MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

 

P A R T E A  I

Anul 174 (XVIII) - Nr. 525       LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI SI ALTE ACTE         Luni, 19 iunie 2006

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

Decizia nr. 364 din 4 mai 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 21 alin. (5) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor în România

 

Decizia nr. 389 din 9 mai 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 403 alin. 3 si 4 din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 434 din 25 mai 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 158 alin. 3 teza întâi din Codul de procedură civilă

 

ORDONANTE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

43 – Ordonantă de urgentă privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi

 

762. – Hotărâre pentru modificarea si completarea Hotărârii Guvernului nr. 908/2002 privind atestarea domeniului public al judetului Vrancea, precum si al municipiilor, oraselor si comunelor din judetul Vrancea

 

DECIZII ALE CURTII CONSTITUTIONALE

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 364

din 4 mai 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 21 alin. (5) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor în România

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Ion Tiucă – procuror

Valentina Bărbăteanu – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 21 alin. (5) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor în România, exceptie ridicată de Huang Xiaoquan în Dosarul nr. 4.405/2005 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucuresti.

La apelul nominal se constată lipsa părtilor, fată de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza aflându-se în stare de judecată, Curtea acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 20 ianuarie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 4.405/2005, Judecătoria Sectorului 5 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 21 alin. (5) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor în România. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicată de Huang Xiaoquan într-o cauză civilă având ca obiect solutionarea unei plângeri formulate împotriva hotărârii Oficiului National pentru Refugiati de respingere a cererii de acordare a statutului de refugiat.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că prevederile art. 21 alin. (5) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 aduc atingere dreptului la apărare si la un proces echitabil. Aceasta, deoarece, reglementând o singură treaptă procesuală în cadrul procedurii de solutionare a plângerilor împotriva solutiilor pronuntate de Oficiului National pentru Refugiati, fac imposibilă corectarea eventualelor erori de judecată pe calea recursului.

Judecătoria Sectorului 5 Bucuresti apreciază că exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 21 alin. (5) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 este neîntemeiată. Arată că reglementarea căilor de atac este atributul exclusiv al legiuitorului, exercitarea acestora făcându-se, potrivit art. 128 din Constitutie, în conditiile legii. Consideră că nu este nesocotit dreptul la un proces echitabil, textul de lege criticat fiind edictat tocmai în considerarea procedurii accelerate aplicabile refugiatilor.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozitiile art. 21 alin. (5) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 nu contravin dreptului la un proces echitabil. Precizează că, în sensul practicii Curtii Europene a Drepturilor Omului, conceptul de “proces echitabil“ nu implică imperios existenta mai multor grade de jurisdictie.

Arată că legiuitorul poate institui, în considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedură în ceea ce priveste posibilitatea exercitării căilor de atac împotriva hotărârilor pronuntate. Nici Legea fundamentală, nici art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale nu consacră, expres sau implicit, dreptul la dublul grad de jurisdictie, drept ce este recunoscut doar în materie penală.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie prevederile art. 21 alin. (5) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.136 din 1 decembrie 2004, care au următorul cuprins:

“Hotărârea instantei este definitivă si irevocabilă.“

În opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, textul de lege criticat contravine dispozitiilor art. 21 alin. (3) din Constitutie si celor ale art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, privind dreptul părtilor la un proces echitabil.

Dispozitiile de lege criticate se referă la caracterul definitiv si irevocabil al hotărârilor pronuntate de instanta competentă să solutioneze plângerea împotriva hotărârii Oficiului National pentru Refugiati de respingere a cererii de acordare a statutului de refugiat.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea observă că, prin Decizia nr. 389 din 30 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.077 din 19 noiembrie 2004, s-a pronuntat asupra exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 20 alin. (5) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 în numerotarea anterioară republicării, text al cărui continut normativ este identic cu cel al art. 21 alin. (5) din ordonantă în redactarea si cu numerotarea actuală. Exceptia de neconstitutionalitate a fost analizată prin prisma acelorasi prevederi constitutionale si conventionale ca si în cauza de fată si cu o motivare similară, constatându-se netemeinicia acesteia. Cu acel prilej s-a retinut că stabilirea regulilor de desfăsurare a procesului în fata instantelor judecătoresti este de competenta exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedură, atât în ceea ce priveste termenele de solutionare a cererilor, cât si relativ la posibilitatea exercitării căilor de atac împotriva hotărârilor pronuntate.

De asemenea, prin Decizia nr. 389 din 16 octombrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 745 din 24 octombrie 2003, pronuntată în solutionarea aceleiasi exceptii, Curtea a observat că interpretarea art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale duce la concluzia că acesta nu consacră nici expres, dar nici implicit dreptul la dublul grad de jurisdictie, drept ce este recunoscut doar în materie penală.

Întrucât în prezenta cauză nu au intervenit elemente noi de natură să justifice schimbarea jurisprudentei Curtii, cele statuate prin deciziile mentionate îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 21 alin. (5) din Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor în România, exceptie ridicată de Huang Xiaoquan în Dosarul nr. 4.405/2005 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucuresti.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 4 mai 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăteanu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 389

din 9 mai 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 403 alin. 3 si 4 din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Mihaela Cîrstea – procuror

Mădălina Stefania Diaconu – magistrat-asistent

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 403 alin. 3 si 4 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Crisan Marius Beniamin si Societatea Comercială “Benstar“ – S.R.L. Oiejdea în Dosarul nr. 9.106/2005 al Judecătoriei Alba Iulia.

La apelul nominal lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Presedintele Curtii dispune să se facă apelul si în dosarele nr. 233D/2006 si nr. 349D/2006.

La apelul nominal în Dosarul nr. 233D/2006 lipsesc părtile, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

La apelul nominal în Dosarul nr. 349D/2006 se prezintă autorul exceptiei Petre Adrian Cătălin, prin avocat Josif Friedmann, lipsind celelalte părti, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discutie conexarea celor trei dosare. Partea prezentă si reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea cauzelor.

În temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, Curtea dispune conexarea dosarelor nr. 233D/2006 si nr. 349D/2006 la Dosarul nr. 109D/2006, care este primul înregistrat.

Avocatul părtii prezente sustine că procedura de citare nu a fost legal îndeplinită, deoarece intimatii au fost citati la o adresă de la care au fost evacuati.

Verificând informatiile aflate în dosar, magistratul-asistent arată că părtile au fost citate la ultima adresă comunicată instantei; or, potrivit prevederilor art. 98 din Codul de procedură civilă, schimbarea domiciliului uneia dintre părti în timpul judecătii trebuie, sub pedeapsa neluării ei în seamă, să fie adusă la cunostintă instantei prin petitie la dosar, iar părtii potrivnice prin scrisoare recomandată.

Reprezentantul Ministerului Public consideră că procedura de citare este legal îndeplinită, în conformitate cu art. 98 din Codul de procedură civilă.

Curtea respinge exceptia nelegalitătii procedurii de citare si acordă cuvântul părtii prezente.

Avocatul părtii prezente solicită admitera exceptiei de neconstitutionalitate, pentru motivele arătate în fata Judecătoriei Sectorului 1 Bucuresti. Astfel, consideră că inexistenta căii de atac împotriva ordonantei presedintiale de suspendare provizorie a executării silite contravine prevederilor constitutionale cuprinse în art. 16 alin. (1) si (2), art. 20, art. 21 alin. (1), (2) si (3), art. 24, art. 53, art. 124 alin. (2) si art. 129, precum si în art. 6 din Conventia pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale, iar, în practică, duce la infirmarea unei solutii date pe fond, de instante ierarhic superioare, de către judecătorul de la nivelul instantei de executare.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate, arătând, pe de o parte, că legiuitorul, în virtutea prerogativelor conferite de art. 126 alin. (2) din Constitutie, poate stabili reguli de procedură diferite, adecvate fiecărei situatii juridice, iar pe de altă parte, că prevederile constitutionale nu garantează folosirea tuturor căilor de atac.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarelor, retine următoarele:

Prin Încheierea din 27 ianuarie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 9.106/2005, Judecătoria Alba Iulia a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 403 alin. 3 si 4 din Codul de procedură civilă.

Exceptia a fost ridicată de către Crisan Marius Beniamin si Societatea Comercială “Benstar“ – S.R.L. Oiejdea cu prilejul solutionării unei cereri de ordonantă presedintială pentru suspendarea executării silite.

Prin Încheierea din 14 februarie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 824/2006, Judecătoria Târgoviste a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă.

Exceptia a fost ridicată de Societatea Comercială “Blind Romana Constructii Blindaje Export-Import“ – S.R.L. Târgoviste cu prilejul solutionării unei cereri de suspendare a executării silite.

Prin Încheierea din 7 februarie 2006, pronuntată în Dosarul nr. 3.451/299/2006, Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă. Exceptia a fost ridicată de către Adrian Cătălin Petre cu prilejul solutionării unei cereri de suspendare a executării silite.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin că dispozitiile legale criticate impun părtii care solicită suspendarea provizorie a executării o constrângere financiară exagerată, în conditiile în care bunurile părtii sunt indisponibilizate prin sechestru asigurător si nu pot fi valorificate, iar această conditie constituie o încălcare a accesului liber la justitie. De asemenea, consideră că aceste texte permit debitorului să uzeze de căi judiciare pentru a mpiedica executarea silită, creditorul rămânând, astfel, în inferioritate de sanse în ceea ce priveste apărarea sa. În sfârsit, se mai critică dispozitiile legale ale art. 403 alin. 4 ca fiind contrare ordinii de drept constitutionale, deoarece dau posibilitatea instantei de a suspenda executarea silită, fără citarea părtilor, iar încheierea nu este supusă niciunei căi de atac. De aceea, consideră că nu se asigură un recurs efectiv în sistemul judiciar national si sunt încălcate drepturile prevăzute la art. 16 alin. (1) si (2), art. 20, art. 21 alin. (1), (2) si (3), art. 24, art. 53, art. 124 alin. (2) si art. 129 din Constitutie.

Judecătoria Alba Iulia, Judecătoria Târgoviste si Judecătoria Sectorului 1 Bucuresti consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

În conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost communicate presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

Guvernul apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Avocatul Poporului apreciază că textele legale criticate sunt constitutionale.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 403 alin. 3 din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 156 din Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 138/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 2 octombrie 2000, si ale art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă, modificate prin Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 14 iulie 2005. Textele legale criticate au următoarea formulare:

“Asupra cererii de suspendare formulate potrivit alin. 1 si 2, instanta, în toate cazurile, se pronuntă prin încheiere, care poate fi atacată cu recurs, în mod separat.

În cazuri urgente, dacă s-a plătit cautiunea, presedintele instantei poate dispune, prin încheiere si fără citarea părtilor, suspendarea provizorie a executării până la solutionarea cererii de suspendare de către instantă. Încheierea nu este supusă nici unei căi de atac. Cautiunea care trebuie depusă este în cuantum de 10% din valoarea obiectului cererii sau de 5 milioane lei pentru cererile neevaluabile în bani. Cautiunea depusă este deductibilă din cautiunea stabilită de instantă, dacă este cazul.“

Autorii exceptiei sustin că dispozitiile legale criticate încalcă prevederile constitutionale cuprinse în art. 16 alin. (1) si (2), art. 20, 21, 24, 52, 53, 124, 129 si 135 din Constitutie, referitoare la egalitatea în drepturi, tratatele internationale privind drepturile omului, accesul liber la justitie, dreptul la apărare, dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, restrângerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertăti, înfăptuirea justitiei, folosirea căilor de atac si economia României.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată următoarele:

Dispozitiile art. 403 alin. 3 din Codul de procedură civilă au mai făcut obiectul controlului de constitutionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 47 din 27 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 14 martie 2005, Curtea Constitutională a respins exceptia de neconstitutionalitate, arătând că acest articol nu încalcă principiul liberului acces la justitie si dreptul la un proces echitabil, ci, dimpotrivă, reprezintă o garantie a părtilor interesate de a ataca încheierea dată asupra suspendării executării silite.

Cu privire la dispozitiile art. 403 alin. 4 din Codul de procedură civilă, criticile de neconstitutionalitate sunt, de asemenea, neîntemeiate.

Întrucât plata cautiunii nu constituie o conditie de admisibilitate a contestatiei la executare, ci exclusiv pentru a putea solicita suspendarea provizorie a executării silite, instituirea acestei obligatii nu poate fi calificată ca o modalitate de a împiedica accesul liber la justitie. În ceea ce priveste încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, Curtea constată că, în măsura în care reglementarea dedusă controlului se aplică tuturor celor aflati în situatia prevăzută în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare, critica cu un atare obiect nu este întemeiată.

Împrejurarea că împotriva încheierii instantei prin care s-a dispus suspendarea provizorie a executării, până la solutionarea cererii de suspendare, nu se poate promova nicio cale de atac nu este de natură să înfrângă dispozitiile constitutionale referitoare la accesul liber la justitie, la folosirea căilor de atac si la înfăptuirea justitiei, deoarece legiuitorul, în virtutea prerogativelor conferite de art. 126 alin. (2) din Constitutie, poate stabili reguli de procedură diferite, adecvate fiecărei situatii juridice, iar pe de altă parte, prevederile constitutionale nu garantează folosirea tuturor căilor de atac. În acest sens s-a pronuntat Curtea Constitutională, cu valoare de principiu, în Decizia Plenului nr. 1/1994, unde s-a retinut că legea poate exclude folosirea unor căi de atac fie pentru a reduce cheltuielile ocazionate de proces datorită caracterului modic al obiectului în litigiu, fie din motive de celeritate sau de protectie a unor interese sociale, fie pentru că natura cauzei impune o rezolvare promptă si definitivă.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudentei în materie a Curtii Constitutionale, argumentarea si solutia retinute în deciziile de mai sus îsi mentin valabilitatea si în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 403 alin. 3 si 4 din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Crisan Marius Beniamin si Societatea Comercială “Benstar“ – S.R.L. Oiejdea în Dosarul nr. 9.106/2005 al Judecătoriei Alba Iulia, de Societatea Comercială “Blind Romana Constructii Blindaje Export-Import“ – S.R.L. Târgoviste în Dosarul nr. 824/2006 al Judecătoriei Târgoviste si de Adrian Cătălin Petre în Dosarul nr. 3.451/299/2006 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucuresti.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 9 mai 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Mădălina Stefania Diaconu

 

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 434

din 25 mai 2006

referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 158 alin. 3 teza întâi din Codul de procedură civilă

 

Ioan Vida – presedinte

Nicolae Cochinescu – judecător

Aspazia Cojocaru – judecător

Kozsokár Gábor – judecător

Acsinte Gaspar – judecător

Petre Ninosu – judecător

Ion Predescu – judecător

Serban Viorel Stănoiu – judecător

Mihaela Cîrstea – procuror

Doina Suliman – magistrat-asistent sef

Pe rol se află solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 158 alin. 3 teza întâi din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Daniel Soare în Dosarul nr. 414/CAF/2005 al Curtii de Apel Galati – Sectia contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal răspunde reprezentantul Casei Nationale de Asigurări de Sănătate, consilier juridic Ana-Maria Florea;

lipsesc autorul exceptiei si celelalte părti, fată de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Partea prezentă solicită respingerea exceptiei de neconstitutionalitate, invocând în acest sens jurisprudenta în materie a Curtii Constitutionale.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca fiind neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele si lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 6 noiembrie 2005, pronuntată în Dosarul nr. 414/CAF/2005, Curtea de Apel Galati – Sectia contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutională cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 158 alin. 3 teza întâi din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Daniel Soare cu ocazia solutionării recursului declarat împotriva Încheierii de sedintă din 2 iunie 2005, pronuntată de Tribunalul Galati – Sectia comercială si de contencios administrativ în Dosarul nr. 759/2005, prin care a respins ca nefondată exceptia de necompetentă materială a acestei instante de judecată.

În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine că dispozitiile de lege criticate vin în contradictie cu prevederile constitutionale ale art. 21 alin. (1), (2) si (3) si ale art. 126 alin. (3), deoarece instituie o procedură restrictivă, în sensul că dau “posibilitate părtii nemultumite să declare recurs doar împotriva hotărârilor prin care instanta se declară necompetentă material, nu si în situatia în care instanta se declară competentă, fiind anterior sesizată prin declinare de competentă de o altă instantă în prima fază sesizată“. Astfel, solicită să se constate că textul de lege criticat este constitutional numai în măsura în care creează reclamantului posibilitatea recurării separate a hotărârii prin care s-a respins exceptia de necompetentă materială.

Instanta de judecată apreciază că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată, deoarece “nu pune în discutie neconstitutionalitatea unui text de lege, ci mai degrabă nemultumirea fată de împrejurarea că este judecat de o anumită sectie a tribunalului“.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată presedintilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Avocatul Poporului consideră că exceptia de neconstitutionalitate este neîntemeiată.

Presedintii celor două Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauză de judecătorul-raportor, sustinerile părtii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine următoarele: Curtea Constitutională a fost legal sesizată si este competentă, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, să solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.

Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate îl constituie dispozitiile art. 158 alin. 3 teza întâi din Codul de procedură civilă, care au următorul continut: “Dacă instanta se declară necompetentă, împotriva hotărârii se poate exercita recurs în termen de 5 zile de la pronuntare.“

În sustinerea neconstitutionalitătii acestor dispozitii legale autorul exceptiei invocă încălcarea prevederilor constitutionale ale art. 21 alin. (1), (2) si (3) privind accesul liber la justitie si ale art. 126 alin. (3) referitoare la instantele judecătoresti.

Examinând exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constată că asupra constitutionalitătii dispozitiilor de lege criticate Curtea s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 436 din 18 noiembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 30 ianuarie 2004.

Cu acel prilej Curtea a statuat că aceste dispozitii constituie norme de procedură, iar, conform prevederilor art. 126 alin. (2) din Constitutie, “Competenta instantelor judecătoresti si procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“. Potrivit prevederilor art. 129 din Constitutie, exercitarea căilor de atac se poate face “în conditiile legii“.

Astfel, legiuitorul are competenta exclusivă de a stabili care sunt căile de atac ce pot fi exercitate în diferite cauze, precum si conditiile procedurale de exercitare a acestora, inclusiv termenele, cu singura cerintă de a nu contraveni vreunei dispozitii sau vreunui principiu constitutional.

Curtea a retinut că dispozitiile art. 158 alin. 3 teza întâi din Codul de procedură civilă nu pun nicio parte interesată în imposibilitatea de a se adresa instantei de control judiciar, prin exercitarea căilor de atac. Potrivit dispozitiilor alin. 1 si 2 ale art. 158 din Codul de procedură civilă, instanta judecătorească se pronuntă asupra problemelor privind competenta în situatia în care, în cadrul judecării litigiului cu care a fost învestită, în fata sa se pune în discutie competenta de judecată. În cazul în care instanta se declară competentă, va continua judecarea cauzei, iar hotărârea privind competenta poate fi atacată cu apel sau cu recurs, după caz, odată cu fondul cauzei. Hotărârea prin care instanta se declară necompetentă se poate ataca separat cu recurs, întrucât această hotărâre are caracter de dezînvestire.

Ratiunile care au stat la baza adoptării solutiei anterioare îsi păstrează valabilitatea si în prezenta cauză, astfel încât aceasta se impune a fi mentinută.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 158 alin. 3 teza întâi din Codul de procedură civilă, exceptie ridicată de Daniel Soare în Dosarul nr. 414/CAF/2005 al Curtii de Apel Galati – Sectia contencios administrativ si fiscal.

Definitivă si general obligatorie.

Pronuntată în sedinta publică din data de 25 mai 2006.

 

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent sef,

Doina Suliman

 

ORDONANTE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

ORDONANTĂ DE URGENTĂ

privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi

 

Având în vedere întârzierea adoptării legii organice a Curtii de Conturi care să reflecte modificările constitutionale din octombrie 2003, semnalizată în zona de atentie (steag galben) în Raportul de monitorizare al Comisiei Europene din 16 mai 2006,

având în vedere că din luna noiembrie 2005 se află în dezbatere la Senat propunerea legislativă “Legea Curtii de Conturi“, pentru care Directia Generală Buget a Comisiei Europene si-a exprimat acordul, apreciind că este conformă cu recomandările internationale în domeniu (INTOSAI), Declaratia de la Lima, precum si cu cerintele Uniunii Europene în domeniul auditului extern, si a recomandat adoptarea acesteia până la sfârsitul anului 2005,

având în vedere că Raportul de monitorizare al Comisiei Europene din 16 mai 2006 semnalează calitatea scăzută a activitătii de audit si recomandă eforturi suplimentare pentru instruirea personalului Curtii de Conturi la toate nivelurile si finalizarea revizuirii metodologiei de audit în vederea dezvoltării si diseminării standardelor de audit INTOSAI si a liniilor directoare de implementare până la momentul integrării,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonantă de urgentă.

 

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

 

Art. 1. – (1) Prezenta ordonantă de urgentă reglementează competenta, rolul, atributiile, organizarea si functionarea Curtii de Conturi.

(2) Rolul Curtii de Conturi este să contribuie la buna gestiune financiară a fondurilor publice si a patrimoniului public, să furnizeze Parlamentului si, respectiv, autoritătilor publice deliberative ale unitătilor administrativ-teritoriale rapoarte privind utilizarea si administrarea acestora, în conformitate cu principiile legalitătii, regularitătii, economicitătii, eficientei si eficacitătii.

Art. 2. – În întelesul prezentei ordonante de urgentă, termenii si expresiile de mai jos au următoarele semnificatii:

a) auditul extern în sectorul public – activitatea de audit desfăsurată de Curtea de Conturi, care cuprinde două componente de bază: auditul financiar extern si auditul performantei în sectorul public;

b) auditul financiar extern în sectorul public – activitatea de verificare a legalitătii si regularitătii operatiunilor, de examinare a înregistrărilor financiare, de evaluare a sistemelor de management si control intern, având drept rezultat exprimarea opiniei asupra situatiilor financiare ale institutiilor publice;

c) auditul performantei în sectorul public – o evaluare independentă a măsurii în care o activitate, un program sau o institutie functionează în mod economic, eficient si eficace;

d) auditor public – persoana angajată în cadrul Curtii de Conturi, care desfăsoară activităti specifice de audit extern în sectorul public;

e) buna gestiune financiară – asigurarea legalitătii, regularitătii, economicitătii, eficacitătii si eficientei în utilizarea fondurilor publice si în administrarea patrimoniului public de către persoanele însărcinate cu gestionarea acestora;

f) economicitate – minimizarea costului resurselor alocate pentru atingerea rezultatelor estimate ale unei activităti, cu mentinerea calitătii corespunzătoare a acestor rezultate;

g) eficacitate – gradul de îndeplinire a obiectivelor programate pentru fiecare dintre activităti si raportul dintre efectul proiectat si rezultatul efectiv al activitătii respective;

h) eficientă – maximizarea rezultatelor unei activităti în relatie cu resursele utilizate;

i) entitate publică – autoritate publică, institutie publică, companie/societate natională, regie autonomă, societate comercială la care statul sau o unitate administrativ-teritorială este actionar majoritar si care are personalitate juridică;

j) Federatia Internatională a Contabililor – IFAC – organizatie internatională a asociatiilor contabililor profesionisti, constituită în vederea protejării interesului public prin promovarea celor mai bune practici în domeniul auditului, educatiei si eticii profesiei. Emite cadrul general al standardelor internationale de audit, ca bază de efectuare a auditului financiar;

k) fonduri publice – sumele alocate din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul Trezoreriei Statului, bugetele autoritătilor administrative autonome, bugetele institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat si bugetele fondurilor speciale, după caz, bugetele institutiilor publice finantate integral din venituri proprii, bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat si ale căror rambursare, dobânzi si alte costuri se asigură din fonduri publice, bugetul fondurilor externe nerambursabile, bugetul împrumuturilor externe si interne, pentru care rambursarea, plata dobânzilor, comisioanelor, spezelor si a altor costuri se asigură din bugetele locale si care provin din: împrumuturi externe contractate de stat si subîmprumutate autoritătilor administratiei publice locale si/sau agentilor economici si serviciilor publice din subordinea acestora; împrumuturi externe contractate de autoritătile administratiei publice locale si garantate de stat; împrumuturi externe si/sau interne contractate sau garantate de autoritătile administratiei publice locale, precum si din bugetele institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetele locale;

l) institutie publică – denumire generică ce include Parlamentul, Administratia Prezidentială, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice, alte autorităti publice, autoritătile administrative autonome, autorităti ale administratiei publice locale si institutiile din subordinea acestora, indiferent de modul lor de finantare;

m) institutie supremă de audit – autoritate publică a statului care îndeplineste functia de audit public, la nivelul cel mai înalt în stat;

n) legalitate – caracteristica unei operatiuni de a respecta toate prevederile legale care îi sunt aplicabile, în vigoare la data efectuării acesteia;

o) ordonator de credite – persoana împuternicită prin lege sau prin delegare, potrivit legii, să dispună si să aprobe actiuni cu efect financiar pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, indiferent de natura acestora;

p) opinie de audit – concluziile scrise ale auditorului public asupra situatiilor financiare, ca urmare a desfăsurării auditului financiar extern;

q) Organizatia Internatională a Institutiilor Supreme de Audit – INTOSAI – cuprinde institutiile supreme de audit din statele membre ale Organizatiei Natiunilor Unite, care emite standarde de audit, metodologii si asigură instruirea în domeniul auditului public;

r) patrimoniu public – totalitatea drepturilor si obligatiilor statului, unitătilor administrativ-teritoriale sau ale entitătilor publice ale acestora, dobândite sau asumate cu orice titlu; fac parte din patrimoniul public drepturile si obligatiile referitoare atât la bunurile din domeniul public, cât si la cele din domeniul privat al statului si al unitătilor administrativteritoriale;

s) regularitate – caracteristica unei operatiuni de a respecta sub toate aspectele ansamblul principiilor si regulilor procedurale si metodologice care sunt aplicabile categoriei de operatiuni din care face parte;

t) scrisoare către conducerea entitătii auditate – document oficial, care contine constatările cu impact financiar, constatările cu privire la rezultatele evaluării sistemelor de management, precum si recomandările pentru corectarea deficientelor constatate;

u) standarde de audit – set de concepte, principii directoare, proceduri si metode pe baza cărora auditorul public determină ansamblul etapelor si procedurilor de verificare, care să permită atingerea obiectivului fixat.

 

CAPITOLUL II

Competenta si atributiile Curtii de Conturi

 

Art. 3. – (1) Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare si de întrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public, precum si asupra modului de gestionare a patrimoniului public si privat al statului si al unitătilor administrativ-teritoriale.

(2) Functia de control a Curtii de Conturi se realizează prin proceduri de audit public extern prevăzute în standardele proprii de audit elaborate în conformitate cu standardele de audit international general acceptate.

(3) Curtea de Conturi este autoritatea publică a statului care exercită auditul extern în sectorul public în calitate de institutie supremă de audit.

(4) Curtea de Conturi desfăsoară activitatea de audit extern la institutii publice si la alte entităti, pentru care prin lege este prevăzută competenta Curtii de Conturi.

(5) În scopul realizării obiectivelor auditului extern în sectorul public, Curtea de Conturi are competenta de a solicita informatii si documente si de a face verificările pe care le consideră necesare, inclusiv la fata locului, la persoane juridice care:

a) administrează si/sau utilizează fonduri publice;

b) sunt companii/societăti nationale, regii autonome, societăti comerciale la care statul sau o unitate administrativteritorială este actionar majoritar;

c) administrează bunuri ori servicii apartinând domeniului public sau privat al statului ori al unitătilor administrativteritoriale în baza unor contracte de concesiune, de închiriere sau a altor forme de administrare;

d) beneficiază de garantii guvernamentale pentru credite, de subventii sau de alte forme de sprijin financiar din partea statului, a unitătilor administrativ-teritoriale sau a institutiilor publice.

(6) Curtea de Conturi desfăsoară activităti de audit la autorităti publice internationale si la alte institutii cu sediul în tară sau în străinătate, dacă prin acorduri, memorandumuri de întelegere, conventii sau alte forme de întelegere internatională se stabileste această competentă.

Art. 4. – (1) Curtea de Conturi, în exercitarea rolului său, efectuează audit financiar extern si audit al performantei în sectorul public, precum si alte actiuni specifice de audit, cu respectarea prevederilor Constitutiei României, republicată, si a reglementărilor legale.

(2) Curtea de Conturi poate desfăsura tipurile de audit prevăzute la alin. (1) atât în mod distinct, cât si în formă combinată, atunci când obiectivele auditului se întrepătrund.

(3) Curtea de Conturi, pe lângă atributiile de audit, are si atributii de raportare, consultare, avizare si informare publică, potrivit legii.

 

SECTIUNEA 1

Auditul financiar extern în sectorul public

 

Art. 5. – Curtea de Conturi efectuează auditul financiar extern în sectorul public asupra următoarelor conturi de executie:

a) contul general anual de executie a bugetului de stat;

b) contul general anual de executie a bugetului asigurărilor sociale de stat;

c) conturile anuale de executie a bugetelor fondurilor speciale;

d) conturile anuale de executie a bugetelor locale ale municipiului Bucuresti, judetelor, sectoarelor municipiului Bucuresti, municipiilor, oraselor si comunelor;

e) contul anual de executie a bugetului Trezoreriei Statului;

f) conturile anuale de executie a bugetelor institutiilor publice autonome;

g) conturile anuale de executie a bugetelor institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale si bugetele fondurilor speciale, după caz;

h) conturile anuale de executie a bugetelor institutiilor publice finantate integral din venituri proprii;

i) contul general anual al datoriei publice a statului;

j) contul anual de executie a bugetului fondurilor externe nerambursabile;

k) alte conturi de executie a unor bugete prevăzute de lege.

Art. 6. – Curtea de Conturi este abilitată să efectueze audit financiar extern asupra conturilor de executie prevăzute la art. 5, la institutiile publice conduse de ordonatori principali de credite, precum si la institutiile publice subordonate, conduse de ordonatori secundari sau tertiari de credite, pe bază selectivă, conform programului anual propriu de activitate.

Art. 7. – Auditul financiar extern al Curtii de Conturi asupra conturilor de executie prevăzute la art. 5 poate începe pe parcursul exercitiului financiar si se finalizează după încheierea acestuia.

Art. 8. – (1) Auditul financiar extern asupra contului de executie a bugetului institutiei publice conduse de ordonatorul principal de credite se finalizează prin elaborarea si prezentarea unei opinii de audit si a unui raport de audit.

Raportul de audit financiar contine, în principal, constatări cu impact financiar, constatări cu privire la rezultatele evaluării sistemelor de management si control intern, precum si recomandări pentru corectarea deficientelor constatate.

(2) Actiunile de audit efectuate asupra conturilor de executie a bugetelor institutiilor publice conduse de ordonatorii secundari sau tertiari de credite din subordinea ordonatorului principal de credite se încheie prin emiterea de scrisori către conducerile institutiilor publice auditate, care contin constatări si recomandări.

(3) Aspectele relevante, rezultate ca urmare a actiunilor de audit la institutiile publice subordonate, sunt luate în considerare la definitivarea raportului de audit elaborat la nivelul institutiei publice conduse de ordonatorul principal de credite.

Art. 9. – Activitatea de audit financiar extern în sectorul public a Curtii de Conturi se desfăsoară cu respectarea standardelor proprii de audit, adoptate pe baza standardelor de audit INTOSAI, Liniilor directoare europene de aplicare a standardelor INTOSAI si a altor standarde de audit relevante pentru sectorul public, elaborate de IFAC si acceptate spre aplicare în Uniunea Europeană.

 

SECTIUNEA a 2-a

Auditul performantei în sectorul public

 

Art. 10. – (1) Curtea de Conturi efectuează auditul performantei utilizării resurselor financiare ale statului si ale sectorului public, precum si al modului de gestionare a patrimoniului public si privat al statului si al unitătilor administrativ-teritoriale.

(2) Curtea de Conturi efectuează o evaluare independentă asupra economicitătii, eficientei si eficacitătii cu care o entitate publică, un program, un proiect, un proces sau o activitate utilizează resursele publice alocate pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite.

(3) Auditul performantei se poate efectua atât la finalul, cât si pe parcursul desfăsurării proiectelor, programelor, proceselor sau activitătilor.

Art. 11. – (1) Activitatea de audit al performantei se desfăsoară în conformitate cu metodologia proprie de audit al performantei, adoptată pe baza standardelor de audit INTOSAI si a celei mai bune practici în domeniu si se finalizează prin elaborarea unui raport de audit.

(2) Prin constatările si recomandările sale, auditul performantei trebuie să conducă la diminuarea costului resurselor sau la sporirea rezultatelor.

 

SECTIUNEA a 3-a

Alte actiuni specifice de audit

 

Art. 12. – (1) Curtea de Conturi auditează modul în care autoritătile cu atributii în domeniul privatizării respectă metodele si procedurile de privatizare prevăzute de lege, precum si modul în care acestea au asigurat respectarea clauzelor contractuale stabilite prin contractele de privatizare, indiferent de momentul în care s-a desfăsurat procesul de privatizare.

(2) Curtea de Conturi auditează modul în care sunt respectate dispozitiile legale referitoare la administrarea si întrebuintarea resurselor financiare rezultate din actiunile de privatizare.

(3) Curtea de Conturi efectuează, de asemenea, auditul asupra sistemelor informatice ale entitătilor publice.

(4) La cererea Camerei Deputatilor sau a Senatului, Curtea de Conturi controlează modul de gestionare a resurselor publice si raportează asupra celor constatate.

(5) Curtea de Conturi auditează sistemul colectării veniturilor care formează bugetul general consolidat. În acest scop, auditorii publici au acces neîngrădit la actele si documentele din dosarele fiscale ale contribuabililor.

(6) Curtea de Conturi auditează buna gestiune financiară a achizitiilor publice, concesiunilor, închirierilor sau alte forme de administrare a bunurilor si serviciilor apartinând domeniului public ori privat al statului sau al unitătilor administrativteritoriale.

Art. 13. – Actiunile specifice de audit prevăzute la art. 12, precum si cele efectuate la persoanele juridice prevăzute la art. 3 alin. (5) sunt organizate si se desfăsoară în conformitate cu metodologia specifică.

 

SECTIUNEA a 4-a

Rapoartele Curtii de Conturi

 

Art. 14. – (1) Curtea de Conturi transmite Parlamentului:

a) raportul public anual asupra conturilor de executie a bugetelor publice prevăzute la art. 5, pentru anul precedent, până la data de 30 septembrie a anului curent;

b) rapoartele elaborate ca urmare a controalelor efectuate la cererea Camerei Deputatilor sau a Senatului;

c) raportul cu privire la activitatea proprie desfăsurată în anul precedent, până la data de 31 martie a anului curent.

(2) Curtea de Conturi poate transmite Parlamentului, în conditiile legii, si următoarele rapoarte:

a) rapoarte de audit al performantei;

b) rapoarte asupra rezultatelor auditurilor desfăsurate conform art. 3 alin. (4), (5) si (6) si art. 12 alin. (1), (2), (3), (5) si (6), dacă aceste audituri au evidentiat rezultate semnificative;

c) alte rapoarte pe care Plenul Curtii de Conturi consideră că este necesar să le transmită.

(3) Rapoartele prevăzute la alin. (1) si (2) vor fi înaintate Parlamentului prin Comisia pentru buget, finante, activitate bancară si piată de capital a Senatului si Comisia pentru buget, finante si bănci a Camerei Deputatilor.

Art. 15. – Curtea de Conturi poate hotărî asupra transmiterii către Guvern a unor rapoarte de audit, dacă acestea contin constatări care necesită luarea de măsuri la acest nivel.

Art. 16. – (1) Curtea de Conturi, prin directiile de audit teritoriale, transmite autoritătilor publice deliberative ale unitătilor administrativ-teritoriale rapoarte anuale asupra conturilor de executie ale bugetelor locale, care au făcut obiectul verificărilor Curtii, respectiv ale:

a) municipiului Bucuresti;

b) judetelor;

c) sectoarelor municipiului Bucuresti;

d) municipiilor;

e) oraselor;

f) comunelor.

(2) Rapoartele anuale prevăzute la alin. (1) contin si constatările rezultate în urma actiunilor de audit efectuate la regiile autonome de interes local si la societătile comerciale la care unitătile administrativ-teritoriale detin majoritatea capitalului social, precum si alte aspecte considerate relevante.

(3) Rapoartele anuale prevăzute la alin. (1) se dezbat de consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, după caz, cu prilejul aprobării conturilor de executie a bugetelor respective.

 

SECTIUNEA a 5-a

Avizare si informare publică

 

Art. 17. – La solicitarea Parlamentului, Curtea de Conturi emite avize consultative asupra proiectelor legilor bugetare, programelor finantate din fonduri publice si asupra unor proiecte de lege sau reglementări privind auditul fondurilor publice.

Art. 18. – (1) Curtea de Conturi avizează înfiintarea de către Guvern sau ministere a unor organe de specialitate în subordinea lor.

(2) Obtinerea avizului Curtii de Conturi este obligatorie, iar caracterul avizului este consultativ.

Art. 19. – Rapoartele prevăzute la art. 14 alin. (1) si (2) si la art. 16 alin. (1) sunt făcute publice în termen de maximum 10 zile de la transmiterea lor Parlamentului, respectiv autoritătilor publice deliberative ale unitătilor administrativ-teritoriale.

 

CAPITOLUL III

Independenta Curtii de Conturi si relatiile acesteia cu unitătile auditate

 

SECTIUNEA 1

Independenta Curtii de Conturi

 

Art. 20. – Curtea de Conturi îsi desfăsoară activitatea în mod independent, în conformitate cu dispozitiile prevăzute în Constitutie si în prezenta ordonantă de urgentă.

Art. 21. – (1) Curtea de Conturi decide în mod independent asupra programului său de activitate.

(2) Hotărârile Camerei Deputatilor sau ale Senatului prin care se cere Curtii de Conturi efectuarea unor actiuni de control, în limitele competentelor sale, sunt obligatorii; Curtea de Conturi nu poate fi obligată de nicio altă autoritate publică să efectueze actiuni de control.

Art. 22. – Consilierii de conturi sunt independenti în exercitarea mandatului lor si inamovibili pe toată durata acestuia.

Art. 23. – Auditorii publici sunt independenti în realizarea activitătilor de audit si se bucură de stabilitate.

Art. 24. – (1) Curtea de Conturi îsi întocmeste propriul proiect de buget, pe care îl înaintează Guvernului în vederea includerii în proiectul legii bugetului de stat.

(2) Parlamentul aprobă bugetul Curtii de Conturi odată cu adoptarea legii bugetului de stat.

Art. 25. – Salarizarea personalului Curtii de Conturi se efectuează prin lege specială.

Art. 26. – (1) Verificarea contului anual de executie a bugetului Curtii de Conturi se exercită de Comisia pentru buget, finante, activitate bancară si piată de capital a Senatului si Comisia pentru buget, finante si bănci a Camerei Deputatilor.

(2) Raportul comisiilor va fi transmis Parlamentului, pentru a fi dezbătut în plenul Parlamentului în prima sesiune a anului, împreună cu raportul anual de activitate al Curtii de Conturi.

 

SECTIUNEA a 2-a

Relatiile Curtii de Conturi cu entitătile auditate

 

Art. 27. – (1) Curtea de Conturi are acces neîngrădit la acte, documente, informatii si baze de date necesare exercitării atributiilor sale, oricare ar fi persoanele juridice sau fizice detinătoare.

(2) Entitătile supuse auditului Curtii de Conturi sunt obligate să-i transmită actele, documentele, informatiile si bazele de date solicitate, inclusiv în formă electronică, la termenele si în structura stabilite de Curtea de Conturi si să-I asigure accesul în sediile lor.

(3) La solicitarea auditorilor publici, persoanele fizice sau juridice detinătoare de acte ori documente sunt obligate să le pună la dispozitie în forma solicitată.

(4) Entitătile auditate sunt obligate să sprijine activitatea auditorilor publici, în cazul efectuării misiunilor de audit la sediile acestora, prin asigurarea unor spatii de lucru adecvate si a accesului logistic corespunzător.

Art. 28. – Entitătile publice auditate poartă întreaga răspundere pentru actiunile lor si nu pot fi absolvite de această răspundere, prin invocarea rapoartelor de audit ale Curtii de Conturi.

Art. 29. – Autoritătile publice cu atributii de control financiar, control fiscal, precum si de control sau de supraveghere prudentială în alte domenii au obligatia să efectueze cu prioritate verificări specifice la solicitarea Curtii de Conturi.

 

CAPITOLUL IV

Organizarea si functionarea Curtii de Conturi

 

SECTIUNEA 1

Organizarea Curtii de Conturi

 

Art. 30. – (1) Curtea de Conturi este o autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, finantată de la bugetul statului. Sediul Curtii de Conturi este în municipiul Bucuresti.

(2) Curtea de Conturi este organizată la nivel central si la nivel teritorial.

(3) La nivel teritorial, functiile Curtii de Conturi se exercită prin directiile de audit judetene si a municipiului Bucuresti, unităti fără personalitate juridică. Sediile directiilor de audit sunt în orasele resedintă de judet si în municipiul Bucuresti.

(4) În cadrul sediului central al Curtii de Conturi functionează Secretariatul general.

Art. 31. – (1) Curtea de Conturi se compune din departamente, conduse de câte un consilier de conturi.

(2) În cadrul departamentelor pot fi organizate directii, servicii si birouri.

(3) Secretariatul general este condus de un secretar general.

Art. 32. – Directiile de audit teritoriale sunt conduse de câte un director, cu exceptia Directiei de Audit a Municipiului Bucuresti, a cărei conducere este asigurată de un director ajutat de un director adjunct. În cadrul directiilor de audit teritoriale pot fi organizate servicii si birouri.

Art. 33. – Pe lângă Curtea de Conturi functionează Autoritatea de audit pentru fondurile nerambursabile acordate României de către Uniunea Europeană. Atributiile, organizarea si functionarea Autoritătii de audit sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonantă de urgentă.

 

SECTIUNEA a 2-a

Conducerea Curtii de Conturi

 

Art. 34. – (1) Conducerea Curtii de Conturi se exercită de Plenul Curtii de Conturi, constituit din 18 consilieri de conturi, care sunt membrii Curtii de Conturi.

(2) Conducerea executivă a Curtii de Conturi se exercită de către un presedinte ajutat de 2 vicepresedinti, care sunt consilieri de conturi.

Art. 35. – (1) Plenul Curtii de Conturi îsi exercită atributiile în prezenta a cel putin două treimi din numărul membrilor săi si hotărăste cu votul majoritătii celor prezenti.

În caz de paritate de voturi, presedintele de sedintă are vot decisiv.

(2) În exercitarea atributiilor sale, Plenul Curtii de Conturi adoptă hotărâri.

Art. 36. – (1) Principalele atributii ale Plenului Curtii de Conturi sunt următoarele:

a) adoptă politicile si strategiile Curtii de Conturi;

b) aprobă standardele proprii de audit ale Curtii de Conturi si dispune publicarea lor în Monitorul Oficial al României, Partea I;

c) aprobă manuale de audit si ghiduri pe domenii specifice, elaborate pe baza standardelor proprii de audit ale Curtii de Conturi, si alte norme procedurale;

d) aprobă programele multianuale si anuale de activitate ale Curtii de Conturi;

e) aprobă modul de desfăsurare a actiunilor de control solicitate prin hotărârile Camerei Deputatilor sau ale Senatului, precum si a altor actiuni, care nu sunt prevăzute în programul anual de activitate a Curtii de Conturi;

f) aprobă structura pe functii a auditorilor publici;

g) aprobă denumirea, sfera de activitate si structura organizatorică ale departamentelor Curtii de Conturi;

h) aprobă proiectul de buget al Curtii de Conturi;

i) dezbate si avizează executia anuală a bugetului Curtii de Conturi;

j) aprobă regulamentul propriu al Plenului, Regulamentul de organizare si functionare al Curtii de Conturi, Codul de conduită etică si profesională al personalului Curtii de Conturi;

k) aprobă Normele de recrutare si promovare a personalului Curtii de Conturi;

l) aprobă statul de functii, precum si lista cuprinzând posturile vacante, în vederea ocupării acestora;

m) aprobă rapoartele prevăzute la art. 14 alin. (1) si (2), în vederea transmiterii către Parlament;

n) aprobă rapoartele prevăzute la art. 15, în vederea transmiterii către Guvern;

o) aprobă avize potrivit art. 17 si 18.

(2) Prin regulamentul de organizare si functionare se pot stabili si alte atributii ale Plenului Curtii de Conturi.

Art. 37. – (1) Principalele atributii ale presedintelui Curtii de Conturi sunt:

a) reprezintă Curtea de Conturi în relatiile acesteia cu terte persoane fizice si juridice din tară si străinătate;

b) are calitatea de ordonator principal de credite si poate delega această calitate, în conditiile prevăzute de lege;

c) coordonează activitatea Curtii de Conturi, inclusiv în domeniul integrării europene;

d) convoacă si prezidează dezbaterile Plenului Curtii de Conturi si asigură executarea hotărârilor acestuia;

e) propune ordinea de zi a sedintelor Plenului Curtii de Conturi si o supune aprobării acestuia;

f) urmăreste transmiterea către Parlament a rapoartelor Curtii de Conturi;

g) deleagă atributii vicepresedintilor;

h) repartizează consilierii de conturi ca sefi ai departamentelor;

i) aprobă structura organizatorică a Secretariatului general si atributiile compartimentelor din cadrul Secretariatului general;

j) numeste personalul Curtii de Conturi si dispune, dacă este cazul, revocarea din functie a acestuia, în conditiile legii;

k) comunică posturile vacante de membri ai Curtii de Conturi către Parlament, pentru luarea de măsuri în vederea ocupării acestora;

l) aprobă fisele posturilor personalului Curtii de Conturi;

m) hotărăste constituirea de echipe mixte de audit din cadrul departamentelor si/sau directiilor de audit judetene, care vor functiona numai pe durata realizării actiunilor de audit respective;

n) aprobă efectuarea concediilor anuale de odihnă ale personalului cu functii de conducere;

o) alte atributii care pot fi stabilite prin Regulamentul de organizare si functionare al Curtii de Conturi.

(2) În exercitarea atributiilor sale, presedintele Curtii de Conturi emite ordine.

Art. 38. – Atributiile consilierilor de conturi se stabilesc si se aprobă prin regulamentul propriu, de Plenul Curtii de Conturi, la propunerea presedintelui.

Art. 39. – (1) Parlamentul numeste membrii Curtii de Conturi în sedinta comună a Camerei Deputatilor si a Senatului, la propunerea Comisiei pentru buget, finante, activitate bancară si piată de capital a Senatului si Comisiei pentru buget, finante si bănci a Camerei Deputatilor. Înainte de începerea exercitării mandatului, membrii Curtii de Conturi depun în fata presedintilor celor două Camere ale Parlamentului României următorul jurământ: “Jur să respect Constitutia si celelalte legi ale tării, să apăr interesele României, ordinea de drept, drepturile si libertătile fundamentale ale cetătenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare, constiintă si fără părtinire atributiile ce-mi revin ca membru al Curtii de Conturi.“

(2) Cerintele pentru numirea consilierilor de conturi sunt:

a) studii superioare în domeniul stiintelor economice de lungă durată;

b) experientă în domeniul economico-financiar de minimum 12 ani;

c) înaltă competentă profesională;

d) nu au fost membri ai Guvernului în ultimii 3 ani ce precedă începerea mandatului;

e) nu au antecedente penale si cazier fiscal.

(3) Durata mandatului unui consilier de conturi este de 9 ani si nu poate fi prelungit sau înnoit.

(4) Plenul Curtii de Conturi se Onnoieste cu o treime din consilierii de conturi numiti de Parlament, din 3 în 3 ani, cu respectarea cerintelor prevăzute la alin. (2).

(5) Mandatul de membru al Curtii de Conturi încetează:

a) la expirarea termenului pentru care a fost numit;

b) prin demisie;

c) în cazul imposibilitătii exercitării mandatului pe o perioadă mai mare de 6 luni;

d) în cazul revocării;

e) în caz de deces.

(6) Revocarea membrilor Curtii de Conturi se face de către Parlament, la propunerea comisiilor prevăzute la alin. (1), în cazurile în care sunt încălcate prevederile art. 41 si 42.

(7) În cazul imposibilitătii definitive de exercitare a mandatului de către unul dintre membri, comisiile prevăzute la alin. (1) vor propune persoana care urmează să fie numită de Parlament pentru durata rămasă a mandatului.

(8) Dintre consilierii de conturi Parlamentul numeste presedintele Curtii de Conturi si cei 2 vicepresedinti ai Curtii de Conturi pentru un mandat de 3 ani, care poate fi reînnoit o singură dată.

(9) Consilierii de conturi ale căror mandate au expirat rămân în functie până la numirea noilor consilieri de conturi.

Art. 40. – (1) Competenta de judecată pentru infractiunile săvârsite de membrii Curtii de Conturi apartine Înaltei Curti de Casatie si Justitie.

(2) De la data trimiterii în judecată penală, membrul Curtii de Conturi este suspendat de drept din functia sa. În caz de condamnare definitivă, el este revocat de drept, iar în caz de achitare, suspendarea încetează.

Art. 41. – Membrii Curtii de Conturi sunt supusi incompatibilitătilor prevăzute de lege pentru judecători.

Art. 42. – Membrii Curtii de Conturi sunt obligati:

a) să îsi îndeplinească cu impartialitate si cu respect fată de Constitutie si fată de legile tării functia încredintată;

b) să nu acorde consultantă în mod privat, în probleme de competenta Curtii de Conturi;

c) să comunice Parlamentului în termen de maximum 3 zile lucrătoare, în scris, orice situatie care ar putea atrage incompatibilitatea cu mandatul pe care îl exercită; până la decizia Parlamentului, consilierul de conturi este suspendat de drept;

d) să păstreze secretele de stat, de serviciu si orice alte secrete protejate de lege si să nu dezvăluie fapte si împrejurări care le-au fost aduse la cunostintă în cursul sau în legătură cu exercitarea atributiilor lor decât în cadrul unei anchete penale;

e) să se abtină de la orice manifestare sau activitate contrară independentei si demnitătii functiei lor.

Art. 43. – Raporturile de muncă pentru persoanele numite în functia de consilier de conturi se suspendă pe toată perioada exercitării mandatului, posturile respective putând fi ocupate pe perioadă determinată.

 

CAPITOLUL V

Personalul Curtii de Conturi

 

Art. 44. – (1) Curtea de Conturi îsi desfăsoară activitatea prin personalul său de audit, personalul cu statut de functionar public si personalul contractual.

(2) Personalul de audit este personalul de specialitate al Curtii de Conturi, cu statut special.

(3) Selectarea, angajarea si promovarea personalului se realizează în conformitate cu prevederile legislatiei în vigoare si cu Normele de recrutare si promovare a personalului Curtii de Conturi.

 

SECTIUNEA 1

Personalul cu atributii de audit

 

Art. 45. – (1) Auditorii publici sunt angajati pe bază de concurs, pe perioadă nedeterminată sau determinată.

(2) Conditiile minime pentru angajarea auditorilor publici sunt: studii superioare de lungă durată în domeniul stiintelor economice, experientă în domeniul economico-financiar de minimum un an.

(3) Curtea de Conturi poate angaja în calitate de auditor public si personal de altă specialitate decât economică, pe durată determinată sau nedeterminată, în functie de necesităti.

Art. 46. – (1) Auditorii publici îsi desfăsoară activitatea în conformitate cu prevederile prezentei ordonante de urgentă si ale Regulamentului de organizare si functionare al Curtii de Conturi.

(2) În exercitarea atributiilor lor, auditorii publici sunt învestiti cu exercitiul autoritătii publice si beneficiază de protectie, potrivit legii.

(3) Auditorii publici se obligă să respecte Codul de conduită etică si profesională al personalului Curtii de Conturi.

(4) Dacă în exercitarea functiilor lor auditorii publici iau cunostintă despre informatii cu caracter de secret de stat, de serviciu si orice alte secrete protejate de lege, acestia sunt obligati să respecte caracterul lor si să le facă cunoscute numai autoritătilor îndreptătite.

Art. 47. – Auditorii publici au obligatia de a-si perfectiona cunostintele profesionale si au dreptul la formare profesională continuă, organizată în cadrul Curtii de Conturi. Conducerea Curtii de Conturi va asigura conditiile necesare pregătirii profesionale, perioada destinată acestui scop fiind de minimum 20 de zile/an.

Art. 48. – Auditorii publici sunt supusi incompatibilitătilor prevăzute de lege pentru functionarii publici.

Art. 49. – (1) Auditorii publici răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum si pentru faptele care afectează prestigiul institutiei.

(2) Răspunderea disciplinară a auditorilor publici poate fi angajată potrivit dispozitiilor prezentei ordonante de urgentă.

Art. 50. – Constituie abateri disciplinare:

a) încălcarea prevederilor legale referitoare la declaratiile de avere, declaratiile de interese si incompatibilitătile prevăzute de legislatia în vigoare, precum si de interdictiile stabilite de Codul de conduită etică si profesională al personalului Curtii de Conturi;

b) desfăsurarea de activităti publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atributiilor de serviciu;

c) nerespectarea confidentialitătii informatiilor care au acest caracter, dobândite pe parcursul desfăsurării activitătilor specifice;

d) refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire de serviciu;

e) exercitarea functiei cu rea-credintă sau gravă neglijentă, dacă fapta nu constituie infractiune;

f) efectuarea cu întârziere a lucrărilor, din motive imputabile;

g) absentele nemotivate de la serviciu, în mod repetat;

h) atitudinea nedemnă în timpul exercitării atributiilor de serviciu fată de colegi sau reprezentantii entitătilor auditate;

i) nerespectarea altor prevederi care pot fi considerate abateri disciplinare din Codul de conduită etică si profesională al personalului Curtii de Conturi.

Art. 51. – Sanctiunile disciplinare care se pot aplica auditorilor publici, proportional cu gravitatea abaterilor, sunt:

a) avertismentul;

b) diminuarea salariului cu până la 15% pe o perioadă de la o lună la 3 luni;

c) suspendarea dreptului la avansare pe o perioadă de 1–3 ani;

d) retrogradarea din functie pe timp de maximum 6 luni;

e) desfacerea contractului de muncă.

Art. 52. – (1) Aplicarea sanctiunii disciplinare pentru abaterile prevăzute la art. 50 se dispune prin ordin al presedintelui Curtii de Conturi, în termen de 30 de zile calendaristice de la data înregistrării actului de constatare, dar nu mai târziu de un an de la data săvârsirii faptei.

(2) Ordinul dispus pentru sanctiunile disciplinare prevăzute la art. 51 lit. a)–d) poate fi contestat, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunostintă, la Comisia de disciplină formată din 3 consilieri de conturi numiti de Plenul Curtii de Conturi.

(3) Hotărârea Comisiei de disciplină poate fi atacată, în termen de 15 zile de la comunicare, la instanta judecătorească competentă.

(4) Ordinul dispus pentru sanctiunea disciplinară prevăzută la art. 51 lit. e) poate fi contestat, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunostintă, la instanta judecătorească competentă.

 

SECTIUNEA a 2-a

Personalul cu statut de functionar public si personalul contractual

 

Art. 53. – Secretarul general este înalt functionar public si această functie se ocupă în conditiile legii.

Art. 54. – (1) Personalul Secretariatului general se compune din functionari publici si personal contractual care are drepturile si obligatiile prevăzute de lege pentru aceste categorii de personal.

(2) Personalul Secretariatului general îsi desfăsoară activitatea în conformitate cu prevederile legislatiei în vigoare si ale Regulamentului de organizare si functionare al Curtii de Conturi.

(3) Functionarilor publici din cadrul Curtii de Conturi le sunt aplicabile pe întregul parcurs al carierei lor dispozitiile legale în materie.

Art. 55. – Răspunderea disciplinară a personalului din cadrul Secretariatului general, conditiile si procedura de aplicare a acesteia se stabilesc în conditiile legii.

 

CAPITOLUL VI

Functionarea Curtii de Conturi

 

Art. 56. – Curtea de Conturi îsi desfăsoară activitatea în conformitate cu politicile si strategiile proprii, programele multianuale si anuale de activitate.

Art. 57. – (1) Curtea de Conturi elaborează, adoptă si aplică standarde proprii de audit pe baza standardelor de audit INTOSAI, a Liniilor directoare europene de aplicare a standardelor INTOSAI si a oricăror standarde de audit relevante pentru sectorul public elaborate de Federatia Internatională a Contabililor – IFAC si acceptate spre aplicare în Uniunea Europeană.

(2) Standardele de audit ale Curtii de Conturi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3) În vederea aplicării standardelor de audit Curtea de Conturi elaborează manuale de audit si ghiduri pe domenii specifice.

Art. 58. – La finalizarea actiunilor de audit financiar, auditorii publici întocmesc proiectul raportului de audit, al opiniei de audit si al scrisorii către conducerea entitătii auditate.

Art. 59. – (1) Rezultatele auditului, consemnate în proiectul raportului de audit sau în scrisoarea către conducere, se comunică conducerii entitătii auditate.

(2) În termenul stabilit de consilierul de conturi, conducător al departamentului, sau de directorul directiei teritoriale de audit, după caz, conducătorul entitătii auditate are obligatia de a comunica punctul de vedere ale acesteia cu privire la rezultatele auditului.

(3) Observatiile entitătii auditate se includ sau se anexează la raportul de audit.

Art. 60. – (1) În urma examinării răspunsului entitătii auditate, auditorii publici definitivează raportul de audit si opinia de audit sau scrisoarea către conducere, după caz. (2) Opinia de audit si scrisoarea către conducerea entitătii auditate sunt semnate de consilierul de conturi, conducător al departamentului, sau de directorul directiei teritoriale de audit, după caz.

(3) Sintezele rapoartelor de audit asupra conturilor de executie ale bugetelor aprobate de Parlament sunt transmise Plenului Curtii de Conturi, care le analizează în vederea transmiterii acestora către Parlament.

Art. 61. – Rapoartele prevăzute la art. 14 sunt supervizate de nivelurile ierarhice stabilite prin regulamentul de organizare si functionare.

Art. 62. – Rapoartele finale de audit financiar, audit al performantei si rapoartele aferente celorlalte tipuri de audit se transmit entitătilor auditate.

Art. 63. – (1) În situatia în care, cu prilejul efectuării actiunilor de audit, se constată existenta unor abateri de la legalitate sau regularitate, care au determinat producerea unor pagube pe seama fondurilor publice, a patrimoniului public si/sau privat al statului sau al unitătilor administrativ-teritoriale, conducerea entitătii auditate are obligatia de a lua măsuri pentru stabilirea întinderii pagubelor si recuperarea acestora.

(2) Răspunderea pentru neluarea măsurilor prevăzute la alin. (1) revine conducerii entitătii auditate, în conditiile legii.

Art. 64. – Entitătile auditate elaborează planuri de măsuri pentru implementarea recomandărilor formulate, informând Curtea de Conturi, în termenele stabilite de aceasta, asupra stadiului implementării.

Art. 65. – (1) În situatia în care Curtea de Conturi constată că măsurile luate de conducerea entitătii auditate nu asigură recuperarea pagubelor, aceasta sesizează organele competente.

(2) Organele sesizate sunt obligate să ia măsurile ce se impun pentru recuperarea pagubelor si să informeze Curtea de Conturi.

Art. 66. – Dacă pe parcursul auditului sau la finalizarea acestuia auditorii publici constată fapte pentru care există indicii că au fost săvârsite cu încălcarea legii penale, conducătorul departamentului, respectiv directorul directiei teritoriale, sesizează organele în drept.

 

CAPITOLUL VII

Infractiuni si contraventii

 

Art. 67. – Neluarea măsurilor necesare de către conducerea entitătii publice pentru recuperarea pagubelor constatate de auditorii publici în termenul stabilit de Curtea de Conturi constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Art. 68. – (1) Nerespectarea prevederilor art. 27 alin. (2) constituie contraventie si se sanctionează cu amendă în cuantum egal cu drepturile salariale cuvenite pentru o perioadă de 1–3 luni persoanei vinovate.

(2) Constatarea si sanctionarea contraventiilor se fac de către personalul Curtii de Conturi împuternicit în acest scop.

Art. 69. – Contraventiei prevăzute la art. 68 îi sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările si completările ulterioare.

 

CAPITOLUL VIII

Colaborarea si reprezentarea internatională

 

Art. 70. – (1) Curtea de Conturi colaborează cu Curtea Europeană a Auditorilor, institutiile supreme de audit din alte tări, Organizatia Internatională a Institutiilor Supreme de Audit si structurile sale regionale, precum si cu alte organisme internationale, în domenii care intră în sfera sa de activitate.

(2) Curtea de Conturi reprezintă România în organizatiile internationale ale institutiilor supreme de audit.

(3) Curtea de Conturi poate efectua audituri comune cu alte institutii supreme de audit din alte tări, în baza unor acorduri, memorandumuri de întelegere, conventii, schimb de scrisori sau alte forme de întelegere.

 

CAPITOLUL IX

Dispozitii finale si tranzitorii

 

Art. 71. – Posturile din cadrul Plenului Curtii de Conturi rămase vacante pe perioada mandatului actualilor consilieri de conturi pot fi ocupate doar pentru perioada rămasă a mandatului existent, cu respectarea prevederilor art. 39 alin. (1), (2), (5), (6), (7) si (9).

Art. 72. – Pentru asigurarea înnoirii Plenului Curtii de Conturi din 3 în 3 ani, la expirarea mandatului actualilor consilieri de conturi, acestia vor putea fi numiti pentru încă un mandat de 3 ani sau de 6 ani ori pot opta pentru ocuparea unor posturi în cadrul personalului cu atributii de audit al Curtii de Conturi.

Art. 73. – (1) Personalul angajat pe functia de controlor financiar în cadrul Curtii de Conturi la data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă va dobândi calitatea de auditor public.

(2) Auditorii publici au obligatia de a parcurge o perioadă de pregătire de 2 ani în cadrul institutiei, care se va finaliza prin sustinerea unui examen de confirmare pe post.

(3) Modul de organizare a perioadei de pregătire si de examinare a personalului cu atributii de audit se realizează în conformitate cu normele speciale aprobate în acest sens de Plenul Curtii de Conturi, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă.

Art. 74. – (1) Până la intrarea în vigoare a legii speciale de salarizare prevăzute la art. 25 salarizarea personalului cu atributii de audit al Curtii de Conturi se efectuează în conformitate cu legislatia în vigoare.

(2) În scopul aplicării prevederilor alin. (1), denumirea functiei de controlor financiar se va înlocui cu denumirea auditor public.

Art. 75. – (1) În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonante de urgentă, Plenul Curtii de Conturi va asigura îndeplinirea atributiilor prevăzute la art. 36 alin. (1) lit. a)–d), precum si începerea activitătilor de audit extern în sectorul public, prevăzute la art. 5–13.

(2) Actele întocmite ca urmare a controalelor efectuate, precum si actiunile de control aflate în curs de desfăsurare vor fi finalizate conform procedurilor existente până la data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă.

(3) Termenul prevăzut la art. 14 alin. (1) lit. a) nu este obligatoriu în primul an de aplicare a prezentei ordonante de urgentă.

Art. 76. – La data intrării în vigoare a prezentei ordonante de urgentă se abrogă Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 16 martie 2000, cu modificările si completările ulterioare, precum si orice alte dispozitii contrare.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

Ministrul finantelor publice,

Sebastian Teodor Gheorghe Vlădescu

 

Bucuresti, 14 iunie 2006.

Nr. 43.

 

ANEXĂ

 

ATRIBUTIILE, ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA AUTORITĂTII DE AUDIT

 

Art. 1. – Autoritatea de audit este un organism fără personalitate juridică, independent din punct de vedere operational fată de Curtea de Conturi, si are sediul în municipiul Bucuresti.

Art. 2. – Autoritatea de audit îsi desfăsoară activitatea în conformitate cu prevederile legislatiei comunitare si nationale aplicabile fondurilor aferente asistentei financiare acordate României de Uniunea Europeană si are, în principal, următoarele atributii:

– efectuarea unor verificări selective si adecvate asupra măsurilor/programelor operationale în scopul de a evalua eficienta sistemelor de management si de control existente si de a verifica, pe baza unei analize de risc, declaratiile de cheltuieli;

– efectuarea unor verificări adecvate în vederea emiterii declaratiilor la finalizarea măsurilor;

– certificarea conturilor anuale ale agentiilor de implementare, precum si a contului în euro în ceea ce priveste integralitatea, acuratetea si veridicitatea acestor conturi;

– verificarea compatibilitătii sistemelor de management si de control ale agentiilor de implementare în ceea ce priveste capacitatea lor de a asigura conformitatea cu prevederile

Acordului multianual de finantare;

– verificarea existentei si corectitudinii elementului de cofinantare national;

– efectuarea auditului final al programelor/ memorandumurilor de finantare/acordurilor de finantare PHARE, prin selectia proiectelor din cadrul programelor PHARE.

Art. 3. – Pentru realizarea atributiilor prevăzute la art. 2, Autoritatea de audit are în vedere următoarele:

a) realizarea verificărilor în conformitate cu prevederile memorandumurilor si acordurilor de finantare încheiate de Guvernul României cu Comisia Europeană;

b) păstrarea rapoartelor de audit la dispozitia Comisiei Europene si a structurilor responsabile pentru coordonarea fondurilor aferente programelor PHARE, ISPA si SAPARD, precum si a structurilor responsabile pentru coordonarea fondurilor aferente asistentei financiare acordate României de Uniunea Europeană în perioada postaderare;

c) colaborarea cu reprezentantii Comisiei Europene si ai Curtii Europene a Auditorilor cu prilejul verificărilor independente efectuate de aceste organisme asupra modului de utilizare a asistentei financiare comunitare în România;

d) respectarea de către întregul personal al Autoritătii de audit a prevederilor Codului de conduită etică si profesională al personalului Curtii de Conturi.

Art. 4. – Autoritatea de audit este singura autoritate natională competentă să efectueze audit extern, în conformitate cu legislatia Uniunii Europene si cu legislatia natională, asupra fondurilor aferente asistentei financiare nerambursabile acordate României de către Uniunea Europeană.

Art. 5. – În scopul desfăsurării activitătii, Autoritatea de audit elaborează norme si proceduri de lucru proprii, care vor fi aprobate de presedintele acesteia.

Art. 6. – Pentru realizarea atributiilor sale, Autoritatea de audit poate încheia acorduri cu structurile responsabile pentru coordonarea fondurilor aferente programelor PHARE, ISPA si SAPARD, precum si a fondurilor aferente asistentei financiare acordate României de către Uniunea Europeană în perioada postaderare.

Art. 7. – (1) Autoritatea de audit este condusă de un presedinte ajutat de un vicepresedinte, numiti prin hotărâre a Parlamentului, la propunerea Comisiei pentru buget, finante, activitate bancară si piată de capital a Senatului si a Comisiei pentru buget, finante si bănci a Camerei Deputatilor, pentru un mandat de 3 ani, care poate fi reînnoit o singură dată.

(2) Prevederile art. 39 alin. (1), (2), (5), (6), (7) si (9) precum si ale art. 40–43 din ordonanta de urgentă se aplică în mod corespunzător si presedintelui si vicepresedintele Autoritătii de audit.

(3) Functiile de presedinte si vicepresedinte ai Autoritătii de audit sunt asimilate cu functiile de secretar de stat, respectiv subsecretar de stat.

(4) În exercitarea atributiilor sale, presedintele Autoritătii de audit emite decizii si instructiuni.

(5) Atributiile presedintelui se stabilesc prin Regulamentul de organizare si functionare al Autoritătii de audit.

Art. 8. – (1) Structura organizatorică si schema de personal ale Autoritătii de audit se aprobă de Plenul Curtii de Conturi, la propunerea presedintelui Autoritătii de audit. Coordonarea si atributiile structurilor din aparatul propriu al Autoritătii de audit si ale personalului se stabilesc prin Regulamentul de organizare si functionare, parte integrantă a Regulamentului de organizare si functionare al Curtii de Conturi.

(2) Numărul maxim de posturi al Autoritătii de audit este de 170. Toate posturile aferente Autoritătii de audit sunt incluse în schema de personal a Curtii de Conturi.

(3) În scopul realizării atributiilor, Autoritatea de audit poate angaja si personal de altă specialitate decât cea economică si poate încheia cu societăti specializate sau cu experti autorizati contracte pentru prestarea unor servicii de expertiză tehnică.

Art. 9. – (1) Salarizarea personalului din cadrul Autoritătii de audit se face în conformitate cu legislatia privind salarizarea personalului din cadrul Curtii de Conturi si cu prevederile legislatiei în vigoare privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare.

(2) Presedintele si vicepresedintele Autoritătii de audit au dreptul la o indemnizatie de conducere care, împreună cu indemnizatia de bază, nu poate depăsi cu mai mult de 15% salariul maxim ce se acordă personalului de specialitate al Autoritătii de audit.

Art. 10. – Fondurile necesare pentru desfăsurarea activitătii Autoritătii de audit se asigură de la bugetul de stat prin bugetul de venituri si cheltuieli al Curtii de Conturi.

Art. 11. – Pentru desfăsurarea activitătii Autoritătii de audit, Guvernul României si Curtea de Conturi se obligă să asigure conditiile necesare pregătirii profesionale a personalului, spatiile de lucru, dotările si logistica aferente.

Art. 12. – Se autorizează Ministerul Finantelor Publice si Curtea de Conturi să introducă în buget influentele ce decurg din aplicarea prevederilor prezentei ordonante de urgentă.

Art. 13. – Autoritatea de audit prezintă anual sau ori de câte ori este nevoie rapoarte de activitate Plenului Curtii de Conturi.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea si completarea Hotărârii Guvernului nr. 908/2002 privind atestarea domeniului public al judetului Vrancea, precum si al municipiilor, oraselor si comunelor din judetul Vrancea

 

În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 21 alin. (3) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică si regimul juridic al acesteia, cu modificările si completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. – Hotărârea Guvernului nr. 908/2002 privind atestarea domeniului public al judetului Vrancea, precum si al municipiilor, oraselor si comunelor din judetul Vrancea, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 si 663 bis din 6 septembrie 2002, cu modificările si completările ulterioare, se modifică si se completează după cum urmează:

1. Anexa nr. 12 “Inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al comunei Bordesti“, la sectiunea “Bunuri imobile“, se completează cu pozitiile nr. 16–96, conform anexei nr. 1.

2. Anexa nr. 57 “Inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al comunei Urechesti“, la sectiunea “Bunuri imobile“:

a) se modifică astfel:

– la pozitia nr. 16, coloana 3 va avea următorul cuprins: “T.54, P.3039 – 2.476 mp“;

– la pozitia nr. 16, coloana 6 va avea următorul cuprins: “Proprietate comunală conform Protocolului nr. 1.987 din 30 iunie 2004, încheiat cu Primăria comunei Urechesti si Primăria comunei Popesti în baza Legii nr. 207/2003“;

– la pozitia nr. 20, coloana 3 va avea următorul cuprins: “T 46, P 1482/1 – 250 mp“;

b) se completează cu o nouă pozitie, pozitia nr. 79, conform anexei nr. 2.

Art. II. – Anexele nr. 1 si 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

Contrasemnează:

p. Ministrul administratiei si internelor,

Paul Victor Dobre,

secretar de stat

 

Bucuresti, 14 iunie 2006.

Nr. 762.

 

ANEXE

 

COMPLETĂRI

la inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al comunei Bordesti

 

Pagina 1

Pagina a 2-a

Pagina a 3-a