MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI
P A R T E A I
Anul 174 (XVIII) - Nr. 507 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE Luni, 12 iunie 2006
SUMAR
DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE
Decizia nr. 387 din 9 mai 2006 referitoare
la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 229 alin. (2) din
Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale
Decizia nr. 388 din 9 mai 2006
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 22 din
Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv în
perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989
HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
710. – Hotărâre privind
suplimentarea bugetului Ministerului Transporturilor, Constructiilor si
Turismului din Fondul de interventie la dispozitia Guvernului, prevăzut în
bugetul de stat pe anul 2006, pentru înlăturarea efectelor calamitătilor
naturale produse de inundatii si alunecări de teren în anul 2006
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI
PUBLICE CENTRALE
262. – Ordin al
ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei privind aprobarea Listei
standardelor române care au adoptat standardele europene armonizate pentru
echipamentele radio si echipamentele terminale de telecomunicatii, potrivit
Directivei 1999/5/CE
ACTE ALE AUTORITĂTII NATIONALE DE SUPRAVEGHERE A
PRELUCRĂRII DATELOR CU CARACTER PERSONAL
60. – Decizie a
presedintelui Autoritătii Nationale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu
Caracter Personal privind stabilirea unor formulare tipizate ale notificărilor
prevăzute de Legea nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la
prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date
DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
din 9 mai 2006
referitoare
la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 229 alin. (2) din Legea
nr. 31/1990 privind societătile comerciale
Ioan Vida – presedinte
Nicolae Cochinescu – judecător
Aspazia Cojocaru – judecător
Constantin Doldur – judecător
Acsinte Gaspar – judecător
Kozsokár Gábor – judecător
Petre Ninosu – judecător
Ion Predescu – judecător
Serban Viorel Stănoiu – judecător
Mihaela Cîrstea – procuror
Maria Bratu – magistrat-asistent
Pe rol se află
solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 229 alin.
(2) din Legea nr.
31/1990 privind societătile comerciale, exceptie ridicată de Emilia
Georgievna Chiosev, în nume propriu si în calitate de reprezentant legal al
minorului Paul Gheorghe Banu, în Dosarul nr. 2.163/C+MF/2005 al Curtii de Apel
Galati – Sectia comercială, maritimă si fluvială.
La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a exceptiei ca neîntemeiată, întrucât prevederile de lege criticate
nu încalcă dispozitiile constitutionale.
CURTEA,
având în vedere actele si lucrările dosarului,
constată următoarele:
Prin Încheierea din 27 decembrie 2005, pronuntată în
Dosarul nr. 2.163/C+MF/2005, Curtea de Apel Galati– Sectia comercială,
maritimă si fluvială a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 229 alin. (2) din Legea nr.
31/1990 privind societătile comerciale, exceptie ridicată de Emilia
Georgievna Chiosev, în nume propriu si în calitate de reprezentant legal al
minorului Paul Gheorghe Banu.
În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul
acesteia sustine, în esentă, că textul criticat contravine dispozitiilor art.
16, 20, 44, 46, 47, 48 si 49 din Constitutie, întrucât ca urmare a decesului
unuia dintre asociatii Societătii Comerciale “Astra Holding“ – S.R.L. din
Galati, sotia acestuia, în calitate de asociat, a hotărât continuarea
existentei societătii sub forma societătii cu răspundere limitată cu asociat
unic, înainte de a fi dezbătută succesiunea, desi asociatul decedat avea un fiu
natural.
Curtea de Apel Galati – Sectia comercială, maritimă si
fluvială consideră că exceptia este nefondată, întrucât
societătile comerciale cu răspundere limitată având caracterul de societăti
comerciale de persoane, asociatii au dreptul alegerii celorlalti asociati. În
consecintă un tert, chiar mostenitor al unui asociat defunct, nu poate impune
subrogarea sa în drepturile autorului său, cu exceptia situatiei când în actul
constitutiv membrii fondatori au acceptat de la bun început continuarea activitătii
cu mostenitorii unuia dintre asociati.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si
exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
Avocatul Poporului consideră prevederile legale
criticate ca fiind constitutionale. În acest sens arată că aceste prevederi
prin care se instituie reguli privind continuarea existentei unei societăti comerciale
în nume colectiv sau cu răspundere limitată se aplică tuturor celor prevăzuti
de ipoteza normei. De asemenea, arată că prevederea criticată nu contravine
nici art. 44 din Constitutie, deoarece dă expresie principiului autonomiei de
decizie a organelor de conducere.
Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorulraportor, concluziile
procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozitiile
Constitutiei, precum si Legea nr.
47/1992, retine următoarele:
Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este
competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1
alin. (2) si ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr.
47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul exceptiei îl constituie prevederile art. 229 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 privind societătile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, care au următorul continut:
“Se exceptează cazul când în actul constitutiv există
clauză de continuare cu mostenitorii sau când asociatul rămas hotărăste
continuarea existentei societătii sub forma societătii cu răspundere limitată
cu asociat unic.“
Textele constitutionale considerate a fi încălcate
sunt cele ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la
tratatele internationale privind drepturile omului, art. 44 privind dreptul de
proprietate privată, art. 46 referitor la dreptul la mostenire, art. 47
referitor la nivelul de trai, art. 48 privind familia si art. 49 cu privire la
protectia copiilor si a tinerilor.
În spetă, autorul exceptiei a formulat recurs
împotriva încheierii pronuntate de judecătorul delegat la Oficiul Registrului
Comertului de pe lângă Tribunalul Galati, prin care s-a admis cererea de
înscriere în registrul comertului a unor mentiuni privind modificarea actului
constitutiv al Societătii Comerciale “Astra Holding“ – S.R.L., printre care si
cea referitoare la continuarea acestei societăti cu un singur asociat, ca
urmare a decesului celuilalt. Acesta sustine că celălalt asociat, cu
rea-credintă a formulat cererea de modificare a societătii, desi stia că pe
rolul instantei de judecată se află solutionarea dezbaterii succesiunii
asociatului decedat.
Art. 229 din Legea nr.
31/1990 reglementează cazurile de dizolvare a societătilor în nume
colectiv, în comandită simplă sau în comandită pe actiuni, precum si a celor cu
răspundere limitată. Textul de lege criticat exceptează de la dizolvare aceste
societăti comerciale, atunci când în actul constitutiv există clauză de
continuare cu mostenitorii sau când asociatul rămas hotărăste continuarea
existentei societătii sub forma societătii cu răspundere limitată cu asociat
unic.
Analizând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea
constată că principala critică adusă de autori textului de lege mai sus indicat
este aceea că datorită reglementării criticate sunt înlăturati din structura
actionarilor societătii mostenitorii, care, în opinia lor, deveneau asociati de
drept.
Pentru examinarea exceptiei de neconstitutionalitate
se impune a se stabili statutul juridic al societătii comerciale cu răspundere
limitată. O astfel de societate comercială face parte din categoria
societătilor de persoane a căror functionare se bazează pe încrederea reciprocă
dintre asociati.
Societatea Comercială “Astra Holding“ – S.R.L cu 2
asociati, fiind societate comercială de persoane, în urma decesului unuia
dintre acestia îsi poate continua activitatea, potrivit art. 229 alin. (2) din
Legea nr.
31/1990, atunci când în actul constitutiv există clauză de continuare cu
mostenitorii sau îsi poate continua activitatea sub forma unei societăti cu
răspundere limitată cu un singur asociat prin vointa asociatului rămas.
Potrivit Codului civil, mostenirea se deschide la data
decesului autorului. Mostenitorii asociatului decedat dobândesc însă părtile sociale
de plin drept pe data acceptării mostenirii. Prevederile actului constitutiv la
care face trimitere textul de lege criticat se referă în realitate nu la
transmiterea părtilor sociale, ci la continuarea existentei societătii cu
mostenitorii asociatului decedat si nu contravin dreptului la mostenire. O
asemenea stipulatie în actul constitutiv al societătii este permisă de
legiuitor având ca scop protejarea caracterului intuitu personae al
societătii, textul criticat aplicându-se deopotrivă tuturor celor aflati în
ipoteza reglementată de norma juridică.
În fine, cu privire la invocarea de către autorii
exceptiei a încălcării dispozitiilor art. 20, 44, 47, 48 si 49 din Constitutie,
Curtea retine că acestea nu pot fi retinute ca fiind semnificative pentru
solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146
lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 229 alin. (2) din Legea nr.
31/1990 privind societătile comerciale, exceptie ridicată de Emilia
Georgievna Chiosev în nume propriu si în calitate de reprezentant legal al
minorului Paul Gheorghe Banu în Dosarul nr. 2.163/C+MF/2005 al Curtii de Apel
Galati – Sectia comercială, maritimă si fluvială.
Definitivă si general obligatorie.
Pronuntată în sedinta publică din data de 9 mai 2006.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
din 9 mai 2006
referitoare
la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 22 din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv în perioada 6 martie
1945 – 22 decembrie 1989
Ioan Vida – presedinte
Nicolae Cochinescu – judecător
Aspazia Cojocaru – judecător
Constantin Doldur – judecător
Acsinte Gaspar – judecător
Kozsokár Gábor – judecător
Petre Ninosu – judecător
Ion Predescu – judecător
Serban Viorel Stănoiu – judecător
Mihaela Cîrstea – procuror
Maria Bratu – magistrat-asistent
Pe rol se află solutionarea exceptiei de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 22 din Legea nr.
10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv în perioada
6 martie 1945–22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Alexandru Vasile
Schonberger prin mandatar Karin Monica Cusai în Dosarul nr. 12.013/2005 al
Curtii de Apel Ploiesti – Sectia civilă.
La apelul nominal este prezent autorul exceptiei, prin
mandatar Karin Monica Cusai, lipsind Primăria Orasului Sinaia, fată de care
procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Reprezentantul autorului exceptiei solicită admiterea
acesteia pentru motivele pe care le-a invocat în fata instantei de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere a exceptiei ca neîntemeiată, invocând în acest sens, jurisprudenta
în materie a Curtii Constitutionale.
CURTEA,
având în vedere actele si lucrările dosarului,
constată următoarele:
Prin Încheierea din 10 ianuarie 2006, pronuntată în
Dosarul nr. 12.013/2005, Curtea de Apel Ploiesti – Sectia civilă a sesizat Curtea
Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 21 din
Legea nr.
10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv în perioada
6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Alexandru Vasile
Schonberger prin mandatar Karin Monica Cusai într-un proces civil de repunere
în termenul prevăzut de art. 22 din Legea nr.
10/2001.
În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul
acesteia sustine, în esentă, că textul criticat este neconstitutional, întrucât
limitează în timp dreptul cetătenilor de a solicita despăgubiri sau restituiri
în natură ale imobilelor preluate abuziv în perioada 1945–1989. Arată că se
încalcă astfel art. 44 din Constitutie, deoarece dreptul de proprietate fiind
un drept perpetuu si absolut, conform art. 480 din Codul civil, nu poate fi
îngrădit prin legi speciale, or prin această limitare se realizează o nouă
formă de expropriere fortată. Ne aflăm într-o situatie paradoxală: pe de o
parte statul garantează drepturile cetătenilor si creantele acestora asupra
statului, iar pe de altă parte limitează în timp actiunile ce se pot formula
împotriva acestuia. Si, în fine, sustine că decăderea este o sanctiune
procedurală ce intervine atunci când este depăsit un termen prevăzut de lege,
or potrivit textului de lege criticat este sanctionat si cetăteanul care a fost
deposedat în mod abuziv de către stat.
Curtea de Apel Ploiesti – Sectia civilă nu si-a
exprimat opinia cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si
exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
Avocatul Poporului consideră prevederile legale
criticate ca fiind constitutionale. Arată că stabilirea termenului de 6 luni
înăuntrul căruia trebuie trimisă notificarea către persoana juridică
detinătoare a imobilului, conform textului de lege criticat, nu contravine dispozitiilor
art. 44 din Constitutie. Potrivit alin. (1) teza a doua al acestui text
constitutional, dreptul de proprietate trebuie exercitat în limitele legii, iar
legiuitorul este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea
atributelor acestui drept. Invocă în acest sens jurisprudenta Curtii
Constitutionale în materie.
Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si
Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra
exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorulraportor, sustinerile
părtii prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate,
raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr.
47/1992, retine următoarele:
Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este
competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1
alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr.
47/1992, să solutioneze exceptia de
neconstitutionalitate.
Obiectul exceptiei îl constituie prevederile
prevederilor art. 21 din Legea nr.
10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv în perioada
6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 75 din 14 februarie 2001. Această lege a fost modificată prin
titlul I al Legii nr.
247/2005 privind reforma în domeniile proprietătii si justitiei, precum si
unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 653 din 22 iulie 2005, si apoi republicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, textele de lege fiind
renumerotate. Astfel, art. 21 a devenit art. 22, având aceeasi redactare: “(1)
Persoana îndreptătită va notifica în termen de 6 luni de la data intrării în
vigoare a prezentei legi persoana juridică detinătoare, solicitând restituirea
în natură a imobilului. În cazul în care sunt solicitate mai multe imobile, se
va face câte o notificare pentru fiecare imobil.
(2) Notificarea va cuprinde denumirea si adresa
persoanei notificate, elementele de identificare a persoanei îndreptătite,
elementele de identificare a bunului imobil solicitat, precum si valoarea
estimată a acestuia.
(3) Notificarea va fi comunicată prin executorul
judecătoresc de pe lângă judecătoria în a cărei circumscriptie teritorială se
află imobilul solicitat sau în a cărei circumscriptie îsi are sediul persoana
juridică detinătoare a imobilului. Executorul judecătoresc va înregistra
notificarea si o va comunica persoanei notificate în termen de 7 zile de la
data înregistrării.
(4) Notificarea înregistrată face dovada deplină în
fata oricăror autorităti, persoane fizice sau juridice, a respectării
termenului prevăzut la alin. (1), chiar dacă a fost adresată altei unităti decât
cea care detine imobilul.
(5) Nerespectarea termenului de 6 luni prevăzut pentru
trimiterea notificării atrage pierderea dreptului de a solicita în justitie
măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent.“
Textul constitutional considerat a fi încălcat este
cel al art. 44 privind dreptul de proprietate privată.
Analizând criticile de neconstitutionalitate, Curtea
constată că acestea sunt neîntemeiate pentru considerentele ce urmează.
Legea nr.
10/2001 este o lege specială în materia revendicării imobiliare, prin care
legiuitorul a urmărit să evite perpetuarea stării de incertitudine în ceea ce
priveste situatia juridică a imobilelor preluate în mod abuziv, cu sau fără
titlu valabil, de către stat sau de către alte persoane juridice, în perioada 6
martie 1945 – 22 decembrie 1989.
În acest scop a fost instituită, prin art. 22 si
următoarele din lege, o procedură administrativă ce are ca scop restituirea în
natură a imobilelor – terenuri sau constructii – de către persoana juridică
detinătoare, prin decizie sau prin dispozitie motivată a organelor sale de
conducere.
Legiuitorul a circumscris exercitarea dreptului la
restituire a imobilelor de respectarea unor termene, cum este si termenul de 6
luni, prevăzut de art. 22 alin. (1) din Legea nr.
10/2001, înăuntrul căruia trebuie trimisă notificarea către persoana
juridică detinătoare a imobilului. Acest termen nu este însă de natură să aducă
atingere dreptului de proprietate privată, asa cum sustine autorul exceptiei de
neconstitutionalitate. În jurisprudenta Curtii Constitutionale (de exemplu în
Decizia nr.
344 din 18 septembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 776 din 5 noiembrie 2003), s-a statuat că “recunoasterea sine
die a posibilitătii persoanei interesate de a declansa procedura de
recuperare a imobilelor preluate abuziv de către stat ar fi fost de natură să
genereze un climat de insecuritate juridică în domeniul proprietătii imobiliare
[...]“.
Potrivit dispozitiilor art. 44 alin. (1) teza a doua
din Constitutie, exercitarea dreptului de proprietate trebuie să se facă în
limitele legii, iar potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale, “legiuitorul
ordinar este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea
atributelor dreptului de proprietate, în acceptiunea principială conferită de
Constitutie, în asa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale
sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept [...]“. În
acest sens, s-a pronuntat Curtea Constitutională si prin Decizia nr.
557 din 25 octombrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 1.056 din 26 noiembrie 2005, si Decizia nr.
655 din 8 decembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 59 din 23 ianuarie 2006.
Aceste considerente îsi mentin valabilitatea si în
prezenta cauză, deoarece nu au intervenit elemente de natură a determina o
reconsiderare a jurisprudentei Curtii Constitutionale în materie.
În ceea ce priveste presupusa încălcare a
dispozitiilor constitutionale cuprinse în art. 44 alin. (3), (6), (8) si (9),
Curtea constată că aceste dispozitii nu pot fi retinute ca fiind semnificative
pentru solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146
lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr.
47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge exceptia de
neconstitutionalitate a prevederilor art. 22 din Legea nr.
10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv în perioada
6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, exceptie ridicată de Alexandru Vasile
Schonberger prin mandatar Karin Monica Cusai în Dosarul nr. 12.013/2005 al
Curtii de Apel Ploiesti – Sectia civilă.
Definitivă si general obligatorie.
Pronuntată în sedinta publică din data de 9 mai 2006.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu
HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
GUVERNUL ROMÂNIEI
privind
suplimentarea bugetului Ministerului Transporturilor, Constructiilor si
Turismului din Fondul de interventie la dispozitia Guvernului, prevăzut în
bugetul de stat pe anul 2006, pentru înlăturarea efectelor calamitătilor
naturale produse de inundatii si alunecări de teren în anul 2006
În temeiul art. 108 din Constitutia
României, republicată, al art. 30 alin. (4) si (5) din Legea nr.
500/2002 privind finantele publice, cu modificările ulterioare, si al art.
11 lit. b) din Legea bugetului de stat pe anul 2006 nr.
379/2005, cu modificările si completările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1. – (1) Se aprobă suplimentarea bugetului
Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului din Fondul de
interventie la dispozitia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2006,
cu suma de 23,0 milioane lei (RON) la capitolul 70.01 “Locuinte, servicii si
dezvoltare publică“, titlul “Alte transferuri“, pozitia “Alte transferuri
curente interne“.
(2) Pentru asigurarea fondurilor prevăzute la alin.
(1) se suplimentează Fondul de interventie la dispozitia Guvernului cu suma de
23,0 milioane lei (RON), din Fondul de rezervă bugetară la dispozitia
Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2006.
(3) Fondurile prevăzute la alin. (1) se utilizează
pentru achizitionarea în mod centralizat a materialelor si produselor destinate
construirii si/sau reabilitării caselor de locuit din zonele în care s-au
produs calamităti naturale în anul 2006.
Art. 2. – Ministerul Finantelor Publice este autorizat
să introducă, la propunerea ordonatorului principal de credite, modificările
corespunzătoare în structura bugetului de stat si în volumul si structura
bugetului Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului pe anul
2006.
Art. 3. – Ministerul Transporturilor, Constructiilor
si Turismului răspunde de modul de utilizare, în conformitate cu prevederile
legale, a sumelor alocate potrivit prezentei hotărâri.
Art. 4. – Cu sumele rămase neutilizate până la data de
10 decembrie 2006, la propunerea ordonatorului principal de credite, se
reîntregeste Fondul de rezervă la dispozitia Guvernului.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul transporturilor, constructiilor si
turismului,
Gheorghe Dobre
p. Ministrul delegat pentru lucrări publice
si amenajarea teritoriului,
Ioan Andreica,
secretar de stat
Ministrul administratiei si internelor,
Vasile Blaga
p. Ministrul finantelor publice,
Doina-Elena Dascălu,
secretar de stat
Bucuresti,
7 iunie 2006.
Nr.
710.
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI
PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL
COMUNICATIILOR SI TEHNOLOGIEI INFORMATIEI
privind aprobarea Listei standardelor române care au adoptat standardele europene armonizate pentru echipamentele radio si echipamentele terminale de telecomunicatii, potrivit Directivei 1999/5/CE
În baza art. 5 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr.
744/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, cu modificările si completările
ulterioare, si a art. 22 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr.
88/2003 privind echipamentele radio si echipamentele terminale de
telecomunicatii si recunoasterea mutuală a conformitătii acestora, cu
modificările si completările ulterioare,
ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei emite
prezentul ordin.
Art. 1. – (1) Se aprobă Lista standardelor române care
au adoptat standardele europene armonizate pentru echipamentele radio si
echipamentele terminale de telecomunicatii potrivit Directivei 1999/5/CE,
prevăzută în anexa la prezentul ordin.
(2) Anexa face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. – La data intrării în vigoare a prezentului
ordin se abrogă Ordinul ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei nr.
42/2005 privind aprobarea Listei standardelor române care au adoptat
standardele europene armonizate pentru echipamentele radio si echipamentele
terminale de telecomunicatii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 150 din 21 februarie 2005.
Art. 3. – Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
Ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiei,
Zsolt Nagy
Bucuresti,
1 iunie 2006.
Nr.
262.
ANEXĂ*)
LISTA
standardelor române care au adoptat standardele
europene armonizate pentru echipamentele radio si echipamentele terminale de
telecomunicatii potrivit Directivei 1999/5/CE
|
|||||||||
ACTE ALE AUTORITĂTII NATIONALE DE SUPRAVEGHERE A PRELUCRĂRII
DATELOR CU CARACTER PERSONAL
AUTORITATEA
NATIONALĂ DE SUPRAVEGHERE
A
PRELUCRĂRII DATELOR CU CARACTER PERSONAL
privind
stabilirea unor formulare tipizate ale notificărilor prevăzute de Legea nr. 677/2001
pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter
personal si libera circulatie a acestor date
În temeiul art. 3 alin. (5) si (6) din Legea nr.
102/2005 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Autoritătii
Nationale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal si ale
art. 6 alin. (2) lit. b) din Regulamentul de organizare si functionare a
Autoritătii Nationale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter
Personal, aprobat prin Hotărârea Biroului permanent al Senatului nr.
16/2005,
în aplicarea prevederilor art. 21 alin. (3) lit. a),
raportate la art. 22 alin. (3), (6) si (8) din Legea nr.
677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu
caracter personal si libera circulatie a acestor date, conform cărora
autoritatea de supraveghere elaborează formularele tipizate ale notificărilor
în situatiile prevăzute de lege,
având în vedere importanta standardizării formularelor
de notificare utilizate pentru înregistrarea prelucrărilor de date cu caracter
personal la Autoritatea Natională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu
Caracter Personal,
văzând Nota nr. 964 din 22 februarie 2006 a
Serviciului evidentă operatori si prelucrări date si a Biroului autorizatii din
cadrul Autoritătii Nationale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter
Personal privind propunerea emiterii unei decizii de stabilire a formularelor
tipizate ale notificărilor, precum si a unei decizii privind stabilirea
cazurilor în care nu este necesară notificarea prelucrării unor date cu
caracter personal,
presedintele Autoritătii Nationale de Supraveghere a
Prelucrării Datelor cu Caracter Personal emite prezenta decizie.
Art. 1. – Se aprobă formularele tipizate F1 si F2 ale
notificărilor prevăzute de Legea nr.
677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu
caracter personal si libera circulatie a acestor date, prevăzute în anexele nr.
1 si 2*) care fac parte integrantă din prezenta decizie.
Art. 2. – Decizia se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I, si intră în vigoare în termen de 10 zile de la publicare.
Art. 3. – (1) Notificările completate pe formularele
aprobate prin Ordinul Avocatului Poporului nr.
53/2002 privind aprobarea formularelor tipizate ale notificărilor prevăzute
de Legea nr.
677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu
caracter personal si libera circulatie a acestor date si înregistrate în
registrul de evidentă a prelucrărilor de date cu caracter personal până la data
intrării în vigoare a prezentei decizii rămân valabile.
(2) Operatorii de date cu caracter personal,
înregistrati la autoritatea de supraveghere, vor reconfirma, până la 31
decembrie 2006, prin folosirea noilor formulare de notificare, prelucrările de
date cu caracter personal pe care le efectuează la data intrării în vigoare a
prezentei decizii, fără a avea obligatia achitării taxei de notificare.
Art. 4. – Pe data intrării în vigoare a prezentei
decizii Ordinul Avocatului Poporului nr.
53/2002 privind aprobarea formularelor tipizate ale notificărilor prevăzute
de Legea nr.
677/2001pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu
caracter personal si libera circulatie a acestor date, publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 383 din 5 iunie 2002, îsi încetează
aplicabilitatea.
Presedintele Autoritătii Nationale de Supraveghere
a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal,
Georgeta Basarabescu
Bucuresti,
6 iunie 2006.
Nr. 60.
ANEXE
