MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 174 (XVIII) - Nr. 475         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Joi, 1 iunie 2006

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

682. – Hotărâre privind numirea domnului Paulescu Ioan Anton în functia publică de prefect al judetului Caras-Severin

 

683. – Hotărâre pentru completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 156/2000 privind protectia cetătenilor români care lucrează în străinătate, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 384/2001

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

494. – Ordin al ministrului afacerilor externe privind publicarea Regulamentului Consiliului nr. 2.488/2000 prin care s-a dispus mentinerea înghetării fondurilor legate de Slobodan Milosevic si de persoanele asociate acestuia si s-au abrogat regulamentele nr. 1.294/1999 si 607/2000 si art. 2 din Regulamentul (CE) nr. 926/98, modificat succesiv prin Regulamentul Comisiei nr. 1.205/2001, Actul de aderare 2004, anexa II sectiunea 20 pct. 8,

si prin Regulamentul Comisiei nr. 68/2006

 

495. – Ordin al ministrului afacerilor externe privind publicarea Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1.859/2005 prin care se instituie măsuri restrictive cu privire la Uzbekistan

 

496. – Ordin al ministrului afacerilor externe privind publicarea Pozitiei comune 2004/694/PESC prin care se instituie măsurile suplimentare emise în vederea sustinerii implementării efective a mandatului Tribunalului Penal International pentru fosta Iugoslavie, modificată prin Pozitia comună 2005/689/PESC si implementată prin Decizia Consiliului 2006/205/PESC

 

497. – Ordin al ministrului afacerilor externe privind publicarea Regulamentului Consiliului nr. 1.733/1994 de interzicere a aprobării cererilor privind contractele si operatiunile a căror executare a fost afectată de Rezolutia Consiliului de Securitate al Natiunilor Unite nr. 757 (1992) si rezolutiile conexe

 

498. – Ordin al ministrului afacerilor externe privind publicarea Regulamentului Comisiei nr. 416/2006 de modificare, pentru a noua oară, a Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1.763/2004 privind impunerea unor măsuri restrictive emise în vederea sustinerii implementării efective a mandatului Tribunalului Penal International pentru fosta Iugoslavie

 

499. – Ordin al ministrului afacerilor externe privind publicarea Pozitiei comune a Consiliului 2005/792/PESC prin care se instituie măsuri restrictive împotriva Uzbekistanului

 

DECIZII ALE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE

 

Decizia nr. VII din 20 februarie 2006

 

Decizia nr. VIII din 20 martie 2006

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind numirea domnului Paulescu Ioan Anton în functia publică de prefect al judetului Caras-Severin

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 1 alin. (2) din Legea nr. 340/2004 privind prefectul si institutia prefectului, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. – Domnul Paulescu Ioan Anton se numeste în functia publică de prefect al judetului Caras-Severin.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

 

Bucuresti, 31 mai 2006.

Nr. 682.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 156/2000 privind protectia cetătenilor români care lucrează în străinătate, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 384/2001

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată,

           

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. – Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 156/2000 privind protectia cetătenilor români care lucrează în străinătate, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 384/2001, cu modificările si completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 208 din 24 aprilie 2001, se completează după cum urmează:

1. La articolul 12 alineatul (1) litera B, după litera i) se introduce o nouă literă, litera j), cu următorul cuprins:

“j) dovada emisă de Serviciul Public pentru Asistentă Specială/primar, din care să rezulte că părintii/părintele solicitanti/solicitant de locuri de muncă în străinătate au/a notificat acestora intentia de a lucra în străinătate.“

2. După alineatul (1) al articolului 12 se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

“(11) În aplicarea acordurilor, conventiilor, întelegerilor, aranjamentelor si protocoalelor în domeniul circulatiei fortei de muncă la care România, Guvernul României sau ministerul de resort, după caz, este parte, care contin prevederi referitoare la documentele solicitate la alin. (1) lit. B, vor prevala prevederile acestor acorduri, conventii, întelegeri, aranjamente si protocoale.“

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul muncii, solidaritătii sociale si familiei,

Gheorghe Barbu

p. Ministrul afacerilor externe,

Anton Niculescu,

secretar de stat

Ministrul administratiei si internelor,

Vasile Blaga

 

Bucuresti, 31 mai 2006.

Nr. 683.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE

 

ORDIN

privind publicarea Regulamentului Consiliului nr. 2.488/2000 prin care s-a dispus mentinerea înghetării fondurilor legate de Slobodan Milosevic si de persoanele asociate acestuia si s-au abrogat regulamentele nr. 1.294/1999 si 607/2000 si art. 2 din Regulamentul (CE) nr. 926/98, modificat succesiv prin Regulamentul Comisiei nr. 1.205/2001, Actul de aderare 2004, anexa II sectiunea 20 pct. 8, si prin Regulamentul Comisiei nr. 68/2006

 

În baza art. 3 din Legea nr. 206/2005 privind punerea în aplicare a unor sanctiuni internationale,

în temeiul art. 4 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 100/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Afacerilor Externe, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul afacerilor externe emite prezentul ordin.

Articol unic. – Se dispune publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Regulamentului Consiliului nr. 2.488/2000*) prin care s-a dispus mentinerea înghetării fondurilor legate de Slobodan Milosevic si de persoanele asociate acestuia si s-au abrogat regulamentele nr. 1.294/1999 si 607/2000 si art. 2 din Regulamentul (CE) nr. 926/98, modificat succesiv prin Regulamentul Comisiei nr. 1.205/2001, Actul de aderare 2004, anexa II sectiunea 20 pct. 8, si prin Regulamentul Comisiei nr. 68/2006.

 

Ministrul afacerilor externe,

Mihai Răzvan Ungureanu

 

Bucuresti, 3 aprilie 2006.

Nr. 494.

 

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE

 

ORDIN

privind publicarea Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1.859/2005 prin care se instituie măsuri restrictive cu privire la Uzbekistan

 

În baza art. 3 din Legea nr. 206/2005 privind punerea în aplicare a unor sanctiuni internationale, în temeiul art. 4 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 100/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Afacerilor Externe, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul afacerilor externe emite prezentul ordin.

Articol unic. – Se dispune publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1.859/2005*) prin care se instituie măsuri restrictive cu privire la Uzbekistan.

 

Ministrul afacerilor externe,

Mihai Răzvan Ungureanu

 

Bucuresti, 3 aprilie 2006.

Nr. 495.


*) Regulamentul Consiliului se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 475 bis în afara abonamentului, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome “Monitorul Oficial“, Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.

 

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE

 

ORDIN

privind publicarea Pozitiei comune 2004/694/PESC prin care se instituie măsurile suplimentare emise în vederea sustinerii implementării efective a mandatului Tribunalului Penal International pentru fosta Iugoslavie, modificată prin Pozitia comună 2005/689/PESC si implementată prin Decizia Consiliului 2006/205/PESC

 

În baza art. 3 din Legea nr. 206/2005 privind punerea în aplicare a unor sanctiuni internationale,

în temeiul art. 4 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 100/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Afacerilor Externe, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul afacerilor externe emite prezentul ordin.

Articol unic. – Se dispune publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Pozitiei comune 2004/694/PESC*) prin care se instituie măsurile suplimentare emise în vederea sustinerii implementării efective a mandatului Tribunalului Penal International pentru fosta Iugoslavie, modificată prin Pozitia comună 2005/689/PESC si implementată prin Decizia Consiliului 2006/205/PESC.

 

Ministrul afacerilor externe,

Mihai Răzvan Ungureanu

 

Bucuresti, 3 aprilie 2006.

Nr. 496.


*) Pozitia comună se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 475 bis în afara abonamentului, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome “Monitorul Oficial“, Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.

 

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE

 

ORDIN

privind publicarea Regulamentului Consiliului nr. 1.733/1994 de interzicere a aprobării cererilor privind contractele si operatiunile a căror executare a fost afectată de Rezolutia Consiliului de Securitate al Natiunilor Unite nr. 757 (1992) si rezolutiile conexe

 

În baza art. 3 din Legea nr. 206/2005 privind punerea în aplicare a unor sanctiuni internationale,

în temeiul art. 4 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 100/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Afacerilor Externe, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul afacerilor externe emite prezentul ordin.

Articol unic. – Se dispune publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Regulamentului Consiliului nr. 1.733/1994*) de interzicere a aprobării cererilor privind contractele si operatiunile a căror executare a fost afectată de Rezolutia Consiliului de Securitate al Natiunilor Unite nr. 757 (1992) si rezolutiile conexe.

 

Ministrul afacerilor externe,

Mihai Răzvan Ungureanu

 

Bucuresti, 3 aprilie 2006.

Nr. 497.


*) Regulamentul Consiliului se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 475 bis în afara abonamentului, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome “Monitorul Oficial“, Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.

 

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE

 

ORDIN

privind publicarea Regulamentului Comisiei nr. 416/2006 de modificare, pentru a noua oară, a Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1.763/2004 privind impunerea unor măsuri restrictive emise în vederea sustinerii implementării efective a mandatului Tribunalului Penal International pentru fosta Iugoslavie

 

În baza art. 3 din Legea nr. 206/2005 privind punerea în aplicare a unor sanctiuni internationale,

în temeiul art. 4 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 100/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Afacerilor Externe, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul afacerilor externe emite prezentul ordin.

Articol unic. – Se dispune publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Regulamentului Comisiei nr. 416/2006*) de modificare, pentru a noua oară, a Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1.763/2004 privind impunerea unor măsuri restrictive emise în vederea sustinerii implementării efective a mandatului Tribunalului Penal International pentru fosta Iugoslavie.

 

Ministrul afacerilor externe,

Mihai Răzvan Ungureanu

 

Bucuresti, 3 aprilie 2006.

Nr. 498.


*) Regulamentul Comisiei se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 475 bis în afara abonamentului, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome “Monitorul Oficial“, Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.

 

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE

 

ORDIN

privind publicarea Pozitiei comune a Consiliului 2005/792/PESC prin care se instituie măsuri restrictive împotriva Uzbekistanului

 

În baza art. 3 din Legea nr. 206/2005 privind punerea în aplicare a unor sanctiuni internationale,

în temeiul art. 4 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 100/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Afacerilor Externe, cu modificările si completările ulterioare,

ministrul afacerilor externe emite prezentul ordin.

Articol unic. – Se dispune publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Pozitiei comune a Consiliului 2005/792/PESC*) prin care se instituie măsuri restrictive împotriva Uzbekistanului.

 

Ministrul afacerilor externe,

Mihai Răzvan Ungureanu

 

Bucuresti, 3 aprilie 2006.

Nr. 499.


*) Pozitia comună se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 475 bis în afara abonamentului, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome “Monitorul Oficial“, Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.

 

DECIZII ALE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTIIE

 

ÎNALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

– SECTIILE UNITE –

 

DECIZIA Nr. VII

din 20 februarie 2006

 

Dosar nr. 40/2005

Sub presedintia domnului prof. univ. dr. Nicolae Popa, presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie Înalta Curte de Casatie si Justitie, constituită în Sectii Unite în conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, s-a întrunit pentru a examina recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 140 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală, referitoare la încetarea de drept a măsurilor preventive.

Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea prevederilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicată, fiind prezenti 81 de judecători din totalul de 106 judecători în functie.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Nicoleta Eucarie.

Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul în interesul legii, punând concluzii pentru admiterea acestuia, în sensul de a se stabili că neverificarea de către instantă, în cursul judecătii, a legalitătii si temeiniciei arestării preventive, la termenele prevăzute în art. 160b alin. 1 si în art. 160h alin. 2 si 3 din Codul de procedură penală, atrage încetarea de drept a măsurii arestării preventive luate fată de inculpati si punerea lor de îndată în libertate.

SECTIILE UNITE ,

deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:

În aplicarea dispozitiilor art. 140 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală, instantele judecătoresti nu au un punct de vedere unitar în ceea ce priveste efectele neverificării de către instantă, în cursul judecătii, a legalitătii si temeiniciei arestării preventive, la termenele prevăzute în art. 160b alin. 1 si în art. 160h alin. 2 si 3 din Codul de procedură penală.

Astfel, unele instante s-au pronuntat în sensul că neverificarea de către instantă, în cursul judecătii, a legalitătii si temeiniciei arestării preventive, la termenele prevăzute în textele de lege mentionate, atrage sanctiunea nulitătii relative cu consecintele prevăzute în art. 197 alin. 1 si 4 din Codul de procedură penală. S-a motivat că în astfel de cazuri sunt incidente prevederile art. 185 alin. 3 din Codul de procedură penală, potrivit cărora nerespectarea termenelor procedurale atrage aplicarea dispozitiilor referitoare la nulităti, acestea dând posibilitate inculpatului arestat preventiv să facă dovada că a suferit o vătămare datorită depăsirii termenului fixat de lege pentru verificarea legalitătii si temeiniciei măsurii arestării preventive luate fată de el.

Alte instante, dimpotrivă, au decis că neverificarea de către instantă, în cursul judecătii, la termenele prevăzute în art. 160b alin. 1 si în art. 160h alin. 2 si 3 din Codul de procedură penală, a legalitătii si temeiniciei arestării preventive atrage încetarea de drept a măsurii arestării preventive luate fată de inculpati si punerea lor de îndată în libertate.

Aceste din urmă instante au interpretat si au aplicat corect dispozitiile legii.

Prin art. 140 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală se prevede că măsurile preventive încetează de drept la expirarea termenelor prevăzute în lege sau stabilite de organele judiciare, în astfel de cazuri instanta de judecată având obligatia, în conformitate cu alin. 3 al aceluiasi articol, să dispună punerea de îndată în libertate a celui arestat.

Din aceste dispozitii imperative ale legii rezultă, fără echivoc, încetarea de drept a oricărei măsuri preventive, inclusiv a arestării preventive, la expirarea termenelor prevăzute în lege sau stabilite de organele judiciare.

O atare interpretare este impusă de reglementarea dată art. 23 alin. (6) din Constitutia României, republicată, potrivit căreia “în faza de judecată instanta este obligată, în conditiile legii, să verifice periodic, si nu mai târziu de 60 de zile, legalitatea si temeinicia arestării preventive si să dispună, de îndată, punerea în libertate a inculpatului, dacă temeiurile care au determinat arestarea preventivă au încetat sau dacă instanta constată că nu există temeiuri noi care să justifice mentinerea privării de libertate“, precum si de alin. (9) al aceluiasi articol, prin care se prevede că “punerea în libertate a celui retinut sau arestat este obligatorie, dacă motivele acestor măsuri au dispărut, precum si în alte situatii prevăzute de lege“.

Aceste reglementări de ordin constitutional sunt conforme principiului înscris în art. 5 paragraful 3 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si libertătilor fundamentale, la care România a aderat, potrivit căruia “orice persoană arestată sau detinută... trebuie adusă de îndată înaintea unui judecător sau a altui magistrat împuternicit prin lege cu exercitarea atributiilor judiciare si are dreptul de a fi judecată într-un termen rezonabil sau eliberată în cursul procedurii“.

În raport cu prevederile constitutionale si cu aceste din urmă reglementări internationale la care România a devenit parte, prin art. 160b alin. 1 si art. 160h alin. 2 si 3 din Codul de procedură penală a fost instituită obligatia instantei de a verifica periodic, în cursul judecătii, legalitatea si temeinicia arestării preventive a inculpatului major si a celui minor.

În acest sens este de observat că prin art. 160b alin. 1 din Codul de procedură penală s-a prevăzut că, “în cursul judecătii, instanta verifică periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, legalitatea si temeinicia arestării preventive“.

Tot astfel, prin art. 160h alin. 2 din Codul de procedură penală se prevede că, în cazul minorului cu vârsta între 14 si 16 ani, “verificarea legalitătii si temeiniciei arestării preventive se efectuează în cursul judecătii periodic, dar nu mai târziu de 30 de zile“, iar prin alin. 3 al aceluiasi articol se prevede că “verificarea legalitătii si temeiniciei arestării preventive a inculpatului minor mai mare de 16 ani în cursul judecătii se efectuează periodic, dar nu mai târziu de 40 de zile“.

Fată de prevederile constitutionale si de reglementările internationale la care s-a făcut referire, aceste dispozitii cu caracter imperativ din Codul de procedură penală impun respectarea cu strictete a termenelor de verificare a legalitătii si temeiniciei arestării preventive pe întreg parcursul judecătii, pentru că altfel nu ar mai exista garantia că lipsirea de libertate poate avea loc numai în conditiile determinate de lege.

A considera că termenele de mai sus nu ar fi de decădere, ci doar de recomandare ar însemna să se lipsească de continut nu numai dispozitiile din Codul de procedură penală care le instituie, ci însesi prevederile constitutionale si reglementările internationale la care România este parte, ceea ce ar fi inadmisibil.

Pe de altă parte, neconstatarea nulitătii măsurii arestării preventive luate în cazul când instanta nu se conformează dispozitiilor procedurale obligatorii referitoare la verificarea periodică a legalitătii si temeiniciei unei atare măsuri ar contraveni si prevederilor art. 197 alin. 4 teza finală din Codul de procedură penală, potrivit cărora se iau “în considerare din oficiu încălcările, în orice stare a procesului, dacă anularea actului este necesară pentru aflarea adevărului si justa solutionare a cauzei“.

Or, în raport cu prevederea art. 23 alin. (1) din Constitutie conform căreia “libertatea individuală si siguranta persoanei sunt inviolabile“, precum si cu garantiile acordate celor lipsiti de libertate prin alin. (2)–(10) ale aceluiasi articol, ar fi total inacceptabil ca nerespectarea obligatiei examinării periodice a măsurii arestării preventive, reglementată prin art. 160b si art. 160h din Codul de procedură penală, să nu fie sanctionată cu nulitatea.

Ca urmare, pentru garantarea dreptului fundamental la libertate si la siguranta persoanei, se impune să se considere că, într-o astfel de materie, nerespectarea cerintelor privind verificarea legalitătii si temeiniciei măsurii arestării preventive constituie o încălcare a normelor procedurale ce asigură justa solutionare a cauzei de natura celei la care se face referire în art. 197 alin. 4 teza finală din Codul de procedură penală, astfel că aceasta nu se poate îndrepta decât prin încetarea de drept a măsurii arestării preventive, ca efect al nerespectării termenelor imperative privind verificarea legalitătii si temeiniciei acesteia.

În consecintă, în temeiul dispozitiilor art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, si ale art. 4142 din Codul de procedură penală, urmează a se admite recursul în interesul legii si a se stabili că neverificarea de către instantă, în cursul judecătii, a legalitătii si temeiniciei măsurii arestării preventive luate fată de inculpati, în raport cu cerintele prevăzute în art. 160b alin. 1 si în art. 160h alin. 2 si 3 din Codul de procedură penală, atrage încetarea de drept a măsurii arestării preventive luate fată de inculpati si punerea lor de îndată în libertate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

În numele legii

DECID:

Admit recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie.

În aplicarea dispozitiilor art. 140 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură penală, stabilesc:

Neverificarea de către instantă, în cursul judecătii, a legalitătii si temeiniciei arestării preventive a inculpatului major înainte de împlinirea duratei de 60 de zile, la care se referă art. 160b alin. 1 din Codul de procedură penală, a inculpatului minor cu vârsta între 14 si 16 ani înainte de expirarea duratei de 30 de zile prevăzute în art. 160h alin. 2 din Codul de procedură penală, iar a inculpatului minor mai mare de 16 ani înainte de expirarea duratei de 40 de zile prevăzute în art. 160h alin. 3 din Codul de procedură penală atrage încetarea de drept a măsurii arestării preventive luate fată de inculpati si punerea lor de îndată în libertate.

Obligatorie, potrivit art. 4142 alin. 2 din Codul de procedură penală.

Pronuntată în sedintă publică, astăzi, 20 februarie 2006.

 

PRESEDINTELE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent sef,

Victoria Maftei

 

ÎNALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

– SECTIILE UNITE –

 

DECIZIA Nr. VIII

din 20 martie 2006

 

Dosar nr. 38/2005

Sub presedintia domnului prof. univ. dr. Nicolae Popa, presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie Înalta Curte de Casatie si Justitie, constituită în Sectii Unite în conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, s-a întrunit pentru a examina recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie, cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 450 alin. 2 din Codul de procedură penală referitoare la fixarea termenului după expirarea căruia poate fi reînnoită cererea sau propunerea de acordare a liberării conditionate.

Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea prevederilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicată, fiind prezenti 80 de judecători din totalul de 106 judecători aflati în functie.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Nicoleta Eucarie.

Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul în interesul legii, punând concluzii pentru admiterea acestuia, în sensul de a se stabili că, în cazul respingerii cererii sau propunerii de liberare conditionată, instanta are îndatorirea să fixeze termenul după expirarea căruia cererea sau propunerea să poată fi reînnoită, numai dacă solutia de respingere se întemeiază pe neîndeplinirea conditiilor referitoare la stăruinta în muncă, disciplină si dovezi de îndreptare, iar perioada rămasă de executat, până la împlinirea perioadei cerute de lege să fie efectiv executată, nu depăseste un an.

SECTIILE UNITE

deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:

În aplicarea dispozitiilor art. 450 alin. 2 din Codul de procedură penală, potrivit cărora, atunci “când instanta constată că nu sunt îndeplinite conditiile pentru acordarea liberării conditionate, prin hotărârea de respingere se fixează termenul după expirarea căruia propunerea sau cererea va putea fi reînnoită, termen care nu va putea fi mai mare de un an“, instantele judecătoresti nu au un punct de vedere unitar.

Astfel, unele instante, prin hotărârea de respingere a cererii sau a propunerii de liberare conditionată, au fixat termen după expirarea căruia să poată fi reînnoită cererea sau propunerea chiar si atunci când durata de timp rămasă de executat, până la împlinirea perioadei cerute de lege să fie efectiv executată, depăseste un an.

Alte instante, dimpotrivă, au considerat că un asemenea termen nu poate fi fixat, prin hotărârea de respingere a cererii sau a propunerii de liberare conditionată, decât în cazul în care perioada rămasă de executat, până la împlinirea perioadei cerute de lege să fie efectiv executată, nu depăseste un an.

Aceste din urmă instante au interpretat si au aplicat corect dispozitiile legii.

Prin art. 59 alin. 1 din Codul penal se prevede că “după ce a executat cel putin două treimi din durata pedepsei în cazul închisorii care depăseste 10 ani sau cel putin trei pătrimi în cazul închisorii mai mare de 10 ani, condamnatul care este stăruitor în muncă, disciplinat si dă dovezi temeinice de îndreptare, tinându-se seama si de antecedentele sale penale, poate fi liberat conditionat înainte de executarea în întregime a pedepsei“, stabilindu-se în continuare, în cadrul alin. 2 al aceluiasi articol, durata pedepsei ce poate fi considerată executată pe baza muncii prestate, iar prin art. 591, 60 si 62 din Codul penal, criteriile potrivit cărora se acordă liberarea conditionată în cazul infractiunilor săvârsite din culpă, în cazuri speciale sau de executare a pedepsei într-o închisoare militară.

Pe de altă parte, în conformitate cu art. 450 alin. 1 din Codul de procedură penală, “liberarea conditionată se dispune, la cererea sau propunerea făcută potrivit legii privind executarea pedepselor, de către judecătoria în a cărei circumscriptie se află locul de detinere, iar în cazul prevăzut în art. 62 alin. 3 din Codul penal, de către tribunalul militar în a cărui circumscriptie se află închisoarea militară“.

Asa cum s-a mai arătat, prin alin. 2 al aceluiasi articol se prevede că, atunci când instanta constată că nu sunt îndeplinite conditiile pentru acordarea liberării conditionate, prin hotărârea de respingere se fixează termenul după expirarea căruia propunerea sau cererea va putea fi reînnoită, precizându-se că acest termen nu poate fi mai mare de un an.

Din această ultimă precizare, referitoare la limita maximă a termenului ce se poate fixa pentru reînnoirea propunerii sau a cererii de acordare a liberării conditionate, rezultă implicit că instanta are îndatorirea să fixeze un asemenea termen numai dacă perioada rămasă de executat, până la împlinirea fractiunii de pedeapsă cerute de lege să fie efectiv executată, nu depăseste un an.

A considera altfel ar însemna ca, datorită duratei mai mari de un an a segmentului de pedeapsă ce trebuie executat până la împlinirea fractiunii necesare pentru reînnoirea cererii sau a propunerii de liberare conditionată, să devină lipsită de sens fixarea termenului, care nu poate depăsi un an, ceea ce ar fi inadmisibil.

Asa fiind, fată de finalitatea urmărită de legiuitor prin stabilirea obligatiei instantei de a fixa termenul de reînnoire a cererii sau a propunerii de acordare a liberării conditionate, care nu poate fi alta decât aceea a asigurării posibilitătii de a se examina din nou situatia celui vizat după trecerea unei perioade de timp, suficientă pentru realizarea conditiilor pe care nu le îndeplinea, dar nu mai îndelungată decât termenul la care se referă dispozitia art. 450 alin. 2 din Codul de procedură penală, se impune concluzia că, în cazul în care este necesar mai mult de un an până la completarea fractiunii ce trebuie executată din pedeapsă, un astfel de termen nu mai are ratiune să fie stabilit.

În consecintă, în temeiul dispozitiilor art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, si ale art. 4142 din Codul de procedură penală, urmează a se admite recursul în interesul legii si a se stabili că fixarea termenului de reînnoire în cazul respingerii cererii sau a propunerii de liberare conditionată se impune în toate cazurile în care solutia este determinată de neîndeplinirea cumulativă a cerintelor înscrise în art. 59 si următoarele din Codul penal, inclusiv în situatia în care perioada rămasă de executat până la împlinirea fractiunii ce trebuie să fie executată din pedeapsă nu este mai mare de un an.

În ipoteza în care cererea sau propunerea de liberare conditionată nu îndeplineste conditia privind fractiunea din pedeapsă ce trebuie să fie executată, potrivit art. 59 si următoarele din Codul penal, iar perioada rămasă de executat până la împlinirea acestei fractiuni este mai mare de un an, se impune a se stabili de instantă, prin hotărârea pe care o pronuntă, ca propunerea sau cererea să fie reînnoită numai în cadrul termenului de un an de la data executării în întregime a fractiunilor din pedeapsă la care se referă art. 59 si următoarele din Codul penal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

În numele legii

DECID:

Admit recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casatie si Justitie si stabilesc:

Fixarea termenului de reînnoire în cazul respingerii cererii sau al propunerii de liberare conditionată se impune în toate cazurile în care solutia se întemeiază pe neîndeplinirea cumulativă a conditiilor cerute de textele art. 59 si următoarele din Codul penal, inclusiv în situatia în care perioada rămasă de executat până la împlinirea fractiunii legale este mai mică sau egală cu un an.

În cazul în care cererea sau propunerea de liberare conditionată se respinge pentru neîndeplinirea conditiei privitoare la fractiunea prevăzută de art. 59 si următoarele din Codul penal, iar perioada rămasă de executat până la împlinirea acestei fractiuni este mai mare de un an, instanta va stabili ca cererea sau propunerea să fie reînnoită potrivit art. 450 alin. 2 din Codul de procedură penală, în termen de un an de la data împlinirii fractiunii prevăzute de art. 59 si următoarele din Codul penal.

Obligatorie, potrivit art. 4142 alin. 2 din Codul de procedură penală.

Pronuntată în sedintă publică, astăzi, 20 martie 2006.

 

PRESEDINTELE ÎNALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Magistrat-asistent sef,

Victoria Maftei