MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 174 (XVIII) - Nr. 491         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Miercuri, 7 iunie 2006

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 356 din 2 mai 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 185 alin. (31) lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal

 

Decizia nr. 371 din 4 mai 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (6) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

 

Decizia nr. 378 din 4 mai 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 225 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 380 din 4 mai 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2821 din Codul de procedură civilă

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

106. – Ordin al presedintelui Autoritătii Nationale pentru Persoanele cu Handicap privind aprobarea Metodologiei de organizare a cursului de limbaj mimico-gestual

 

ACTE ALE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

 

352. – Hotărâre pentru modificarea Regulamentului de ordine interioară al instantelor judecătoresti

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 356

din 2 mai 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 185 alin. (31) lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Ion Tiucă – procuror

Cristina Cătălina Turcu – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 185 alin. (31) lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Dunga Com“ – S.R.L. din Brăila în Dosarul nr. 653/CAF/2005 al Curtii de Apel Galati – Sectia contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Presedintele dispune să se facă apelul si în Dosarul nr. 131 D/2006, având ca obiect aceeasi exceptie de neconstitutionalitate, ridicată de Societatea Comercială “Quasar“ – S.R.L. din Botosani în Dosarul nr. 2.929/2005 al Curtii de Apel Suceava – Sectia comercială si de contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discutie conexarea dosarelor sus-mentionate, având în vedere obiectul identic al exceptiilor ridicate.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea.

Curtea, în temeiul dispozitiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 131 D/2006 la Dosarul nr. 130 D/2006, care este primul înregistrat.

Presedintele constată cauza în stare de judecată si acordă cuvântul pe fond.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, apreciind că se impune păstrarea jurisprudentei Curtii Constitutionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin încheierile din 10 ianuarie 2006 si din 7 decembrie 2005, pronuntate în dosarele nr. 653/CAF/2005 si nr. 2.929/2005, Curtea de Apel Galati – Sectia contencios administrativ si fiscal si Curtea de Apel Suceava – Sectia comercială si de contencios administrativ si fiscal au sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 185 alin. (31) lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Dunga Com“ – S.R.L. din Brăila si de Societatea Comercială “Quasar“ – S.R.L. din Botosani în cauze având ca obiect actiuni în anulare a unor decizii prin care s-a dispus suspendarea autorizatiilor de antrepozit fiscal.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că prevederile art. 185 alin. (31) lit. b) din Legea nr. 571/2003 aduc atingere dispozitiilor constitutionale ale art. 23 alin. (11), ale art. 45 si ale art. 53. În acest sens arată că “prin reglementarea [...] dreptului autoritătii fiscale competente de a suspenda autorizatia unui antrepozit fiscal doar pe baza unei simple sesizări penale [...], se încalcă în mod evident prevederile constitutionale referitoare la prezumtia de nevinovătie“ întrucât “se îndreptăteste Ministerul Finantelor Publice să ia măsuri sanctionatorii anterior stabilirii comiterii unei infractiuni prin hotărâre judecătorească“.

Totodată, se consideră că dispozitiile “art. 185 alin. (31) lit. b) din Legea 571/2003 contravin si prevederilor art. 45 din Constitutie deoarece, atât timp cât instanta judecătorească nu a «confirmat» încălcarea conditiilor legale de exercitare a activitătii economice, nu se poate lua măsura anulării, chiar temporară, a dreptului de a exercita activitatea economică“.

De asemenea, se mai arată că textul de lege criticat contravine si prevederilor art. 53 din Constitutie, întrucât “autorizează Ministerul Finantelor Publice de a restrânge exercitarea dreptului nostru si în alte situatii decât cele prevăzute de art. 53 din Constitutie“.

Curtea de Apel Galati – Sectia contencios administrativ si fiscal, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu si-a exprimat opinia asupra exceptiei ridicate. În temeiul dispozitiilor legale mentionate, precum si în conformitate cu art. 17 alin. (2) din regulamentul său de organizare si functionare, Curtea Constitutională a solicitat completarea actului de sesizare cu opinia instantei de judecată, dar aceasta nu a dat curs solicitării până la data pronuntării prezentei decizii.

Curtea de Apel Suceava – Sectia comercială si de contencios administrativ si fiscal apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozitiile legale criticate sunt constitutionale, în sensul în care a statuat Curtea în jurisprudenta sa.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalittate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorulraportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 185 alin. (31) lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, introdus prin art. I pct. 94 din Ordonanta Guvernului nr. 83/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 793 din 27 august 2004, aprobată cu modificări prin Legea nr. 494/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.092 din 24 noiembrie 2004.

Textul criticat are următorul cuprins:

– Art. 185 alin. (31) lit. b): “(31) La propunerea organelor de control, autoritatea fiscală competentă suspendă autorizatia pentru un antrepozit fiscal astfel: [...]

b) până la solutionarea definitivă a cauzei penale în cazul în care a fost făcută o sesizare penală referitoare la faptele incriminate ca infractiuni la regimul produselor accizabile.“

Autorii exceptiei consideră că aceste dispozitii aduc atingere prevederilor constitutionale ale art. 23 alin. (11) privitoare la prezumtia de nevinovătie, art. 45 referitor la libertatea economică si art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine următoarele:

Prevederile legale criticate au mai format obiectul controlului de constitutionalitate, prin raportare la dispozitiile art. 23 alin. (11) din Legea fundamentală. Astfel, prin Decizia nr. 154 din 23 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 216 din 9 martie 2006, Curtea a retinut, în esentă, că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată deoarece “prezumtia de nevinovătie este un principiu ce guvernează procesul penal, fără a se aplica si procedurii contenciosului fiscal“.

Întrucât nu au intervenit elemente noi care să determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, solutia si considerentele cuprinse în decizia mentionată îsi mentin valabilitatea si în cauza de fată.

Cât priveste critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 185 alin. (31) lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal în raport cu prevederile constitutionale ale art. 45 si 53, Curtea constată că nici aceasta nu poate fi retinută, pentru următoarele considerente:

Pentru eliberarea unei autorizatii de antrepozit fiscal, antrepozitarul trebuie să îndeplinească mai multe conditii, printre care si cele prevăzute de art. 180 lit. d): “în cazul unei persoane fizice [...] aceasta să nu fi fost condamnată în mod definitiv pentru evaziune fiscală, abuz de încredere, fals, uz de fals, înselăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită, în România sau în oricare din statele străine în care aceasta a avut domiciliul/rezidenta în ultimii 5 ani“ si “e) în cazul unei persoane juridice [...] administratorii acestor persoane juridice să nu fi fost condamnati în mod definitiv pentru evaziune fiscală, abuz de încredere, fals, uz de fals, Înselăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită, în România sau în oricare din statele străine în care aceasta a avut domiciliul/rezidenta în ultimii 5 ani“.

Totodată, potrivit art. 184 alin. (1) din Codul fiscal “autorizatiile sunt emise numai pentru antrepozitarii autorizati numiti si nu sunt transferabile“.

Asa fiind, Curtea constată că intentia legiuitorului a fost eliminarea oricărui risc în ceea ce priveste regimul de antrepozitare a produselor accizabile, inclusiv a riscurilor ce ar rezulta ca urmare a săvârsirii unor fapte penale de către antrepozitar.

În acest context, prevederile legale criticate sunt pe deplin justificate si nu aduc atingere dispozitiilor art. 45 din Constitutie, potrivit cărora “accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera initiativă si exercitarea acestora în conditiile legii sunt garantate“.

Măsura dispusă prin textul de lege criticat, respectiv adoptarea unei proceduri specifice de preîntâmpinare si sanctionare a faptelor care generează sau ar putea genera fenomene economice negative, este justificată de imperativul apărării ordinii publice, textul de lege criticat fiind, asadar, în acord cu art. 53 alin. (1) din Constitutie potrivit cărora exercitiul unor drepturi sau al unor libertăti poate fi restrâns numai prin lege si numai dacă se impune, după caz, pentru apărarea ordinii publice.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 185 alin. (31) lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Dunga Com“ – S.R.L. din Brăila în Dosarul nr. 653/CAF/2005 al Curtii de Apel Galati – Sectia contencios administrativ si fiscal si de Societatea Comercială “Quasar“ – S.R.L. din Botosani în Dosarul nr. 2.929/2005 al Curtii de Apel Suceava – Sectia comercială si de contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 2 mai 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Cristina Cătălina Turcu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 371

din 4 mai 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (6) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Ion Tiucă – procuror

Cristina Cătălina Turcu – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (6) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Baby Blue Gass“ – S.R.L. din Arad în Dosarul nr. 9.779/CA/2005 al Curtii de Apel Timisoara – Sectia comercială si de contencios administrativ.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Presedintele constată cauza în stare de judecată si acordă cuvântul pe fond.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 19 ianuarie 2006, Curtea de Apel Timisoara – Sectia comercială si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (6) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Baby Blue Gass“ – S.R.L. din Arad.

Exceptia a fost ridicată într-un recurs împotriva unei sentinte civile pronuntate într-o cauză având ca obiect actiunea în contencios administrativ pentru constatarea nulitătii absolute a autorizatiei de construire al cărei titular este autorul exceptiei.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004 aduc atingere prevederilor art. 15 alin. (2) si art. 44 alin. (1) teza întâi si alin. (3) din Constitutie. În acest sens arată că aplicarea textului de lege criticat “produce efecte asupra unor acte administrative si raporturi juridice succesive încheiate înainte de intrarea actului normativ în vigoare“. Totodată, se mai arată că potrivit textului de lege criticat, în situatia constatării nulitătii actului administrativ, “instanta se va pronunta, la cerere, si asupra legalitătii actelor civle încheiate în baza actului administrativ nelegal, precum si asupra efectelor civile produse“. Asa fiind, aplicarea art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004 are ca efect încălcarea dreptului de proprietate privată asupra constructiei pentru care a fost emisă autorizatia,  “norma criticată reglementând, de fapt, o expropriere“.

Curtea de Apel Timisoara – Sectia comercială si de contencios administrativ apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului arată că dispozitiile legale criticate nu contravin principiului neretroactivitătii legii, ci sunt “consacrarea principiului «tempus regit actum», cauza de nulitate existând încă de la încheierea actului“. În legătură cu dispozitiile art. 44 alin. (3) din Constitutie se apreciază că acestea înu au incidentă în cauză“.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorulraportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de  neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei îl constituie dispozitiile art. 1 alin. (6) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, având următorul cuprins:

“(6) Autoritatea publică emitentă a unui act administrativ nelegal poate să solicite instantei constatarea nulitătii acestuia, în situatia în care actul nu mai poate fi revocat, întrucât a intrat în circuitul civil si a produs efecte juridice. În cazul admiterii actiunii, instanta se va pronunta, la cerere, si asupra legalitătii actelor civile încheiate în baza actului administrativ nelegal, precum si asupra efectelor civile produse.“

Autorul exceptiei consideră că aceste dispozitii aduc atingere prevederilor constitutionale ale art. 15 alin. (2) referitor la principiul neretroactivitătii legii, art. 44 alin. (1) teza întâi privitor la garantarea dreptului de proprietate si alin. (3) referitor la exproprierea pentru o cauză de utilitate publică.

Critica de neconstitutionalitate constă, în esentă, în sustinerea că art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004 permite ca si actele administrative emise anterior intrării sale în vigoare să fie supuse controlului judecătoresc, ceea ce, în opinia autorului exceptiei, contravine dispozitiilor art. 15 alin. (2) din Constitutie. De asemenea, se sustine că textul criticat încalcă si dispozitiile art. 44 alin. (1) teza întâi si alin. (3) din Constitutie, “norma criticată reglementând, de fapt, o expropriere“.

Examinând exceptia, Curtea Constitutională retine următoarele:

Legea în raport cu care se apreciază existenta cauzei de nulitate este cea în vigoare la momentul emiterii actului administrativ nelegal, potrivit regulii “tempus regit actum“. Tot potrivit acestei reguli, legiuitorul a statuat că legea aplicabilă anulării actului este aceea din momentul anulării efective, în spetă Legea nr. 554/2004, ceea ce este în conformitate cu principiul retroactivitătii efectelor nulitătii fără a aduce atingere dispozitiilor art. 15 alin. (2) din Constitutie.

Totodată, Curtea mai retine că textul de lege criticat este o normă procedurală, adoptată de legiuitor potrivit competentei sale stabilite prin art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală.

Potrivit art. 44 alin. (1) teza a doua din Constitutie, privitor la garantarea dreptului de proprietate, continutul si limitele acestui drept sunt stabilite de lege. Or, emiterea unei autorizatii de construire cu încălcarea prevederilor legii nu poate justifica protectia dreptului de proprietate instituită prin art. 44 alin. (1) teza întâi.

Cât priveste critica de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004 prin raportare la prevederile art. 44 alin. (3) referitor la exproprierea pentru o cauză de utilitate publică, Curtea constată că aceasta nu poate fi retinută întrucât textul constitutional invocat nu are incidentă în cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (6) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, exceptie ridicată de Societatea Comercială “Baby Blue Gass“ – S.R.L. din Arad în Dosarul nr. 9.779/CA/2005 al Curtii de Apel Timisoara – Sectia comercială si de contencios administrativ.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 4 mai 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Cristina Cătălina Turcu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 378

din 4 mai 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 225 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Ion Tiucă – procuror

Mihaela Senia Costinescu – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 225 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Alexandra Roxana Pârvu în Dosarul nr. 1.160/302/2005 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucuresti.

La apelul nominal se prezintă autoarea exceptiei, prin avocat Mircea Pârvu, lipsind părtile Codită Aurica si Codită Daniela Elisabeta, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. La dosarul cauzei au fost depuse concluzii scrise din partea părtilor lipsă prin care acestea solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul autoarei exceptiei solicită admiterea criticii de neconstitutionalitate, arătând că, în măsura în care textul de lege criticat dă posibilitatea persoanei de a opta între a se prezenta sau nu în fata instantei pentru a răspunde la interogatoriu, exercitarea acestui drept procesual nu poate fi sanctionată fără a se încălca în mod grav echilibrul si egalitatea de arme între părti, precum si dreptul la apărare al părtii astfel sanctionate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neîntemeiată, sanctiunea prevăzută de norma criticată fiind corespunzătoare atitudinii culpabile a părtii care refuză să răspundă la interogatoriu sau nu se prezintă în fata instantei.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 20 februarie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 1.160/302/2005, Judecătoria Sectorului 5 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 225 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Alexandra Roxana Pârvu.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul exceptiei arată că prezumtia legală instituită de art. 225 din Codul de procedură civilă constituie o sanctiune împotriva celui care în exercitiul dreptului său la integritate psihică, refuză răspunsul la interogatoriu, ca probă în procesul civil.

În conditiile în care instanta de judecată poate considera acest refuz ca o mărturisire deplină sau un început de dovadă în folosul părtii potrivnice, dispozitiile art. 225 aduc atingere echilibrului procesual, contradictorialitătii procedurii de administrare a probelor si creează discriminări între părtile aflate în proces.

Judecătoria Sectorului 5 Bucuresti apreciază exceptia de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată, atâta vreme cât aplicabilitatea textului de lege criticat este restrânsă numai la ipoteza lipsei unor motive întemeiate care să justifice neprezentarea părtii în fata instantei sau refuzul acesteia de a răspunde la interogatoriu.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului arată că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, textul de lege criticat fiind în deplină concordantă cu dispozitiile constitutionale invocate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorulraportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 225 din Codul de procedură civilă, care au următorul continut: “Dacă partea, fără motive temeinice, refuză să răspundă la interogatoriu sau nu se înfătisează, instanta poate socoti aceste împrejurări ca o mărturisire deplină sau numai ca un început de dovadă în folosul părtii potrivnice.“

Autorul exceptiei sustine că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile constitutionale cuprinse în art. 11 alin. (2) si art. 20 referitoare la tratatele internationale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) privitoare la accesul liber la justitie, art. 22 alin. (1) care consacră dreptul la viată si la integritate fizică si psihică si art. 26 alin. (2) referitoare la viata intimă, familială si privată. De asemenea, sunt nesocotite si prevederile cuprinse în art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate ridicată, Curtea retine că textul de lege criticat reglementează situatia în care partea chemată la interogatoriu nu se prezintă în fata instantei sau, înfătisându-se la termenul stabilit, refuză să răspundă întrebărilor părtii potrivnice. Într-o atare împrejurare, dacă motivele invocate de persoana în cauză nu sunt temeinic justificate, instanta poate considera această atitudine ca o mărturisire deplină sau ca un început de dovadă în folosul celeilalte părti.

Asa fiind, Curtea constată că incidenta reglementării criticate si, deci, a sanctiunii aplicate de instantă sub aspectul probatoriului, este subsecventă refuzului nejustificat al părtii chemate la interogatoriu de a se prezenta în fata instantei sau de a răspunde întrebărilor. Asa fiind, autorul exceptiei nu se poate prevala de propria atitudine culpabilă în sustinerea criticii de neconstitutionalitate.

Pe de altă parte, în toate cazurile în care este posibilă administrarea altor probe, instanta are îndatorirea de a-si exercita rolul activ, în temeiul art. 129 alin. 5 din Codul de procedură civilă, si de a stărui în aflarea adevărului, prin toate mijloacele legale, în scopul pronuntării unei hotărâri temeinice si legale. Mai mult, părtile dispun de posibilităti suficiente si echivalente pentru a-si apăra pozitia asupra problemelor de drept si de fapt, în asemenea manieră încât mărturisirea deplină sau începutul de dovadă în folosul părtii potrivnice să nu aibă înrâurire, în mod exclusiv, asupra hotărârii instantei judecătoresti.

Pentru aceste motive, textul de lege criticat nu contine nici o dispozitie care să evidentieze încălcarea dreptului la un proces echitabil, desfăsurat după o procedură contradictorie, cu respectarea dreptului la apărare si a egalitătii armelor, fiind în deplin acord cu exigentele art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale.

Referitor la invocarea prevederilor constitutionale cuprinse în art. 22 alin. (1) care consacră dreptul la viată si la integritate fizică si psihică si în art. 26 alin. (2) referitoare la viata intimă, familială si privată, Curtea retine că acestea nu sunt relevante în cauza dedusă controlului de constitutionalitate, întrucât reglementările pretins a fi încălcate au un alt domeniu de incidentă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 225 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Alexandra Roxana Pârvu în Dosarul nr. 1.160/302/2005 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucuresti.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 4 mai 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 380

din 4 mai 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2821 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Ion Tiucă – procuror

Mihaela Senia Costinescu – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2821 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Vilhelm Muller, Eva Muller, Norbert Muller, Helga Muller si Vilhelm jr. Muller în Dosarul nr. 3.304/2005 al Tribunalului Satu Mare si de Simion Iuga în Dosarul nr. 1.012/2006 al Tribunalului Maramures – Sectia civilă.

La apelul nominal se prezintă personal Irina Iuga, lipsind autorii exceptiei si celelalte părti, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

La Dosarul Curtii Constitutionale nr. 525D/2006 a fost depusă o cerere din partea autorului exceptiei, Simion Iuga, prin care acesta solicită amânarea cauzei, întrucât avocatul ales nu se află în tară. Partea prezentă solicită respingerea cererii, arătând că aceasta are ca scop tergiversarea judecării cauzei.

Reprezentantul Ministerului Public nu se opune acordării unui nou termen.

Curtea constată că nu sunt îndeplinite conditiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 47/1992, coroborat cu art. 156 alin. 1 din Codul de procedură civilă, astfel încât cererea urmează a fi respinsă.

Curtea, din oficiu, pune în discutie conexarea Dosarului nr. 525D/2006 la Dosarul nr. 372D/2006, având în vedere că obiectul exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate în cele două dosare este identic.

Partea prezentă si reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind întrunite conditiile conexării.

În temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, Curtea dispune conexarea celor două dosare mentionate.

Cauza fiind în stare de judecată, partea Irina Iuga solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a criticii ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, retine următoarele:

Prin Încheierea din 2 martie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 3.304/2005, Tribunalul Satu Mare a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2821 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Vilhelm Muller, Eva Muller, Norbert Muller, Helga Muller si Vilhelm jr. Muller în Dosarul nr. 3.304/2005 al Tribunalului Satu Mare.

Prin Încheierea din 9 martie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 1.012/2006, Tribunalul Maramures – Sectia civilă a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2821 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Simion Iuga.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii exceptiei sustin că textul de lege criticat contravine prevederilor constitutionale referitoare la egalitatea în drepturi a cetătenilor, accesul liber la justitie, precum si celor privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti, întrucât, pentru aceeasi cauză, unele persoane beneficiază de trei grade de jurisdictie, iar altele doar de două grade. Astfel, există posibilitatea ca, prin aceeasi actiune de chemare în judecată, reclamantul să formuleze mai multe capete de cerere, dintre care doar cel principal să fie susceptibil de două grade de jurisdictie (cele secundare fiind supuse celor trei grade), împrejurare ce determină restrângerea dreptului pârâtului de a beneficia de toate căile de atac prevăzute de lege. Mai mult, în cazul în care obiectul cauzei a fost initial subevaluat, în mod gresit instanta recalifică, la momentul exercitării căii de atac, apelul ca fiind recurs. De asemenea, se mai arată că, de vreme ce încheierile interlocutorii pronuntate în procedura specială a împărtelii judiciare sunt supuse apelului, nu se poate concepe o altă cale de atac pentru hotărârea judecătorească finală.

Autorii exceptiei mai arată că sentinta civilă a fost pronuntată la o dată anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 219/2005, care a modificat, sub aspectul măririi cuantumului, valoarea obiectului litigiilor supuse dispozitiilor art. 2821 din Codul de procedură civilă, astfel încât noua dispozitie nu poate fi aplicată în spetă fără o prealabilă reevaluare a obiectului în litigiu.

Tribunalul Satu Mare si Tribunalul Maramures – Sectia civilă apreciază că exceptia este neîntemeiată, textul de lege criticat fiind în deplină concordantă cu prevederile constitutionale invocate de autorul exceptiei.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

Guvernul apreciază exceptia ca fiind neîntemeiată, întrucât textul de lege criticat nu reprezintă o încălcare a prevederilor constitutionale referitoare la egalitatea în drepturi sau accesul liber la justitie, ci, dimpotrivă, constituie o expresie a aplicării în concret a acestora.

Avocatul Poporului, invocând jurisprudenta constantă a Curtii Constitutionale, arată că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, textul de lege criticat fiind în deplină concordantă cu dispozitiile constitutionale invocate.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2) si ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie art. 2821 din Codul de procedură civilă. Textul legal criticat are următorul continut: “Nu sunt supuse apelului hotărârile judecătoresti date în primă instantă în cererile introduse pe cale principală privind pensii de întretinere, litigii al căror obiect are o valoare de până la 1 miliard lei inclusiv, atât în materie civilă, cât si în materie comercială, actiunile posesorii, precum si cele referitoare la înregistrările în registrele de stare civilă, luarea măsurilor asigurătorii si în alte cazuri prevăzute de lege.

Hotărârile instantelor judecătoresti prin care se solutionează plângerile împotriva hotărârilor autoritătilor administratiei publice cu activitate jurisdictională si ale altor organe cu astfel de activitate nu sunt supuse apelului, dacă legea nu prevede altfel.“

Autorii exceptiei sustin că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile constitutionale cuprinse în art. 16 alin. (1) care consacră egalitatea cetătenilor în fata legii, art. 21 alin. (1), (2) si (3) referitoare la accesul liber la justitie, art. 53 privind restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti, art. 124 alin. (2) referitor la înfăptuirea justitiei si în art. 154 alin. (1) care reglementează conflictul temporal de legi, precum si dispozitiile art. 6738 din Codul de procedură civilă.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că s-a mai pronuntat asupra constitutionalitătii textului de lege criticat, de exemplu prin Decizia nr. 226/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 7 iunie 2004. Cu acel prilej, Curtea a apreciat că acest text de lege nu contine nici o dispozitie discriminatorie, regimul juridic diferit fiind determinat de deosebirea de situatii care impune solutii legislative diferite în vederea asigurării celeritătii solutionării cauzelor aflate pe rolul instantelor. Asa fiind, cu privire la încălcarea art. 16 alin. (1) din Constitutie, în măsura în care reglementarea dedusă controlului se aplică tuturor celor aflati în situatia prevăzută în ipoteza normei legale, fără nici o discriminare pe considerente arbitrare, critica cu un atare obiect nu este întemeiată.

Pe de altă parte, Curtea a considerat că instituirea unor reguli speciale privind exercitarea căilor de atac nu contravine, asa cum sustine autorul exceptiei de neconstitutionalitate, prevederilor constitutionale cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justitie, atât timp cât, potrivit celor prevăzute de art. 2821 din Codul de procedură civilă, părtilor interesate le este asigurată posibilitatea de a formula o cale de atac împotriva hotărârii judecătoresti considerate defavorabilă.

Departe de a îngrădi drepturi consacrate constitutional, reglementarea prevăzută de art. 2821 din Codul de procedură civilă constituie o garantie a aplicării principiului prevăzut de art. 6 pct. 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, privind judecarea unei cauze în mod echitabil si într-un termen rezonabil, în scopul înlăturării oricăror abuzuri din partea părtilor, prin care s-ar tinde la tergiversarea nejustificată a solutionării unui proces. Curtea constată, de asemenea, că reglementările internationale în materie nu impun accesul la totalitatea gradelor de jurisdictie sau la toate căile de atac  prevăzute de legislatiile nationale, art. 13 din aceeasi conventie consacrând numai dreptul persoanei la un recurs efectiv în fata unei instante nationale, deci posibilitatea de a accede la un grad de jurisdictie. Totodată Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin hotărârea pronuntată în cazul “Golder împotriva Regatului Unit“, 1975, a statuat că: “Dreptul de acces la tribunale nu este absolut. Fiind vorba de un drept pe care conventia l-a recunoscut fără să-l definească în sensul restrâns al cuvântului, există posibilitatea limitărilor implicit admise chiar în afara limitelor care circumscriu continutul oricărui drept.“

În ceea ce priveste pretinsa încălcare a dispozitiilor art. 53 din Constitutie, republicată, Curtea a retinut că acestea sunt aplicabile numai în ipoteza în care există o restrângere a exercitării drepturilor si libertătilor fundamentale ale cetătenilor, restrângere care, astfel cum s-a arătat anterior, nu s-a constatat.

Ratiunile care au stat la baza adoptării solutiei anterioare îsi păstrează valabilitatea si în prezent, astfel încât aceasta se impune a fi mentinută.

Cât priveste aplicarea dispozitiilor rezultate în urma modificării art. 2821 din Codul de procedură civilă prin Legea nr. 219/2005, apreciem că determinarea situatiilor juridice care rămân supuse vechii reglementări, precum si a celor care vor fi guvernate de noua reglementare nu constituie o problemă de constitutionalitate, ci de aplicare a legii în timp, de competenta exclusivă a instantelor judecătoresti.

Nu pot fi primite nici sustinerile autorului exceptiei privind contrarietatea dintre dispozitii legale cuprinse în acelasi act normativ, respectiv în Codul de procedură civilă, întrucât Curtea Constitutională nu se poate pronunta asupra neconcordantelor dintre diferite norme juridice, ci numai asupra întelesului dispozitiilor legale criticate în raport cu prevederile si principiile constitutionale.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art.11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2821 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Vilhelm Muller, Eva Muller, Norbert Muller, Helga Muller si Vilhelm jr. Muller în Dosarul nr. 3.304/2005 al Tribunalului Satu Mare si de Simion Iuga în Dosarul nr. 1.012/2006 al Tribunalului Maramures – Sectia civilă.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 4 mai 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mihaela Senia Costinescu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL MUNCII, SOLIDARITĂTII SOCIALE SI FAMILIEI

 

AUTORITATEA NATIONALĂ PENTRU PERSOANELE CU HANDICAP

 

ORDIN

privind aprobarea Metodologiei de organizare a cursului de limbaj mimico-gestual

 

Având în vedere prevederile art. 2 din Ordinul ministrului educatiei si cercetării privind obtinerea atestatului de interpret în limbajul mimico-gestual specific persoanelor cu deficiente de auz,

în temeiul art. 5 alin. (4) din Ordonanta Guvernului nr. 14/2003 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Autoritătii Nationale pentru Persoanele cu Handicap, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 239/2003, cu modificările si completările ulterioare,

presedintele Autoritătii Nationale pentru Persoanele cu Handicap emite prezentul ordin.

Art. 1. – Se aprobă Metodologia de organizare a cursului de limbaj mimico-gestual, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. – Prezenta metodologie se aplică si cursurilor aflate în desfăsurare.

Art. 3. – Autoritatea Natională pentru Persoanele cu Handicap, Institutul National pentru Prevenirea si Combaterea Excluziunii Sociale a Persoanelor cu Handicap si Asociatia Natională a Surzilor din România vor duce la îndeplinire dispozitiile prezentului ordin.

Art. 4. – La data publicării prezentului ordin în Monitorul Oficial al României, Partea I, prevederile Ordinului presedintelui Autoritătii Nationale pentru Persoanele cu Handicap nr. 94/2005 privind aprobarea Metodologiei de organizare a cursului pentru obtinerea atestatului de interpret în limbajul mimico-gestual specific persoanelor cu deficiente de auz, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 26 aprilie 2005, se abrogă.

Art. 5. – Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Presedintele Autoritătii Nationale pentru Persoanele cu Handicap,

Silviu George Didilescu

 

Bucuresti, 26 mai 2006.

Nr. 106.

 

ANEXĂ

 

METODOLOGIE

de organizare a cursului de limbaj mimico-gestual

 

Art. 1. – În vederea organizării si desfăsurării cursurilor de limbaj mimico-gestual, se înfiintează Comisia de organizare a cursului de limbaj mimico-gestual, denumită în continuare Comisie.

Art. 2. – Comisia are următoarea componentă:

a) un reprezentant al Autoritătii Nationale pentru Persoanele cu Handicap;

b) un reprezentant al Institutului National pentru Prevenirea si Combaterea Excluziunii Sociale a Persoanelor cu Handicap;

c) un reprezentant al Asociatiei Nationale a Surzilor din România;

d) un reprezentant al Ministerului Educatiei si Cercetării.

Art. 3. – Comisia îndeplineste următoarele atributii:

a) organizează înscrierea cursantilor, verificarea dosarelor si a respectării conditiilor de înscriere la curs;

b) stabileste locul si perioada de desfăsurare a cursului;

c) propune membrii comisiei pentru examenul de absolvire;

d) selectează personalul didactic si auxiliar pentru organizarea si coordonarea cursului;

e) aprobă bugetul fiecărui curs;

f) aprobă raportul final si rapoartele financiare privind desfăsurarea cursului;

g) stabileste cuantumul taxei de examen, atunci când este cazul;

h) face propuneri si recomandări în vederea îmbunătătirii desfăsurării cursurilor.

Art. 4. – Organizatorul cursului este Asociatia Natională a Surzilor din România.

Art. 5. – Organizatorul cursului poate angaja pe perioada derulării cursului: un coordonator de curs, un coordonator de practică, un secretar administrativ, tehnicieni în limbaj mimico-gestual, precum si un contabil care răspunde de încasarea, înregistrarea contabilă si utilizarea sumelor de bani, conform legii si destinatiei acestora.

Art. 6. – Coordonatorul de curs îndeplineste următoarele atributii principale:

a) coordonează activitatea cursului;

b) verifică autenticitatea documentelor necesare înscrierii la curs;

c) identifică locatia pentru buna desfăsurare a cursului;

d) stabileste si propune Comisiei spre aprobare bugetul cursului;

e) stabileste necesarul de materiale si se preocupă de obtinerea acestora;

f) elaborează si propune Comisiei spre aprobare raportul final si rapoartele financiare ale cursului;

g) mentine legătura dintre Comisie si alte institutii implicate.

Art. 7. – Coordonatorul de practică îndeplineste următoarele atributii principale:

a) coordonează activitatea de practică;

b) asigură conditiile necesare desfăsurării interpretării–retroversiunii–traducerii în limbaj mimico-gestual;

c) îndrumă cursantii spre diverse institutii publice în vederea efectuării orelor de practică;

d) mentine legătura cu institutiile publice în care se va desfăsura activitatea de practică si supraveghează buna desfăsurare a acesteia;

e) organizează partea practică a cursului în cadrul examenului final;

f) asigură eficienta relatiei dintre cursanti si tehnicieni în timpul interpretării–retroversiunii–traducerii în limbaj mimico-gestual;

g) mediază relatiile dintre cursant, persoana surdă si profesor.

Art. 8. – Secretarul administrativ îndeplineste următoarele atributii principale:

a) primeste dosarele cursantilor si verifică documentele;

b) trimite informări privind acceptarea sau neacceptarea cursantului;

c) distribuie suporturile de curs;

d) asigură partea de secretariat a cursului;

e) mentine legătura dintre comisia pentru examenul de absolvire, cursant si profesori.

Art. 9. – Tehnicienii îndeplinesc următoarele atributii principale:

a) asigură cursantilor notiuni despre dactilemele necesare comunicării, precum si notiuni de interpretare–retroversiune–traducere în limbaj mimico-gestual;

b) comunică prin limbaj mimico-gestual cu cursantul;

c) evaluează capacitatea de exprimare a cursantului în limbaj mimico-gestual, în colaborare cu coordonatorul de practică;

d) asigură consolidarea interpretării si comunicării prin limbaj mimico-gestual.

Art. 10. – Se pot înscrie la cursurile de limbaj mimicogestual următoarele categorii de persoane:

a) persoane cu studii liceale, cu sau fără diplomă de bacalaureat;

b) persoane cu studii postliceale;

c) persoane cu studii universitare.

Art. 11. – Cursantii care sunt reprezentanti ai unor institutii publice, operatori economici, persoane juridice fără scop patrimonial sunt obligati să prezinte la înscriere un act autentificat prin care respectivele institutii se obligă să achite taxa de scolarizare înainte de începerea cursurilor, precizând modalitătile de plată.

Art. 12. – (1) Cuantumul taxei de scolarizare este de 1.760 lei (RON).

(2) Suma mentionată la alin. (1) include taxa de înmatriculare în cuantum de 50 lei (RON) si taxa de scolarizare în cuantum de 1.710 lei (RON).

(3) Plata taxei de scolarizare se face în două rate:

a) o rată de 50% după acceptarea la curs, dar înainte de începerea primului modul de curs;

b) o rată de 50% începând cu cel de-al doilea modul de curs.

(4) Cuantumul taxei de scolarizare prevăzute la alin. (1) se poate modifica prin ordin al presedintelui Autoritătii Nationale pentru Persoanele cu Handicap.

Art. 13. – Prezenta la examenul de absolvire este conditionată de plata integrală a taxei de scolarizare.

Art. 14. – Taxa de scolarizare include:

a) costuri administrative;

b) costuri resurse umane;

c) costuri pentru deplasarea cadrelor didactice la si de la locul de desfăsurare a activitătilor prevăzute în programa de curs;

d) costuri pentru asigurarea locatiei de desfăsurare a cursului.

Art. 15. – (1) Gestionarea taxelor de scolarizare se face de către organizatorul cursului, respectiv Asociatia Natională a Surzilor din România, pe bază de buget aprobat de Comisie si cu obligatia de justificare a cheltuielilor prin întocmirea unui raport financiar după fiecare curs.

(2) Sumele neutilizate vor fi redistribuite pentru sesiunea următoare a cursului si/sau pentru desfăsurarea cursurilor următoare.

Art. 16. – Se va încheia un contract între cursant si organizatorul cursului, conform modelului prezentat în anexa care face parte integrantă din prezenta metodologie.

Art. 17. – Dosarul cu documentele necesare înscrierii la cursul de limbaj mimico-gestual se va depune la sediul organizatorului cursului si va cuprinde următoarele documente:

a) cerere;

b) buletin de identitate/carte de identitate (copie);

c) ultimul act de studii (copie legalizată);

d) certificat medical din care să rezulte faptul că persoana este aptă pentru a participa la curs;

e) curriculum vitae;

f) adeverintă de somaj (dacă este cazul);

g) act autentic prin care institutia publică, operatorul economic, persoana juridică fără scop patrimonial se obligă să achite taxa de scolarizare (dacă este cazul).

Art. 18. – În situatia în care numărul celor Înscrisi depăseste numărul de locuri, se aplică următoarele criterii de departajare:

a) studiile absolvite: universitare, postliceale, liceale (cu sau fără bacalaureat);

b) ierarhizarea domeniilor de activitate în care lucrează persoana: institutii publice, asistentă socială, educatie, medicină etc.;

c) posibilitatea de a transpune în comunicare limbajul mimico-gestual în limba maternă, precum si transferul comunicării verbale în limbajul mimico-gestual;

d) fluentă în limbajul propriu si predispozitie spre al doilea limbaj.

Art. 19. – (1) Comisia pentru examenul de absolvire va fi numită prin ordin al presedintelui Autoritătii Nationale pentru Persoanele cu Handicap, la propunerea Comisiei.

(2) Comisia pentru examenul de absolvire are următoarea componentă:

a) presedinte – un cadru didactic universitar sau un profesor cu gradul didactic I, cu specialitatea psihologie, psihopedagogie specială sau pedagogie;

b) vicepresedinte – reprezentant al Autoritătii Nationale pentru Persoanele cu Hadicap sau al Asociatiei Nationale a Surzilor din România;

c) 3 membri, cu experientă si competente în domeniul comunicării sau al protectiei persoanelor cu handicap.

Art. 20. – (1) Cursul de limbaj mimico-gestual se va desfăsura pe o durată de mimimum 6 luni si cuprinde:

– 4 module a câte 10 zile fiecare;

– un modul de interpretare–retroversiune–traducere si evaluare finală, cu durata de 8 zile;

– 150 de ore de practică în institutiile publice.

(2) Planul de învătământ va fi adus la cunostintă cursantilor înainte de începerea cursului.

Art. 21. – Înaintea examenului, la modulul de interpretare–retroversiune–traducere si evaluare finală, cursantul trebuie să prezinte o adeverintă din care să rezulte efectuarea unui număr de 150 de ore de practică în institutiile publice.

Art. 22. – (1) Absenta de la cursuri mai mult de 25% din ore determină eliminarea de drept a cursantului.

(2) Sumele plătite până la data eliminării nu se returnează.

Art. 23. – Prezenta la examenul de absolvire este obligatorie.

Art. 24. – În caz de absentare în ziua examenului sau al unui esec scolar, comisia pentru examenul de absolvire nu eliberează nici un fel de act.

Art. 25. – În cazuri bine motivate (scutiri medicale, imposibilitatea deplasării, calamităti etc.) absolventii cursului se pot prezenta la următoarea sesiune fără a plăti o altă taxă, cu respectarea prevederilor art. 20 si 21.

Art. 26. – În afara cazurilor prevăzute la art. 25, prezenta la o nouă sesiune de examen este conditionată de achitarea unei taxe de examen stabilite de comisia de organizare a cursului.

 

ANEXĂ

la metodologie

 

CONTRACT Nr . . . . . . . . . . . . . . . . .

 

Încheiat între:

1. Asociatia Natională a Surzilor din România, reprezentată prin ..............................................................., având functia de ...........................................................,

si

2. .................................., în calitate de cursant(ă) la cursul de limbaj mimico-gestual cu durata de ......., beneficiar(ă) de servicii educationale finantate pe bază de taxe, născut(ă) la data de ........................, în localitatea .................., fiul/fiica lui ................... si al/a .................., domiciliat(ă) în localitatea ............., str. ............... nr. ......, bl. ........., sc. ........, ap. ......, judetul/sectorul ............., legitimat(ă) cu B.I./C.I. seria ........... nr. ..........., emis(ă) de Politia ............... la data de ............................................. .

Obiectul contractului

Art. 1. – Prezentul contract are ca obiect derularea activitătilor curriculare si extracurriculare reglementând raporturile dintre Asociatia Natională a Surzilor din România si fiecare cursant care beneficiază de finantare pe bază de taxe, cu precizarea drepturilor si obligatiilor părtilor semnatare în concordantă cu legislatia în vigoare.

Art. 2. – Prezentul contract este elaborat în conformitate cu ordinul ministrului educatiei si cercetării privind obtinerea atestatului de interpret în limbajul mimicogestual specific persoanelor cu deficiente de auz.

Art. 3. – Prezentul contract este încheiat pentru cursul de limbaj mimico-gestual.

Art. 4. – Drepturile si obligatiile părtilor contractante decurg din legislatia în vigoare, precum si din regulamentele specifice cursului.

Drepturile si obligatiile părtilor contractante

Art. 5. – Asociatia Natională a Surzilor din România are următoarele drepturi si obligatii:

a) monitorizează modul în care cursantul îsi respectă toate îndatoririle;

b) propune presedintelui Autoritătii Nationale pentru Persoanele cu Handicap modificarea cuantumului taxei de scolarizare, în functie de evolutia indicelui preturilor de consum;

c) asigură conditiile materiale si logistice de derulare a activitătilor didactice conform planurilor de învătământ;

d) aduce la cunostintă cursantilor toate datele privitoare la modul de desfăsurare a examenului de absolvire;

e) stabileste si aplică sistemul de evaluare a cunostintelor, conditiile necesare de promovare si de întrerupere medicală sau din alte motive a studiilor.

Art. 6. – Cursantul are următoarele drepturi si obligatii:

a) de a participa la formarea/instruirea prevăzută în curriculum si la alte activităti didactice suplimentare organizate în conformitate cu regulamentul cursului;

b) de a utiliza baza materială si logistică si de a avea acces la alte servicii legate de procesul de învătământ;

c) de a solicita Asociatiei Nationale a Surzilor din România întreruperea medicală sau amânarea studiilor din alte motive temeinic justificate;

d) de a participa la libera exprimare a opiniilor, la evaluarea activitătii pentru disciplinele frecventate, respectând reglementările din regulamentul cursului;

e) de a se încadra în reglementările legislative în vigoare si cele specifice Asociatiei Nationale a Surzilor din România în derularea activitătilor curriculare si extracurriculare;

f) de a se încadra în reglementările Asociatiei Nationale a Surzilor din România privind evaluarea cunostintelor si certificarea examinărilor;

g) de a folosi cu grijă bunurile materiale existente în spatiile de învătământ si de a le păstra în bună stare.

Contravaloarea prejudiciilor rezultate din degradarea sau distrugerea acestor bunuri se va recupera de la cel care le-a produs, conform procedurilor legale în vigoare;

h) de a achita taxa de scolarizare conform prevederilor Metodologiei de organizare a cursului de limbaj mimicogestual.

Art. 7. – În situatii litigioase, conflicte interpersonale, comportament indecent privind relatiile dintre cursant si cadrele didactice, atât cursantul, cât si cadrul didactic se pot adresa organismului abilitat pentru rezolvarea acestor probleme.

Art. 8. – Pentru apărarea drepturilor sale, cursantul se poate adresa prin petitie organelor de conducere ale Asociatiei Nationale a Surzilor din România.

Taxe si penalităti

Art. 9. – Cursantul se obligă să plătească la termen taxa de înmatriculare si taxa de scolarizare.

Pentru cursul de limbaj mimico-gestual, taxele sunt următoarele:

a) taxa de înmatriculare – 50 lei (RON);

b) taxa de scolarizare – 1.710 lei (RON).

Taxa de scolarizare poate fi plătită în două rate egale.

Pentru întârzierile la plată se vor calcula penalizări în valoare de 0,15% pe zi din suma restantă, până la achitarea integrală a acesteia.

Art. 10. – În cazul în care cursantul solicită anularea înmatriculării, taxa de scolarizare achitată sau părti ale acesteia pot fi rambursate în următoarele conditii:

a) dacă solicitarea anulării înmatriculării survine în cinci zile de la începerea cursului, suma achitată se restituie integral, retinându-se, dacă există, costul resurselor de învătământ primite;

b) dacă solicitarea anulării înmatriculării survine înaintea primei activităti tutoriale directe, suma achitată se restituie în proportie de cel putin 85%, în functie de data solicitării;

c) dacă solicitarea anulării înmatriculării survine după prima activitate tutorială directă, dar la mai putin de jumătate din volumul activitătilor tutoriale programate, suma achitată se restituie în proportie de cel putin 50%, în functie de data solicitării.

Taxa de înmatriculare nu se restituie.

Prezentul contract se încheie astăzi, ................, în două exemplare originale, câte unul pentru fiecare parte contractantă.

Un exemplar se păstrează de către Asociatia Natională a Surzilor din România la dosarul personal al cursantului, iar al doilea, la cursant.

 

Comisia de organizare,

....................................

...................................

..................................

.................................

Cursant,

.........................................

 

ACTE ALE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

 

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

PLENUL

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Regulamentului de ordine interioară al instantelor judecătoresti

 

În temeiul dispozitiilor art. 133 alin. (5) si (7) din Constitutia României, republicată, ale art. 23 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată,

având în vedere art. 139 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată,

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăste:

Art. I. – Regulamentul de ordine interioară al instantelor judecătoresti, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 958 din 28 octombrie 2005, se modifică si se completează după cum urmează:

1. La articolul 10 alineatul (1), teza a doua a literei t) va avea următorul cuprins:

“Atributiile specifice de ordonator secundar de credite pot fi delegate vicepresedintelui sau, după caz, unuia dintre vicepresedinti ori managerului economic;“

2. La articolul 12 alineatul (1), teza a doua a literei m) va avea următorul cuprins:

“Atributiile specifice de ordonator tertiar de credite pot fi delegate vicepresedintelui sau, după caz, unuia dintre vicepresedinti ori managerului economic;“

3. Alineatul (6) al articolului 25 va avea următorul cuprins:

“(6) În functie de problemele supuse dezbaterii, la sedintele colegiilor de conducere ale curtilor de apel, tribunalelor si tribunalelor specializate pot fi invitati si judecători de la alte instante, care nu au drept de vot. În aceleasi conditii, la sedintele colegiilor de conducere ale curtilor de apel, tribunalelor, tribunalelor specializate si judecătoriilor pot fi invitati si reprezentanti ai organizatiilor sindicale din cadrul acestor instante.“

4. La articolul 54 alineatul (1), litera e) va avea următorul cuprins:

“e) completează condica sedintelor de judecată, în care se trec dosarele din sedinta respectivă, în ordinea înscrisă în lista cauzelor, cu următoarele mentiuni: numărul curent, numele sau denumirea părtilor, numărul dosarului si obiectul cauzei, termenul acordat, cu indicarea motivului amânării cauzei; în cazul amânării pronuntării, se va indica data acesteia;“

5. La articolul 78, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

“(11) Desemnarea unui judecător să conducă biroul de informare si relatii publice se poate face numai cu acordul prealabil al acestuia. În functie de volumul de activitate al judecătorului desemnat să conducă biroul de informare si relatii publice, presedintele instantei, cu avizul colegiului de conducere, poate dispune degrevarea partială sau totală a acestuia de atributiile ce îi revin ca judecător.“

6. La articolul 78, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:

“(21) Presedintele instantei poate dispune ca un alt judecător sau, după caz, unul dintre consilierii prevăzuti la alin. (2) să-l înlocuiască pe purtătorul de cuvânt în situatia în care acesta lipseste din instantă sau este antrenat în alte activităti.“

7. Alineatul (2) al articolului 87 va avea următorul cuprins:

“(2) Pentru depunerea cererilor si actelor sau obtinerea de informatii, persoanele interesate se pot adresa, după caz, presedintelui instantei sau înlocuitorului acestuia, presedintelui de sectie, judecătorului de serviciu, biroului de informare si relatii publice sau personalului de la registratură si arhivă. În interesul înfăptuirii justitiei, avocatii au prioritate.“

8. Alineatele (2) si (5) ale articolului 92 vor avea următorul cuprins:

“(2) Dosarele si evidentele instantei privitoare la activitatea de judecată pot fi consultate de persoanele care justifică un interes legitim, cu respectarea ordinii de solicitare si a măsurilor de asigurare a integritătii documentelor. Cererea, cu datele de identificare ale solicitantului, se aprobă de persoana care coordonează activitatea compartimentului arhivă. Cererile formulate de ziaristi se aprobă de purtătorul de cuvânt sau, în lipsa acestuia, de persoana care coordonează activitatea compartimentului arhivă.

................................................................................................

(5) Au prioritate la consultarea dosarului cauzei, în următoarea ordine: avocatii, părtile sau reprezentantii părtilor, expertii si interpretii desemnati în cauză.“

9. După alineatul (2) al articolului 92 se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:

“(21) Cererile prevăzute la alin. (2) se depun în dosarul cauzei.“

10. După articolul 96 se introduce un nou articol, articolul 961, cu următorul cuprins:

“Art.961. – (1) Cererile accesorii referitoare la un dosar repartizat aleatoriu se judecă de acelasi complet.

(2) Cererile privind măsurile asiguratorii care se pot dispune si fără a fi pe rol o judecată asupra fondului se repartizează aleatoriu.“

11. La articolul 97, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:

“(2) În situatia în care judecătorii prevăzuti la alin. (1) se află în imposibilitate să ia măsurile necesare pregătirii judecătii, astfel încât să se asigure solutionarea cu celeritate a cauzelor, acestea vor fi dispuse de presedintele instantei ori al sectiei sau de judecătorul de serviciu.“

12. Alineatul (3) al articolului 98 va avea următorul cuprins:

“(3) Dacă în urma solutionării incidentelor procedurale prevăzute la alin. (2) se constată că, din motive prevăzute de lege, completul căruia i-a fost repartizată aleatoriu cauza nu este în măsură să judece, dosarul se repartizează completului următor celui care a solutionat incidentul procedural sau, dacă nu există un asemenea complet, cauza va fi judecată de completul care a solutionat incidentul procedural.“

13. Alineatul (1) al articolului 99 va avea următorul cuprins:

“Art.99. – (1) Incidentele procedurale, altele decât cele prevăzute în art. 98 alin. (2)–(4) si alin. (6), ivite în cursul procesului vor fi solutionate cu respectarea continuitătii completului de judecată, în conditiile legii, precum si a normelor privind repartizarea aleatorie în cazul în care nu se poate aplica principiul continuitătii. În aceleasi conditii se solutionează si declaratiile de abtinere sau cererile de recuzare a procurorului, magistratului-asistent sau grefierului de sedintă.“

14. După articolul 99 se introduc patru noi articole, articolele 991–994, cu următorul cuprins:

“Art.991. – (1) Pentru toate cererile de recurs formulate împotriva hotărârilor pronuntate de judecătorulsindic în cadrul procedurii deschise împotriva unui debitor se constituie un singur dosar.

(2) Cererile de recurs ulterioare, formulate împotriva altor hotărâri care vizează acelasi debitor, vor primi coperti inscriptionate cu acelasi număr unic de dosar, atribuit prin repartizarea aleatorie a primului recurs. Pentru solutionarea fiecărui recurs, completul astfel învestit poate pronunta câte o decizie.

Art. 992. – (1) Începând cu 1 iulie 2006 se generalizează sistemul ECRIS al numărului unic de dosar la toate instantele. Numărul unic al dosarului este format din: numărul din registrul general electronic/numărul identificator al instantei/anul înregistrării dosarului.

(2) Numărul din registrul general electronic reprezintă numărul dosarului în cadrul registrului electronic pentru întreaga instantă. Acest număr începe de la valoarea 1 pentru primul dosar din anul curent si continuă incremental pentru fiecare nou dosar creat.

(3) Numărul identificator al instantei reprezintă un număr unic de identificare a instantei de judecată. Lista numerelor de identificare a instantelor de judecată este prevăzută în anexa la prezentul regulament.

(4) Numărul unic dat de instanta de fond se păstrează fără modificări, pe tot parcursul solutionării dosarului, până la executarea hotărârii.

(5) La data intrării în utilizare a aplicatiei ECRIS, numerele unice emise anterior în instantă se preiau în sistemul informatic, odată cu introducerea dosarelor aflate pe rol.

Art. 993. – (1) În caz de avarie, instantele care folosesc sistemul ECRIS vor proceda la atribuirea numărului unic de dosar prin alocarea unei plaje de numere care să pornească de la un număr mai mare decât ultimul număr atribuit electronic. Fiecare dosar înregistrat se notează în registrul de avarie.

(2) După ce avaria dispare, grefierii care au gestionat registrul de avarie au obligatia de a înregistra toate dosarele din acest registru în sistemul ECRIS, pentru a deveni numere unice de dosare.

(3) Înregistrarea de noi dosare în sistemul ECRIS se realizează numai după preluarea în sistemul electronic a tututor numerelor din registrul de avarie.

Art. 994. – (1) Instantele judecătoresti care în prezent nu folosesc sistemul ECRIS vor trece la utilizarea acestui program până cel mai târziu la 31 decembrie 2006.

(2) Instantele judecătoresti care utilizează sistemul ECRIS vor lua măsuri pentru completarea tuturor câmpurilor aplicatiei ECRIS cu date complete si corecte, conform instructiunilor de utilizare.“

15. Alineatul (1) al articolului 105 va avea următorul cuprins:

“Art.105. – (1) Rezultatul deliberării se consemnează într-o minută care va fi scrisă pe cererea de chemare în judecată, pe cererea de apel sau de recurs ori pe ultima încheiere. Transcrierea minutei, integral sau în extras, în condica sedintelor de judecată se face de presedintele completului ori de un alt judecător, membru al acestuia.“

16. Alineatul (3) al articolului 110 va avea următorul cuprins:

“(3) Hotărârile tehnoredactate vor purta, pe ultima pagină, următoarele mentiuni: data tehnoredactării, initialele redactorului si ale tehnoredactorului si numărul exemplarelor, iar la instantele de control judiciar se va trece numele judecătorilor care au pronuntat hotărârile supuse controlului. Hotărârile se vor redacta în numărul de exemplare necesar, spre a se asigura comunicarea acestora tuturor persoanelor pentru care legea prevede că hotărârea se comunică integral. Două exemplare de pe fiecare hotărâre vor fi semnate de membrii completului de judecată si de grefierul de sedintă.“

17. După articolul 160 se introduce anexa la regulament, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. II. – Regulamentul de ordine interioară al instantelor judecătoresti, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005, cu modificările si completările aduse prin prezenta hotărâre, va fi republicat dându-se textelor o nouă numerotare.

 

Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii,

judecător Iulian Gîlcă

 

Bucuresti, 10 mai 2006.

Nr. 352.

 

ANEXĂ

(Anexă la regulament)

 

LISTA

numerelor de identificare ale instantelor de judecată

 

Numărul de identificare

al instantei de judecată

Instanta de judecată

1

Înalta Curte de Casatie si Justitie

2

Curtea de Apel Bucuresti

3

Tribunalul Bucuresti

4

Judecătoria Sectorului 4 Bucuresti

30

Tribunalul Timis

32

Curtea de Apel Bacău

33

Curtea de Apel Cluj

35

Curtea de Apel Oradea

36

Curtea de Apel Constanta

39

Curtea de Apel Suceava

40

Tribunalul Botosani

42

Curtea de Apel Ploiesti

43

Curtea de Apel Târgu Mures

44

Curtea de Apel Galati

45

Curtea de Apel Iasi

46

Curtea de Apel Pitesti

54

Curtea de Apel Craiova

55

Judecătoria Arad

57

Curtea de Apel Alba Iulia

59

Curtea de Apel Timisoara

62

Tribunalul Brasov

63

Tribunalul Dolj

64

Curtea de Apel Brasov

81

Curtea Militară de Apel Bucuresti

83

Tribunalul Satu Mare

84

Tribunalul Sălaj

85

Tribunalul Sibiu

86

Tribunalul Suceava

87

Tribunalul Teleorman

88

Tribunalul Tulcea

89

Tribunalul Vaslui

90

Tribunalul Vâlcea

91

Tribunalul Vrancea

92

Tribunalul Militar Bucuresti

93

Tribunalul Ilfov

94

Judecătoria Buftea

95

Tribunalul Gorj

96

Tribunalul Harghita

97

Tribunalul Hunedoara

98

Tribunalul Ialomita

99

Tribunalul Iasi

100

Tribunalul Maramures

101

Tribunalul Mehedinti

102

Tribunalul Mures

103

Tribunalul Neamt

104

Tribunalul Olt

105

Tribunalul Prahova

107

Tribunalul Alba

108

Tribunalul Arad

109

Tribunalul Arges

110

Tribunalul Bacău

111

Tribunalul Bihor

112

Tribunalul Bistrita-Năsăud

113

Tribunalul Brăila

114

Tribunalul Buzău

115

Tribunalul Caras-Severin

116

Tribunalul Călărasi

117

Tribunalul Cluj

118

Tribunalul Constanta

119

Tribunalul Covasna

120

Tribunalul Dâmbovita

121

Tribunalul Galati

122

Tribunalul Giurgiu

173

Judecătoria Adjud

174

Judecătoria Agnita

175

Judecătoria Aiud

176

Judecătoria Alba Iulia

177

Judecătoria Alesd

179

Judecătoria Babadag

180

Judecătoria Bacău

181

Judecătoria Baia de Aramă

182

Judecătoria Baia Mare

183

Judecătoria Băilesti

184

Judecătoria Bals

185

Judecătoria Bălcesti

186

Judecătoria Beclean

187

Judecătoria Beius

188

Judecătoria Bicaz

189

Judecătoria Bârlad

190

Judecătoria Bistrita

191

Judecătoria Blaj

192

Judecătoria Bolintin-Vale

193

Judecătoria Botosani

194

Judecătoria Bozovici

195

Judecătoria Brad

196

Judecătoria Brăila

197

Judecătoria Brasov

198

Judecătoria Brezoi

199

Judecătoria Buhusi

200

Judecătoria Buzău

201

Judecătoria Calafat

202

Judecătoria Călărasi

203

Judecătoria Câmpeni

204

Judecătoria Câmpina

205

Judecătoria Câmpulung

206

Judecătoria Câmpulung Moldovenesc

207

Judecătoria Caracal

208

Judecătoria Caransebes

210

Judecătoria Chisineu-Cris

211

Judecătoria Cluj-Napoca

212

Judecătoria Constanta

213

Judecătoria Corabia

214

Judecătoria Costesti

215

Judecătoria Craiova

216

Judecătoria Curtea de Arges

217

Judecătoria Darabani

218

Judecătoria Carei

219

Judecătoria Dej

220

Judecătoria Deta

221

Judecătoria Deva

222

Judecătoria Dorohoi

223

Judecătoria Drăgăsani

224

Judecătoria Dragomiresti

225

Judecătoria Drobeta-Turnu Severin

226

Judecătoria Făgăras

227

Judecătoria Fălticeni

228

Judecătoria Făurei

229

Judecătoria Fetesti

230

Judecătoria Filiasi

231

Judecătoria Focsani

232

Judecătoria Găesti

233

Judecătoria Galati

234

Judecătoria Gheorgheni

235

Judecătoria Gherla

236

Judecătoria Giurgiu

237

Judecătoria Gura Humorului

238

Judecătoria Gurahont

239

Judecătoria Hârlău

240

Judecătoria Hateg

241

Judecătoria Horezu

242

Judecătoria Huedin

243

Judecătoria Hunedoara

244

Judecătoria Husi

245

Judecătoria Iasi

246

Judecătoria Ineu

247

Judecătoria Însurătei

248

Judecătoria Întorsura Buzăului

249

Judecătoria Lehliu-Gară

250

Judecătoria Lipova

251

Judecătoria Ludus

252

Judecătoria Lugoj

253

Judecătoria Măcin

254

Judecătoria Mangalia

255

Judecătoria Marghita

256

Judecătoria Medgidia

257

Judecătoria Medias

258

Judecătoria Miercurea-Ciuc

259

Judecătoria Mizil

260

Judecătoria Moinesti

261

Judecătoria Moldova Nouă

262

Judecătoria Moreni

263

Judecătoria Motru

264

Judecătoria Murgeni

265

Judecătoria Năsăud

266

Judecătoria Negresti-Oas

267

Judecătoria Novaci

268

Judecătoria Odorheiu Secuiesc

269

Judecătoria Oltenita

270

Judecătoria Onesti

271

Judecătoria Oradea

272

Judecătoria Orăstie

273

Judecătoria Gravita

274

Judecătoria Orsova

275

Judecătoria Panciu

277

Judecătoria Pătârlagele

278

Judecătoria Petrosani

279

Judecătoria Piatra Neamt

280

Judecătoria Pitesti

281

Judecătoria Ploiesti

282

Judecătoria Pogoanele

283

Judecătoria Pucioasa

284

Judecătoria Răcari

285

Judecătoria Rădăuti

286

Judecătoria Răducăneni

287

Judecătoria Râmnicu Sărat

288

Judecătoria Râmnicu Vâlcea

289

Judecătoria Reghin

290

Judecătoria Resita

291

Judecătoria Roman

292

Judecătoria Rosiori de Vede

293

Judecătoria Rupea

294

Judecătoria Săliste

295

Judecătoria Sânnicolau Mare

296

Judecătoria Satu Mare

297

Judecătoria Săveni

298

Judecătoria Sebes

299

Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti

300

Judecătoria Sectorului 2 Bucuresti

301

Judecătoria Sectorului 3 Bucuresti

302

Judecătoria Sectorului 5 Bucuresti

303

Judecătoria Sectorului 6 Bucuresti

304

Judecătoria Segarcea

305

Judecătoria Sfântu Gheorghe

306

Judecătoria Sibiu

307

Judecătoria Sighetu Marmatiei

308

Judecătoria Sighisoara

309

Judecătoria Simleu Silvaniei

310

Judecătoria Sinaia

311

Judecătoria Slatina

312

Judecătoria Slobozia

313

Judecătoria Strehaia

314

Judecătoria Suceava

315

Judecătoria Târgoviste

316

Judecătoria Târgu Bujor

317

Judecătoria Târgu Cărbunesti

318

Judecătoria Târgu Jiu

319

Judecătoria Târgu Lăpus

320

Judecătoria Târgu Mures

321

Judecătoria Târgu Neamt

322

Judecătoria Târgu Secuiesc

323

Judecătoria Târnăveni

324

Judecătoria Tecuci

325

Judecătoria Timisoara

326

Judecătoria Toplita

327

Judecătoria Tulcea

328

Judecătoria Turda

329

Judecătoria Turnu Măgurele

330

Judecătoria Urziceni

331

Judecătoria Vălenii de Munte

332

Judecătoria Vânju Mare

333

Judecătoria Vaslui

334

Judecătoria Vatra Dornei

335

Judecătoria Videle

336

Judecătoria Viseu de Sus

337

Judecătoria Zalău

338

Judecătoria Zărnesti

339

Judecătoria Zimnicea

739

Tribunalul Militar Iasi

740

Judecătoria Alexandria

751

Tribunalul Militar Timisoara

752

Tribunalul Militar Cluj-Napoca

753

Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti

787

Judecătoria Avrig

828

Judecătoria Topoloveni

829

Judecătoria Podu Turcului

832

Judecătoria Făget

833

Judecătoria Salonta

838

Judecătoria Liesti

842

Judecătoria Hârsova

847

Judecătoria Somcuta Mare

866

Judecătoria Pascani

867

Judecătoria Sângeorgiu de Pădure

868

Judecătoria Scornicesti

1.259

Tribunalul Comercial Arges

1.285

Tribunalul Comercial Cluj

1.371

Tribunalul Comercial Mures

1.372

Tribunalul pentru minori si familie Brasov