, precum si organizarea, evidenta si raportarea angajamentelor bugetare si legale;

j) finantează programele de sănătate si alte activităti, conform actelor normative în vigoare, în limita creditelor deschise lunar de Ministerul Sănătătii Publice, pe baza solicitării acestora;

k) aprobă casările pentru unitătile subordonate din teritoriu si urmăresc modul de utilizare a acestora, conform normelor specifice;

l) întocmesc lunar situatia monitorizării cheltuielilor de personal pentru activitatea proprie si a unitătilor sanitare publice din teritoriu, pe care o transmit Ministerului Sănătătii Publice;

m) îndrumă metodologic din punct de vedere financiarcontabil unitătile teritoriale subordonate;

n) întocmesc lunar, pe baza datelor operative, executia bugetului de venituri si cheltuieli pentru activitatea proprie a unitătilor sanitare din subordine, pe care o înaintează Ministerului Sănătătii Publice;

o) solicită Ministerului Sănătătii Publice deschideri de credite bugetare pentru luna următoare, pe titluri de cheltuieli si programe de sănătate;

p) stabilesc, pe baza evaluării bazei tehnico-materiale existente în teritoriu, prioritătile de dezvoltare si întretinere a acesteia, propunând lucrări de investitii, consolidare de clădiri si reparatii capitale;

q) stabilesc necesarul de credite bugetare anuale pentru lucrări de investitii, consolidări de clădiri si reparatii capitale pentru unitătile subordonate;

r) efectuează repartizarea creditelor bugetare aprobate si transmit unitătilor subordonate beneficiare de investitii lista obiectivelor nominalizate în anexa la legea anuală a bugetului de stat, la termenele prevăzute de lege;

s) asigură, în limita alocatiilor bugetare, finantarea lucrărilor de investitii, conform actelor normative în vigoare, pe baza deschiderii de credite lunare;

t) urmăresc modul de executare a bugetului aprobat la titlul “Cheltuieli de capital“ pe unităti subordonate, luând măsurile necesare pentru respectarea dispozitiilor legale privind disciplina în constructii si financiară;

u) urmăresc modul de executare si raportează Ministerului Sănătătii Publice situatia privind monitorizarea investitiilor;

v) îndrumă din punct de vedere metodologic beneficiarii lucrărilor de investitii si reparatii capitale cu privire la proiectarea, avizarea, executia si finantarea acestora în conformitate cu reglementările legale în vigoare;

w) îndrumă si verifică unitătile din subordine în activitatea de stabilire a tarifelor prestatiilor efectuate de acestea în conformitate cu legislatia în vigoare;

x) răspund pentru exactitatea si realitatea datelor transmise Ministerului Sănătătii Publice, atât pentru activitatea proprie, cât si pentru cea a unitătilor sanitare subordonate.

V. În domeniul administrativ, aprovizionare, întretinere, investitii Serviciul (biroul) administrativ, aprovizionare, întretinere si investitii:

a) stabileste necesarul de aprovizionare, organizează desfăsurarea licitatiilor conform reglementărilor legale în vigoare, receptia bunurilor achizitionate, precum si repartitia acestora;

b) organizează activitatea de transport, achizitionarea autovehiculelor, înscrierea acestora la organele de politie, efectuarea rodajului si răspunde de controlul zilnic, reviziile tehnice, reparatiile curente si capitale de autovehicule;

c) asigură executarea la timp si în bune conditii a transporturilor necesare unitătii;

d) răspunde de depozitarea corespunzătoare a carburantilor si lubrifiantilor, precum si de utilizarea bonurilor de benzină;

e) răspunde de elaborarea de către unităti a documentatiei tehnice pentru investitii, potrivit reglementărilor legale;

f) participă la stabilirea necesarului de investitii: constructii, consolidări de clădiri, pentru unitătile din subordine;

g) stabileste necesarul de aparatură de înaltă performantă pentru unitătile din subordine;

h) analizează si propune efectuarea cheltuielilor de capital pe baza prioritizării aprobate prin acte normative emise de ministrul sănătătii publice;

i) verifică si urmăreste eficienta aprovizionării unitătilor din subordine cu medicamente, materiale consumabile etc., în vederea asigurării functionării acestora;

j) organizează si răspunde de asigurarea pazei, aplicarea normelor de protectia muncii si de prevenire a incendiilor, potrivit legii;

k) elaborează si realizează, în conditiile legii, planul de achizitii la nivelul autoritătii de sănătate publică judetene si a municipiului Bucuresti;

l) participă la aprovizionarea si distribuirea vaccinurilor, medicamentelor si materialelor sanitare;

m) realizează inventarul tuturor bunurilor care apartin autoritătii de sănătate publică si tine evidenta exactă a acestora.

 

ANEXA Nr. 2*)

 

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

a autoritătii de sănătate publică judetene, respectiv a municipiului Bucuresti

 

ANEXA Nr. 3

 

LISTA

centrelor regionale si judetele arondate

 

Centrul Regional 1 – coordonator – Autoritatea de Sănătate Publică Iasi: ASP Iasi, ASP Neamt, ASP Botosani, ASP Suceava, ASP Bacău, ASP Vaslui

Centrul Regional 2 – coordonator – Autoritatea de Sănătate Publică Constanta: ASP Constanta, ASP Vrancea, ASP Galati, ASP Brăila, ASP Buzău, ASP Tulcea

Centrul Regional 3 – coordonator – Autoritatea de Sănătate Publică Prahova: ASP Prahova, ASP Arges, ASP Dâmbovita, ASP Ialomita, ASP Călărasi, ASP Giurgiu, ASP Teleorman

Centrul Regional 4 – coordonator – Autoritatea de Sănătate Publică Dolj: ASP Dolj, ASP Vâlcea, ASP Gorj, ASP Olt, ASP Mehedinti

Centrul Regional 5 – coordonator – Autoritatea de Sănătate Publică Timis: ASP Tims, ASP Hunedoara, ASP Arad, ASP Caras-Severin

Centrul Regional 6 – coordonator – Autoritatea de Sănătate Publică Cluj: ASP Cluj, ASP Sălaj, ASP Bihor, ASP Satu Mare, ASP Maramures, ASP Bistrita-Năsăud

Centrul Regional 7 – coordonator – Autoritatea de Sănătate Publică Mures: ASP Mures, ASP Harghita, ASP Brasov, ASP Sibiu, ASP Covasna, ASP Alba

Centrul Regional 8 – coordonator – Autoritatea de Sănătate Publică a Municipiului Bucuresti: ASP a Municipiului Bucuresti, ASP Ilfov

 

MINISTERUL SĂNĂTĂTII PUBLICE

 

ORDIN

pentru aprobarea Reglementărilor privind exportul medicamentelor de uz uman

 

Având în vedere prevederile titlului XVII “Medicamentul“ din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătătii si ale Ordonantei Guvernului nr. 125/1998 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale a Medicamentului, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 594/2002, cu modificările si completările ulterioare,

văzând Referatul de aprobare al Directiei generale farmaceutică si aparatură medicală nr. E.N. 2.274 din 20 iulie 2006,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 862/2006 privind organizarea si functionarea Ministerului Sănătătii Publice,

ministrul sănătătii publice emite următorul ordin:

Art. 1. – Se aprobă Reglementările privind exportul medicamentelor de uz uman, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. – Prezentul ordin intră în vigoare la data de 28 iulie 2006, dată la care se abrogă orice dispozitie contrară.

Art. 3. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătătii publice,

Gheorghe Eugen Nicolăescu

 

Bucuresti, 20 iulie 2006.

Nr. 894.

 

ANEXĂ

 

REGLEMENTĂRI

privind exportul medicamentelor de uz uman

 

Art. 1. – Agentia Natională a Medicamentului, la solicitarea fabricantului, exportatorului sau a autoritătilor dintr-o tară importatoare, certifică faptul că un fabricant de medicamente detine o autorizatie de fabricatie validă, prin avizarea declaratiei de export întocmite de solicitant conform anexei nr. I si II la prezentele reglementări.

Art. 2. – Agentia Natională a Medicamentului, la solicitarea unui fabricant autorizat de medicamente si/sau de materii prime utilizate la fabricatia medicamentelor, poate elibera certificatul privind conformitatea cu buna practică de fabricatie, întocmit conform anexelor nr. III a) si III b) la prezentele reglementări.

Art. 3. – La solicitarea unui fabricant de medicamente, Agentia Natională a Medicamentului emite certificatul medicamentului, redactat în formatul recomandat de Organizatia Mondială a Sănătătii, întocmit conform anexelor nr. IV a) si IV b) la prezentele reglementări.

Art. 4. – Anexele nr. I, II, IIIa), IIIb), IVa) si IVb*) fac parte integrantă din prezentele reglementări.

 

ANEXE

la reglementări

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a

Pagina a 4-a

Pagina a 5-a

Pagina a 6-a

Pagina a 7-a

Pagina a 8-a

Pagina a 9-a

Pagina a 10-a

Pagina a 11-a

Pagina a 12-a

Pagina a 13-a

Pagina a 14-a

Pagina a 15-a

Pagina a 16-a

Pagina a 17-a

Pagina a 18-a

 

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE

 

ÎNALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

– SECTIILE UNITE –

 

DECIZIA Nr. X

din 20 martie 2006

 

Dosar nr. 37/2005

 

Sub presedintia domnului prof. univ. dr. Nicolae Popa, presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie,

Înalta Curte de Casatie si Justitie, constituită în Sectii Unite în conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, s-a întrunit astăzi, 20 martie 2006, în vederea examinării recursului în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 25 din Legea nr. 26/1990, republicată, astfel cum a fost modificat prin art. VIII pct. 23 din Legea nr.161/2003, referitoare la cazurile de admisibilitate a cererii de radiere a unei înmatriculări sau mentiuni din registrul comertului.

Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea prevederilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicată, fiind prezenti 80 de judecători din totalul de 106 judecători aflati în functie.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Antoaneta Florea.

Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul în interesul legii, punând concluzii pentru admiterea acestuia, în sensul de a se stabili că o cerere de radiere a unei înmatriculări sau mentiuni din registrul comertului este admisibilă numai în conditiile în care persoana fizică ori juridică, ce se consideră prejudiciată ca efect al unei înmatriculări sau ca urmare a efectuării unei mentiuni în registrul comertului, face dovada existentei anterioare a unei hotărâri judecătoresti irevocabile prin care au fost modificate, în tot sau în parte, ori au fost anulate actele ce au stat la baza înregistrării a cărei radiere se solicită, dacă prin acea hotărâre nu s-a dispus mentionarea ei în registrul comertului.

SECTIILE UNITE,

deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:

În practica instantelor judecătoresti nu există un punct de vedere unitar cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 25 din Legea nr. 26/1990, republicată, astfel cum a fost modificată prin art. VIII pct. 23 din Legea nr. 161/2003, referitoare la cazurile de admisibilitate a cererii de radiere a unei înmatriculări sau mentiuni din registrul comertului.

Astfel, unele instante au admis asemenea cereri, chiar dacă persoana fizică sau juridică ce s-a considerat prejudiciată prin efectuarea unei înmatriculări ori mentiuni în registrul comertului nu face dovada că actele care au stat la baza înregistrării a cărei radiere se solicită au fost desfiintate, în tot sau în parte, ori s-au modificat printr-o hotărâre judecătorească anterioară irevocabilă.

În motivarea acestui punct de vedere, s-a relevat că dreptul la actiune nu poate fi conditionat de preexistenta unei hotărâri judecătoresti irevocabile de anulare ori de modificare, în tot sau în parte, a actului sau titlului ce a stat la baza înmatriculării sau mentiunii, pentru că s-ar îngreuna în mod inutil situatia titularului dreptului la actiune si, în acelasi timp, instanta este oricum învestită să examineze, pe cale incidentală, existenta si valabilitatea actului pe baza căruia s-au efectuat acele mentiuni.

Alte instante, dimpotrivă, au considerat că radierea unei înmatriculări sau mentiuni în registrul comertului poate fi cerută numai în conditiile în care există o hotărâre judecătorească irevocabilă prin care au fost anulate ori modificate, în tot sau în parte, actele ce au stat la baza înregistrării a cărei radiere se solicită, precum si dacă prin însăsi acea hotărâre nu s-a dispus efectuarea mentiunii respective în registrul comertului.

S-a apreciat în acest sens că prevederile art. 25 din Legea nr. 26/1990, republicată, astfel cum a fost modificat prin art. VIII pct. 23 din Legea nr.161/2003, impun verificarea de către instanta judecătorească a conditiilor de formă, cu privire la raporturile juridice existente între părti.

S-a mai învederat că, în această privintă, reglementările din legea specială mentionată sunt completate cu dispozitiile art. 331 si următoarele din Codul de procedură civilă, instituind o procedură necontencioasă, care presupune doar exercitarea unui control al actelor în temeiul cărora s-au efectuat înregistrările în registrul comertului, implicând posibilitatea de a dispune radierea doar în măsura în care înregistrările efectuate au fost anulate ori modificate, în tot sau în parte, printr-o hotărâre judecătorească preexistentă.

Aceste din urmă instante au interpretat si aplicat corect dispozitiile legii.

În adevăr, prin art. 25 alin. (1) din Legea nr. 26/1990, astfel cum a fost modificat prin art. VIII pct. 23 din Legea nr. 161/2003, se prevede c㠓Orice persoană fizică sau juridică prejudiciată ca efect al unei înmatriculări ori printr-o mentiune în registrul comertului are dreptul să ceară radierea înregistrării păgubitoare, în tot sau numai cu privire la anumite elemente ale acesteia, în cazul în care prin hotărâri judecătoresti irevocabile au fost desfiintate în tot sau în parte sau modificate actele care au stat la baza înregistrării cu privire la care se solicită radierea, dacă prin hotărârea judecătorească nu a fost dispusă mentionarea în registrul comertului“.

Rezultă, deci, că pentru a putea fi exercitată actiunea în radiere reglementată prin acest text de lege este necesar să fie îndeplinite, cumulativ, următoarele trei conditii: să existe o hotărâre judecătorească anterioară irevocabilă, prin care să fi fost desfiintate sau modificate actele care au stat la baza înregistrării cu privire la care se solicită radierea, să nu se fi dispus prin acea hotărâre efectuarea de mentiuni în registrul comertului privind desfiintarea ori modificarea actului care a stat la baza înregistrării, iar persoana interesată să facă dovada că i s-a cauzat un prejudiciu prin înregistrarea a cărei radiere o solicită.

O atare rezolvare este impusă si de reglementarea de la art. 7 alin (1) din Legea nr. 26/1990, republicată, potrivit căreia “Instantele judecătoresti sunt obligate să trimită registrului comertului, în termen de 15 zile de la data când au rămas irevocabile, copii legalizate de pe hotărârile irevocabile ce se referă la acte, fapte si mentiuni a căror înregistrare în registrul comertului o dispun, conform legii“, precum si de prevederea explicită din alin. (2) al aceluiasi articol c㠓În aceste încheieri si hotărâri instantele judecătoresti vor dispune efectuarea înregistrărilor în registrul comertului“.

Ca urmare, în ipoteza în care instantele de judecată nu s-au conformat prevederilor legale mentionate, partea prejudiciată printr-o înmatriculare sau mentiune în registrul comertului are posibilitatea să formuleze actiune separată, în radiere, în conditiile reglementate prin art. 25 alin. (1) din Legea nr. 26/1990, republicată.

În acest fel, radierea înmatriculării sau a unei mentiuni în registrul comertului, ca operatiune derivată, complementară si subsecventă altei operatiuni principale, efectuată anterior, se poate dispune numai pe baza unei hotărâri judecătoresti irevocabile, pronuntată la cererea persoanei interesate.

De aceea, procedura instituită prin art. 25 din Legea nr. 26/1990, republicată, astfel cum a fost modificat prin art. VIII pct. 23 din Legea nr. 161/2003, are caracter necontencios, iar instantei judecătoresti învestite cu o actiune în radiere îi revine doar obligatia de a verifica, sub aspect formal, dacă sunt întrunite cumulativ cele trei conditii prevăzute în acest text de lege, pe o atare cale neputându-se dispune si cu privire la existenta si valabilitatea titlului sau a raporturilor juridice dintre părti.

În adevăr, în raport cu prevederile legale aplicabile, radierea unei mentiuni în conditiile în care actele juridice care au stat la baza înregistrării nu au fost desfiintate printr-o hotărâre judecătorească anterioară irevocabilă ar fi posibilă numai pe calea actiunii în anulare, în cadrul unei proceduri cu caracter contencios, iar nu si pe calea unei cereri necontencioase, formulată în temeiul art. 25 din Legea nr. 26/1990, republicată.

În consecintă, în temeiul dispozitiilor art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, si ale art. 329 alin. 3 din Codul de procedură civilă, urmează a se admite recursul în interesul legii si  se stabili că orice cerere de radiere a unei înmatriculări sau mentiuni în registrul comertului este admisibilă numai în conditiile în care persoana fizică ori juridică, ce se consideră prejudiciată ca efect al unei înmatriculări sau ca urmare a efectuării unei mentiuni în registrul comertului, face dovada existentei unei hotărâri judecătoresti anterioare irevocabile prin care au fost modificate, în tot sau în parte, ori au fost anulate actele ce au stat la baza înregistrării a cărei radiere se solicită, dacă prin acea hotărâre nu s-a dispus mentionarea ei în registrul comertului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

În numele legii

DECID:

Admit recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie.

În aplicarea dispozitiilor art. 25 din Legea nr. 26/1990, republicată, astfel cum a fost modificat prin art. VIII pct. 23 din Legea nr. 161/2003, stabilesc:

Cererea de radiere a unei înmatriculări sau mentiuni din registrul comertului este admisibilă numai în conditiile în care persoana fizică ori juridică, ce se consideră prejudiciată ca efect al unei înmatriculări sau ca urmare a efectuării unei mentiuni în registrul comertului, face dovada existentei anterioare a unei hotărâri judecătoresti irevocabile prin care au fost modificate, în tot sau în parte, ori au fost anulate actele ce au stat la baza înregistrării a cărei radiere se solicită, dacă prin acea hotărâre nu s-a dispus mentionarea ei în registrul comertului.

Obligatorie, potrivit art. 329 alin. 3 din Codul de procedură civilă.

Pronuntată în sedinta publică, astăzi, 20 martie 2006.

 

PRESEDINTELE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Prim-magistrat asistent,

Victoria Maftei

 

ÎNALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

– SECTIILE UNITE –

 

DECIZIA Nr. XI

din 20 martie 2006

 

Dosar nr. 2/2006

Sub presedintia domnului prof. univ. dr. Nicolae Popa, presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie, Înalta Curte de Casatie si Justitie, constituită în Sectii Unite în conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, s-a întrunit pentru a examina recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 6 alin. (4) si ale art. 9 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plată, în cazul cererii de învestire cu formulă executorie a ordonantei de admitere a somatiei de plată.

Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea prevederilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicată, fiind prezenti 80 de judecători din totalul de 106 judecători aflati în functie.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Antoaneta Florea.

Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul în interesul legii, punând concluzii pentru admiterea acestuia, în sensul de a se stabili că nu este admisibilă cererea de învestire cu formulă executorie a ordonantei de admitere, în tot sau în parte, a somatiei de plată dacă aceasta nu a fost comunicată prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

SECTIILE UNITE,

deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:

În practica instantelor judecătoresti s-a constatat că nu există un punct de vedere unitar cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 6 alin. (4) si ale art. 9 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 în legătură cu solutionarea cererii de învestire cu formulă executorie a ordonantei de admitere, în tot sau în parte, a somatiei de plată.

Astfel, unele instante au admis cererea de învestire cu formulă executorie a ordonantei de admitere, în tot sau în parte, a somatiei de plată, în conditiile în care comunicarea acesteia s-a făcut potrivit prevederilor art. 86–100 din Codul de procedură civilă, chiar dacă nu s-au respectat dispozitiile art. 6 alin. (4) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001.

În motivarea acestui punct de vedere s-a relevat că prin dispozitiile art. 6 alin. (4) din ordonanta mentionată se derogă în mod nejustificat de la regula privind comunicarea actelor de procedură instituită prin art. 86 alin. 1 din Codul de procedură civilă. S-a mai învederat că prin această derogare se împiedică realizarea celeritătii impuse de procedura privind somatia de plată, deoarece comunicarea ordonantei de admitere a cererii creditorului privind somatia de plată se poate realiza mult mai repede si în aceleasi conditii atunci când confirmarea primirii se obtine prin agentii procedurali ai instantei sau prin alte mijloace care asigură  transmiterea textului actului si confirmarea primirii lui.

Alte instante, dimpotrivă, au considerat că, pentru a fi admisibilă cererea de învestire cu formulă executorie a ordonantei pronuntate de instantă, trebuie făcută dovada comunicării acesteia prin scrisoare recomandată, cu confirmare de primire, astfel cum se prevede la art. 6 alin. (4) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001.

Aceste din urmă instante au interpretat si au aplicat corect dispozitiile legii.

Pentru faza judecătii (cognitio), prin art. 1 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 se prevede c㠓procedura somatiei de plată se desfăsoară, la cererea creditorului, în scopul realizării de bunăvoie sau prin executare silită a creantelor certe, lichide si exigibile ce reprezintă obligatii de plată a unor sume de bani, asumate prin contract constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însusit de părti prin semnătură ori în alt mod admis de lege si care atestă drepturi si obligatii privind executarea anumitor servicii, lucrări sau orice alte prestatii“.

Potrivit art. 6 alin. (1) si (2) din aceeasi ordonantă a Guvernului, dacă nu a intervenit închiderea dosarului, “judecătorul va examina cererea pe baza actelor depuse, precum si a explicatiilor si lămuririlor părtilor“, iar în cazul în care “constată că pretentiile creditorului sunt justificate, ...emite ordonanta care va contine somatia de plată către creditor, precum si termenul de plată“.

Tot în art. 6 din această ordonantă a Guvernului se mai prevede, la alin. (4), c㠓ordonanta se va înmâna părtii prezente sau se va comunica fiecărei părti, de îndată, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire“. Din această ultimă dispozitie cu caracter imperativ rezultă că instituirea unei atare prevederi speciale de comunicare este determinată de urgenta pe care o reclamă solutionarea unor astfel de cauze, precum si de necesitatea evitării comunicării unor acte de asemenea importantă prin afisare, în conditiile prevăzute în art. 92 si 921 din Codul de procedură civilă.

De altfel, este de observat că ordonanta de admitere a cererii de somatie de plată este o hotărâre cu caracter provizoriu, a cărei definitivare depinde de exercitarea de către debitor a cererii de anulare si, respectiv, de modul de solutionare a acesteia.

Constituind mijlocul prin care debitorul poate contesta ordonanta privind somatia de plată, cererea în anulare este o cale de atac specială si unică, rezervată numai debitorului pârât, prin care se solicită doar anularea ordonantei. Instanta învestită cu solutionarea cererii în anulare poate anula ordonanta sau o poate confirma. Hotărârea prin care este respinsă cererea în anulare este irevocabilă potrivit art. 8 alin. (5) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001, astfel cum a fost introdus prin Legea de aprobare nr. 195/2004.

Într-o a doua fază (executio), la cererea creditorului, ordonanta împotriva căreia nu s-a formulat cerere în anulare sau hotărârea de respingere a cererii în anulare, rămasă irevocabilă, va fi învestită cu formulă executorie si, astfel învestită, ea constituie titlu executoriu conform art. 9 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001. Rezultă că învestirea cu formulă executorie a ordonantei, pentru ca aceasta să fie pusă în executie silită, reprezintă o conditie prealabilă si imperativă a executării silite, asa încât neîndeplinirea ei atrage nulitatea urmăririi.

Cât priveste procedura învestirii ordonantei cu formulă executorie sunt incidente dispozitiile art. 9 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 si ale art. 376 din Codul de procedură civilă, în raport cu care admiterea cererii de învestire este conditionată de caracterul definitiv al ordonantei sau de caracterul irevocabil al hotărârii de respingere a cererii în anulare. Ca urmare, este necesar ca instanta de judecată, în exercitarea rolului activ, să verifice în ce măsură s-au respectat dispozitiile art. 9 alin. (2) cu referire la art. 6 alin. (4) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001, atât cu privire la comunicarea ordonantei, cât si cu privire la modalitatea în care aceasta a rămas irevocabilă.

În această privintă se impune să se aibă în vedere că nerespectarea prevederilor art. 6 alin. (4) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 ar atrage, pe de o parte, încălcarea principiului disponibilitătii si lipsirea debitorului de posibilitatea de a se apăra, iar pe de altă parte, ar crea posibilitatea invocării nulitătii relative a actului, în cadrul unei contestatii la executare, în conformitate cu dispozitiile art. 105 alin. 2 din Codul de procedură civilă.

Asa fiind, în raport cu dispozitiile legale la care s-a făcut referire, se impune să se retină că ordonanta ce contine somatia de plată nu este susceptibilă de a fi învestită cu formulă executorie decât dacă a fost comunicată părtilor prin scrisoare recomandată, cu confirmare de primire, potrivit prevederilor art. 6 alin. (4) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001.

În consecintă, în temeiul dispozitiilor art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judecătorească, republicată, si ale art. 329 alin. 3 din Codul de procedură civilă, urmează a se admite recursul în interesul legii si a se stabili că nu este admisibilă cererea de învestire cu formulă executorie a ordonantei de admitere, în tot sau în parte, a somatiei de plată, dacă aceasta nu a fost comunicată prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

PENTRU ACESTE MOTIVE

În numele legii

DECID:

Admit recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie.

În aplicarea dispozitiilor art. 6 alin. (4) si art. 9 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001, stabileste:

Cererea de învestire cu formulă executorie a ordonantei de admitere, în tot sau în parte, a somatiei de plată nu este admisibilă dacă aceasta nu a fost comunicată prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

Obligatorie, potrivit art. 329 alin. 3 din Codul de procedură civilă.

Pronuntată în sedinta publică, astăzi, 20 martie 2006.

 

PRESEDINTELE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Prim-magistrat asistent,

Victoria Maftei

 

ÎNALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

– SECTIILE UNITE –

 

DECIZIA Nr. XII

din 20 martie 2006

 

Dosar nr. 27/2005

Sub presedintia domnului prof. univ. dr. Nicolae Popa, presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie,

Înalta Curte de Casatie si Justitie, constituită în Sectii Unite în conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, s-a întrunit pentru a examina sesizarea – recurs în interesul legii, formulată de Colegiul de Conducere al Curtii de Apel Bucuresti, cu privire la dispozitiile legale aplicabile, în materia reorganizării judiciare si a falimentului, în cazul creantelor preluate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului.

Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea prevederilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicată, fiind prezenti 80 de judecători din totalul de 106 judecători aflati în functie.

Apreciindu-se că, pentru solutionarea chestiunii de drept la care se referă sesizarea, este necesară cunoasterea practicii judiciare de ansamblu a instantelor din tară cu privire la dispozitiile legale aplicabile în materia reorganizării judiciare si a falimentului, în cazul creantelor preluate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, iar nu doar a unui număr restrâns de complete, din cadrul a două sectii comerciale ale unei singure curti de apel, Sectiile Unite au dispus, la termenul din 16 ianuarie 2006, să fie prezentat un raport în acest sens.

Constatându-se că raportul a fost depus la dosar, s-a dat cuvântul judecătorului Edita Lovin, desemnat pentru întocmirea acestuia, care a prezentat concluziile la care a ajuns, subliniind că, pe ansamblu, instantele judecătoresti din tară nu au un punct de vedere unitar în solutionarea chestiunii de drept la care se referă sesizarea.

SECTIILE UNITE,

deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:

Prin sesizarea formulată, în temeiul prevederilor art. 329 alin. 1 din Codul de procedură civilă, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 57 din Legea nr. 219/2005, referitoare la exercitarea căii extraordinare de atac a recursului în interesul legii, Colegiul de conducere al Curtii de Apel Bucuresti a relevat că în cadrul celor două sectii comerciale ale acestei curti de apel nu există practică unitară cu privire la problema dispozitiilor legale aplicabile, în materia reorganizării judiciare si a falimentului, în cazul creantelor preluate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului.

S-a învederat în acest sens că prin unele solutii, întemeiate pe dispozitiile art. 83 alin. (2) din Legea nr. 64/1995, republicată, s-a dispus înregistrarea creantelor preluate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului la valoarea lor în lei, iar prin alte solutii, apreciindu-se că au prioritate de aplicare dispozitiile art. 21 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 51/1998 si cele ale art. 2 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 95/2003, s-a considerat că trebuie acceptate creantele consolidate în dolari S.U.A. la data preluării creantelor.

Apreciindu-se că pentru a se putea pronunta, în spiritul prevederilor art. 329 alin. 1 din Codul de procedură civilă, asupra unei chestiuni de drept solutionate diferit în completele de judecată ale celor două sectii comerciale din Curtea de Apel Bucuresti, este necesară cunoasterea practicii judiciare de ansamblu, existentă în materia respectivă la instantele judecătoresti de pe întregul teritoriu al tării, Sectiile Unite au dispus să fie prezentat un raport în acest sens.

Din examinarea raportului judecătorului care a fost desemnat să-l întocmească, precum si a hotărârilor instantelor din tară la care se face referire prin concluziile acestuia, rezultă următoarele aspecte de solutionare diferită a chestiunii de drept ce face obiectul sesizării: Unele instante au apreciat că, în astfel de cauze, sunt aplicabile dispozitiile art. 21 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 51/1998 si ale art. 2 alin. (2) din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 95/2003, considerând că natura creantelor, atât a celor bugetare, cât si a celor prioritare preluate la datoria publică, este imperativă, astfel că ea însoteste creantele preluate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului.

S-a considerat că textele mentionate, din ordonantele de urgentă ale Guvernului nr. 51/1998 si nr. 95/2003, sunt dispozitii speciale în raport cu Legea nr. 64/1995, republicată.

În motivarea acestui punct de vedere, s-a subliniat că operatiunea de consolidare în valută are caracter matematic, ea efectuându-se în momentul înregistrării în evidentele Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Statului, în scopul conservării valorii creantei pe perioada recuperării. S-a mai arătat că o atare operatiune nu constituie o modificare a valorii creantei, ca urmare a adăugării de dobândă, de majorare sau de penalităti în sensul art. 45 din Legea nr. 64/1995, republicată, ci doar o modalitate de asigurare a recuperării creantei fără riscul devalorizării.

În fine, s-a mai invocat, în sprijinul punctului de vedere mentionat, împrejurarea că asemenea creante sunt bugetare si rezultă dintr-un titlu executoriu, conform art. 80 alin. (2) si (3) din Legea nr. 64/1995, republicată, nefiind supuse verificării judecătorului-sindic, ci urmează să fie înscrise în cuantumul si la ordinea de prioritate prevăzută în legea specială, care este Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 51/1998 si Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 95/2003.

Alte instante, dimpotrivă, au considerat că dispozitiile art. 83 alin. (2) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului, republicată, sunt aplicabile si în cazul creantelor preluate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului.

Aceste instante au apreciat că, indiferent de natura creantelor Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Statului, care se regăsesc în pozitiile ce privesc distributia din cadrul procedurii colective, se impune să se aibă în vedere că acestei proceduri concursuale îi sunt specifice reguli cărora trebuie să li se supună toti creditorii.

S-a motivat că normele instituite prin art. 83 alin. (2) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului, republicată, sunt aplicabile deoarece au caracter special fată de celelalte reglementări, care se referă doar la procedurile de executare individuală. Ca urmare, s-a subliniat că, în conformitate cu prevederile art. 83 alin. (2) din Legea nr. 64/1995, republicată, care nu fac nicio diferentă în raport cu natura creantelor exprimate în valută, se impune să se dispună în toate cazurile înregistrarea acestora în lei, la cursul Băncii Nationale a României existent la data deschiderii procedurii, indiferent dacă apartin Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Statului sau altor creditori.

Ultimele instante au interpretat si aplicat corect dispozitiile legii.

În adevăr, cererea de deschidere a procedurii reorganizării judiciare si a falimentului sau de declarare a creantei Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Statului este întemeiată pe dispozitiile Legii nr. 64/1995, republicată, potrivit căreia orice creditor trebuie să se supună dispozitiilor acestei legi, prin care este reglementată o procedură colectivă, egalitară si concursuală.

Or, în cadrul acestei proceduri speciale nu pot fi aplicate dispozitii dintr-o altă lege, care reglementează o procedură de recuperare individuală a creantelor preluate de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului.

Cum orice derogare de la regulile stabilite prin legea a cărei aplicare se face ar trebui prevăzută chiar în dispozitiile acelei legi, iar Legea nr. 64/1995, reglementând procedura de executare colectivă, nu face diferente de tratament după natura creantelor, este evident că dispozitiile din această lege, referitoare la modul de înregistrare a valorii creantelor, sunt aplicabile si în cazul creantelor Autoritătii pentru Valorificarea Activelor Statului.

De aceea, nu pot fi considerate dispozitii speciale textele din ordonantele de urgentă ale Guvernului nr. 51/1998 si nr. 95/2003 referitoare la consolidarea creantelor în valută, în raport cu Legea nr. 64/1995, republicată, deoarece acele texte se referă la cazurile de executare silită individuală, iar executarea concursuală, prevăzută în această din urmă lege, este o situatie juridică specială fată de aceea a executării silite individuale.

În această privintă, este de observat că potrivit art. 83 alin. (2) din Legea nr. 64/1995, republicată, “creantele exprimate în valută vor fi înregistrate cu valoarea lor în lei, la cursul Băncii Nationale a României existent la data deschiderii procedurii“.

De altfel, însusi sensul notiunii de creantă bugetară, aplicabil în materia insolventei, ca si împrejurarea că aceste creante se regăsesc la ordinea de priorităti prevăzută în art. 122 pct. 4 din Legea nr. 64/1995, pentru care este aplicabilă procedura de executare colectivă, care nu permite favorizarea unor creditori în dauna altora, impun înregistrarea lor în lei, conform prevederii legale susmen tionate.

Ca urmare, exprimarea creantelor în valută, apărând ca o verificare a unor creante care nu sunt supuse unei atare operatiuni, ar încălca prevederile art. 45 din Legea nr. 64/1995, republicată, si ale art. 83 alin. (2) din aceeasi lege, care nu îngăduie nicio derogare de la obligatia înregistrării creantelor în lei la data deschiderii procedurii.

Asa fiind, concluzia ce se impune este aceea că si în cazul creantelor în valută preluate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului sunt aplicabile dispozitiile art. 83 alin. (2) din Legea nr. 64/1995, republicată, referitoare la obligativitatea înregistrării, cu valoarea lor în lei, la cursul Băncii Nationale a României existent la data deschiderii procedurii.

În consecintă, în temeiul dispozitiilor art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, si ale art. 329 alin. 3 din Codul de procedură civilă, urmează a se admite recursul în interesul legii si a se stabili că dispozitiile art. 83 alin. (2) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului, republicată, sunt aplicabile si în cazul creantelor preluate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

În numele legii

DECID:

Admit recursul în interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Bucuresti si stabilesc:

Dispozitiile art. 83 alin. (2) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare si a falimentului, republicată, sunt aplicabile si în cazul creantelor preluate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului.

Obligatorie, potrivit art. 329 alin. 3 din Codul de procedură civilă.

Pronuntată în sedinta publică, astăzi, 20 martie 2006.

 

PRESEDINTELE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Prim-magistrat asistent,

Victoria Maftei